Acest material reprezintă opinia autorului, și nu poziția Deloitte România

În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creștere fără precedent. Din 1987, PIB-ul țării a crescut impresionant, cu 200 de miliarde de USD. Principalii parteneri comerciali ai țării includ țări precum Germania, Italia și Franța, iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele și componentele auto, sârma izolantă. Țara deține o cotă de piață semnificativă și în lanțul internațional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) și carne de porc. Totuși, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB și asigură două treimi din numărul de angajați la nivel național. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înființate de corporații multinaționale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar și de  siguranța oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?

În timp ce Europa încă procesează criza de sănătate generată de COVID-19, guvernele și businessurile încearcă nu doar să estimeze impactul financiar al acesteia, ci și să înțeleagă cum să structureze noul cadru operațional pentru a asigura atât continuitatea businessului, cât și siguranța națională. Noua realitate ar putea evidenția potențialul semnificativ al României de a deveni un hub european care să înlocuiască centrele de servicii din afara UE.

Schimbările majore în lanțul global de aprovizionare amenință nu doar piețele, ci, într-o anumită măsură, și securitatea națională, și ne amintește că globalizarea chiar necesită colaborare globală, un element care însă lipsește acum, mai ales în contextul unui cvasi-război rece între SUA și China. Cele mai multe țări UE dezbat tema repatrierii unor operațiuni importante din centre tradiționale de producție sau de servicii din Asia, însă repatrierea în țări din vestul Europei nu ar fi eficientă din punctul de vedere al costurilor.

România ar putea juca un rol important în noua strategie europeană privind lanțul de aprovizionare. Un mediu prietenos față de UE, o populație de peste 19 milioane de locuitori, o structură competitivă a costurilor cu forța de muncă, oameni calificați și un model de furnizare de servicii de producție care deja și-a dovedit eficiența ar putea deveni o alternativă extrem de atractivă pentru țări mari din Europa de Vest care sunt deja parteneri comerciali ai României.

Cum ar putea România să își susțină și mai mult poziția? Un cadru fiscal stabil pentru companiile internaționale, soluții digitale mai eficiente prin care businessurile să comunice cu autoritățile, un cadru legislativ care să contribuie la reducerea corupției, o politică monetară conservatoare care să promoveze un curs stabil euro-leu, o investiție semnificativă în dezvoltarea infrastructurii rutiere, portuare și aeroportuare și un mediu politic stabil care să inspire încredere ar reprezenta catalizatoare cu ajutorul cărora țara ar putea profita de această oportunitate strategică unică. Un concept similar se aplică și în ceea ce privește modernizarea agriculturii și a serviciilor.

România ar putea să convingă UE că merită un nou loc în lanțul său de aprovizionare și să identifice surse de finanțare pentru a deveni un punct central de producție al Europei pe termen lung, ceea ce ar putea duce la progresul propriei economii prin poziționarea în centrul securității europene. Ar putea, dar o va face?

Autor: Laura Lica-Banu (foto), Director, Forensic & Integrity Services, EY România

Autoritățile din România fac demersuri pentru transpunerea totală a Directivei (UE) 2018/843 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, cunoscută sub denumirea de Directiva 5 AML. Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului (OUG), aflat în plin proces legislativ, va aduce o serie de modificări și completări textului actual al Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea AML).

Acest proiect de act normativ urmărește, printre altele, să asigure un regim de reglementare și supraveghere adecvat pentru furnizorii implicați în servicii de schimb între monedele virtuale (criptomonede) și monedele fiduciare și furnizorii de portofele digitale. Acest tip de furnizori, care vor intra în scopul Legii nr. 129/2019 în calitate de entități raportoare, vor avea obligația de a aplica, printre altele, măsuri de cunoaștere a clientelei, inclusiv a beneficiarului real, de screening, precum și de monitorizare și raportare a tranzacțiilor suspecte. În același timp, vor fi supuși unui proces de autorizare și/sau înregistrare, care va fi coordonat de către Ministerul Finanțelor Publice. Proiectul de OUG completează, astfel, Codul Fiscal care a introdus în anul 2019 reglementări privind regimul fiscal al veniturilor obținute din tranzacțiile cu monedă virtuală.

Proiectul de act normativ include, de asemenea, în lista entităților raportoare, persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, din galerii de artă și case de licitații sau desfășurat în zone economice libere, precum și agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 EUR sau mai mult. Totodată, sunt aduse clarificări cu privire la tipurile de entități ce intră în sfera de aplicare a Legii AML, cum ar fi, profesiunile legale liberale, entitățile din sfera instituțiilor financiare sau furnizorii de servicii pentru fiducii ori pentru societăți.

De asemenea, proiectul de OUG include aspecte privind emiterea de către Agenția Națională de Integritate (ANI) a listelor cu funcții publice importante la nivel național, care se încadrează în categoria Persoanelor Expuse Public (PEP). ANI va întocmi listele și în baza informațiilor transmise de către entitățile în sarcina cărora rezidă obligația de a aplica măsuri de cunoaștere a clientelei (inclusiv de screening) și de către organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul României. Listele vor fi publicate pe pagina de internet a ANI, într-o manieră transparentă și sub formă structurată.

Legiuitorul propune și organizarea și operaționalizarea registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), stabilind categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum și modalitatea și condițiile de accesare. Instituțiile de plată și emitenții de monedă electronică vor avea obligația de a transmite lista titularilor care au deschise conturi pe teritoriul României.

În ceea ce privește emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată autorizați în alte state membre ale UE care desfășoară activități în România, proiectul de OUG aduce completări regimului de reglementare și supraveghere, în sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea aplicării legislației AML și verificării implementării procedurilor și sistemelor necesare de către agenții și distribuitorii contractați care prestează servicii pe teritoriul țării.

Pentru a veni în sprijinul entităților cu obligații conform Legii AML, proiectul aduce o serie de clarificări asupra modalităților de identificare a beneficiarului real, în special, pentru entitățile corporative străine, persoanele juridice fără scop lucrativ (incluzând asociațiile și fundațiile) și alte persoane juridice și entități care administrează și distribuie fonduri. Accesul condiționat la registrul beneficiarilor reali în funcție de demonstrarea unui interes legitim este eliminat, entitățile raportoare urmând a avea drept de acces la numele și prenumele, luna și anul nașterii, naționalitatea și țara de reședință a beneficiarului real, precum și la informațiile privind modalitatea în care se concretizează această calitate.

De asemenea, proiectul include referințe și cu privire la tranzacțiile cu sume în numerar și transferurile externe în și din conturi, în lei sau în valută, care trebuie raportate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în cazul în care ating pragul minim de 10.000 EUR în echivalent. În ambele cazuri, raportarea va lua în considerare și pragul valoric care este atins în cazul operațiunilor care au legătură între ele, operațiuni a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât pragul minim, care au elemente comune, precum părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.

Având în vedere numeroasele modificări și completări așteptate odată cu aprobarea acestui proiect de Ordonanță de Urgență, perioada următoare oferă un bun prilej celor interesați de a-și evalua și stabili tipul de măsuri care vor trebui adoptate la nivel intern. Astfel, vom fi mai pregătiți în asigurarea conformării față de noile reglementări și în evitarea aplicării de către autoritățile de supraveghere și control a unor măsuri de sancționare, probabilusturătoare, cu un posibil puternic impact financiar, legal și mai ales reputațional.

Material de opinie de Diana Fejer, Senior Managing Associate, și Ilinca Iliescu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal România (foto)

Guvernul a reglementat modul în care societățile pot convoca și desfășura adunările generale ale acționarilor/asociaților (AGA) prin mijloace de comunicare la distanță, chiar în cazul în care actul constitutiv al societății interzice sau nu prevede această posibilitate. Măsura era așteptată de mediul de afaceri încă de la începutul declarării stării de urgență, dat fiind că, în lipsa unui act normativ, societățile nu ar fi putut să desfășoare AGA cu respectarea, în același timp, a măsurilor de distanțare și a restricțiilor de circulație impuse de către autoritățile române.

Ordonanța de Urgență nr. 62 din data de 7 mai 2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare (Ordonanța 62/2020), care permite organizarea AGA la distanță, a fost publicată în Monitorul Oficial în 8 mai 2020 cu intrare în vigoare la aceeași dată.

Actul normativ prelungește și termenul până la care societățile sunt obligate, potrivit Legii Societăților nr. 31/1990, să aprobe situațiile financiare anuale, și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul următor până la data de 31 iulie 2020.

Prevederile ordonanței se aplică adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților, adunărilor generale ale deținătorilor de obligațiuni, și adunărilor organelor colective de administrare, de supraveghere și directoratului. Societățile listate nu fac obiectul Ordonanței 62/2020.

Perioada de aplicare a Ordonanței 62/2020

Actul normativ se aplică (i) adunărilor generale convocate și ținute pe durata stării de urgență, (ii) adunărilor generale convocate anterior intrării în vigoare a Ordonanței 62/2020, dar care sunt ținute ulterior instituirii stării de urgență, (iii) adunărilor generale convocate pe durata stării de urgență, dar ținute ulterior încetării acestei stări și (iv) adunărilor generale convocate și întrunite în primele două luni după încetarea stării de urgență.

În cazul adunărilor organelor de administrație această perioadă este de 30 de zile.

Ordonanța 62/2020 reglementează și cazul specific al adunărilor generale desfășurate între data instituirii stării de urgență, dar înainte de intrarea în vigoare a acesteia  (i.e. 16 martie – 7 mai 2020), ale căror hotărâri sunt considerate valide din perspectiva modalităților de desfășurare și exercitare a dreptului de vot, dacă aceste modalități se regăsesc printre cele incluse în Ordonanța 62/2020 și dacă a existat unanimitate între acționari/asociați cu privire la folosirea lor.

Procedura de convocare a adunărilor generale

Organul de administrație competent să efectueze convocarea AGA are, astfel, posibilitatea să utilizeze mijloace de comunicare la distanță în acest scop. Acționarii/asociații trebuie să comunice adresa poștală/de e-mail sau, dacă acestea sunt înscrise în Registrul asociaților/acționarilor, pot fi folosite adresele respective.

Se pot alege una sau mai multe modalități combinate de convocare, printre care menționăm scrisoarea recomandată, curierul, scrisoarea transmisă pe cale electronică, la care este atașată sau logic asociată semnătură electronică extinsă sau telefaxul. Lista nu este exhaustivă.

Suplimentar, anunțul de convocare se va publica și pe pagina de internet a societății, dacă există, și va fi transmis și prin e-mail, dacă sunt cunoscute adresele acționarilor/asociaților.

Aceleași reguli de convocare se aplică și în cazul publicării ordinii de zi completată cu punctele transmise de acționari/asociați, care, la rândul lor, pot fi transmise prin mijloace de comunicare la distanță.

Informațiile și documentele referitoare la subiectele înscrise pe ordinea de zi se vor publica/transmite în ordinea următoare: pe pagina de internet a societății sau, dacă nu există o astfel de pagină, prin email sau, dacă asociații/acționarii nu au o adresă de email, la cerere, prin poștă sau curier.

Desfășurarea adunărilor generale

În perioada de aplicare a Ordonanței 62/2020, adunările generale ale acționarilor/asociaților pot avea loc, chiar dacă actul constitutiv nu prevede sau interzice, și prin corespondență sau prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță.

Desfășurarea adunărilor generale prin corespondență

În cazul adunărilor generale ținute exclusiv prin corespondență nu se aplică regulile care implică prezența fizică a acționarilor/asociaților, iar organul de administrație nu este obligat să participe la adunarea generală a acționarilor/asociaților.

Votul acționarilor/asociaților se transmite, până la data ținerii ședinței, prin modalitatea aleasă în convocator, prin scrisoare recomandată, servicii de poștă sau curier ori prin scrisoare transmisă pe cale electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.

Desfășurarea adunărilor generale prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță

Ordonanța 62/2020 menționează posibilitatea ținerii adunărilor generale prin teleconferință sau videoconferință sau alte mijloace electronice de comunicare directă la distanță. Aceste mijloace trebuie să îndeplinească o serie de condiții tehnice pentru a asigura, printre altele, posibilitatea identificării participanților, transmisiunea continuă și în direct a adunării generale, înregistrarea acesteia și exprimarea votului în cursul adunării (inclusiv în mod secret, acolo unde este cazul).

Procurile reprezentanților acționarilor/asociaților vor fi transmise la locul indicat în convocare prin mijloace similare cu cele menționate mai sus, precum scrisoare recomandată, poștă, curier sau e-mail. În cazul transmiterii prin e-mail procurile trebuie semnate cu semnătură electronică extinsă.

Întocmirea procesului-verbal al ședinței și semnarea hotărârii adunării generale

Ordonanța 62/2020 prevede obligația întocmirii și semnării procesului-verbal al ședinței de către președintele consiliului de administrație ori administratorul cu puteri de reprezentare, președintele directoratului sau, după caz, persoana împuternicită de acesta. În cazul adunărilor generale ținute prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, procesul verbal va fi semnat și de către un secretar ales potrivit actului constitutiv ori, în lipsă, de către un angajat al societății, iar în cazul adunărilor generale ținute exclusiv prin corespondență,  acesta va fi semnat și de către un angajat al societății (dacă acest lucru este posibil).

Hotărârea adunării generale va fi certificată semnată cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică extinsă de către președintele consiliului de administrație, administratorul cu puteri de reprezentare sau președintele directoratului, după caz.

Recomandări practice

În contextul creat de noul act normativ, este recomandată obținerea de către societate și, în măsura în care este posibil, de către acționari/asociați, a unei semnături electronice extinse. În același timp, este necesară comunicarea de către acționari/asociați a datelor lor actualizate privind adresa poștală și adresa de e-mail, deoarece Registrul acționarilor/asociaților nu conține, de obicei, aceste informații sau conține informații neactualizate.

În plus, organele societăților trebuie să întocmească proceduri detaliate de convocare și ținere a adunărilor generale pe perioada de aplicabilitate a Ordonanței 62/2020.

În cazul în care adunarea generală se ține prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, este necesară identificarea unei platforme care garantează respectarea tuturor condițiilor tehnice necesare.

În cazul în care aceste cerințe nu sunt respectate, hotărârile adunărilor generale vor putea fi contestate și invalidate pe motiv că nu au fost asigurate drepturile de participare la deliberările adunării și de vot ale acționarilor/asociaților.

Economia românească riscă să se confrunte cu un val semnificativ de insolvențe după data 1 iunie, data probabilă la care statul va opri finanțarea șomajului tehnic în majoritatea domeniilor economice, cu excepția HORECA. În absența capitalului de lucru și pe fondul scăderii semnificative a cererii, multe dintre companii și-ar putea închide activitatea și vor recurge la disponibilizări de personal, estimează analiștii de la Sierra Quadrant, care consideră că planul de susținere a economiei, pregătit de autorități, va fi unul esențial pentru evitarea unei adevărate pandemii economice.

După ce, în 2019, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu peste 20%, la 6.524 de cazuri, de la 8.304 în 2018, perspectivele S2 2020 nu se anunță deloc promițătoare.

După ce, potrivit estimărilor, peste 150.000 de firme și-au suspendat sau închis activitatea, urmare a restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, iar peste 1,2 milioane de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați, experții estimează că numărul noilor insolvențe ar putea atinge în 2020 pragul de 10.000 de dosare.

„În vizor se află cele aproape 150.000 de companii (28% din totalul firmelor active) care înregistrau deja pierderi financiare la finalul lui 2019. Aceste firme, cele mai multe din comerț, servicii, HORECA, industria prelucrătoare și transporturi, care angajează 850.000 de salariați (21% din totalul angajaților din sectorul privat), s-au aflat în prima linie, fiind primele care au suspendat sau închis activitatea”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experților, odată cu stoparea programului de susținere financiară a șomajului tehnic, multe dintre companiile din sectorul IMM-urilor, considerate în prezent „asimptomatice”, se vor afla într-o situație de risc.

„Într-o economie extrem de fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme slab capitalizate, odată ce vor fi ridicate subvențiile pentru șomajul tehnic, este posibil ca multe companii să își suspende activitatea sau să declare insolvența din lipsă de capital și pe fondul scăderii acute a cererii. Cum doar foarte puține companii sunt cu adevărat bancabile și pot accesa creditele din programul IMM Invest, pentru restul va urma o perioadă în care vor trebui să ia decizii dure, dar necesare, pentru supraviețuirea business-ului”, afirmă Ovidiu Neașcu, asociat coordonator al Sierra Quadrant (foto).

„Profilul firmei cu risc de insolvență arată că cele mai multe societăți din servicii, turism și comerț pot rezista financiar între 2-3 luni. După această perioadă, chiar și cu susținerea oferită de stat în cadrul programului de șomaj tehnic, insolvența va deveni principala soluție de protecție economică pentru multe dintre companii”, afirmă specialiștii.

În 2019, numărul dosarelor noi de insolvență a fost de 6.384, mai mic cu 22% faţă de anul anterior, situându-se la minimul ultimului deceniu. Cele mai multe insolvenţe au fost în sectorul comerţului cu ridicata şi distribuţie, acestea fiind urmate de construcţii şi comerţul cu amănuntul.

În primele trei luni din 2020, datele ONRC indică un număr de 1320 de cazuri noi de insolvență, față de 1509 în perioada similară din 2019.

Esențial, după încetarea șomajului tehnic asigurat din fonduri publice, spun specialiștii, va fi sprijinul statului, în sensul unei infuzii semnificative de capital în economie și a relaxării fiscalității pe piața de muncă.

„Sperăm ca programul de susținere pregătit de autorități să se plieze pe realitatea economică și să ofere soluții concrete pentru sectorul IMM. O alternativă la șomajul tehnic ar trebui să fie o formă mixtă de ajutor de stat pentru firmele care își mențin angajații în câmpul muncii, însoțită de o reducere a taxelor pentru menținerea de către companii a salariilor la nivelul dinaintea crizei.

Fără un program coerent de susținere a companiilor, este foarte probabil ca multe dintre IMM-urile din România să nu reușească să ajungă în toamnă, în contextul în care și consumul se anunță la un nivel redus, urmare a scăderii puternice a puterii de cumpărare”, arată analiza Sierra Quadrant.

Concordatul preventiv, alternativa la insolvență

Potrivit companiei, firmele care iau în calcul insolvența ca soluție pentru a se proteja în fața consecințelor crizei pot apela la o procedură mai eficientă –concordatul preventiv.

Concordatul preventiv este mai avantajos decât insolvența pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

„Evitarea insolvenței elimină și dezavantajul defavorizării companiei în piața în care activează, care ar duce la o scădere a încasărilor acestuia și, pe cale de consecință, a capacității de acoperire a creanțelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă curgerea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul executoriu deținut împotriva debitorului”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

Cum  să reziști în fața provocărilor crizei

Sierra Quadrant avertiza, în luna ianuarie, că anul 2020 va trebui să fie anul reorganizării business-ului în România. 

Creșterea economică impredictibilă, bazată în mare parte pe consum, deprecierea monedei naționale, evoluția inflației, fragilitatea financiară a multor companii și optimismul ireal al multor antreprenori în privința încasărilor în condițiile unui blocaj financiar în creștere erau văzute de experți printre principalele motive pentru care oamenii de afaceri trebuie să își reconfigureze business-urile.

Nori negrii asupra economiei s-au adunat, din păcate, mai repede decât se estima, iar shut-down-ul determinat de pandemia de coronavirus a dus necesitatea măsurilor de reorganizare în zona de urgență de gradul zero.

Potrivit experților, ajustarea planurilor pentru al doilea semestru din 2020 trebuie să plece de la reevaluarea condițiilor economice. Analiza performanței partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.

„Companiile, indiferent de mărime, trebuie să își monitorizeze mai atent numerarul și cheltuielile și să încerce să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează epidemia.

„Reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri și corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esențiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice”, a mai spus oficialul Sierra Quadrant.

Într-o perioadă în care blocajul financiar a crescut semnificativ, experții spun că asigurarea unei linii de finanțare bancară poate fi o soluție optimă în caz de probleme de cash-flow.

O soluție ar fi, potrivit Sierra Quadrant, și dezvoltarea unei legislații care să impună o disciplină financiară pentru achitarea facturilor: contracte cu titlu executoriu si termene de plată reglementate legal pe care să le respecte toți agenții economici dar și statul, principalul rău-platnic din economie.

În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.