Autoritatea de Supraveghere Financiară avertizează că, în ultima perioadă, au fost active la nivelul pieței de asigurări din România, cu precădere pe clasa 15 de asigurări – Garanții, mai multe entități care nu sunt autorizate să desfășoare activitate de asigurare.

Din acest motiv, vă recomandăm ca, înainte de încheierea unor contracte/polițe de asigurare, să verificați dacă:

• societățile de asigurare care urmează să emită polițele de asigurare, precum și intermediarii implicați în activitatea de distribuție se regăsesc în Registrul public A.S.F.;
• ofertele primite sunt autentice și valide, prin contactarea directă a societăților de asigurare implicate folosind informațiile de contact oficiale ale acestor entități. De asemenea, o atenție sporită trebuie acordată verificării calității persoanelor care intermediază sau recomandă folosirea produselor de asigurare respective.

Conform prevederilor legale (art. 12 din Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări) este necesar să solicitați în mod expres societăților de asigurare și intermediarilor ca înainte de încheierea unui contract de asigurare să vă prezinte, în timp util, următoarele informații: identitatea și adresa acestora; calitatea de intermediar sau de asigurător deținută, după caz; registrul în care sunt înscriși și modalitățile prin care se poate verifica acest lucru.

Entitățile din domeniul asigurărilor pot opera legal în România numai dacă sunt înregistrate în Registrul public A.S.F., ce poate fi consultat pe pagina web a A.S.F. AICI . 

Registrul societăților de asigurare și al intermediarilor principali  poate fi regăsit AICI 

Registrul asigurătorilor și intermediarilor din SEE, entități notificate către autoritățile competente din țările de origine pentru desfășurarea activității în baza dreptului de stabilire și/sau în libertatea de a presta servicii, poate fi regăsit AICI.

Dacă identificați societăți de asigurare și/sau brokeri prin intermediul cărora primiți oferta, care nu se regăsesc în registrele publice menționate anterior, vă recomandăm să sesizați cât mai rapid A.S.F. și să furnizați informații privitoare la societatea de asigurare, intermediarul prin care a fost primită oferta, precum și orice documente disponibile primite de la aceștia.

A.S.F. acordă o atenție deosebită protecției consumatorilor de produse financiare nebancare. În acest context, primește și răspunde la toate petițiile, sesizările, reclamaţiile și solicitările de informații privind activitatea de asigurare-reasigurare din România, activitate derulată de societăți autorizate și supravegheate de A.S.F. formulate de persoane care au calitatea legală de a formula petiții sau solicitări de informații.

A.S.F. nu poate interveni direct în procesul de supraveghere și control al unei societăți de asigurare autorizate de o altă autoritate competentă dintr-un stat membru SEE. De aceea, petițiile referitoare la activitatea unui asigurător ce comercializează asigurări pe teritoriul României în baza libertății de a presta servicii trebuie să fie adresate autorității competente din statul membru de origine care a autorizat respectiva societate. Petițiile vor fi transmise acestei autorități, conform normelor naționale specifice.

Raportat la prevederile Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), cu modificările ulterioare, menționăm că doar asigurătorii autorizaţi de A.S.F., inclusiv sucursalele acestora, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, sunt contribuabili, iar Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, are ca scop protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei acestora.

Fondul de Garantare a Asiguraților nu poate acorda despăgubiri în situația în care asigurătorul este autorizat în alt stat membru și desfășoară activitate pe teritoriul României, în baza libertății de a presta servicii, și se află în imposibilitatea de a despăgubi ca urmare a unei potențiale stări de insolvență/faliment.

Potrivit analiștilor OTP Bank, recuperarea economică va încetini substanțial în 2022, deoarece creșterea PIB-ului este previzionată să rămână sub 2% în acest an, pe măsură ce inflația erodează veniturile reale, politica monetară se va înăspri și problemele lanțului de aprovizionare s-ar putea dezvolta în continuare. 

Având în vedere performanța recuperării economice, datele statistice arată că România și-a depășit nivelul înregistrat înainte de pandemie, dar până la finalul celui de-al doilea trimestru din 2021 a ajuns cu aproximativ 2% sub tendința dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut creșterea a încetinit substanțial, iar până în ultimul trimestru al anului 2021 economia a stagnat deja în raport cu referința trimestrială.

În funcție de analiza sectorială, agricultura și industria au avut o contribuție mult mai redusă în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, în timp ce creșterea sectorului de servicii a încetinit din cauza efectelor acute ale variantei Delta a virusului SARS-CoV-2, precum și a efectelor de bază.

„În context regional, în ultimele luni ale anului 2021, România a regresat de la a doua la a patra cea mai performantă țară din regiunea Europei Centrale și de Est, după Serbia, Polonia și Ungaria, în funcție de nivelul PIB-ului înainte de pandemie. În același timp, datele statistice pentru ianuarie-februarie sugerează ușoare progrese, în timp ce conflictul Rusia-Ucraina deteriorează perspectivele. Deși relațiile comerciale sunt moderate, prețurile mai mari ale energiei, creșterea mai lentă a zonei euro și creșterea primei de risc vor afecta activitatea și vor alimenta creșterea inflației”, au raportat analiștii OTP Bank. Prin urmare, perspectivele de creștere economică ale României pentru acest an vor fi sub medie în comparație cu alte economii din regiune, în timp ce nevoia de consolidare fiscală este mai acută decât în alte țări din CEE, din cauza faptului că România se află în procedura de deficit excesiv.

Inflația a continuat creșterea constantă și, alimentată de șocurile prețurilor la energie și alimente, a urcat la 8,5% în luna februarie, în timp ce inflația de bază a rămas la 5,2%. Având în vedere faptul că piața locală a intrat în criza COVID cu o piață energetică liberalizată, creșterea prețului energiei pentru uz casnic din 2021 a avut un efect direct mai mare decât cel din regiune, iar contribuția la inflația agregată a variat de la lună la lună, în funcție de aplicarea noilor măsuri de plafonare a prețului. 

„Deoarece guvernul a impus un plafon la prețurile energiei pentru anul viitor, nu ne așteptăm la o nouă creștere reglementată a prețului energiei până în primăvara anului 2023. În același timp, costurile cu energia pentru companii ar putea crește în continuare, iar conflictul Rusia-Ucraina nu va face decât să contribuie la aceste presiuni asupra prețurilor alimentelor. Mergând mai departe, anticipăm un vârf al inflației de 9,5% în perioada aprilie-mai, cu șanse destul de bune de a vedea o scădere treptată ulterior”. Pentru a combate această situație, banca centrală a continuat să majoreze dobânda de referință cu 50 bps, ultima majorare de acest fel având loc la începutul lunii aprilie.

Pe lângă alte măsuri de înăsprire a politicii monetare, este foarte probabil ca Banca Națională a României să continue cu astfel de majorări, astfel încât rata dobânzii de referință ar putea atinge nivelul de 4,5% până la finalul acestui an.

În tabloul macroeconomic extins, piața forței de muncă și nivelul de ocupare și-au revenit treptat după criza COVID, iar creșterea generală a salariilor a revenit ușor în ultimele luni ale anului 2021, deși inflația a redus puternic din puterea reală de cumpărare. O creștere semnificativă a salariilor ar putea complica eforturile băncii centrale de a aduce inflația sub control, în timp ce și alți indicatori macroeconomici continuă să se înrăutățească. Un exemplu clar este cel al contului curent, care va continua să fie afectat de creșterea prețurilor la energie, România fiind importator net de energie. Întrucât deficitul geamăn își continuă tendința descendentă și este cert că balanța externă pentru următorii doi ani va fi afectată negativ, nevoia de consolidare fiscală este și mai importantă.

„Previzionăm o consolidare fiscală treptată, în conformitate cu programul de convergență adoptat, dar ne așteptăm și la unele derapaje față de planuri, având în vedere creșterea subvențiilor pentru energie, reducerile de taxe care au fost propuse și încetinirea generală a creșterii. În prognoza actuală, datoria guvernamentală ar putea crește la 55% din PIB până în 2023”, au adăugat analiștii OTP Bank.

Având în vedere evoluțiile globale și regionale, observăm riscuri în privința încetinirii creșterii PIB, în timp ce perspectivele privind inflația și rata dobânzii indică viitoare majorări. 

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 05-12 aprilie 2022 cea de-a zecea ediție a conferinței „Cities of Tomorrow”, în format hibrid. Evenimentul principal se va desfășura marți, 12 aprilie, la hotelul Crowne Plaza Bucharest.  

„Cities of Tomorrow” este un eveniment de referință, dedicat dezvoltării urbane și regionale. La ediția din acest an sunt așteptați în jur de 250 de participanți, provenind atât din mediul public cât și cel privat. Evenimentul va fi onorat de prezența invitaților speciali din Germania și România: administrația publică, societatea civilă și mediul privat vor dialoga în cadrul a două paneluri dedicate retrospectivei: Ce s-a întâmplat în orașele și regiunile României în acești ultimi 10 ani? Ce am învățat împreună? Unde ne situăm acum și care este viziunea pentru viitor? 

Informații despre speakeri și prezentări: https://www.citiesoftomorrow.ro/agenda/

Am continuat și anul acesta conceptul de online round tables, care permite participanților o implicare mai intensă, dându-le ocazia ca timp de două ore să discute concret și aplicat subiecte și proiecte diferite, alese în funcție de actualitatea și necesitatea tematicii și să găsească idei și soluții concrete, pe care să le poată implementa în proiectele proprii. Concluziile și insight-urile rezultate în urma celor nouă mese rotunde vor reprezenta fundamentul pentru acțiuni viitoare. Cele nouă mese rotunde au avut deja loc online în perioada 05-07 aprilie. Temele & subtemele meselor rotunde și moderatorii se regăsesc aici: https://www.citiesoftomorrow.ro/roundtables/

Relevant pentru succesul acestui eveniment este atât ce se întâmplă în zilele evenimentului, dar mai ales ce se întâmplă ulterior, cum înțeleg participanții să utilizeze schimbul de idei, experiența și contactele dobândite în cadrul conferinței Cities of Tomorrow. După dezbaterile interactive de la mesele rotunde, participanții se vor regrupa în data de 12 aprilie pentru o scurtă prezentare a soluțiilor identificate pe fiecare masa rotundă și pentru festivitatea de premiere a proiectelor câștigătoare.

Înaintea acestei a 10-a ediții a Cities of Tomorrow a fost organizat un concurs de proiecte adresat administrației publice, mediului de business și societății civile. Am avut în vedere, în delimitarea proiectelor ajunse în finală, factorul dezvoltării sustenabile. Cu ajutorul unui juriu format din personalități cu experiență vastă, s-au stabilit 9 finaliști – așadar 9 inițiative se vor bucura de atenție deosebită cu prilejul acestei conferințe.

Cele nouă proiecte finaliste ce se vor prezenta în cadrul sesiunii de pitching la conferință sunt: 

• Categoria Administrație publică: Buzău („Smart – Green – Circular Buzău”), Municipalitatea Aiud („Invest in Aiud”) Sectorul 6 al Municipiului București („Liniei”);
• Categoria Mediul de business: Cruze –(Cruze – just go together); iNergy Agtech  („Cleantech. Made in RO”), UNITH2B SRL („Tram Trains Resița”);
• Categoria Societate civilă: GIS Berzei 21 („Un proiect de regenerare urbană în inima orașului”) Parcul Natural Văcărești; Universitatea Politehnică Timișoara („Digitalizarea istoriei, un castel pe rând”).

Conferința „Cities of Tomorrow” este o conferință publică de sensibilizare privind dezvoltarea durabilă, reconversia și revitalizarea regiunilor și orașelor României, sarcinile și rolurile actorilor din mediul politic, de afaceri și din cadrul societății civile, dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, managementul orașelor (utilități publice, managementul traficului, clădiri eficiente energetic), integrarea zonelor centrale și istorice ale orașului, dar și a periferiilor și nu numai. 

Conferința este concepută pentru a oferi informații utile și noi perspective pentru: primării, managerii orașului, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională și a zonelor metropolitane, reprezentanți ai consiliilor orașelor și județelor; companiile private românești și străine; profesioniștii din domeniul planificării urbane cât și arhitecții; investitorii imobiliari și dezvoltatorii interesați pentru/sau cu sediul în Europa de Sud-Est; profesioniștii din domeniul imobiliar; reprezentanții camerelor de comerț și industrie; reprezentanții clusterelor industriale; furnizorii de tehnologie; companiile de utilități urbane și infrastructură; ONG-urile şi profesioniștii din domeniul bancar.

Marketplace-ul organizat va fi organizat în foyerul hotelul Crowne Plaza. Aici, sponsorii evenimentului E.ON, Continental, BABLE, Iulius, Horvath, nhood, BCR, RER Group, RETIM, Speedwell, Industrial Park Siret, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor, FEPRA, Țucă, Zbârcea și Asociații își vor prezenta soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Prima parte a evenimentului principal din 12 aprilie va fi difuzată live pe pagina de facebook a AHK România https://www.facebook.com/ahkromaniaofficial/. 

Detalii precum și agenda evenimentului „Cities of Tomorrow” pot fi găsite la www.citiesoftomorrow.ro. 

AHK România în anul aniversar 2022

Pentru AHK România anul aniversar 2022 stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală și care nu poate fi ignorată. Sustenabilitate înseamnă investiții în educație, cercetare și dezvoltare, în calitatea vieții din orașele și regiunile în care trăim. Sustenabilitatea presupune, de asemenea, sisteme economice durabile care să fie acceptate și susținute de societate. Pe acest complex tematic dorim să ne concentrăm în AHK Sustainabilityear 2022 și, printr-o serie de evenimente, să inițiem proiecte „verzi”, să provocăm la un dialog între actorii politici, economici și societatea civilă și să creăm idei noi, inovatoare pentru un viitor sustenabil. Companiile germane sunt pregătite să își pună la dispoziție tehnologiile de care dispun, Know-how-ul și Best Practice, pentru a aduce relațiile economice bilaterale la un nou nivel.

Stay tuned: #PartnerForSustainability  #20AHKRomania. 

O echipă multidisciplinară, formată din consultanți fiscali Deloitte România și avocați specializați din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, a obținut, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), o decizie favorabilă clientului, contribuabil român, într-un litigiu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Este vorba de un caz în care autoritatea fiscală a impus contribuabilului plata TVA pentru servicii prestate către un client nerezident, din cadrul aceluiași grup, cu dobânzile și penalitățile aferente. Autoritatea din România a considerat că societatea străină are un sediu fix în țara noastră, prin intermediul filialei locale, dar CJUE a infirmat această argumentație. 

Concret, este vorba despre decizia emisă joi, 7 aprilie 2022, de către CJUE în cauza 333/20. În speță, societatea din România a prestat către societatea afiliată din alt stat membru servicii de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare. Societatea română a emis facturi fără TVA pentru serviciile prestate, apreciind că locul de prestare a acestora era situat acolo unde beneficiarul serviciilor și-a stabilit sediul activității economice. În urma unei inspecții fiscale pentru perioada cuprinsă între 1 februarie 2014 și 31 decembrie 2016, autoritatea fiscală a apreciat că serviciile prestate de societatea română ar fi trebuit să fie facturate cu TVA din România. În opinia organului fiscal, beneficiarul serviciilor avea un sediu fix în România, considerând că resursele tehnice și umane ale societății române s-au aflat permanent la dispoziția societății din străinătate. În consecință, autoritatea a impus TVA de plată suplimentar, cu dobânzi și penalități.

Societatea română a contestat decizia în instanță și, ca urmare a îndoielilor cu privire la interpretarea care ar trebui dată unei prevederi din Directiva TVA, relevantă în acest caz, Curtea de Apel București a decis să suspende cauza și să solicite clarificări la CJUE. După aproape doi ani de așteptare, instanța europeană a decis că „o societate care are sediul social într-un stat membru nu dispune de un sediu fix într-un alt stat membru pentru motivul că deține în acest din urmă stat o filială care îi pune la dispoziție resurse umane și tehnice în temeiul unor contracte prin care filiala îi furnizează, în mod exclusiv, servicii de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare care pot influența în mod direct volumul vânzărilor sale”.

„Decizia CJUE, obținută într-un litigiu demarat în urmă cu cinci ani, este extrem de importantă, pentru că are impact nu doar asupra contribuabilului implicat în acest caz, ci asupra unui număr mare de societăți care folosesc un model de afaceri asemănător și care s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu decizii similare din partea autorității fiscale. Toți acești contribuabili ar trebui să își recupereze sumele plătite ca urmare a unor astfel de decizii, plus dobânda aferentă. Estimăm că suma totală pe care ar trebui să o ramburseze autoritatea fiscală pentru decizii de acest gen se ridică la peste o sută de milioane de euro. Totodată, decizia este relevantă pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, având în vedere că problematica sediului fix a devenit un subiect de interes în numeroase jurisdicții”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. Echipa care a contribuit la obținerea acestei decizii este formată din Vlad Boeriu, Partener Coordonator, Loredana Ilea, Senior Manager, Deloitte Tax, și Emanuel Bondalici, Managing Associate, și Mircea Farcău, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Lansată în urmă cu 10 ani printr-o investiție foarte mică, afacerea Fermele Ecologice Silvania s-a transformat într-un business complet de-a lungul timpului, pornind de la o cooperativă agricolă de producție, mergând cu cultivarea a peste 2.200 de hectare de teren cu legume și cereale în sistem bio, o fermă cu 1.500 de vaci de lapte și o cifră de afaceri de 24,9 mil. lei la finele anului 2021. În acest an, se va adăuga și o nouă linie de business.

Dacian Badea, președinte Fermele Ecologice Silvania, o vorbit într-un interviu pentru FoodBiz.ro despre planurile de dezvoltare și investiții.

„Pe lângă lactate, uleiuri și furaje, produse pe care le vindeam până acum, în curând vom adăuga o altă linie de business, și anume, carnea procesată, ambalată, carne de vită ecologică, la fel cum sunt toate produsele din Silvania Bio.

Practic suntem exclusiv dedicați produselor ecologice. Linia aceasta de business va intra în funcțiune în urma unui proiect de aproximativ 1,2 milioane euro, ceea ce presupune un abator și o carmangerie, care fac parte dintr-un proiect mai amplu în valoare de 6 milioane euro la început, dar care s-a majorat prin diverse alte completări până la 9 milioane euro, proiect pe care noi îl finanțăm jumătate prin resurse bancare și proprii, iar cealaltă jumătate prin fonduri europene”, a declarat Dacian Badea pentru FoodBiz.ro.

Proiectul mare conține o fermă nouă de tineret pentru reproducție, fermă este deja populate la acest moment, la aceasta se adaugă abatorul și carmangeria.

De asemenea, mai există un depozit de cereale cu o capacitate de 5 000 de tone cu uscător și o linie de procesare a laptelui, destinată produselor acidofile – iaurt, sana, chefir și lapte proaspăt pasteurizat.

Dezvoltarea Fermelor Ecologice Silvania este una firească într-un trend ascendent al produselor bio atât la nivel european, cât și național.

„Există un trend crescător în ceea ce privește produsele bio-ecologice, atât la nivel internațional, european cât și național. România se înscrie în acest trend, care a apărut odată cu conștientizarea faptului că mâncarea ecologică înseamnă sănătate, orice altă mâncare înseamnă doar un compromis, un consum de produse de mai proastă calitate pentru un preț acceptat mai mic”, a spus președintele Fermelor Ecologice Silvania.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro