În context pandemic, predilecția spre o alimentație diversificată a influențat în mod direct coșul de cumpărături al consumatorilor. 

Așa se face că legumele, fructele și produsele din carne au devenit o constantă în alimentația românilor, regăsindu-se acum în cumpărăturile dintr-o săptămână obișnuită, arată datele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research. 

Prima opțiune pe lista de cumpărături 

În privința celor mai populare categorii de produse achiziționate recent, clasamentul este condus de fructe, legume și produse lactate – menționate de 86% dintre respondenți, – urmate de carne, cu o pondere de 75%. 

Băuturile non alcoolice sunt achiziționate de 69% dintre respondenți. De asemenea, conform datelor, produsele congelate (e.g legume, fructe, etc.) au devenit un “must-have” pentru 60% dintre respondenți. 

Reveal Marketing Research mai arată că, băuturile alcoolice (49%) se clasează pe ultimele locuri, ceea ce poate indica o dorință a românilor de a-și diversifica alimentația într-un mod mai sănătos.

Profilul consumatorului. Alimentele consumate în ultima săptămână

Dacă ar fi să creionăm un profil al consumatorului din categoria analizată, în funcție de tipul de produs recent consumat, se poate observa că, în general, respondenții din categoria de vârstă 45-55 de ani sunt cei care consumă cel mai mult carne (70%), în timp ce tinerii de până în 24 de ani, consumă aceste produse într-o măsură mai mică decât toate celelalte categorii de vârstă (48%).  

În ceea ce privește segmentul produse lactate, pe categorii de gen, targetul este reprezentat de femei (74% – comparativ cu 64% bărbați), în timp ce pentru fructe și legume topul consumatorilor este condus de persoanele din categoria de vârstă + 55 de ani.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa. 

Metodologie: 1014 interviuri CAWI (colectare online), eșantion reprezentativ la nivel național urban+rural, 18+, online users. Perioada de colectare a datelor este 11.11 – 15.11.2021.

În 2020, industria IT se plasa în topul sectoarelor economice din România, înregistrând una dintre cel mai mari creșteri, cu o cifră de afaceri de peste 70 miliarde de lei reprezentând 7% din PIB (link). În prezent, sectorul IT include peste 120.000 de angajați în România, iar trendul ascendent pe care se află de mai mulți ani este văzut de specialiști ca o confirmare a faptului că industria IT va reprezenta în anii următori peste 10% din PIB (link).

Fără îndoială, la evoluția favorabilă a acestui sector în România ultimilor ani a contribuit, în mod semnificativ, scutirea de taxe pe venit pentru angajații din IT. S-au pus astfel bazele unor factori de competitivitate globală susținută de angajații cu aptitudini tehnice foarte bune, lucru care a apropiat industria IT românească de principalele piețe internaționale.

      Însă, în ciuda unei evoluții spectaculoase a IT-ului românesc și a valorii adăugate generate pentru economia țării, raportul DESI din 2021 (Digital Economy and Society Index, link) indică foarte clar faptul că este nevoie de mult mai mult pentru ca România să se alinieze cu adevărat standardelor europene în materie de digitalizare, iar aici, în mod evident, industria IT are un rol esențial.

Conform raportului: „România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale”.

 Așadar, în pofida unei evoluții foarte bune a industriei IT în România și a unei pregătiri excelente în domeniu, este limpede faptul că aceste transformări trebuie accelerate și sprijinite de politici care să susțină adoptarea soluțiilor digitale în cât mai multe sectoare, mai ales în sectorul public. Din nefericire, pandemia a scos la iveală o serie de neajunsuri ale sectorului public și ale majorității celor economice în materie de digitalizare, iar adoptarea unor astfel de soluții ar trebui să devină o prioritate imediată și de termen lung.

În mod paradoxal mai multe articole recente din presă (link) relatează despre intenția unor politicieni de a anula sau cel puțin regândi scutirea de taxe pentru angajații din IT. O astfel de măsură nu numai că va destabiliza industria IT românească, dar, pe termen scurt, ar conduce spre o mai mare migrare a specialiștilor către companii din străinătate, accentuând și mai mult criza forței de muncă. În plus, pe fondul pandemiei, tot mai multe organizații permit angajaților să lucreze de acasă sau de la distanță (remote) și, astfel, asistăm deja la o migrare a specialiștilor români care se angajează la companii situate în afara țării, lucrând, în continuare, din România dar fără a mai avea contract de muncă înregistrat în țara noastră. Reluarea discuțiilor despre anularea taxei pe venit pentru angajații din IT nu face decât să alimenteze aceste tendințe care, pe termen mediu și lung, vor determina scăderi semnificative în industria IT cu efecte economice și sociale total nefavorabile (anulând orice posibile beneficii ale măsurii în raport cu bugetul de stat).

„Ne exprimăm îngrijorarea față de intențiile factorilor de decizie de la nivel guvernamental și parlamentar de a elimina facilitățile fiscale acordate industriei IT,  facilități care și-au dovedit utilitatea în timp nu doar pentru sectorul IT, ci și pentru susținerea altor sectoare economice prin activarea consumului local. Este o regulă elementară în politicile publice responsabile de a nu întreprinde măsuri de eliminare sau diminuare a unor facilități fiscale fără a pune în loc mecanisme care să conducă la transformarea structurală a sectorului respectiv, altfel nu se produce decât un rău major, cu efecte negative în lanț pe mai multe sectoare economice. Sectorul IT este pregătit profesional pentru tranziția înspre modele de afaceri orientate pe inovare, în schimb constatăm lipsa infrastructurii publice suport pentru susținerea inovării, lipsa mecanismelor inteligente la nivel guvernamental pentru atragerea capitalului de risc pentru investiții în sectorul IT și multe alte minusuri în construcția ecosistemului național de inovare. Dacă suntem cu adevărat responsabili și competenți politic trebuie să înțelegem că putem renunța la o serie de facilități doar atunci când este pregătit și activat cadrul național care să pună în loc soluții corecte și consistente pentru tranziția la nivelul superior de sofisticare a sectorului de IT. Chiar dacă Comisia Europeană a cerut României să adopte reforme fiscale ca una dintre condițiile activării PNRR, nu a interzis aplicarea curajoasă a reformelor care să ajute o economie condusă de inovare. Dacă se dorește aplicarea de reforme fiscale, atunci să fie aplicate sectoarelor economice care vor fi asistate prin PNRR. Sectorul IT nu este susținut de PNRR, chiar dacă există proiecte de digitalizare, pentru că digitalizarea nu vizează transformarea sectorului IT. Noi ne manifestăm totala disponibilitate pentru a discuta cu factorii decizionali de la nivel guvernamental și parlamentar despre alternative sustenabile, cu valoare adăugată pentru economia și societatea românească”, a declarat Stelian Brad, Președinte al Clusterului Cluj IT.

Într-un moment în care România ar trebui să urmărească accelerarea adoptării de soluții digitale în tot mai multe sectoare, propunerea unor măsuri care descurajează activitatea din industria IT și migrarea pe cale de consecință a acestor afaceri în alte țări, se prezintă ca o soluție inexplicabilă, total desprinsă de contextul european și de recomandările experților în domeniu.

Cluj IT Cluster este o asociație de tip cluster inovativ înființată în octombrie 2012 la Cluj-Napoca. Cuprinde peste 90 de membri, companii IT, 13 universități, 2 institute ale Academiei Române, alte institute de cercetare-dezvoltare-inovare, instituții din sectorul administrației publice și comunități suport, care urmărește creșterea competitivității sectorului IT, vizibilitatea industriei IT românești precum și poziționarea Clujului ca un hub digital inovator. Asociația susține demersul de transformare digitală a proceselor în relația dintre diversele sectoare și de realizare a interoperabilității între sisteme la nivel național și european. Cluj IT promovează o abordare deschisă la care pot să contribuie și de care pot să beneficieze în mod direct toți furnizorii de produse și servicii din domeniul IT, instituțiile publice, precum și societatea în general. 

Xiaomi anunță disponibilitatea pe piața din România a căștilor Redmi Buds 3 începând cu data de 26 noiembrie. Acestea vor fi comercializate pe mi-home.ro și pe eMAG, iar prețul recomandat de vânzare este de 199,99 lei.

Redmi Buds 3 asigură o experiență imersivă a sunetului, se mulează perfect pe conturul urechii, iar greutatea redusă (doar 4,5 grame fiecare) le face foarte confortabile. Designul carcasei iese și el în evidență, datorită marginilor rotunjite. Redmi Buds 3 sunt dotate cu chipset-ul Qualcomm® QCC3040 BLUETOOTH® ce oferă Bluetooth 5.2 pentru o conectivitate stabilă dual-device, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot schimba fără efort dispozitivul, spre exemplu atunci când urmăresc un film pe laptop și sunt apelați pe smartphone, fără a mai fi nevoie să își reconecteze dispozitivele. 

Sunetul este atent calibrat de experții Xiaomi Sound Lab, iar microfoanele duale au funcția de anulare a zgomotului pentru a asigura conversații de cea mai bună calitate. Atunci când utilizatorii se deplasează, Redmi Buds 3 le asigură până la 5 ore de folosire doar a căștilor sau pot ajunge la 20 de ore a timpului de playback, în momentul în care sunt încărcate în cutie. La o încărcare de doar 10 minute în cutie, utilizatorii beneficiază de 90 de minute de playback de muzică¹. În plus, Redmi Buds 3 au protecție IP54 la praf și apă și pot fi controlate foarte ușor prin simpla atingere. 

Hotel Staff, parte a companiei Premier Hospitality, jucător de top de pe piaţa de outsourcing si HR, anunţă deschiderea primului birou dedicat industriei ospitalităţii din Transilvania, la Braşov, acesta fiind cel de-al doilea din portofoliul companiei, care vine să îl completeze pe cel central, de la Bucureşti, din Str. Vidin Nr. 76.

Biroul companiei de Recrutare, Consultanţă şi Management Hotelier este localizat în Poarta Schei nr 10, accesibil pentru clienţii din zona Transilvania şi va oferi acces la o echipă de specialişti şi experţi, care vor ridica nivelul serviciilor hoteliere la unul de standard, cu beneficii pentru hotelieri dar şi pentru turişti.

Lansarea primului birou din afara Capitalei presupune deschidere către piaţa ospitalităţii şi a serviciilor HoReCa din Transilvania, iar reprezentanţii Premier Hospitality se așteaptă să atragă peste 10 clienţi în primul an, obiectivul de business fiind de a dubla cifra de afaceri până la sfârșitul anului 2022.

„Piaţa ospitalităţii din Transilvania este una plină de oportunităţi şi suntem bucuroşi să fim mai aproape de hotelierii de aici pentru a putea acoperi nevoile lor pe un subiect foarte fierbinte în această perioadă – personalul. Experienţa de 15 ani în sectorul ospitalităţii şi implicarea în proiecte de diverse dimensiuni şi poziţionări, a dezvoltat o echipă competentă şi versatilă care identifică cu uşurinţă nevoile unei proprietăţi hoteliere în materie de recrutare, formare sau organizare a angajaţilor şi propune formule complete şi customizate clienţilor săi, formule în care cultura organizaţională joacă un rol cheie”, declară Rocsana Borda, Managing Partner, Hotel Staff.

„Suntem un grup de companii care cunoaşte din interior acest business şi îşi propune modernizarea industriei hoteliere. O investiţie de succes în HoReCa începe cu definirea conceptului potrivit pentru segmentele ţintă, cu poziţionarea corectă în piaţă pe baza unor cercetări serioase şi continuă cu alegerea furnizorilor şi partenerilor specializaţi în această industrie şi cu lucrul în echipe multi-disciplinare pentru deschidere şi management operaţional.  Scopul nostru final este găsirea unui echilibru cât mai bun între investiţiile făcute, confortul oaspeţilor şi usurinţă în exploatare. Abordarea noastră presupune extinderea parteneriatelor de business pentru înţelegerea nevoilor locale, cu scopul de a veni cu servicii şi propuneri valoroase către proprietarii şi investitorii din Transilvania”, declară Lucian Marinescu, Managing Partner, Premier Hospitality.

Compania Premier Hospitality înţelege specificul industriei hoteliere şi oferă asistenţă în managementul hotelier, respectiv, consultanţă în operarea unui hotel, prin brand-ul Hotel Equip, compania oferă dotări de top hotelierilor iar prin intermediul brand-ului Hotel Staff, compania funcţionează ca o agenţie de recrutare şi selecţie cu o reţea extinsă de conexiuni care îşi propune să aducă oamenii potriviţi pentru a reuşi cristalizarea unei echipe performante.

Conform datelor Premier Hospitality, hotelurile independente din România totalizează 95% din piaţa de profil.

Despre Premier Hospitality

Premier Hospitality este o companie românească specializată în activitatea hotelieră, care oferă servicii de top, consultanţă, management operaţional, dotări hoteliere dar şi recrutare şi selecţie pentru industria ospitalităţii, hoteluri de lanţ sau independente. Biroul central al companiei este situat în Bucureşti, iar în anul 2021, Premier Hospitality a deschis primul birou din Transilvania şi cel de-al doilea din portofoliu.

Compania gestionează toate provocările privind construirea şi operarea unei proprietăţi hoteliere, livrând prin brand-ul Hotel Staff peste 30 de proiecte de recrutare şi selecţie pentru partenerii din zona serviciilor şi a ospitalităţii, iar prin intermediul brand-ului Hotel Equip, dotări cu echipamente hoteliere. Fondatorii companiei, prin experienţa de peste 15 ani acumulată în domeniul ospitalităţii în România şi în străinătate, pe un portofoliu vast de proiecte în managementul hotelier, aduc un plus de valoare prin competenţe extinse, cu expertiză în zona de activitate hotelieră, prin consultanţă, operare a unei astfel de proprietăţi. Pentru detalii, https://premierhospitality.ro

Piața pensiilor private din România a ajuns, în primele nouă luni ale anului, la active totale de 90,43 miliarde lei, în creștere cu 25% comparativ cu intervalul similar al anului precedent.

Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de aproape 8%, marcând o evoluție pozitivă de-a lungul ultimilor ani.

 La 30 septembrie 2021, erau înscriși 8,29 milioane participanți la cele 17 fonduri de pensii private (Pilon II + Pilon III), în timp ce la finalul lunii septembrie a anului trecut era înregistrat un număr de 8,10 milioane participanți.

Sistemul pensiilor private a marcat o evoluție pozitivă pe tot parcursul funcționării sale, fiind adaptabil în fața episoadelor de volatilitate întâlnite de-a lungul timpului.

Creșterea activelor fondurilor de pensii private este remarcabilă la nivel european, România fiind printre țările cu cele mai mari creșteri din ultimii 10 ani.

Fondurile de pensii private reprezintă investitori instituționali care sprijină, în principal, economia locală, având totodată un rol de factor de echilibru și de stabilitate al pieței financiare.

Pilonul II

Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 87,06 miliarde lei la finalul lunii septembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 25% comparativ cu aceeași dată a anului 2020.

Numărul participanților înregistrați în sistemul Pilonului II a fost de 7,73 milioane persoane, față de 7,58 milioane persoane înregistrate în luna septembrie a anului 2020.

La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 7,28 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,94% în septembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%.

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.265 lei, înregistrând o creștere de 14,2% comparativ cu decembrie 2020 și cu 2,6% față de trimestrul precedent.

De la începutul anului până la data de 30 septembrie 2021 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 208 milioane lei pentru 13.604 de participanți și beneficiari.

Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 62% din active fiind deținute de doar 20% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 1.469.858 lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanți dețin active sub valoarea de 1.000 lei.

La 30 septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile erau principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investițiile în titluri de stat ale fondurilor de pensii din Pilonul II au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021. Investițiile în acțiuni au crescut, reprezentând, în primele nouă luni ale anului, 25% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.  De asemenea, ponderi semnificative sunt investite și în obligațiuni corporative și fonduri de investiții.

Pilonul III

Valoarea totală a activelor nete, în sistemul facultativ de pensii, a fost de 3,317 miliarde lei, la finalul primelor nouă luni ale anului 2021, în creștere cu aproximativ 22% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative a fost de 553.775 persoane, comparativ cu 520.879 persoane înregistrate la 30 septembrie 2020.

La nivelul Pilonului III, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de aproximativ 149 lei/participant, în creștere cu 12% comparativ cu luna septembrie 2020.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii facultative au fost în cuantum de aproximativ 294 milioane lei, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 7,18% în septembrie 2021, în luna septembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 3,71%.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 5,51% la finalul lunii septembrie 2021, mai mare comparativ cu cel înregistrat în luna septembrie 2020 (4,13%).

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.991 lei, cu 8% mai mare decât în decembrie 2020, reprezentând totodată 53% din valoarea unui cont mediu din fondurile de pensii administrate privat.

În intervalul ianuarie – septembrie 2021, au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de aproximativ 75 milioane lei pentru 7.569 de participanți și beneficiari.

  Valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.765 lei și 7.659 lei. Ca și în cazul Pilonului II, valoarea activelor deținute de participanți înregistrează o concentrare ridicată, puțin peste 10% din participanți totalizând 50% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 1.486.069 lei, în timp ce 20% din participanți dețin active în valoare de sub 507 lei.

  La finalul lunii septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Investițiile fondurilor de pensii facultative în titluri de stat au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2020.

  Investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III. O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de obligațiunile corporative și titluri de participare OPCVM.

  Raportul privind evoluția sistemului de pensii private din România în primele 9 luni ale anului 2021 poate fi consultat AICI.

Campania Xiaomi, „Mi 11 – Movie Magic”, realizată de Xiaomi România și Confident Communications, a fost recompensată cu două trofee Silver la categoriile Brand PR – New products and services și Tech PR & Communication of innovation, în cadrul Galei Romanian PR Award 2021. A 19-a ediție s-a desfășurat online pe 25 noiembrie, iar componența juriului a fost internațională și a reunit reprezentanți din 10 țări.

„Sunt două premii extrem de importante pentru noi și care ne confirmă că am făcut o treabă excelentă și în acest an. În 2020, echipa Confident a primit premiul Small Consultancy of the Year.

Mulțumim echipei Xiaomi România pentru susținere și pentru toate eforturile depuse pentru a construi această campanie la care s-a muncit enorm și despre care chiar se poate spune că a fost magică. Aceste trofee la PR Award ne onorează și ne confirmă că suntem pe drumul cel bun”, spune Mara Gojgar, fondator Confident Communications. 

„Ne bucură faptul că am reușit să construim aici, în România, o echipă performantă, care reușește să surprindă întotdeauna. Suntem uniți și ambițioși și ne propunem să facem lucruri mari în continuare. Le mulțumim și partenerilor oficiali Xiaomi din România. Avem o colaborare foarte strânsă atât cu operatorii de telefonie mobilă, cât și cu retailerii offline și online. Au dat dovadă de mult profesionalism și aceste premii sunt și ale lor”, declară Gina Gavriliu, Marketing Manager, Xiaomi România.

Campania Xiaomi, „Mi 11 – Movie Magic” s-a derulat pe parcursul a patru luni, perioadă în care Seria Mi 11 (formată din modelele Mi 11, Mi 11 Ultra, Mi 11 Lite 5G și Mi 11 Lite) a ajuns în România. Echipa locală Xiaomi și echipa Confident Communications și-au unit forțele și au derulat o serie de evenimente de lansare și activări în care au fost implicate publicații de tehnologie și lifestyle, key opinion leaders (atât din zona tech, cât și din lumea filmului și a fotografiei), actori, bloggeri de travel și food vloggers.  

Sub umbrela conceptului „Movie Magic” au stat toate mesajele cheie ale campaniei Xiaomi. Seria de telefoane inteligente Mi 11 le oferă utilizatorilor specificații cinematice și experiențe la un alt nivel. Dacă magia le aparținea înainte doar profesioniștilor, de-acum ea este la îndemâna oricui. Așa că invitațiile la evenimentele online au luat forma unor snack box-uri de Oscar, iar capabilitățile incredibile ale noilor telefoane au fost explicate și testate de regizori și fotografi profesioniști. Punctul culminant, Mi 11 a fost unul dintre personajele principale ale filmului „Complet Necunoscuți”, regizat de Octavian Strunilă. Cu ajutorul smartphone-ului s-a filmat și primul trailer al peliculei.  

Activările nu s-au oprit aici. Mi 11 Ultra, modelul high-end al seriei, a fost folosit la crearea unui foto-reportaj în National Geographic, cu zimbrii din Parcul Natural Vânători Neamț. Bogdan Daragiu, video director, a filmat trei clipuri memorabile care au fost văzute în întreaga lume prin intermediul Xiaomi Studios. Mi 11 Lite 5G și Mi 11 Lite și-au arătat rafinamentul într-o serie de rețete colorate, realizate de Chef Cristian Boca, iar trei fotografi profesioniști s-au implicat într-un concurs pe Instagram. 

„Campania Xiaomi „Mi 11 – Movie Magic” a ‘atins’ peste 3 milioane de oameni. Nu în ultimul rând, trebuie menționate și zecile de review-uri pozitive din partea jurnaliștilor specializați pe tehnologie, cărora le mulțumim pentru interesul pe care îl arată pentru produsele Xiaomi. Am reușit să dăm voce în România misiunii Xiaomi, aceea de a face inovația accesibilă pentru oricine”, adaugă Mara Gojgar.

Campania Xiaomi „Mi 11 – Movie Magic” ar fi fost mult mai greu de implementat fără sprijinul Venus Five, divizia inhouse foto & video a Confident Communications. Înființată în anul 2015, împreună cu fotograful Dragoș Constantin, ca o linie de business independentă, studioul completează serviciile de comunicare oferite de Confident PR. Venus Five este în acest moment unul dintre cele mai mari studiouri foto independente din centrul Bucureștiului, complet echipat pentru proiecte foto-video de amploare.

• Împrumutul este necesar pentru a asigura conformarea la cerințele europene privind capitalizarea băncilor (MREL) și a fost inclus în Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană în 2019, plan care a stat la baza majorării capitalului social al băncii și care a trecut testul investitorului privat prudent
• CEC Bank intenționează să își acopere nevoile viitoare de fonduri eligibile pentru acoperirea cerinței MREL, care vor fi generate de creșterea activului, prin emisiuni de obligațiuni

CEC Bank va iniția în perioada următoare demersurile pentru contractarea împrumutului subordonat de 1,4 miliarde de lei aprobat în ședința de guvern de azi (n.r. 26.11.2021), pentru a asigura conformarea cu cerințele europene privind capitalizarea băncilor (MREL). Acest împrumut subordonat a fost inclus în Planul de Afaceri 2019-2023 care a stat la baza procesului de majorare de capital și care a fost aprobat de Comisia Europeană în 2019, trecând testul investitorului privat prudent. Pentru acest împrumut, CEC Bank va plăti trimestrial dobânzi stabilite la nivelul pieței și îl va rambursa la expirarea termenului de 10 ani, într-o singură tranșă. 

Fondurile din acest împrumut îndeplinesc condițiile reglementate pentru încadrarea în categoria fondurilor proprii de nivel II, și se vor adăuga fondurilor proprii ale băncii și permit CEC Bank să-și continue dezvoltarea și să finanțeze economia. Contractarea de împrumuturi subordonate este o practică uzuală pentru conformarea cu cerințele de capital MREL, atât la nivelul băncilor din România (prin împrumuturi subordonate de la băncile mamă), cât și la nivel european.

Începând din 2019, când a fost aprobat Planului de Afaceri și majorarea capitalului social al băncii în condiții de piață, CEC Bank a demarat un amplu program de modernizare și consolidare a poziției sale. Activele băncii au crescut cu peste 35% în perioada 2019-septembrie 2021, până la 45,15 miliarde de lei, iar banca a finanțat activ economia României: peste 17 miliarde de lei  finanțări acordate sectorului privat și peste 5 miliarde lei – finanțare netă acordată sectorului public (în special prin intermediul titlurilor de stat).  

Simultan cu procesul de creștere, CEC Bank a demarat un amplu program de modernizare și eficientizare și s-a concentrat pe îndeplinirea indicatorilor din Planul de afaceri aprobat la nivelul Comisiei Europene.  În perioada 2019 – septembrie 2021, banca și-a îmbunătățit performanța și a generat un profit net cumulat de 1,05 miliarde de lei, în fiecare an fiind raportate profituri record. 

În același timp, CEC Bank intenționează să își asigure în viitor necesarul de pasive eligibile pentru acoperirea cerinței MREL prin emisiune de obligațiuni, sursele tradiționale ale băncii constând în depozitele atrase de la clientelă, acestea nefiind eligible pentru scopul menționat. În acest sens, banca a demarat deja primele acțiuni premergătoare pentru accesarea piețelor de capital, prin inițierea discuțiilor cu una dintre cele mai mari agenții de rating de credit și prin punerea bazelor unui viitor birou de relații cu investitorii. Următorii pași sunt obținerea ratingului de credit și aprobarea unui program de tip MTN (Medium Term Note), în baza căruia banca poate realiza emisiuni succesive de obligațiuni.

Ben Laidler, strateg pentru piețele globale al eToro:

Creșterea numărului de cazuri din „valul patru” și preocupările privind o nouă variantă, mai contagioasă, au dus la scăderea accentuată a piețelor globale. Această reacție de aversiune la risc lovește primul rând în activele cele mai sensibile la perspectiva unei creșteri mai slabe a PIB, precum mărfurile fungibile și acțiunile. In acest timp, activele de „refugiu” precum dolarul american, obligațiunile și aurul sunt în creștere.

Europa suferă cel mai mare impact. Este regiunea din lume cu cele mai multe cazuri de infectare cu virusul și este cea mai expusă la o încetinire a economiei globale care ar putea sa urmeze. Europa are cel mai mare raport exporturi/PIB, de 45%, și cea mai mare proporție de venituri ale companiilor provenite din afara continentului, de peste 50%.

Însă economiile și consumatorii au arătat din ce în ce mai multă reziliență cu fiecare nou val al virusului. O proporție mai mare a populației este acum vaccinată. Ratele de spitalizare sunt acum mai mici. Mai multe tratamente devin disponibile. În acest timp așteptările sunt deja mici pentru cele mai afectate sectoare, cele de legate de redeschidere, precum cel al turismului, așa că noi vedem revenirea economiei ca fiind încetinită, nu deraiată.