Estimare KEYSFIN : România, hub regional în IT – industria locală de software va atinge un nou nivel record în 2021

Economistul
-
0
Estimare KEYSFIN : România, hub regional în IT – industria locală de software va atinge un nou nivel record în 2021

Industria de software din România a crescut cu aproximativ 10% față de 2019 și a fost cu 250% peste nivelul din 2010, depășind pragul de 8,3 miliarde de euro în 2020, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. 

Analiștii Keysfin estimează continuarea tendinței neîntrerupte de creștere din ultimii 10 ani și atingerea unui nou maxim istoric în anul 2021, de peste 9,2 miliarde de euro.

În anul 2020, în România activau aproape 27 de mii de companii din domeniul software, cu 9% mai multe decât în 2019 și cu 104% mai multe față de anul 2010. 

Dintre acestea 25,3 mii sunt microîntreprinderi, 1,1 mii companii mici, 353 companii medii și 21 companii mari.

PANDEMIA RĂMÂNE UNUL DIN MOTOARELE
DE DEZVOLTARE A INDUSTRIEI DE SOFTWARE

Atingerea unui nou maxim istoric al pieței locale de software relevă faptul că, deși industria la nivel general a înregistrat o scădere cu 8% ca urmare a pandemiei de COVID-19, companiile de software au reușit să se adapteze contextului pandemic, continuând și în acest an tendința de digitalizare a multor domenii cheie din România. 

Un exemplu în acest sens este STARBYTE SRL, o companie locală cu capital 100% românesc, specializată în soluții B2B, care a reușit ca în 2021 să adauge module noi soluției sale de înrolare digitală, 4Apply.

„Pandemia a accelerat considerabil procesele de digitalizare și automatizare în special în sectorul financiar-bancar: de la online onboarding (folosind tehnologii de tip OCR – scan, selfie, liveness sau videocall) și semnarea electronică, la automatizarea proceselor de back-office (verificări în surse multiple cum ar fi ANAF sau Centrala Riscului de Credit, integrarea completă a modelelor interne de scoring și a procesului decizional)  până la comunicarea și chiar livrarea către clientul final a produsului sau serviciului pentru care a aplicat. În plus, istoricul bogat în astfel de implementări, capacitatea de a dezvolta rapid și eficient module noi, construite pentru a răspunde cât mai fidel specificațiilor clienților și investiția continuă în dezvoltarea abilităților membrilor echipei noastre au devenit principalele avantaje competitive ale Starbyte”, a declarat Adrian Băcăianu, fondator și CEO Starbyte.

DUBLAREA CONTRIBUȚIEI INDUSTRIEI DE SOFTWARE
ÎN ECONOMIA LOCALĂ

„Dincolo de impactul major al crizei sanitare, de riscurile din sfera politică și impredictibilitatea fiscală asociată sau a presiunilor inflaționiste recente, industria de software locală își consolidează rolul cheie în dezvoltarea economiei și transformă România într-un hub regional, după unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere, dacă nu chiar cel mai rapid din ultimii 10 ani, de peste 250%”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Ponderea cifrei de afaceri generate de companiile de software din România în sectorul IT&C a crescut de la 32% în 2010, la peste 57% în 2020 prin prisma avansului mult mai rapid al componentei de software, creșterea fiind de 3,5 ori față de dublarea cifrei de afaceri din sectorul IT&C, comparativ cu anul 2010.

La nivelul cifrei de afaceri totale generate de companiile non-financiare din România ponderea industriei de software a crescut de la 1,1% în 2010, la peste 2,4% din total în 2020. 

REZULTAT NET RECORD ÎN 2020

Rezultatul net înregistrat de companiile din industria de software a ajuns la aproape 986 milioane de euro în 2020, cu 3,5% mai mult față de 2019 și de peste 6 ori mai mare comparativ cu anul 2010.

De asemenea, în anul 2020, companiile din industria de software au generat 77% din rezultatul net înregistrat de întreg sectorul IT&C și 4,6% din rezultatul net al tuturor companiilor non-financiare din România.

ROCADE ÎN TOP 10 COMPANII* DE SOFTWARE DIN ROMÂNIA

Pentru prima dată în ultimii ani, cea mai mare companie locală de software a devenit IBM ROMÂNIA SRL, cu o cifră de afaceri de aproape 196 milioane de euro în 2020, detronând liderul ORACLE ROMÂNIA SRL, care a înregistrat cea mai mare scădere din Top 10, de 16%, și a coborât pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 168 milioane de euro în 2020. 

După cel mai mare avans din Top 5, respectiv de 27%, pe locul 2 a urcat BITDEFENDER SRL, cu o cifră de afaceri de 178,5 milioane de euro în 2020. 

Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,4 miliarde euro, reprezentând 16,4% din total.

„La momentul întocmirii studiului, rezultatele din 2020 ale UiPath SRL (CUI: 34737997, subsidiară a UiPath Inc., controlată indirect prin UiPath Netherlands Holding B.V.) nu erau disponibile. Compania era pe locul 6 după Cifra de afaceri în 2019, iar pentru 2020, în baza datelor raportate de UiPath, Inc. estimăm o urcare în Top 10 și nu excludem depășirea pragului de 200 milioane de euro, ceea ce înseamnă că UiPath ar putea deveni noul lider al pieței locale de software după cifra de afaceri”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

FORȚA DE MUNCĂ, CHEIA SUCCESULUI 

Numărul de angajați din industria software a crescut cu 4% față de 2019 și a fost cu 170% peste nivelul din 2010, la aproape 138 de mii de angajați în 2020, ceea ce înseamnă 70% din totalul forței de muncă din IT&C și 3,4% din numărul angajaților din toate companiile non-financiare din România în 2020. 

ROMÂNIA, PEPINIERĂ DE ABSOLVENȚI IT&C

Potrivit ultimelor date de la Eurostat, din 2019, România a ocupat locul 4 ca pondere a numărului de absolvenți IT în total absolvenți cu studii superioare (ISCED 5-8) per țară, din Uniunea Europeană (după Estonia cu 8%, Irlanda cu 7,8% și Finlanda cu 7,4%), având aproximativ 7.900 de absolvenți pe an dintr-un total de 125.000.

La nivelul UE au fost 158 de mii de absolvenți cu specializare IT&C dintr-un total de 4 milioane de absolvenți cu studii superioare în 2019, iar România a ocupat locul 5 ca pondere de absolvenți IT din total absolvenți IT la nivelul UE (după Germania cu 18,7%, Franța cu 18,3%, Spania 12,2% și Polonia cu 11% din totalul absolvenților IT din UE).


*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (Activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (Activități de editare a altor produse software), 6201 (Activități de realizare a software-ului la comandă), 6202 (Activități de consultanță în tehnologia informației), 6203 (Activități de management – gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul), 6209 (Alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (Activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei). 

Comisia Europeană decide să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

Economistul
-
0
Comisia Europeană decide să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

Calitatea aerului: Comisia decide să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale.

Comisia a decis astăzi, 2 decembrie, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

Prin urmare, Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru aceste două motive.

NextGenerationEU: Comisia Europeană transferă României 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare

Economistul
-
0
NextGenerationEU: Comisia Europeană transferă României 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare

Comisia Europeană a transferat pe 2 decembrie, României 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

NextGenEU

Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României.

Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde EUR, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR.

Plata de astăzi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operațiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde EUR sub formă de finanțare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanța primele plăți planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU. 

Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre.

Sprijinirea unor proiecte transformatoare de investiții și de reformă

În România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără următoarele.

Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde EUR în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde EUR vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.

Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde EUR pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25 000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ. Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde EUR în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde EUR.

Declarațiile membrilor colegiului

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde EUR în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan.”

Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație, a declarat: „Fondurile instrumentului nostru NextGenerationEU, mobilizate pe piața financiară, continuă să sprijine tranziția digitală și tranziția verde în statele membre ale UE, astfel cum o arată astăzi prefinanțarea plătită României. Sunt sigur că cetățenii, întreprinderile și societatea în ansamblu din România vor profita de aceste investiții și proiecte transformatoare.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primește 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare. Planul de redresare și reziliență al României este un model pentru un viitor mai prosper și mai durabil pentru această țară, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și reformele și investițiile ambițioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România.”

Peste 220 de gospodari români practică agricultură regenerativă la Zimnicea, în cadrul programului socio-economic „O șansă pentru familia ta” susținut de Danone și partenerii săi

Economistul
-
0
Peste 220 de gospodari români practică agricultură regenerativă la Zimnicea, în cadrul programului socio-economic „O șansă pentru familia ta” susținut de Danone și partenerii săi

În cadrul programului socio-economic, „O șansă pentru familia ta”, demarat în 2012, peste 220 de mici fermieri din Zimnicea, jud. Teleorman sunt sprijiniți să desfășoare practici de agricultură regenerativă de către Danone România și partenerii proiectului –  Fondul Internațional Ecosysteme al companiei Danone, Organizația Non-Guvernamentală Open Fields și partenerul local, Polaris Group. Gospodarii din program realizează aceste practici pe o suprafață totală de peste 1.000 hectare, terenuri ce ajută la scăderea emisiilor de carbon în zonă, dar și la creșterea nivelului de bunăstare a animalelor. Programul „O şansă pentru familia ta” se desfășoară de peste 9 ani, perioadă în care compania a investit peste 4 milioane de euro pentru a sprijini micii gospodari să devină producători de lapte de calitate și să își dezvolte propria lor afacere.  

Agricultura regenerativă este considerată una dintre cele mai eficiente soluții, pe termen lung, în cazul problemelor legate de eroziunea solului și capturarea gazelor cu efect de seră. Unul din beneficiile principale îl constituie creșterea fertilității naturale a solului, având un impact pozitiv atât asupra mediului, dar și asupra economiei. Danone România desfășoară programe de dezvoltare durabilă, care protejează mediul înconjurător și caută constant noi soluții pentru a diminua impactul negativ asupra planetei. Astfel, în cadrul programului  „O şansă pentru familia ta”, Danone România și partenerii săi au inițiat o nouă componentă strategică,  ce vizează implementarea practicilor de agricultură regenerativă în rândul fermierilor și reducerea amprentei de carbon cu până la 30%, în cadrul programului. Printr-un management inteligent de fertilizare a solului, prin culturile de protecție și rotația culturilor, programul privește fiecare fermă ca pe un ecosistem unic.  

Terenul total pe care se lucrează ajunge la o suprafață de peste 1000 ha, pe care se cultivă lucernă, grâu, orz, porumb boabe și porumb siloz, floarea soarelui de către fermierii din Asociația Crescătorilor de Bovine din Zimnicea. O parte din acest teren a fost obținut de la autoritatea locală, după ce fermierii au creat și o asociație pentru suport comun, primind 426 ha de teren pentru asociere (268,76ha de pământuri arabile și 157,84ha de pășune). Printre practicile de agricultură regenerativă folosite de fermieri se numără:

  • Rotația culturilor, tehnică prin  care diminuează șansele de dezvoltare a insectelor și plantelor dăunătoare;
  • Scarificarea, la adâncimea de  60 -70 cm. Acest proces nu a fost realizat anterior la Zimnicea, deși se recomandă a fi făcut o dată la 5-6 ani, deoarece permite plantelor să ajungă mai aproape de sursa de apă, în pământ și să se dezvolte mai bine;
  • Minimum tillage, tehnică prin care se lucrează pământul doar la suprafață, se îndreaptă și păstrează apa în sol.

În plus, tot în cadrul programului, la Zimnicea au fost create 4 oaze mobile – o soluție inovatoare care ajută gospodarii să crească nivelul de bunăstare al văcuțelor care pasc pe pășune, precum și calitatea laptelui. Mai mult decât atât, pentru a spori biodiversitatea din zonă, Danone și partenerii săi au plantat 1000 de puieți de plop, nuc forestier, salcâm, frasin și sălcioară, în ultimii 2 ani, în cadrul mai multor acțiuni de plantare.   

„Programul «O șansă pentru familia ta» se desfășoară de 9 ani, perioadă în care numărul fermierilor înscriși a crescut constant, de la un an la altul. Prin intermediul acestuia am ajutat la dezvoltarea unui model unic de afacere, care le permite gospodarilor români creșterea veniturilor pe termen lung, într-un mod durabil. Și, pentru că sustenabilitatea a fost de la bun început un pilon de dezvoltare a programului, era firesc ca acesta să evolueze și să își extindă impactul pozitiv și asupra mediului înconjurător. Astfel, prin integrarea practicilor de agricultură regenerativă în program, avem obiectivul de a reduce cu minimum 30% din emisiile de carbon generate de ferme, oferind beneficiarilor noștri consultanță și instruire în întregul proces”, spune Cătălin Andreica, Milk Procurement & Project Manager, Danone România. 

Programul „O șansă pentru familia ta” este o inițiativă gândită pe termen lung, care își propune să contribuie în mod direct la sustenabilitatea producătorilor români și la dezvoltarea potențialului local în producția de lapte. În acest sens, compania a investit constant atât în producția de lapte de calitate din România, cât și în susținerea agriculturii locale, urmărind încă de la început ca, alături de partenerii săi, să sprijine dezvoltarea micilor fermieri, care înainte de acest program, practicau un model de agricultură ce le asigura venituri minime.  

„Pentru Fundația Openfields implementarea unui program atât de complex și de frumos a fost o onoare, dar totodată și o provocare. Proiectul „O sansă pentru familia ta” a rezonat perfect cu  misiunea noastră de a avea grijă de oameni și de natură. Sprijinul consorțiului Danone, atât financiar, tehnic și moral a transformat mulți beneficiari, din mici fermieri în antreprenori de succes. Prin intermediul instruirilor din cadrul proiectului am reușit să schimbăm mentalități și să aducem progres și bunăstare. În plus, vizitele studenților de la universități cu profil agricol din SUA au motivat și  încurajat comunitatea fermierilor autohtoni. O altă contribuție însemnată a fost aportul nostru la educația financiară a beneficiarilor și în atragerea finanțărilor UE”, precizează Alina Rus, Director de Programe, Fundația Openfields. 

Studiu Deloitte: Companiile multinaționale se așteaptă la creșterea taxării ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, iar 90% estimează înmulțirea litigiilor fiscale

Economistul
-
0

Mai mult de jumătate dintre companiile din întreaga lume (58%) se așteaptă la o înăsprire a fiscalității în țările în care sunt rezidente fiscal companiile mamă, ca urmare a efectelor produse de pandemia de COVID-19, iar 90% estimează creșterea numărului de litigii fiscale din cauza deficitelor guvernamentale tot mai mari înregistrate în acest context, conform studiului Deloitte 2021 Global Tax Survey: Beyond BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Aproape jumătate (45%) dintre respondenți se așteaptă la controale fiscale mai riguroase în țara în care este localizată compania mamă, ca urmare a pandemiei, iar 65% spun că autoritățile fiscale din țările respective utilizează tot mai mult instrumente bazate pe colectarea și analiza seturilor de date în controalele derulate.

În același timp, doar 14% dintre companiile participante consideră că guvernele au oferit mediului de afaceri un sprijin consistent în timpul pandemiei. Pe de altă parte, 38% anticipează o reducere a cooperării globale în materie de taxe în acest context. 

Referitor la impactul reformei fiscale propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la nivel global, respectiv distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaționale între țările din care se obțin (pilonul I) și aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global (pilonul II), 62% dintre multinaționale estimează o posibilă creștere a poverii fiscale aferente impozitului pe profit. Peste 40% din companiile participante la studiu spun că s-au implicat activ în consultările derulate sub coordonarea OCDE.

„Dezbaterile din cadrul OCDE au evoluat rapid anul acesta, acordul pe cei doi piloni a fost semnat de aproape 140 de țări din întreaga lume, iar în prezent se află în analiză pentru implementare la nivelul legislațiilor fiscale locale. Pentru România, ca parte semnatară a acordului, așteptăm modificări ale legislației fiscale cel mai probabil în următorul an. Impactul bugetar ar trebui să fie pozitiv, datorită unor alocări suplimentare de venituri impozabile pentru țara noastră, dar nu există încă estimări cu privire la acest impact”, a declarat Dan Bădin (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România. 

Aproape jumătate (49%) dintre companiile participante la studiu anticipează obligații fiscale mai mari aferente impozitării cu reținere la sursă ca rezultat al modificării tratatelor dintre state, fie în cadrul instrumentului multilateral, fie după renegocierea tratatelor privind evitarea dublei impuneri. Totodată, 53% susțin că organizația lor a implementat politici și proceduri suplimentare ca răspuns la intensificarea controalelor cu privire la impozitul pe profit. 

Pe de altă parte, 63% dintre companiile intervievate intenționează să majoreze investițiile în soluții fiscale bazate pe tehnologie, dar din motive independente de pandemie sau de reglementările BEPS. 

Studiul mai evidențiază faptul că aproape 80% dintre reprezentanții companiilor spun că, pe fondul pandemiei, interesul mass-media, al politicienilor și al activiștilor față de taxarea companiilor va crește în țările în care operează grupurile lor.

Deloitte realizează Global BEPS Survey anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul implementării reformei fiscale internaționale asupra companiilor din întreaga lume. Ajuns la a opta ediție, studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 130 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări. 

Fiscalizarea veniturilor din activități în platforme online. Cum, când, cu cât? Impact direct asupra comunităților de bloggeri, vloggeri, influenceri și alți operatori online

Economistul
-
0
Fiscalizarea veniturilor din activități în platforme online. Cum, când, cu cât? Impact direct asupra comunităților de bloggeri, vloggeri, influenceri și alți operatori online

Autori: Stela Andrei (foto), Partener Asociat, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România; Cristina Cristea, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România; Călin Stan, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL

La o simplă accesare a celui mai utilizat motor de căutare, spre exemplu, pentru „influencer”, obții rapid (în doar 0,49 de secunde) 473.000 de rezultate. Poți afla că există Social Media Stars Index, care îi ordonează pe cei mai importanți dintre ei, și că, de curând, ANAF a declanșat o campanie de verificări ce vizează „situațiile fiscale ale persoanelor care obțin venituri nedeclarate din activități desfășurate online pe platforme audio-video și/sau pe site-uri de tipul rețelelor de socializare” – YouTube, Facebook, Instagram, Tik-Tok. 

Pentru că deseori informațiile despre modul de declarare a acestor tipuri de venituri, impozite datorate, termene de declarare și plată nu sunt ușor accesibile, ne-am propus să abordăm acest subiect. Așadar, cum se fiscalizează aceste noi tipuri de venituri, primite ele fie în bani, fie în natură?

Perioada dificilă prin care trecem s-a dovedit a fi plină de provocări atât pe plan profesional, cât și pe plan personal pentru majoritatea dintre noi. Tehnologia/digitalizarea nu mai poate fi ignorată, ea face parte din viața noastră în moduri la care nu ne-am fi gândit în trecut. Dacă pe unii dintre noi tehnologia, prin prisma telemuncii, ne-a „forțat” să realizam că activitățile profesionale (și generatoare de venituri) pot fi desfășurate și din altă parte decât de la birourile unor companii, pentru mulți alții tehnologia a devenit parte din viața lor cu mult înainte. Iar odată cu dezvoltarea abilităților, au identificat cu rapiditate noi moduri de a obține un venit, și ne referim aici cu precădere la veniturile obținute de bloggeri, vloggeri, influenceri.

Și, pentru că vorbim de forme relativ noi de venituri pentru multe persoane, nu putem să nu atingem subiectul impozitării, care rămâne un lucru cert și aplicabil (chiar dacă de multe ori, neclar sau complex). „Nemo censetur legem ignorare“ este o veche expresie latină care denumește principiul aplicabil în prezent în dreptul penal, potrivit căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu înlătură obligația persoanelor de a se conforma legii și de a răspunde pentru încălcarea ei. De aceea, este foarte important să știm care sunt taxele datorate pentru astfel de venituri, cum le declarăm și ce termene trebuie să avem în vedere.

Modul de declarare și taxele datorate depind de modul în care se decide să fie desfășurată această activitate, dar și de scopul ei, de natura venitului, de sursa lui, de rezidența fiscală, precum și de țara în care se desfășoară activitatea. Situația devine și mai complexă atunci când înțelegem că obținerea unui venit impozabil nu se rezumă doar la încasarea de către blogger/vlogger/influencer a unei sume de bani pentru activitatea prestată, ci trebuie să avem în vedere și recompensările în natură primite de aceștia.

Poate exista falsa impresie că ANAF nu are cum să afle sursa și nivelul veniturilor acestor categorii, dar tocmai această digitalizare oferă diferite pârghii de identificare, atât a veniturilor obținute în bani, cât și a celor primite în natură. Este destul de ușor de observat într-o postare brandul unui produs, iar de aici doar o chestiune de timp până când autoritățile fiscale pot adresa întrebări în vederea stabilirii dacă acesta reprezintă o plată în natură. În cazul în care persoana susține că este un produs achiziționat, trebuie să ia în calcul faptul că va fi nevoie să furnizeze documentele justificative care demonstrează achiziția.  

Prin urmare, este foarte important de știut cine are obligația de a declara aceste venituri și cine trebuie să plătească taxele aferente. În funcție de forma de organizare pe care un vlogger/blogger/influencer alege să o aibă, diferă și modul de declarare și taxele datorate.

Forme de organizare. Declarații și impozite.

Atunci când aleg o formă sau alta de organizare, bloggerii, vloggerii și ceilalți influenceri trebuie să analizeze care este cea mai potrivită pentru cazul lor concret, fără a omite însă nici scopul pentru care desfășoară respectiva activitate și nici aspectele legale ale unei forme de organizare. 

Există diferite forme sub care o astfel de activitate poate fi desfășurată, fiecare putând avea asociate obligații fiscale de declarare și plată.

În cazul persoanei fizice neînregistrată juridic și fiscal, dacă aceste venituri în bani și/sau în natură sunt obținute din România și nu au caracter de continuitate, plătitorul venitului are obligația de a declara și plăti către stat impozitul pe venit. Dacă aceste venituri sunt însă obținute din străinătate, apare obligația de a declara aceste venituri prin Declarația Unică. Termenul de depunere a declarației este de până la data de 25 mai a anului următor celui în care a fost realizat venitul. În ambele cazuri, impozitul datorat este de 10%. În ceea ce privește contribuția la sănătate (CASS), aceasta se datorează indiferent dacă venitul este obținut din România sau din străinătate (în baza Declarației Unice), însă numai dacă venitul anual (venituri din respectiva activitate plus alte venituri personale obținute în timpul anului) depășește 12 salarii minime pe economie (se datorează 10% la baza de calcul plafonată, de asemenea, la 12 salarii minime). 

În cazul persoanei fizice autorizate (PFA), în cazul căreia vorbim deja de activități desfășurate cu regularitate, cu scopul de a realiza venituri, există obligația de a ține contabilitatea și, spre deosebire de o persoană fizică neînregistrată fiscal, PFA își poate deduce cheltuielile, conform legii. Declararea se face tot prin intermediul Declarației Unice. În plus, în afară de impozit pe venit (10%) și CASS (10%, aplicabil în aceleași condiții ca cele menționate mai sus), o PFA datorează și contribuția la pensie – CAS (25% la un venit minim impus). Pe scurt, o PFA datorează întotdeauna impozit și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate și pensie, doar dacă venitul anual cumulat depășește 12 salarii minime pe economie. Altfel, CASS și CAS sunt opționale.  

În cazul microîntreprinderilor, se depun trimestrial declarații de către societate și se plătește 3% sau 1% din cifra de afaceri. Dividendele sunt impozitate la sursă cu 5%, însă persoana fizică are obligația personală de a depune Declarația Unică dacă suma dividendelor primite, singure sau împreună cu alte venituri personale obținute în același an, depășește limita celor 12 salarii minime pe economie, cu scopul de a declara și plăti CASS. Sigur, se adaugă și taxele salariale în cazul unui contract de muncă sau mandat pe care îl poate avea persoana fizică cu societatea. Dacă nu, deși pare să fie o variantă destul de atractivă având în vedere un nivel de impozitare mai redus, capcanele ar putea să apară atunci când persoana are multe investiții pe care le face / cheltuieli care nu se deduc și accesul la bani (cash-flow-ul) este mai redus (în cel mai bun caz, un acces trimestrial, dacă distribuirea de dividende se poate face trimestrial).  

Nu excludem și varianta în care, în anumite cazuri, veniturile din activitățile de creație on-line pot fi considerate venituri din drepturi de autor. Și un ultim aspect important de menționat este că și în cazul minorilor care obțin astfel de venituri, legislația are prevederi speciale și, în consecință, nu scapă nici acestea de la impozitare.   

În strânsă legătură cu cele de mai sus, recomandăm persoanelor fizice care obțin venituri din activități pe platformele on-line, fie că sunt în bani sau în natură, să se intereseze temeinic privind obligațiile fiscale pe care le au și să fie riguroși în ceea ce privește declararea și plata acestora. 

Transformarea digitală: capitalizarea contractelor pentru servicii SaaS (software as a service)

Economistul
-
0
Transformarea digitală: capitalizarea contractelor pentru servicii SaaS (software as a service)

Material de opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit, și Cosmin Păun, Senior Manager Audit, Deloitte România (foto)

Contextul pandemic a contribuit suplimentar la accelerarea transformării digitale în mediul de afaceri, aspect care a presupus crearea unei infrastructuri IT care să permită integrarea diverselor soluții de software pe care companiile le adoptă, menite să amplifice planurile lor strategice. Transformarea digitală este realitatea de astăzi care presupune alocarea unor bugete de investiți în acest sens și colaborarea cu experți care să ajute în procesul de implementare. 

Însă, cum se vede transformarea digitală din punct de vedere financiar – contabil? Ce capitalizăm și ce înregistrăm ca și cheltuială în contabilitate? Aceasta este o decizie care afectează atât rezultatul operațional, baza de impozitare calculată pentru determinarea impozitului pe profit, cât și alți indicatori economici ai societății.

Având în vedere interesul crescut asupra digitalizării, este oportună reamintirea principiile care stau la baza înregistrării acestor tipuri de tranzacții, respectiv a contractelor de tip SaaS (software as a service), din prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Aceste principii pot fi folosite și în sprijinul determinării înregistrărilor contabile conform Ordinul ministrului finanțelor 1802/2014.

Caracteristicile modelelor de furnizare a software-urilor:
tradițional și de tip cloud 

Modelul tradițional presupune achiziția de soluții de tip hardware, aplicații și licențe software. Acestea sunt protejare de firewall-ul (paravanul de protecție) propriu, societatea, obținând controlul asupra IP-ului (Internet Protocol). Pe de altă parte, modelul de tip cloud implică drepturi de acces numai pentru aplicația software, soluțiile de tehnologie fiind protejate de firewall-ul furnizorului de servicii de tip cloud, acesta păstrând și controlul asupra IP-ului.

Tipuri de contracte pentru servicii SaaS – „software as a service” 

Specific acestor tipuri de contracte este că societatea contractează în substanță servicii și nu intenționează achiziția sau leasingul de active software. Acest lucru se datorează faptului că, într-un mediu bazat pe servicii de tip cloud, contractul SaaS oferă, în general, dreptul de a primi acces la software-ul aplicației furnizorului de servicii cloud, mai degrabă decât o licență prin IP, adică controlul asupra codului software.

Comitetul pentru Interpretări Internaționale de Raportare Financiară („IFRIC”) a observat că dreptul de a accesa software-ul furnizorului care rulează pe infrastructura cloud a acestuia nu oferă, în sine, societății dreptul de a lua decizii cu privire la modul și scopul în care este utilizat software-ul. Mai mult decât atât, societatea nu are dreptul de a obține beneficiile economice viitoare din software-ul în sine și de a restricționa accesul altora la aceste beneficii.

Un contract care transmite clientului doar dreptul de a primi acces la aplicația software nu este nici un contract de închiriere de software, nici un activ software necorporal, ci mai degrabă un serviciu pe care societatea îl primește pe durata contractului.

Cu toate acestea, o situație în care ar putea exista o imobilizare necorporală pentru o licență software într-un aranjament bazat pe servicii de tip cloud este când, la începutul aranjamentului, clientul are dreptul contractual de a intra în posesia software-ului fără costuri semnificative și este fezabil pentru companie să ruleze software-ul pe propriul hardware sau să încheie un contract cu o altă parte, independentă de furnizorul serviciilor de tip cloud, pentru a găzdui software-ul achiziționat.

Costuri de configurare și de implementare

IFRIC a analizat în mod specific modul în care o entitate ar trebui să ia în considerare costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acestor aranjamente de servicii (SaaS) și a concluzionat că aceste costuri ar trebui înregistrate în cadrul cheltuielilor în contabilitate, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criteriile pentru recunoașterea unui activ separat.  

Se consideră că o companie primește un bun software la data începerii contractului dacă contractul conține un contract de leasing software sau compania obține altfel controlul software-ului la data începerii contractului. 

Într-un acord pentru servicii de tip SaaS, în care furnizorul controlează aplicația software la care are acces compania, natura și rezultatul configurației sau personalizării efectuate stau la baza evaluării dacă configurarea sau personalizarea software-ului are ca rezultat o imobilizare necorporală. De multe ori, compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală, deoarece nu controlează software-ul, iar acele activități de configurare sau personalizare a software-ului nu creează o resursă controlată de societate, separată de software-ul de tip cloud în sine. 

Dacă compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală în legătură cu configurarea sau personalizarea software-ului aplicației, aceasta recunoaște costurile ca o cheltuială atunci când primește serviciile de configurare sau personalizare în conformitate cu contractul între furnizor și societate. 

Însă, există situații când aceste configurări se pot capitaliza, în funcție de rolul acestora și locul în care sunt făcute. Unele societăți aleg să-și păstreze o parte din software conform modelului tradițional, protejate de propriul firewall, pentru a opera în combinație cu noile aplicații software din cloud. Aceste aranjamente pot avea ca rezultat modificarea software-ului existent sau dezvoltarea unui nou software local pentru a crea funcționalități suplimentare pentru entitate și pentru a permite software-ului existent local să se conecteze cu aplicațiile software bazate pe servicii de tip cloud, adesea denumite module de tip bridge sau interfețe de programare a aplicațiilor (API). Pentru a determina dacă societatea trebuie să recunoască codul suplimentar ca imobilizare necorporală, entitatea evaluează dacă codul suplimentar îndeplinește definiția unei imobilizări necorporale și criteriile de recunoaștere din Standardul International de Raportare Financiar 38 Imobilizări necorporale.

O imobilizare necorporală este un activ non-monetar identificabil (definit ca resursă controlată de o entitate) care nu are substanță fizică, oferă puterea de a obține în viitor beneficii economice, permite restricționarea accesului altor persoane la aceste beneficii și măsurarea costului activului cu acuratețe.

Concluzie

Fiecare aranjament SaaS este unic. Analiza și determinarea tratamentului contabil adecvat al contractului, precum și costurile de personalizare suportate pentru punerea în aplicare a acestuia, necesită o analiză semnificativă și adesea o înțelegerea profundă a anumitor aspecte tehnice ale configurației IT. În general, departamentul financiar nu va putea lua această decizie fără a colabora cu alte departamentele din interiorul companiei, precum departamentul IT, pentru a se asigura că toate informațiile sunt luate în considerare.

O entitate trebuie să dezvolte și să aplice, în mod consecvent, o politică contabilă adecvată pentru costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acordurilor SaaS și să fie în măsură să explice raționamentele făcute în aplicarea politicii sale contabile.

Privind în viitor, este importantă dezvoltarea unui cadru practic pentru a sprijini societatea în planificarea viitoarelor aranjamente pentru serviciile de tip cloud și aplicarea consecventă a politicii sale contabile. 

Sondaj PwC: Încrederea în performanța sectorului imobiliar revine în 2022, dar investitorii sunt îngrijorați de inflație și lipsa muncitorilor

Economistul
-
0
Sondaj PwC: Încrederea în performanța sectorului imobiliar revine în 2022, dar investitorii sunt îngrijorați de inflație și lipsa muncitorilor

Încrederea investitorilor imobiliari în performanța sectorului în 2022 este mai puternică decât în urmă cu un an, dar incertitudinea rămâne. Companiile vor să reia proiectele amânate, dar au încă rețineri cauzate de inflație, întreruperile în aprovizionare și lipsa forței de muncă care afectează negativ costurile și termenele de livrare, reiese din raportul Emerging Trends in Real Estate 2022, realizat de PwC și Urban Land Institute. 

Astfel, 88% dintre respondenți arată că disponibilitatea resurselor și costurile de construcție sunt principalele lor îngrijorări atât pentru 2022, cât și pentru următorii 3-5 ani, urmate de disponibilitatea activelor/terenurilor adecvate pentru achiziție și dezvoltare (menționate de 66%) și cerințele de sustenabilitate/decarbonizare (61%).

„Față de anul trecut, când doar 23% dintre respondenți erau optimiști în privința perspectivei afacerilor lor, a profitabilității și numărului de angajați, acum aproximativ jumătate dintre cei chestionați cred că toți cei trei indicatori se vor îmbunătăți. Revenirea încrederii se datorează în principal măsurilor de sprijin din partea guvernelor. Totuși companiile nu sunt îngrijorate de faptul ca aceste programe de susținere se vor încheia, ci de durata valului inflaționist și de impactul pe care acesta îl are asupra costurilor și termenelor de livrare”, a declarat Francesca Postolache, Partener PwC România.

Cu toate acestea, 59% dintre participanții la sondaj se așteaptă să fie cumpărători neți de active imobiliare în 2022, în creștere de la 55% anul trecut, reflectând pe de o parte factorul de încredere și pe de altă parte orientarea către alte clase de active decât cele tradiționale.

Cele mai active piețe în ultimele 12 luni au fost Germania, cu o valoarea de 71 miliarde euro a tranzacțiilor, urmată de Marea Britanie, cu 70 miliarde euro și Franța cu 32 miliarde de euro. La polul opus, cele mai mici valori au fost înregistrate în Belgia, de două miliarde euro, Portugalia, tot de două miliarde euro și România, cu tranzacții de un miliard euro. Raportul a luat în considerare țările care au înregistrat tranzacții de peste 1 miliard de euro. 

Evoluția pe sectoare

Poate deloc surprinzător, sondajul confirmă că dominația birourilor și retailului în ceea ce privește alocările de fonduri s-a încheiat.

Deși, în perioada martie 2020 – septembrie 2021, birourile au rămas cel mai mare sector la nivel european, volumul tranzacțiilor a scăzut la 38% de la 49% în 2019 și primul trimestru din 2020, iar valorile au scăzut cu 27% la 255 miliarde euro, potrivit datelor Real Capital Analytics (RCA). În schimb, ponderea ofertelor de apartamente a crescut de la 16% la 24%, iar industria a urcat de la 13% la 21%. La nivel global, ofertele de apartamente le-au depășit pentru prima dată pe cele pentru birouri, arată datele RCA.

Logistica este în continuare sectorul câștigător al pandemiei, în special datorită creșterii comerțului online, iar rezidențialul continuă să atragă investitori datorită profilului defensiv. Pe de altă parte, sectoarele alternative/nișate precum infrastructura pentru energia nouă, centrele de date și cele de life sciences (cercetare/dezvoltare în domeniul farmaceutic, alimentar, biotehnologic, etc) sunt văzute ca sectoare promițătoare atât din punct de vedere al profilului de venit, cât și al potențialului de dezvoltare. 

ClasamentgeneralSector
1Infrastructură energie nouă
2Life Sciences
3Facilități logistice
4Centre de date
5Sănătate
6Cămine pentru bătrâni
7Industrial/depozite
8Locuințe accesibile
9Boxe/containere de depozitare 
10Locuințe pentru închiriere

Top orașe 

Clasamentul anual al celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare arată că, cel puțin pe termen scurt, investitorii vor continua să-și plaseze banii în orașele importante ale Europei, care oferă lichiditate și stabilitate.

Anul acesta, Londra a urcat pe prima poziție pe lista pentru potențiale investiții în 2022, devansând Berlin (locul 2) și Paris (locul 3).

ClasamentOraș
1Londra
2Berlin
3Paris
4Frankfurt
5Munchen
6Madrid
7Amsterdam
8Hamburg
9Barcelona
10Bruxelles

Raportul „Emerging Trends in Real Estate” a fost realizat de Institutul Urban Land și PwC în rândul a 844 respondenți din 20 de țări din Europa.

Aquila a debutat la Bursa de Valori București în urma celei mai mari Oferte Publice Inițiale derulate pe piața de capital românească

Economistul
-
0
Aquila a debutat la Bursa de Valori București în urma celei mai mari Oferte Publice Inițiale derulate pe piața de capital românească

  • Aquila s-a listat la Bursa de Valori București în urma celei mai mari Oferte Publice Inițiale derulate pe piața de capital locală, în valoare de 367 milioane lei. 
  • Este a 20-a listare a unei companii antreprenoriale românești care are loc anul acesta la Bursa de Valori București, pe ambele piețe, implicit a treia pe Piața Reglementată. 

Aquila, cel mai mare jucător de pe piața de distribuție a bunurilor de larg consum cu peste 26 de ani de experiență, a debutat pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București (BVB) sub simbolul bursier AQ. Listarea are loc după încheierea cu succes a unei Oferte Publice Inițiale (IPO) în valoare de 367 milioane lei (74 milioane euro), cea mai mare ofertă publică inițială derulată până în prezent de o companie antreprenorială pe piața de capital românească. Aquila este a 20-a companie listată anul acesta la Bursă, respectiv a treia pe Piața Reglementată. 

„Trendul listărilor la Bursă înregistrat în acest an continuă, chiar și la final de an. Astăzi marcăm listarea Aquila, o companie solidă dintr-un domeniu de activitate esențial pentru fiecare dintre noi. Aquila aduce cu sine la bursă, pe de o parte, opțiunea diversificării portofoliului pentru investitori. Pe de altă parte, marchează cea mai mare Ofertă Publică Inițială a unei companii private din piața de capital românească. Ne bucurăm că fondurile atrase de la investitori în cadrul IPO-ului vor merge spre susținerea dezvoltării companiei și ne mândrim că Aquila intră în rândul companiilor de top, listate la Bursa românească”, a declarat Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București.

„Suntem mândri că ne alăturăm astăzi celor mai importante companii listate la Bursa de Valori București. Acest pas important  reprezintă următorul capitol al dezvoltării noastre. Din poziția de lider al pieței distribuției, vrem să fructificăm inteligent oportunitățile oferite de piață, de aceea veniturile obținute în urma ofertei de acțiuni vor fi utilizate pentru creștere, consolidare și digitalizare. Vom putea astfel să creștem calitatea serviciilor oferite clienților, mări volumul și gama de produse distribuite, aducând astfel valoare acționarilor noștri. Strategia noastră de dezvoltare încorporează cerințele și recomandările din domeniul sustenabilității și ne permite să ne adaptam modelul de business la un mediu în continuă schimbare”, a declarat Jean Dumitrescu, Director Relații cu Investitorii, Aquila.

Aquila a derulat oferta publică pentru majorarea capitalului social în perioada 8 – 16 noiembrie prin care a vândut 66.666.800 acțiuni noi la un preț de 5,5 lei/acțiune, atât investitorilor instituționali cât și celor de retail. Compania va folosi cea mai mare parte a fondurilor pentru achiziționarea de companii care dețin branduri importante pe piața bunurilor de larg consum și ale unor companii de distribuție cu portofolii de produse complementare. De asemenea, o parte din fonduri vor asigura capitalul de lucru, digitalizarea operațiunilor, creșterea trasabilității și productivității și dezvoltarea brandurilor proprii. Oferta a fost intermediată de Swiss Capital, iar BRK Financial Group și TradeVille au fost agenți de distribuție.

„Prin listarea Aquila, portofoliul de sectoare economice la Bursa de Valori se lărgește cu sectorul bunurilor de larg consum, sector ce poate prezenta oportunități investiționale in contextul pandemiei actuale. Prin succesul oferte publice primare a Aquila, lider de piața în segmentul distribuției de bunuri de larg consum, speram sa atragem atenția și altor antreprenori locali, cu afaceri de succes, asupra alternativei finanțării și dezvoltării propriilor afaceri cu ajutorul pieței locale de capital”, a spus Olimpiu Blăjuț, Director General Adjunct, Swiss Capital.

Aquila a fost înființată în noiembrie 1994, ca entitate specializată în servicii integrate de distribuție de bunuri de larg consum și logistică. Din 2001, compania se extinde în Republica Moldova prin înființarea companiei de distribuție Trigor AVD. Aquila este în prezent lider de piață în domeniul distribuției bunurilor de larg consum, având 14 centre de distribuție, 4 centre logistice, cea mai mare flotă auto de distribuție din România – 1.647 de autovehicule, o reţea de 67.000 de puncte de vânzare, o infrastructură de depozitare de 120.000 mp şi o echipă de 3.000 de angajați. 

Compania oferă servicii de distribuție atât în zona retailului tradițional (en-gross, comerț local, farmacii și rețele de farmacii), cât și pentru lanțurile de hypermarketuri și benzinării, precum și HORECA. Aquila asigură de asemenea și servicii de logistică și transport internațional de mărfuri cu acoperire la nivel european. Compania a dezvoltat și comercializează o serie de produse proprii precum legume și carne congelate, semi-preparate și produse din pește. Echipa Aquila ia în calcul continuarea procesului de dezvoltare a brandurilor proprii intrând și în zona fructelor procesate sau a mâncării sănătoase. 

Compania a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei, o creștere de 6% față de 2019. În iunie 2021 Aquila înregistra venituri de 901 milioane lei, o creștere de 15% față de S1 2020. Profitul anului 2020 este de aproape 58,4 milioane de lei, în creștere cu 171% față de anul 2019. În urma ofertei publice, doi dintre acționari dețin calitatea de acționar semnificativ, respectiv Constantin-Cătălin Vasile și Alin-Adrian Dociu cu 33,3% din capitalul social fiecare. 

GEFCO instalează 290 de stații de încărcare e-Totem în centrele sale din Europa pentru a sprijini creșterea numărului de mașini electrice

Economistul
-
0
GEFCO instalează 290 de stații de încărcare e-Totem în centrele sale din Europa pentru a sprijini creșterea numărului de mașini electrice

GEFCO, un furnizor global de soluții pentru lanțul de aprovizionare industrial și lider european în logistica auto, se află în faza finală a unui proiect ambițios prin care va instala 290 de stații de încărcare pentru vehicule electrice (EV) în centrele logistice ale Grupului din Europa. Realizate la comandă de compania e-Totem, unul dintre cei mai importanți furnizori de încărcătoare pentru vehicule electrice din Franța, aceste sisteme unice vor ajuta producătorii de automobile și dealerii să încarce vehiculele înainte de livrarea către clienții finali.

Întâmpinarea noilor provocări ale lanțului de aprovizionare

Instalate în etape, 145 de stații de încărcare noi vor fi puse în funcțiune până la sfârșitul anului 2021 în 23 de centre GEFCO din opt țări europene: Belgia (Ghislenghien), Republica Cehă (Kolin) Franța (Blyes, Le Havre, Hordain, Marckolsheim, Marly-). la-Ville, Mulhouse, Nantueuil, Poissy, Rennes, Sochaux și Valenton), Italia (Livorno și Parma), Portugalia (Setubal) și Slovacia (Trnava), Spania (Ciempozuelos și Tarragone) și Regatul Unit (Sandtoft și Sheerness).

Albert Bouchoucha, Director Industrial Car Flows la GEFCO, a declarat: „Tranziția către o sursă de energie mai ecologică necesită investiții majore în infrastructură. Aceste noi stații de încărcare pentru mașinile electrice vor oferi un impuls binevenit producătorilor și dealerilor de vehicule electrice și suntem încântați să ne ajutăm clienții să se adapteze la cerere și să rămânem fideli culturii noastre „parteneri, nelimitați”.

Mobilizând o echipă de 40 de angajați GEFCO, acest proiect de 7 milioane de euro a fost lansat în 2020 ca răspuns la creșterea exponențială a pieței de vehicule electrice după introducerea stimulentelor globale pentru accelerarea tranziției către tehnologiile cu emisii zero. Acest lucru a adus și o nouă provocar – furnizorii din lanțul de aprovizionare, precum GEFCO, trebuie să încarce bateriile noilor vehicule electrice din complexele lor, la cerere, înainte de a se efectua livrarea către dealeri și clienții finali.

Stații de încărcare personalizate pentru servicii unice

Pentru a face față acestei provocări, GEFCO a făcut echipă cu e-Totem pentru a proiecta și produce două tipuri de stații de încărcare unice, supraîncărcătoare DC50kW și încărcătoare accelerate AC22kW. Acestea au ecran tactil, comenzi multilingve și sunt conectate la un sistem central de management prin 3G/4G cu Open Charge Point Protocol (OCPP) pentru supraveghere live. Cu această tehnologie, echipele GEFCO pot seta nivelul de încărcare de la 1%, pot urmări cu procesul cu smartphone-ul, asigurându-se că nivelul bateriei nu scade niciodată la zero și pot factura costul exact al energiei utilizate pentru încărcarea vehiculelor. Aceste caracteristici unice oferă o îmbunătățire semnificativă față de stațiile de încărcare tradiționale, care nu pot nici pre-defini un nivel de încărcare și nici nu pot opri încărcarea automat, ceea ce înseamnă că procesul continuă întotdeauna până la încărcare completă. În prezent, GEFCO este singurul specialist în lanțul de aprovizionare care propune acest serviciu extrem de personalizat.

Hervé SONNEVILLE, CEO e-Totem, a comentat: „Suntem încântați că am colaborat cu GEFCO la acest proiect, aducând stații de încărcare personalizate pentru vehicule electrice, proiectate și fabricate 100% în Franța, pentru locațiile din întreaga Europă. Încă din primele zile ale companiei noastre din 2012, am inovat continuu și am adaptat soluțiile noastre la nevoile clienților noștri.”

1...1.1521.1531.154...1.955Pagina 1.153 din 1.955