Universitatea
din București este parteneră în proiectul „Tehnici avansate și creșterea
performanței în detecția precoce a virusului SARS-CoV-2”, selectat pentru finanțare
prin competiția Soluții 2020. Echipa de specialiști care asigură contribuția
Universității în proiect este de la Facultatea de Biologie (foto), coordonată
de cercetător științific dr. Grațiela Grădișteanu. Proiectul va permite
testarea periodică personalului medical din spitale, a personalului din școli
și instituții publice, autotestarea la domiciliu, fabricarea unor kituri de
testare SARS-CoV 2 în România.
Proiectul
este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie
(IMT) și beneficiază de expertiza unor colaboratori din instituții de cercetare
de prestigiu: Harvard University, GeneScript, CNRS Paris/Orsay, KAUST
University și Singapore Institute of Manufacturing Technology.
Fiecare
partener va avea o contribuție proprie. Echipa Universității din București va
fi implicată în optimizarea unui protocol rapid de detecție a agentului Covid-19,
în optimizarea primerilor de detecție a infecției cu SARS-CoV-2 și în validarea
sistemelor de detecție realizate de IMT.
Universitatea
din București informează de asemenea că „soluțiile propuse de proiectul
coordonat de dr. Ciprian Iliescu, cercetător științific în cadrul IMT România
și al Bigheart Singapore (Institutul Biomedical pentru Cercetarea și Tehnologia
Sănătății Globale) vizează dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și ieftine
de detecție precoce a virusului SARS-CoV-2, bazate pe amplificarea izotermă a
ARN viral (LAMP) și a unui instrument de tip Point of care (POC). Metodele
folosite, de ultimă generație, îmbină instrumente de diagnosticare rapidă,
specifice laboratoarelorx clinice. Astfel, se va realiza transferul tehnologic
al metodelor de diagnostic elaborate în cadrul actualului proiect către
laboratoarele clinice românești, în vederea extinderii și eficientizării
rețelei naționale de diagnostic al infecției cu SARS-CoV-2, precum și
dezvoltarea unei platforme tehnologice pentru fabricarea sistemelor de tip POC
în Romania, cu setarea unei capacități de microproducție a testelor”.
Luna mai a adus o creștere a numărului de aplicări la job-uri cu peste 50% față de luna aprilie și cu mai bine de 45%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Odată cu relaxarea
restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență, a crescut și interesul
românilor de a-și căuta un nou job sau, cel puțin, de a evalua ofertele
angajatorilor. Dacă în lunile anterioare cele mai multe căutări erau pentru
joburi remote sau work from home, în luna mai angajații români au fost mai
puțin interesați de această opțiune (-35% mai puține căutări pentru joburi
remote).
Angajații din
transport, financiar, inginerie, vânzări și medical&pharma au fost cei mai
activi în căutarea unui nou loc de muncă în luna mai, cu un volum total de
căutări pentru aceste domenii de peste 120.000. Domeniile retail și BPO au
înregistrat și ele un interes crescut din partea candidaților comparativ cu
luna aprilie, cu peste 14.000 de căutări fiecare, pe fondul creșterii cu circa
45% a numărului de poziții deschise în aceste domenii, față de aceeași perioadă
a anului trecut.
Job-ul vedetă al
lunii mai, care a strâns cele mai multe aplicări (2.321), vine de la retailerul
de îmbrăcăminte Takko Fashion care a căutat să recruteze prin BestJobs
lucrători comerciali pentru magazinele sale.
Enel, Metro Cash & Carry și Dona Logistica au atras
cei mai mulți candidați în luna mai, cu peste 9.000 de aplicanți
În luna mai candidații s-au uitat mai ales la companiile din
zona de energie, retail și farma. Printre companiile care au atras cei mai mulți candidați
luna trecută se numără: Enel (3.556 candidați), Metro Cash & Carry (3.242
candidați), Dona Logistica, parte din grupul Dona (2.802 candidați), Takko
Fashion (2.447 candidați), Deichmann (2.254 candidați) și Genpact (1.984
candidați).
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele
mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de
peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în
transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi
tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente
soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști
conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment,
atât în țară, cât și în străinătate,
BestJobs creează conexiuni între toți cei care vor să găsească un
job mai bun și angajatorii care caută noi talente.
Euler
Hermes, lider mondial în soluții de asigurare a creditelor, prezintă o analiză
asupra comerțului cu mărfuri în primul trimestru al anului 2020, semnalând cea
mai accentuată contracție în domeniu din 2009 încoace:
Comerțul mondial: recesiunea a fost confirmată, atenție la dublul efect generat de valul protecționist
Primul trimestru al anului 2020 a adus cea mai accentuată contracție a
comerțului cu mărfuri din 2009 până în prezent, fiind doar prima parte a
poveștii. Indicele Trade Momentum
dezvoltat intern de catre Allianz indică faptul că trimestrul 2 poate avea o
contracție chiar și mai puternică (a se vedea figura 1). Într-adevăr, luna
aprilie ar putea înregistra o scădere de -13% în acest an față de anul 2019. Comerțul mondial per ansamblu s-a contractat cu -2,5% trimestrul acesta, față de același
trimestru al anului trecut, în luna
martie înregistrandu-se o a treia cifră negativă (-1,4% față de aceeași lună a
anului trecut și o scădere de -4,3% anual). În martie, exporturile Chinei și-au
revenit, crescând cu + 12,4% față de
aceeași lună a anului 2019 (+ 2,3% anual) pe măsură ce economia a fost
repornită, în timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitură, o scădere de
-7,7% față de aceeași lună a anului trecut (-10% anual), întrucât au fost
afectate marile economii. Ne așteptăm ca în al doilea trimestru să se ajungă la
nivelul cel mai de jos, jumătate din PIB-ul global fiind sub influența
măsurilor de urgență în aprilie, iar exporturile chineze fiind direct
influențate de căderea cererii.
Prețurile mărfurilor la nivel
mondial exprimate în USD s-au contractat și mai mult în luna martie
(înregistrând o scădere de -3.6% față de aceeași perioadă a anului 2019), cifra
trimestrului 1 înregistrând o scădere de -6.2%.
Acesta este rezultatul șocului prețului petrolului și al scăderii globale a
prețurilor materiilor prime pe măsura ce China și apoi Europa au încetinit cererea de mărfuri, timp în care dolarul s-a
apreciat în mod semnificativ. Pentru exportatori, efectul asupra prețurilor ar
trebui să agraveze șocul asupra cererii, afectând veniturile din export.
Totuși, această imagine
ignora comerțul cu servicii, care a
cunoscut probabil o scădere și mai puternică, de două cifre, în primul trimestru,
din cauza prăbușirii serviciilor în
turism și transport din întreaga lume. Comerțul cu servicii ar trebui să își
revină într-o perioadă mai lungă de
timp, deoarece restricțiile de transport și de călătorie rămân în vigoare chiar
și atunci când se elimina restricțiile
interne. Din acest motiv,
nu ne așteptăm ca, până la sfârșitul acestui an, comerțul mondial cu bunuri și
servicii să depășească 90 % din nivelul anterior crizei.
Figura 1: – Indicele comerțului cu mărfuri la nivel mondial și Indicele EH Trade Momentum
Cu albastru – Indicele EH Trade Momentum (scala din dreapta) Cu roșu – Creșterea volumului global de comerț cu mărfuri (bunuri) anual (CPB, stanga) Cu verde – Producția mondială globală (anual, stânga) Sursa: CPB, Euler Hermes, Allianz Research
Ce înseamnă acest lucru pentru
companii? În 2020, ne așteptăm ca sectorul energetic să fie cel mai grav
afectat (o scădere de -433 miliarde de dolari pentru exporturi), urmat de metale ( -420 miliarde
de dolari) și de servicii de transport legate de producătorii de automobile
(-270 miliarde de dolari). În timp ce utilajele și
echipamentele, industria textilă și furnizorii pentru industria automobile vor
pierde mai puțin în valoare absolută, valoarea exporturilor lor va scădea cu
peste 15%. Singurele sectoare neafectate ar trebui să fie sectoarele software
și cele de servicii IT (+51 miliarde de dolari obținuți din export) și
produsele farmaceutice (+27 miliarde de dolari). Cotațiile pieței bursiere încorporează, de asemenea, daunele
semnificative din sectoarele pe care le-am identificat: de la începutul anului,
indicele MSCI Energy a pierdut -37% din valoarea sa, sectorul auto -18%, cel de
transport -16% și metale și minerit -11%, în timp ce indicele Global MSCI a
pierdut -12%. Acțiunile din sectorul bancar au scăzut sever cu -39%.
Figura 2: Variația exporturilor pe sectoare în 2020 (in miliarde dolari) și ponderea in exporturile totale în 2019 (%)
Sursa: UCNTAD, Euler Hermes, Allianz Research
Ce țară va pierde cel mai mult? Anul acesta, aproape nimeni nu va
înregistra câștiguri la export în comparație cu 2019. Cel mai grav afectate
țări în ceea ce privește valoarea totală a pierderilor la export sunt, deloc
surprinzător, cei mai mari exportatori: China (-275 miliarde de dolari),
Statele Unite (-246 miliarde de dolari) și Germania (-239 miliarde de dolari). Clasificăm țările în funcție
de pierderile la export în valoare absolută și în funcție de cota lor din
totalul exporturilor in 2019. Țările care ar putea înregistra pierderi mari la
exporturi în valoare absolută și ca parte din totalul exporturilor lor sunt:
Rusia, Regatul Unit, Mexic, Spania, Emiratele Arabe, Belgia și Arabia Saudită.
Figura 3: Variația exporturilor pe țări în 2020 (miliarde de dolari) și
ca pondere in exporturile totale în 2019 (%)
Pierdere mai mare la export în valoare absolută, pondere moderată din total exporturi în 2019 Pierdere mai mica in valoare absoluta și pondere mai scazută din total exporturi în 2019 Pierdere mai mică în valoare absolută și pondere mai mare din total exporturi în 2019 Pierdere mai mare in valoare absolută, pondere mai mare din total exporturi în 2019 Sursa: IHS Markit, Euler Hermes, Allianz Research
Figura 4: Variația exporturilor totale pe țări (miliarde de dolari)
Sursa:IHS Markit, Euler Hermes, Allianz Research
România nu apare în
tabelul de mai sus, nefiind însă nici în topul celor mai mari exportatori.
Adepții unor convingeri populiste ar putea chiar sugera că performanța în cazul
unei țări care a „sfidat” scăderea din primul trimestru a economiei Uniunii
Europene înregistrând aproape în oglindă o creștere de 2.7%, s-ar putea replica
și în al doilea trimestru.
Reversul așteptat
pentru aprilie (ca și lună plină în materie de impact al stării de urgență) și
parțial pentru luna mai pare însă să fi fost deja anunțat din primul trimestru.
Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la măsurile restrictive aplicate
economiei începând cu luna martie, scăzând cu doar 1.8% în timp ce exporturile
s-au prăbușit cu 11.3%. De altfel, la nivelul întregului trimestru 1,
exporturile au pierdut 2.6% în timp ce importurile au urcat ușor cu 1,3%,
adâncind deficitul comercial deja existent.
Desigur, scăderea
abruptă din luna aprilie care ar fi după toate așteptările de ordinul a doua
cifre ar trebui să se manifeste prin scăderi similare atât la nivelul
exporturilor cât și al importurilor.
Fiind totuși o țară
cu o diversificare mai redusă a economiei în sectorul de servicii, impactul
asupra României deși major nu ar trebui să se situeze chiar în chenarul de țări
cel mai grav afectate. Reluarea pruducției de mașini la începutul lunii mai
chiar dacă este un semnal pozitiv menține gradul de incertitudine asupra
evoluției exporturilor în 2020. Scăderea
chiar și de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul mașini și
echipamente pentru transport este îngrijorătoare atât din perspectiva cererii
în scădere pronunțată cât și al ponderii uriașe de 48% în total exporturi.
Sursa: Eurostat, INS mai
În sfârșit, întorcându-ne la situația globală, măsurile
protecționiste pe termen scurt privind bunurile medicale, reapariția discursurilor de
patriotism economic și a pozițiilor politice de relocalizare ar putea perturba
lanțurile de aprovizionare în faza de redresare și ar putea încetini reluarea
activității în al doilea semestru. În timp ce China a lovit recent exporturile de
orz australiene cu un tarif vamal de 80%, zvonurile despre tarifele la
importurile din China ale Statelor Unite
cresc, deoarece acuzațiile asupra rolului jucat de Beijing în criza
Covid-19 se intensifică. Tachinările comerciale pe termen scurt ar putea
diminua încrederea, creând confuzie în
piețe și încetinind ciclul
investițional. Istoricii în economie au demonstrat că marea depresiune
economică din anii ”30 a fost probabil agravată de adoptarea unor politici
comerciale restrictive. Ca și în 2019, conflictul comercial SUA-China și
recesiunea producției pe care a creat-o au redus peste 300 miliarde de dolari din comerțul mondial.
De asemenea, trebuie monitorizate și schimbările de politici comerciale
pe termen mediu. Reprezentantul comercial al Statelor Unite a aclamat sfârșitul
politicii de relocare („offshoring”), în timp ce parlamentul European a
declarat că „sprijină reintegrarea lanțurilor de aprovizionare în interiorul
UE”. Ar putea avea sens o mișcare
generalizată de relocalizare și decuplare de economia chineză?
În primul rând, dependența de producția chineză a crescut în ultimii 20
de ani, ceea ce a făcut ca transferul activităților de producție înapoi în țara
de origine să fie cu atât mai dificilă: începând din 2004, producția
chineză a crescut, ca proporție din producția mondială, de peste două ori, in
plus țările și-au sporit dependența
directă și indirectă de factorii de producție chinezi (Baldwin și Servet,
2020). Într-adevăr, China este un furnizor de produse intermediare pentru SUA,
dar este, de asemenea, un furnizor major de piese auto catre Germania, Japonia,
Mexic și Canada. Aceste țări, la rândul lor, utilizează produse chinezești
atunci când produc piese și componente auto pe care le vând producătorilor de
automobile din SUA, ceea ce creează o dependență indirectă de China, mult mai
importanta decât dependenta directa.
În al doilea rând, transferul activitatilor de producție nu înseamnă
neapărat o reducere a riscurilor: aceasta poate însemna și plasarea ouălelor în
același coș, creând astfel un risc de pro-ciclicitate în momentul declanșării
crizei. Imaginați-vă că toate sectoarele devin expuse fluctuațiilor interne ale
economiei. Dacă o economie este in tare de urgenta și fabricile sale trebuie
blocate, nu poate produce într-adevăr tot ceea ce are nevoie la nivel local.
În al treilea rând, nemulțumirea socială în creștere ar putea fi
incompatibilă cu transferul activitatilor de producție, deoarece aceasta ar
presupune costuri ridicate ale forței de muncă transferate consumatorilor. Deși independența strategică
este promovata de factorii de decizie,
creșterea prețului pentru produsele cheie de folosință îndelungată, cum ar fi
automobilele sau articolele electronice de zi cu zi, ar putea fi nepopulare și
delicate din punct de vedere politic.
În cele din urmă, dincolo de argumentele politice, lipsesc în
continuare stimulentele pentru ca întreprinderile să transfere activitatea de
producție, iar acestea ar putea costa mulți bani publici, eventual transferați
către contribuabili. Vor prelua companiile aceste costuri in dauna marjelor de profit? Vor
reuși toate guvernele să evite efectele teoriei avantajului comparativ al lui
Ricardo și alocarea forței de muncă acolo unde este mai ieftin? La acest
moment, pare că există o discrepanță
între declaratiile politice ambițioase și stimulentele acordate întreprinderilor.
Dar nu numai comerțul ar putea fi perturbat, deoarece o selectare mai
judicioasa a investițiilor străine
directe (ISD) ar putea încetini fluxurile transfrontaliere de capital. Potrivit OCDE, în ultimii
ani, aproximativ 55% până la 65% din intrările de investiții străine directe la
nivel mondial au fost catre țări ce aplică procese de monitorizare
transsectorială a ISD – de două ori mai mult decât procentul de fluxuri globale
de ISD care ar fi putut face obiectul unei examinări motivate de securitate
pentru majoritatea anilor 1990. Criza Covid-19 va accelera probabil această
tendință, având în vedere că normele de control ale UE și Regatului Unit ar
putea fi mai stricte. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare
(UNCTAD) preconizează o scădere drastică a fluxurilor globale de ISD – până la
40% – în perioada 2020-2021, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele două
decenii.
***
Previzionarea
riscurilor comerciale și de neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei
de mâine
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective,
afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații
prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și
implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele,
performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate
sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni
din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor
economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în
activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii)
performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea
și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor
care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la
realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și
tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi)
cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii)
nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul
de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv
ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele
legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali
privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național
și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de
a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și
a consecințelor acestora.
Agricover Holding S.A., acționarul majoritar al Grupului Agricover, raportează pentru anul 2019 venituri consolidate de peste 1,65 miliarde de lei și împrumuturi acordate în valoare de 1,88 miliarde de lei, obținute din operațiunile derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A.
Adunarea Generală a Acționarilor Agricover Holding S.A. a aprobat situațiile
financiare pentru anul 2019 și a decis majorarea capitalului social al
subsidiarelor sale Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A. cu suma de 10
milioane de lei pentru fiecare societate, reafirmând astfel angajamentul acționarilor pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor Grupului, chiar și în contextul impactului economic negativ generat de
pandemia COVID-19.
Prin această decizie, capitalul propriu al Agricover Credit IFN se
majorează cu 46,8 milioane de lei, reprezentând profitul net realizat
în anul 2019, în valoare de 36,8 milioane de lei, integral reinvestit, la care
se adaugă suma de 10 milioane de lei, atribuită suplimentar de către Agricover
Holding S.A. Pentru Abatorul Periș S.A. majorarea capitalului social oferă
continuitate strategiei de business a subsidiarei și suport pentru finalizarea
investițiilor în achiziția de echipamente performante pentru protecția mediului
și creșterea capacității de producție.
„Rezultatele excelente obținute la nivelul Grupului ne-au determinat să decidem reinvestirea integrală a profitului obținut în capitalurile proprii pentru a asigura continuitate în dezvoltarea modelului nostru inovativ de business. Perioada post-pandemie va produce schimbări pe termen lung pe mai multe niveluri, iar noi trebuie să fim pregătiți, să fim cu un pas înainte, pentru a putea oferi partenerilor noștri fermieri soluții concrete, adaptate noilor condiții,” a declarat Liviu Dobre, Director General, Agricover Holding S.A.
Împrumuturi acordate
clienților: 1.883.795.000 lei
Profit net:
62.819.888 lei
Agricover Credit IFN, principala
instituție financiară dedicată finanțării directe a agriculturii românești, a acordat
anul trecut credite pentru un număr de 3.434 fermieri, în creștere cu 23% față
de 2018.
Agricover S.A., societate
specializată în distribuția de input-uri pentru agricultură, a continuat
creșterea numărului de clienți, ajungând la un portofoliu de 6.362 de fermieri,
continuând trend-ul ascendent din ultimii ani.
Abatorul Periș S.A., subsidiară a Agricover Holding S.A., înființată
în martie 2019, deține cea mai modernă unitate de procesare a cărnii de porc
din România, a doua ca mărime din țară, cu o capacitate de abatorizare de peste
500.000 de capete porc pe an. Abatorul Periș S.A. are peste 600 de angajați,
operează un lanț propriu de 23 de magazine de desfacere în București și
împrejurimi, susține în mod activ peste 46 de ferme de porci din România și
deține parteneriate cu cele mai importante lanțuri comerciale din țară. Încă de
la preluarea sa de către Agricover în 2015, Abatorul Periș S.A. a beneficiat de
investiții de peste 100 de milioane de lei, iar unitatea de producție a trecut
printr-un proces continuu de modernizare și retehnologizare a liniilor de
procesare, extinderea capacității de producție și achiziționarea unei
infrastructuri logistice specializate pentru a îndeplini cele mai înalte
standarde de siguranță alimentară și eficiență operațională.
Strategia de dezvoltare a Grupului
Agricover se bazează pe anticiparea nevoilor fermierilor, aflate într-un
complex proces evolutiv, optimizarea continuă a portofoliului de produse și
servicii destinate acestora și dezvoltarea de parteneriate strategice.
În octombrie 2019, ADAMA Agriculture BV, membră
a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali recunoscuți pentru producția
de produse pentru protecția culturilor agricole, a cumpărat un pachet minoritar
de acțiuni, reprezentând 10% din capitalul social al Agricover S.A. În
noiembrie 2017, Banca Europenă de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a intrat
în acționariatul Agricover Holding S.A., cu o participare de 12.7%.
***
Despre Agricover Holding S.A.
Cu
o activitate de peste 20 de ani, Grupul Agricover este principalul jucător din
agribusiness-ul românesc. Agricover Holding S.A. este acționar majoritar și
investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance și Agri-Food,
derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A. Cu un
model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover este veriga
cheie ce susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind
soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. În
prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășoară
activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.500
de clienți fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren
arabil la nivel național. Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro
Compania ELKO
Romania, compnentă a Grupului ELKO, specializată în distribuție de echipamente
și soluții IT (PC-uri, componente, electronice home & office, telefoane
mobile, software, soluții de infrastructură IT și de stocare, soluții de
securitate, echipamente industriale, sisteme de comunicații, soluții smart
building și smart city) și electronice de consum, a făcut o donație de calculatoare
și alte echipamente pentru acces la educația online, parte a programului de responsabilitate socială al
companiei. Beneficiari sunt 20
de copii de la Școala Gimnazială „Ion Lovinescu” din Rădășeni, județul Suceava,
zonă puternic afectată de actuala pandemie. Donația a fost făcută la recomandarea
învățătoarei Loredana Grumăzescu din comună, care subliniază:„Am primit astăzi la Rădășeni, Suceava,
darurile din partea dvs. și vă mulțumim din suflet! Atât copiii, părinții, cât
și eu, ca și cadru didactic de la clasă, ne bucurăm mult de cele primite!
Dumnezeu să vă răsplătească pentru ceea ce faceți! Vă îmbrățișăm cu drag!”.
La rândul său, Carmen
Stanciu, General Manager ELKO România, transmite fiecărui beneficiar: „Educația
este primul pas cu care pornești în viață. Îți dorim ca acest calculator, pe
care l-ai primit astăzi în dar, să te ajute să mergi cât mai departe pe calea
ta minunată de a contribui la frumusețea lumii”.
Calculatoarele sunt
asamblate de echipa tehnică a ELKO Romania, dotate suplimentar cu monitoare,
UPS-uri și camere web și expediate prin Asociația StartEvo, fondată de Alina
Ferseta, Constantin Ferseta şi Iulian Crăciun, asociație iniţiatoare a Burselor
Ambiţiei şi a Sistemului Naţional de Mentorat StartEvo. Asociația StartEvo va
ține legătura cu școala din Rădășeni pentru implicare în activități și jocuri
pe platforma educaţională proprie gratuită KIDIBOT.
Asociația Proacta EDU, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, lansează campania „EU POT!”, destinată elevilor de gimnaziu și de liceu care se pregătesc pentru examenele naționale.
Prezentând în deschiderea campaniei clipul motivațional „#EUPOT” psiholog Nicoleta Larisa Albert, inițiatorul proiectului AMBASADOR pentru COMUNITATE și președintele Asociației Proacta EDU, subliniază: „Ne-au spus-o răspicat nu doar în clipul acesta, dar și în alte interacțiuni pe care le-am avut cu ei – absolvenții 2020 de gimnaziu și liceu nu sunt o generație de sacrificiu! Sunt deschizători de drumuri, sunt luptători. Elevii din clasele a VIII-a și a XII-a au trecut deja marele examen al neprevăzutului și au luat nota 10 la capitolul adaptabilitate. Sunt convinsă că ceea ce au învățat în această perioadă reprezintă o resursă importantă pentru modul în care își vor construi viața de aici încolo. În cadrul proiectului AMBASADOR pentru COMUNITATE, lansat la începutul stării de urgență, ca urmare a pandemiei cu noul coronavirus, am pus la dispoziția elevilor, cadrelor didactice și părinților linii telefonice gratuite pentru a primi suport emoțional. Ceea ce trebuie să remarc, după după mai bine de două luni în care oferim acest sprijin, este faptul că am auzit din partea elevilor foarte mulți de «noi». Nu am auzit, în cadrul apelurilor telefonice primite la liniile gratuite, de povești individuale, ci de exprimări ca «noi, cei de-a VIII-a» sau «noi, cei de-a XII-a». Este emoționant să vezi cât sunt de uniți și să auzi forța din glasul lor. Cred că după această perioadă adulții au fost cei care au avut de învățat de la copii, iar pentru acest lucru trebuie să le mulțumim”.
Monica Anisie, ministrul educației și
cercetării, accentuează: ,,Am
încredere în elevii din România și sunt convinsă că vor ajunge acolo unde își
doresc pentru că sunt puternici și determinați. Noi, cadrele didactice și
părinții, suntem alături de ei pentru a-i îndruma cât mai bine astfel încât să
fie pregătiți să facă față oricărei provocări, într-o societate care este mereu
în schimbare”.
Asociația Proacta
EDU mulțumește protagoniștilor clipului motivațional Ruxandra Necula – clasa a XII-a Liceul de Coregrafie Floria Capsali, Fadi
Octavian Ionuț Al Rifai – clasa a VIII-a Școala Gimnazială Nr. 1 Voluntari,
Rareș Mutescu – clasa a VIII-a Școala Gimnazială Ferdinand I, Andrei Dobre – clasa a XII-a Colegiul Național Matei Basarab;
Colegiului Național Matei Basarab, Liceului de Coregrafie Floria Capsali,
Școlii Gimnaziale Ferdinand I, Școlii Gimnaziale Nr. 1 Voluntari,
Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Inspectoratului Școlar al
Județului Ilfov, Fundației Leonardo Murialdo Popești Leordeni; sponsorilor DIGI România, Fan Courier, Autonom;
echipei de producție Zepelin Production.
Partener oficial al
campaniei este Ministerul Educației și Cercetării.
Autor: Cristian Zaharia, Manager, Forensic, EY România(foto)
Dinamica societății și tehnologizarea tot mai evidentă a tuturor ramurilor de care omul modern se lovește zi de zi a creat cadrul favorabil apariției și dezvoltării unui fenomen care nu mai este deloc nou în România: criminalitatea informatică. Fie că își are originea în țara noastră, fie că o „importăm”, din ce în ce mai multe persoane fizice sau juridice cad victimă și, nu de puține ori, pierderile sunt greu de recuperat.
1. „Mie nu mi se poate întâmpla”
Este poate cea
mai mare eroare pe care atât persoanele fizice, dar mai ales factorii de
decizie ai unor societăți comerciale o pot face. Plecând de la premisa enunțată,
acțiunile lor sunt în această direcție. Astfel, lipsa alocării unui buget în
vederea protejării împotriva atacurilor informatice sau o instruire deficitară
a personalului în acest sens sunt doar câteva dintre „strategiile” care transformă
companiile într-o victimă sigură.
Concepția des întâlnită
precum că, atâta timp cât nu ai nimic de ascuns și de interes pentru atacatori,
ești în siguranță, este greșită. Cele mai multe dintre atacurile informatice au
drept scop obținerea unor foloase materiale și, în egală măsură, a unor resurse
informatice care să fie folosite ulterior în generarea altor atacuri. Practica judiciară
în domeniu este bogată în cazuri în care infrastructura unor terțe societăți
comerciale a fost folosită în săvârșirea unor infracțiuni informatice.
2. Protejarea împotriva atacurilor informatice nu este o activitate care se face o dată și bine
Achiziția și
configurarea inițială a unor soluții hardware și/sau software care să ajute la
stoparea sau reducerea unor astfel de atacuri este o primă acțiune pe calea
protejării datelor și activelor companiei. Nu este însă suficientă.
Nu de puține ori
s-au întâlnit situații când licențele de antivirus erau expirate și semnăturile
nu erau la zi sau regulile din firewall nu mai erau de actualitate. O practică
trecută des cu vederea este acumularea de privilegii în rândul angajaților care
sunt de o perioadă mai mare de timp în companie. Pe măsură ce ocupă mai multe
roluri cu sarcini diferite, ei ajung într-un final să aibă mult mai multe
drepturi de acces în sistemele informatice decât au nevoie. Astfel,
managementul „user-ilor” este deficitar, putând facilita fie o eventuală fraudă
din partea acelui angajat, fie mărirea suprafeței de atac împotriva companiei,
în cazul în care contul este compromis de terțe persoane.
Poate cel mai răsunător
caz generat de această greșeală este „Wannacry”, iar principala cauză care a
generat acest atac a fost tocmai lipsa instalării unor update-uri de securitate
menite să remedieze anumite vulnerabilități cunoscute deja de către
profesioniștii în domeniu ca fiind ușor exploatabile. Rezultatul a fost un atac
informatic de tip ransomware de proporții, fiind criptate peste 230.000 de
calculatoare de pe întreg mapamondul, cu pierderi totale de peste 1 miliard de
dolari.
3. „Încerc să fac totul de unul singur”
Nevoia de a ține
costurile sub control împinge multe companii să încredințeze management-ul
soluțiilor de securitate unei persoane interne al cărei rol de zi cu zi este cu
totul altul. Cel mai des întâlnit caz este acela de a apela la persoana
responsabilă cu gestionarea echipamentelor de IT, care, pe parcurs, instalează
și configurează și echipamentele de rețea (router/switch), firewall, soluțiile
software de pe stații, cloud, etc.
Fiecare dintre
tehnologiile anterior enumerate are caracteristici diferite, iar gestionarea
acestora și configurarea de către o persoană care nu are pregătirea necesară
reprezintă încă un risc pentru compania respectivă. De foarte multe ori,
percepția că ești protejat, când în realitate ai o mare vulnerabilitate, este
mai periculoasă, întrucât compania va desfășura activități și va expune în
mediul online date informatice care, în alte condiții, ar fi mult mai bine
protejate.
4. Folosirea inadecvată a parolelor de acces și a altor metode de autentificare
Managementul
parolelor de acces nu este un lucru ușor, mai ales când sistemele în care
user-ul se va autentifica sunt multiple, politicile de complexitate și de
expirare a acestora sunt diferite de la un serviciu la altul, iar persoana care
le folosește nu are o pregătire minimă în legătură cu modul de păstrare al
acestora.
Un exemplu des
întâlnit este cel al sticky-note-urilor lipite de monitor sau agende uitate
printr-o sală de conferință, conținând parolele de acces într-un anumit sistem
informatic. Aceste incidente au generat adoptarea clară a unei politici de
„clean desk”, care ar putea crea cadrul favorabil prin care angajații să fie
instruiți pentru a nu expune parolele de acces.
5. Lipsa unor procese clare în cazul unui incident informatic sau aplicarea lor haotică
Companiile care
sunt conștiente de aceste riscuri au investit, în mod constant, în remedierea
problemelor mai sus amintite. Cu toate acestea, oricât de puțin s-ar reduce
suprafața de atac, oricâte tehnologii de prevenție, detecție și stopare s-ar
implementa, nu toată lumea joacă după aceleași reguli. Un atac informatic se va
întâmpla oricând, e doar o chestiune de timp.
Mai mult, prin
Legea 362/2018 care transpune directiva europeană 1148/2016 privind asigurarea
unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice,
toate companiile care furnizează servicii esențiale către populație trebuie să
minimizeze riscurile și să ia măsuri interne manageriale și de natură tehnică,
astfel încât să diminueze riscul cibernetic. Ceea ce înseamnă că vor fi
obligate să bugeteze și să realizeze investiții în această direcție, având în
vedere că, de multe ori, acest aspect nu a fost unul de o importanță majoră
pentru managementul unui operator de servicii esențiale.
Art. 42 al
acestei legi intrată în vigoare în ianuarie 2019 indică faptul că entitățile
care acționează în sectoarele vizate au un termen de 2 ani în care să depună
documentația de autoevaluare a îndeplinirii cerințelor minime de securitate și
notificare. Sunt prevăzute și o serie de contravenții substanțiale în cazul în
care, după producerea unui incident informatic grav, se constată că acea
companie nu a întreprins măsurile necesare pentru a-l împiedica sau pentru a-i
diminua efectele.
Producerea unui
incident informatic, de orice natură ar fi el (phishing, malware infection,
DDOS attack, website defacement etc.), obligă la acționarea imediată a unui
plan de răspuns care să ducă la înlăturarea efectelor negative sau măcar la
diminuarea lor pe cât posibil. Nu întâmplător,
la nivel internațional, au fost create mai multe cadre de reglementare a
acestor situații în care sunt descrise activitățile care trebuie întreprinse.
Cele mai populare
două astfel de cadre de lucru sunt cele elaborate de cǎtre NIST (National
Institute of Standards and Technology) și SANS (SysAdmin, Audit, Network, and
Security). Acestea nu sunt substanțial diferite, oricare dintre cele două
metodologii ajută la formularea unui răspuns mai bun în cazul unui atac
informatic, bazat pe un set de pași pe care oricine din organizație ar trebui să
îi aplice, atunci când își propune să investească în această zonă. Sigur că
aceștia trebuie adaptați specificului organizației și implementați, de preferat,
înaintea producerii unui atac informatic.
Conștientizăm greșelile: care este următorul pas?
Unele dintre
aspectele menționate mai sus sunt ușor de remediat, necesitând doar o
conștientizare mai mare din partea factorilor de decizie dintr-o companie a
pericolelor la care o expun atunci când aplică ceea ce mulți specialiști consideră
a fi o strategie cunoscuta drept „security through obscurity”.
În baza acesteia,
mecanismele de securitate sunt cunoscute doar de către membrii care o aplică și
o folosesc, iar un eventual atac informatic ar putea reuși doar dacă acestea
sunt cunoscute, lucru considerat puțin probabil. Practica a dovedit că această
strategie este drumul sigur către o țintă ușoară a hackerilor.
Dinamica atacurilor informatice și
versatilitatea lor fac imposibilă aplicarea unei rețete universale care să
funcționeze ca un „panaceu”. Factorii de decizie care își desfășoară chiar și o
mică parte din activitatea lor prin utilizarea unor servicii și tehnologii
informatice trebuie să-și adapteze strategia de securitate în funcție de
specificul și natura activității întreprinse, iar apelarea la servicii
profesioniste în domeniu ar putea ca pe termen lung să facă diferența între
existența și prosperitatea pe piață sau disoluție.
Consiliul Național al Întreprinderilor
Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat o nouă dezbatere din
seria de evenimente interactive online cu subiecte de actualitate pentru domeniul
antreprenorial, de
data aceasta, „VorbIMM despre:
restartarea și flexibilizarea forței de muncă”. Prezentăm o sinteză
a intervențiilor.
Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „Ne pregătim pentru revenirea economică, se redeschid multe sectoare
economice odată cu data de 1 iunie. Dintre măsurile puse în aplicare până în
acest moment, cu precădere cea a șomajului tehnic, a fost o măsură eficientă,
măsură discutată cu mediul de afaceri. În această perioadă, sunt de parere că
trebuie să avem aceleași etape eficiente, simple, pe înțelesul oamenilor și
aplicabile pe scară cât mai largă. Să facem uz de toate instrumentele, cu
precădere la cele europene care ne vor fi puse la dispoziție”.
Violeta Alexandru,
ministrul muncii și protecției sociale: „Am încredere în antreprenori că sunt
conștienți că nu pot să țină un business în picioare dacă nu își respectă
angajații și dacă nu le creează condiții în care să lucreze eficient. Condiții care să pună accent pe rezultatul muncii
acestora și mai puțin pe proceduri, pe birocrație, pe lucruri care de fapt
justifică existența unui aparat public. Sunt lucruri care sunt rămase in urmă,
însă trebuie actualizate, aduse la zi, după această perioada care a fost
concentrată pe măsurile de sprijin. Eu am reținut absolut toate oportunitățile
care le-a ridicat perioada de pandemie și pe care le cunoșteam dinainte, venind
din mediul privat”.
Sven Marinus, CEO
Sodexo Pass Romania: „Sistemele de vouchere se bazează pe mecanisme și
instrumente care pot ajuta la direcționarea fondurilor alocate către domeniile
în care este nevoie, cele care au fost cel mai afectate în contextual actual,
precum turism, horeca, fitness și sport, organizatori de evenimente sau
sectorul cultural. În plus, aceste sisteme permit cheltuirea exclusivă a
sumelor aferente pe teritoriul țării, contribuind astfel la relansarea
economiei romanești”.
Andreea
Voinea, director de resurse umane la BCR:
„Pe perioada stării de urgență și a stării de alertă am
ținut deschise toate unitățile, mai puțin cele din mall-uri. Pentru a asigura
protecția oamenilor noștri, am lucrat în rotații de două săptămâni, având două
echipe pentru a putea în permanentă să asigurăm serviciile clienților noștri.
Am introdus pauze de masă și am scurtat programul, astfel încât la prânz să
putem trece prin dezinfectarea unității, pentru siguranță angajaților. Am
asigurat infrastructură colegilor pentru a le putea faclita teleworkingul,
astfel încât să nu ne oprim activitatea. Ceea ce am identificat în această
perioada, în afară măsurilor primare de protecție și lucru acasă, este nevoia
colegilor de comunicare, chiar dacă nu mai poate fi pe cale fizică”.
Compania Anului,
întrecerea de tradiție cu profil antreprenorial organizată de Junior
Achievement România, și-a desemnat laureații ediției 2020 printr-o finală
națională în care competitorii și-au expus afacerile pilot în fața juriului prin
intermediul unei platforme online. Domeniile reprezentate au fost cu precădere
tehnologie, e-commerce, afaceri sociale, industrii creative, educație,
agricultură. Au participat 16 echipe de studenți și 18 echipe de elevi, cele
mai bune din 243 de mini-companiicare
și-au pilotat anul acesta ideile de afaceri în cadrul incubatorului educațional
JA BizzFactory™. Tinerii au
beneficiat de consultanță din partea voluntarilor JA și au participat la 45 de
webinarii live susținute de specialiști din business. Juriul finaleia fostformat din profesioniști
ai partenerilor și susținătorilor competiției (Romanian-American Foundation,
Citi România, Metropolitan Life, Accenture, Accelera Consulting, Bayer Fund,
EY, FedEx, HP România, KPMG, NN România), care au interacționat cu concurenții,
au verificat fezabilitatea start-up-urilor și au oferit sfaturi de bună
practică. Laureații sunt:
Secțiunea elevi
Marele Premiu – Echipa Cyber Coffee, Colegiul Național Mihai Eminescu București,coordonator
prof. Gabriela Ianoș, pentru „un ecosistem inteligent care utilizează o
aplicație mobilă și un aparat inteligent pentru a oferi o cafea fără eroare,
adaptată preferințelor individuale ale consumatorilor. Clienții au
posibilitatea de a comanda cafeaua personalizată în depline condiții de
siguranță. Tinerii din clasa a X-a au proiectat acest serviciu având în vedere
principii de etică și de utilizare responsabilă a resurselor”; echipa va
reprezenta România la finala onlineEuropean Company of the Year 2020, secțiunea elevi,22‐24 iulie 2020, organizată de Junior
Achievement Portugalia.
Access Award, susținut de FedEx Romania–echipa Track Plans & Schematic, Colegiul Național I. L. Caragiale București
Best Financial Plan,susținut
de EY Romania–echipa Home Solution Innovators, Liceul Teoretic Aurel Lazăr Oradea
Agribusiness Award,susținut
deRomanian-American Foundation
–
echipa Rainbow, Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu Miroslava; echipa Ferma Măriucăi, Liceul Teoretic Dimitrie Cantemir Iași; echipa
Agra, Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir Huși
Best Business Plan,
susținut de Citi Romania –
echipaPet Pub Pet & Play,
Colegiul Național Gheorghe Tițeica,
Drobeta Turnu Severin
Best Business Concept forCommunity, susținut de Metropolitan
Life –echipa Vidys,
Colegiul Național Alexandru Odobescu
Pitești.
Secțiunea Studenți
Marele Premiu, susținut deRomanian-American Foundation – echipa
VMP Volunteering Management Platform,
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu,
coordonator prof. Anca Șerban, pentru „o platformă online – Evenss – care
include și o aplicație mobilă pentru organizatorii de evenimente, dar și pentru
voluntari. Soluția echipei eficientizează munca coordonatorilor de voluntari,
aducându-le toate uneltele necesare pentru organizarea și administrarea unui
eveniment și este un instrument util unde voluntarii pot găsi evenimentele
preferate din care vor să facă parte, își pot genera un CV de voluntar, pot fi
parte dintr-o rețea națională de voluntari”;echipava reprezenta
România la finalaonline European Enterprise Challenge,secțiunea
studenți,24-26 iunie
2020, organizată de Junior Achievement Grecia.
Premiul Best Tech Idea, susținut de HP, prin
programul HP Life – echipa Eco World,
Universitatea din București, coordonator
prof. Ana-Maria Grigore
Premii speciale
Best Business Plan,susținut
de Citi Romania – echipa Umalo, Universitatea Politehnica din București
Best Marketing Plan –
echipa Wash Point, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Best Financial Plan–
echipa Wash Up, Universitatea Politehnica Timișoara.
Câștigătorii vor
beneficia de mini-granturi pentru dezvoltarea antreprenorială a echipelor și
proiectelor.
Sub egida organizației Romanian Business Leaders (RBL), în cadrul bootcamp-ului Insights generator de soluții
inovatoare la probleme concrete de business ale companiilor din România, desfășurat
de data aceasta online, cu tema „Cum putem ajuta tinerii să combată
procrastinarea”, 6 echipe formate din câte 3 tinerii de 16-21 ani au oferit
soluțiile:
1) O aplicație care
te încurajează să fii concentrat pe ce ai de făcut, oferindu-ți recompense
pentru că nu folosești telefonul mobil, prin care hrănești și interacționezi cu
un cățeluș virtual (Bobi Pet)
2) o aplicație care
conectează rapid utilizatorii cu pasiuni și interese similare și le permite să
alcătuiască și să urmărească liste comune de „to do”(Buddy Up)
3) o aplicație de
organizare a sarcinilor, personalizată cu profilul, stilul personal de învățare
și calendarul
4) o serie de
podcast-uri în care influenceri și oameni de succes vorbesc despre cum au
trecut peste propriile procrastinări (Daily Insights)
5) o pagină de
Instagram cu informații și resurse care trezesc nevoia tinerilor de a fi
productivi (ideIQs)
6) un program de
dezvoltare personală adaptat la tipurile de procrastinatori pentru a-i ajuta
să-și depășească problema – Pro(active)crastination.
Tema procrastinarea
a fost aleasă pentru amploarea și efectele ei asupra tinerilor, încrederii în
sine și percepției realității, mai ales în condițiile actuale: anxietate,
stres, instabilitate emoțională. Mălin-Cristian Ungur, coordonatorul
evenimentului, subliniază: „Tinerii au o capacitate mare de a empatiza și a
înțelege provocări complexe, mai ales că sunt direct afectați de contextul
actual. Totodată au și un puternic spirit antreprenorial prin care își doresc
să rezolve provocări reale iar aceste lucruri au contribuit la succesul
proiectului. Tinerii au propus și au început să implementeze deja soluțiile
propuse de ei pentru a combate procrastinarea. Ne așteptăm și la un business
care să iasă de aici în curând”.
