Piața forței de muncă a intrat în vizorul Consiliului Concurenței. Ce trebuie să știe companiile și departamentele de HR?

0

Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias,
societatea de avocatură corespondentă PwC în România și
Andreea Toncu, Avocat Colaborator în cadrul D&B David și Baias

Consiliul Concurenței a declanșat recent prima investigație pe piața forței de muncă, vizând potențiale încălcări ale Legii concurenței nr. 21/1996. Concret, autoritatea de concurență investighează eventuala existență a unor înțelegeri între companii active în industria automotive, prin care acestea din urmă și-ar fi împărțit piața resurselor umane prin acorduri de neagresiune și ar fi stabilit în mod concertat nivelul salariilor și al beneficiilor pentru o anumită categorie de angajați (ingineri specializați din domeniul producției autovehicule şi/sau altor activităţi conexe – e.g. componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare). Această investigație reprezintă o premieră pentru practica de concurență din România, fiind în același timp un indiciu al faptului că autoritatea națională este, așa cum ne-a obișnuit, bine conectată la evoluțiile europene în materia concurenței și totodată deschisă provocărilor pe care le presupune aplicarea regulilor de concurență pe toate palierele.

În ultimii ani, dincolo de evoluțiile mai pronunțate din Statele Unite ale Americii, s-a putut observa inclusiv la nivelul Uniunii Europene preocuparea anumitor autorități naționale de concurență pentru o aplicare a regulilor de concurență inclusiv pe piața forței de muncă. Într-un astfel de demers, autoritățile de concurență percep resursa umană, în mod justificat spunem noi,  ca pe o componentă esențială a activităților economice, mai ales în anumite industrii, un cost important al companiilor, reprezentând astfel un veritabil parametru concurențial – mesajul fiind acela că angajatorii trebuie să concureze între ei pentru atragerea și păstrarea celor mai valoroase resurse umane. 

Urmărind acest deziderat al asigurării unui mediu concurențial nedistorsionat inclusiv pe piața forței de muncă, atât Comisia Europeană, cât și autorități naționale de concurență, fie și-au anunțat intenția, fie chiar au declanșat investigații și au sancționat companii, angajatori, care încheiaseră înțelegeri anticoncurențiale de:

  • non-solicitare – „no-poach”, reprezentând acorduri prin care companiile se înțelegeau să nu-și abordeze / oferteze angajații unele altora, acorduri care, de cele mai multe ori, erau unele informale, de tipul gentlemen’s agreement.
  • fixare a salariilor sau a altor beneficii oferite angajaților, inclusiv cele care vizează durata sau alte condiții specifice contractelor de muncă. 

Teoria „răului” în cazul unor astfel de practici ilicite stă în faptul că acestea, similar cartelurilor clasice prin care se fixează prețuri ori se împart piețele ori clienții, generează un efect negativ la nivelul piețelor, constând într-o alocare defectuoasă și artificială a unui input atât de important precum resursa umană. Reducerea sau chiar eliminarea mobilității angajaților ori neremunerarea corespunzătoare a acestora în funcție de competențe și experiență, ca urmare a unor înțelegeri anticoncurențiale între companiile angajatoare, s-ar putea traduce într-o reducere a gradului de inovare, a progresului tehnologic, într-o reducere a diversificării și a calității produselor și serviciilor oferite sau în închiderea unor piețe pentru jucători noi prin ridicarea unor bariere la intrarea pe piață. Tot autoritățile și doctrina de specialitate consideră că existența unor astfel de înțelegeri anticoncurențiale între companiile angajatoare ar putea fi inclusiv un indiciu pentru o concurență slabă, inexistentă, pe piețele pe care aceste companii își comercializează produsele și serviciile către clienți. 

Cu excepția cazurilor limitate în care ar putea fi permise (de exemplu, atunci când sunt accesorii tranzacțiilor de tip M&A și doar în limitele permise de legislația de concurență; considerăm că și în alte situații asemenea înțelegeri pot fi permise, ele însă trebuie analizate de la caz la caz, în funcție de context și obiectivul urmărit), ambele tipuri de comportamente arătate mai sus ar putea fi investigate de autoritățile de concurență ca și înțelegeri orizontale de tip cartel, încheiate între jucători care concurează pe piața atragerii forței de muncă, indiferent dacă în final pe piețele pe care își oferă produsele sau serviciile acești jucători sunt sau nu concurenți direcți. Or, potrivit majorității reglementărilor europene în vigoare, inclusiv potrivit Legii Concurenței nr. 21/1996, în vigoare în România, pentru astfel de înțelegeri, companiile riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri totală, dincolo de daunele reputaționale și de imagine aferente procedurii de investigație și aplicării unei sancțiuni. 


În SUA, acțiunile autorităților antitrust au devenit mai vizibile în special începând cu anul 2016, fiind derulate investigații în special în industrii specifice în care resursa umană este puternic specializată, precum cele de tehnologie și de servicii medicale. În UE, în ultimii ani, au fost declanșate și chiar finalizate cu sancțiuni severe un număr mare de investigații, în: UK, Italia și Franța – agenții de modelling, Ungaria – asociație profesională de recrutare, Lituania și Polonia – Liga națională de baschet, Portugalia – Liga națională de fotbal, Olanda – servicii medicale, Croația – servicii de consultanță în IT.

În Portugalia, autoritatea de concurență a făcut public recent un raport și un ghid de bune practici adresat companiilor în privința aplicării regulilor de  concurență pe piața forței de muncă, subliniind caracterul ilicit și anticoncurențial al oricăror înțelegeri de non-solicitare / non-angajare între companii. Până la acest moment, Comisia Europeană nu a declanșat nicio investigație cu privire la astfel de fapte, însă, conform declarațiilor publice recente ale Comisarului European pe Concurență, autoritatea ar putea declanșa în viitorul apropiat investigații pe piața forței de muncă. 

Într-un astfel de context în care autoritățile de concurență din întreaga lume, inclusiv Consiliul Concurenței din România, și-au arătat intenția de a acționa pentru protejarea concurenței pe piața muncii, în mod cert companiile angajatoare trebuie să-și ia toate măsurile de precauție așa încât să evite eventuale investigații și inspecții de concurență. Companiile trebuie să se asigure că politicile lor de recrutare și departamentele de HR responsabile acționează în conformitate cu reglementările și practica autorităților antitrust. Și cum în materia concurenței credem că prevenția ar trebui să fie întotdeauna preferată remedierii ulterioare, acesta ar putea fi un moment propice în care companiile să întreprindă o serie de demersuri preventive precum:

  • să-și actualizeze politicile generale de conformare cu regulile de concurență, astfel încât să includă reguli specifice pentru departamentele de HR;
  • să-și instruiască personalul HR în privința regulilor de concurență aplicabile prin raportare la angajații companiei și angajatorii concurenți;
  • să-și reanalizeze cadrul contractual relevant – de exemplu, cu platformele sau agențiile de recrutare, inclusiv din perspectiva modalităţii în care informațiile privind resursa umană și beneficiile acordate sunt comunicate;
  • să efectueze audituri interne care să identifice eventuale cazuri de neconformare ce ar trebui remediate sau „zonele gri” care să fie adresate din perspectiva riscurilor de conformare;
  • să-și testeze recurent angajații și să monitorizeze continuu conformarea cu regulile de concurență. 

Ziua Îndrăgostiților ar putea duce la o penurie de ciocolată

0

Mai este doar o săptămână până la Ziua Îndrăgostiților – 14 februarie. Șampania, florile și bomboanele de ciocolată sunt cadourile tradiționale, dar în acest an, unele ar putea fi mai greu de găsit. Cel puțin în Statele Unite, unde retailerii se pregătesc pentru vânzări foarte bune de Sfântul Valentin. 

Potrivit unui studiu al Federației Naționale de Retail din Statele Unite, cheltuielile de Sfântul Valentin (Ziua Îndrăgostiților) ar trebui să ajungă la 23,9 miliarde de dolari în acest an, în creștere de la 21,8 miliarde de dolari în 2021 și al doilea cel mai mare an înregistrat vreodată. Cel mai bun an a fost 2020, chiar înainte de începerea pandemiei. 

Deși este relativ nouă în România, unde coexistă cu sărbătorile de 1 și 8 martie și cu Dragobetele local (24 februarie), Ziua Îndrăgostiților a câștigat teren în ultima vreme Un sondaj realizat anul trecut de firma de cercetare Picodi a arătat că românii au făcut cadouri în valoare de 52 de euro, în medie, bărbații oferind cu predilecție cine la restaurant, în timp ce femeile au cumpărat haine pentru partenerii lor. 

În Statele Unite, 53% dintre consumatori intenționează să sărbătorească Sfântul Valentin în 2022, o creștere marginală față de cele 52% din 2021. Dar 76% dintre cei care vor sărbători spun că celebrarea acestei zile este importantă având în vedere starea actuală a pandemiei. 

Ce cumpără americanii pentru partenerii lor? Bomboanele (56%) domină preferințele consumatorilor, urmate de felicitări (40%) și flori (37%). Aproape o treime (31%) dintre respondenți plănuiesc o ieșire în oraș în acest an, în creștere față de 24% în 2021 și doar puțin sub nivelul de dinaintea pandemiei. Cheltuielile preconizate în restaurante sunt de 4,3 miliarde de dolari, în timp ce 22% optează să ofere bijuterii, cu cheltuieli totale estimate la 6,2 miliarde de dolari, în creștere de la 4,1 miliarde de dolari în 2021 și cel mai mare nivel din istoria sondajului.  

Potrivit sondajului NRF, cumpărătorii se așteaptă să cheltuiască în medie 175,41 dolari de persoană pentru cadourile de Ziua Îndrăgostiților, în creștere de la 164,76 dolari în 2021. Creșterea vine în condițiile în care mulți intenționează să cheltuiască mai mult pentru parteneri.  

În timp ce americanii se uită în principal la bomboane și felicitări pentru Ziua Îndrăgostiților, un sondaj realizat de AdColony arată că în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, cumpărătorii preferă hainele, cosmeticele, bijuteriile și ciocolata. 72% dintre respondenți plănuiesc să facă cumpărături online în acest an pentru Ziua Îndrăgostiților, iar 43% dintre ei vor prefera să comande online cu opțiunea de livrare la domiciliu. În timp ce pandemia a schimbat planurile de celebrare a Zilei Îndrăgostiților pentru 40% dintre respondenți, 67% citează prețurile ca fiind principalul factor de schimbare a modului în care sărbătoresc. 

Dar dulciurile nu sunt un lucru sigur anul acesta. O mulțime de magazine din Statele Unite sunt îngrijorate că vor avea stocuri insuficiente pentru această sărbătoare. „Nu am primit tot ce am comandat, bomboane, de Ziua Îndrăgostiților”, a declarat pentru Wall Street Journal, Mark Griffin, președintele B&R Stores Inc. El a estimat că lanțul de magazine a primit sub 60% din comenzile de dulciuri și a spus că a fost greu să obțină chiar și articolele care nu sunt de sezon. Hershey Company (HSY) a declarat că, din cauza lipsei de forță de muncă și a capacității fabricii, anul acesta va livra mai puțină ciocolată. Deși a adăugat recent noi linii de producție și a crescut numărul de muncitori, nu a fost suficient pentru a ține pasul cu apetitul americanilor pentru produsele sale.

Dacă sărbătorirea necesită șampanie am putea descoperi că aceasta este mai scumpă, iar unele mărci sunt chiar greu de găsit. „Cererea de vinuri de top crește – și prețurile lor cresc – într-un ritm mai rapid decât am văzut în trecut”, spune Gabe Barkley, CEO al MHW, Ltd., un importator de vinuri și băuturi spirtoase. În prezent, SUA se află în primele etape ale unei penurii de șampanie care se așteaptă să dureze mai mulți ani. Obiceiurile consumatorilor sunt schimbate de pandemie, americanii începând să investească mai mult în bunuri de lux care să fie consumate acasă. Și, ca multe alte bunuri, criza șampaniei va continua până în 2023 și posibil chiar și după aceea, spun specialiștii din industrie.

Bitcoin a revenit peste 42.000 de dolari

0

Revenirea criptoactivelor a continuat săptămâna trecută, când bitcoin a depășit 42.000 de dolari.

Cel mai mare criptoactiv din lume a început săptămâna tranzacționându-se sub 38.000 de dolari, dar vineri a crescut vertiginos, depășind din nou 40.000 de dolari. După alte creșteri în weekend, BTC se tranzacționează acum la peste 42.000 de dolari, o creștere de 13% în șapte zile.

BTC a crescut acum cu 29% de la minimul din 2022, de 32.962 dolari, stabilit pe platforma eToro pe 24 ianuarie.

Ethereum a înregistrat, de asemenea, creșteri puternice pe parcursul săptămânii, după ce a început sub 2.600 de dolari. Criptoactivul a revenit acum la puțin peste 3.000 de dolari, după ce a înregistrat o creștere similară a prețului înainte de weekend, o creștere de aproximativ 19% de la o săptămână la alta.

ETH a stabilit pe 24 ianuarie un minim al anului 2022, tranzacționându-se  la 2.169 dolari pe platforma eToro. Criptomoneda și-a revenit acum cu aproximativ 41%.

Disputa juridică privind NFT-urile cu pantofi Nike

Nike a dat în judecată StockX din cauza imaginilor NFT cu pantofii săi.

Firma a lansat joi o acțiune în justiție la tribunalul federal din New York, acuzând firma StockX că îi încalcă marca comercială prin vânzarea de imagini NFT ale pantofilor Nike.

Nike susține că StockX a început să vândă NFT-uri ale pantofilor săi în ianuarie, fără permisiune, spunându-le cumpărătorilor că ar putea răscumpăra versiunile fizice ale NFT-urilor lor la o dată ulterioară. Conform plangerii, StockX a vândut aproximativ 500 de NFT-uri ale produselor Nike.

Demersul firmei de încălțăminte este probabil o încercare de a consolida valoarea propriei sale oferte NFT, pe care intenționează să o lanseze în viitorul apropiat. Nike a achiziționat recent studioul de artă digitală RTFKT, o decizie care a accelerat planurile sale de a intra pe piața NFT.

Manchester United este pe cale să dezvăluie o sponsorizare blockchain

Clubul Manchester United din prima ligă engleză  este pe punctul de a anunța o sponsorizare din partea Tezos Blockchain.

Tezos a fost de acord să sponsorizeze tricourile de antrenament ale clubului într-un contract  de aproximativ 27 de milioane de dolari pe an, potrivit unui articol publicat în The Athletic.

Compania are deja o multitudine de contracte de sponsorizare cu cluburi sportive, printre care New York Mets, Red Bull Racing, Honda și McClaren Racing.

Deși neconfirmat de niciuna dintre părți, se pare că acordul va include colaborarea cu Manchester United de către Tezos pentru a îmbunătăți ofertele web 3.0 și metaverse ale clubului pentru fani.

Bănca Internațională de Investiții își anunță rezultatele financiare ale pentru anul 2021

0

În data de 04 februarie 2022, Banca Internațională de Investiții (IIB) a publicat declarațiile financiare IFRS, auditate, pentru anul 2021.

În ciuda volatilității mari a piețelor financiare internaționale și a pandemiei existente, banca a demonstrat încă o dată un nivel înalt de stabilitate și o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor cheie, incluzând creșterile profitului, activelor, capitalului și a portofoliului de credite, precum și o îmbunătățire și mai mare a volumului, maturității, nivelului de diversificare și a costului de finanțare. 

Suportul activ al statelor membre, optimizarea continuă a proceselor interne, eficacitatea sistemului de guvernanță corporativă, recunoașterea din ce în ce mai mare a IIB în cadrul sistemului financiar și economic european, precum și încrederea comunității internaționale de afaceri sunt o parte din factorii ce au contribuit la operațiile de succes ale băncii în anul 2021.

Rezultatele financiare

Pentru acest an financiar, IIB a demonstrat un profit net record din ultima perioadă: 7,9 milioane euro, cu 8% mai mult față de același indicator de anul trecut, fiind determinat în principal de creșterea venitului din activitățile de bază. 

Activele

La sfârșitul celor 12 luni ale anului 2021, volumul total al activelor băncii a fost de 1,8 miliarde euro, cu o creștere de peste 10% față de 2020. Factorul determinant al creșterii activelor a fost prelungirea sprijinului prin împrumuturi și investiții oferite de către bancă statelor sale membre, incluzând acorduri ce au vizat redresarea economică în vederea depășirii consecințelor negative ale pandemiei.

Capitalul vărsat

Implementarea Programului de Capitalizare a IIB a continuat in anul 2021, iar la sfârșitul perioadei de raportare, capitalul vărsat de bancă a atins 424,8 milioane euro (o creștere de peste 12% față de sfârșitul anului 2020). Sprijinul activ al statelor membre  ale IIB asigură o îmbunătățire continuă a stabilității financiare, reprezentând un factor cheie al dezvoltării dinamice a băncii și creează noi oportunități pentru o dezvoltare și mai rapidă a activității de investiții în țările acționare. 

Operațiile de împrumuturi

În timpul perioadei raportate, IIB a crescut semnificativ volumul împrumuturilor garantate, demonstrând în continuare un nivel înalt de diversificare geografică și sectorială.

Portofoliul net de credite a crescut cu peste 16% și a atins valoarea de 1,2 miliarde euro. Astfel, un indicator cheie al strategiei curente stabilit pentru sfârșitul anul 2022 a fost deja atins cu un an înainte de termen. Procentul de proiecte implementate în interesul acționarilor europeni a depășit 58%.

Îmbunătățirea calității portofoliului de credite și a creșterii cantitative a acestuia a reprezentat o tendință recentă a activității de împrumuturi și investiții ale IIB. Corporații mari internaționale și participanți lideri în industrie ai statelor membre ale băncii sunt printre clienții băncii care se bucură de sprijinul financiar al instituției în vederea dezvoltării activităților pe piețele statelor membre ale IIB. 

Banca acordă o atenție deosebită implementării proiectelor de integrare ce acoperă interesele a două sau mai multe țări. Pentru perioada raportată, astfel de inițiative au reprezentat peste 24% din portofoliu.

Întărirea pozițiilor din cadrul comunității financiare europene, notorietatea crescută a mărcii sale, precum și dezvoltarea activă a rețelei de parteneri au contribuit la creșterea numărului de tranzacții realizate în cooperare cu alte instituții financiare. În anul 2021, procentul de credite sindicalizate cu participarea IIB a atins valoarea de 28% din totalul portofoliului de credite.

Activele de trezorerie

Trezoreria IIB a continuat să implementeze în mod constant strategia de menținere a unui nivel înalt de calitate și diversificare a activelor. La sfârșitul anului 2021, procentul de active de trezorerie cu gradul „AAA-A” a atins 75% (cu +7 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2020). În același timp, procentul de active de calitate înaltă „AAA-AA” a crescut cu 26% și a atins 43,5% din totalul portofoliului de trezorerie. 

Investițiile ESG (mediu-social-guvernanță) au reprezentat preocuparea principală a strategiei trezoreriei pentru investiția în titlurile de creanțe pentru perioada raportată. Acestea includ „obligațiunile verzi”, „obligațiunile cu responsabilitate socială” și „obligațiunile pentru recuperarea în urma COVID-19”, cumpărate în principal pe piața primară. La sfârșitul anului 2021, portofoliul ESG atinsese 69% din volumul total al instrumentelor de venituri fixe ale trezoreriei.

Pasivele

Volumul total al investițiilor pe termen lung al băncii a atins 1,1 miliarde euro la data de 31 decembrie 2021, din care 1,03 miliarde euro au fost emisiuni de obligațiuni.

Declarația ratingurilor de credit pe termen lung ale băncii la nivelul „A”, poziționarea de succes în comunitatea globală financiară și creșterea continuă a încrederii investitorilor internaționali au permis atragerea cu succes a volumului necesar de investiții în termeni favorabili, în ciuda condițiilor dificile ale pieței pe tot parcursul anului 2021. 

În total, banca a emis 7 obligațiuni în diferite valute ale statelor membre în cadrul programului MTN, înregistrate la Bursa de Valori din Dublin. Acest lucru a permis creșterea volumului atât de necesar de sprijin a împrumuturilor și investițiilor către acționarii IIB.

În luna martie a anului raportat, pentru prima dată în istorie, instituția a intrat în zona ratelor negative pentru investițiile sale pe termen lung, consolidându-și succesul cu cinci plasamente ulterioare în timpul anului.

Mai mult, anul 2021 a fost marcat de emiterea obligațiunilor în euro cu o maturitate record istorică a băncii din ultimii 20 de ani.

Evenimentele cheie de rating

În 2021, agențiile lider de rating de credit au aplicat trei acțiuni de rating pentru IIB, ce au întărit poziția băncii ca instituție internațională de dezvoltare cu un rating mediu „A” pe termen lung. 

În lunile martie și august, agențiile de rating S&P Global și respectiv Fitch, au declarat un rating „A-” pe termen lung al IIB cu o perspectivă stabilă, iar în octombrie, Agenția Rusă de Rating de Credit Analitic (ACRA) a anunțat confirmarea nivelului de rating „A” a investițiilor internaționale ale IIB, precum și la nivelul național de rating „AAA” (RU).

„Anul 2021 a marcat un număr de succese și repere importante, care sunt convins că vor rămâne în istoria Băncii Internaționale de Investiții”, a spus Nikolay Kosov, Președintele Consiliului de Administrație al IIB. „În februarie, inaugurarea sediului central permanent din Budapesta a avut loc în prezența oficialilor de înalt rang ai statelor membre. În octombrie, cu mai mult de un an înainte de termen, am atins volumul cheie vizat pentru anul 2022 al portofoliului de credite, stabilit prin Strategia curentă de la București pentru perioada 2018-2022. Extinderea activităților noastre continuă, iar rolul din ce în ce mai mare al băncii în sprijinirea economiilor țărilor sale a creat fundația solidă pentru un alt eveniment cu adevărat istoric – în decembrie, statele membre au luat decizia unanimă de a oferi acces Serbiei la aderarea ca membru la IIB. Sunt sigur că rezultatele anului trecut vor asigura un nou impuls puternic dezvoltării viitoare a băncii și ne vor permite să atingem obiective ambițioase în perioadele viitoare”. 


Banca Internațională de Investiții (BII) a fost fondată în 1970. În prezent, acționarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia și Vietnam. Banca a trecut printr-un proces major de modernizare începând cu finalul anului 2012 și are rating S&P A- (perspectivă stabilă), rating Moody’s A3 (perspectivă stabilă), rating Fitch A-, rating ACRA A (perspectivă stabilă). 

Olympus primește premiul pentru Excelență în Eficiență Energetică

0

Olympus, unul dintre cei mai mari producători de lactate din România, a fost premiat în cadrul Galei Green Report – „Al 12-lea ceas” pentru excelență în eficiență energetică. Investiția Fabricii de Lapte Brașov în stația de producție de biogaz a fost recunoscută pentru inovație în domeniul protecției mediului și al utilizării tehnologiilor eficiente energetic. 

Gala Green Report este cel mai prestigios eveniment anual dedicat recunoașterii celor mai importante proiecte din domeniul sustenabilității realizate în România de către companii, instituții publice sau persoane fizice. 74 de proiecte au fost înscrise în cele 11 categorii ale competiției și au fost evaluate de către un juriu format de specialialiști în probleme de mediu și sustenabilitate, în baza unor criterii distincte pentru fiecare categorie în parte. 

„Recunoașterea primită în categoria Excelență în Eficiență Energetică ne onorează și ne motivează să continuăm dezvoltarea unui model de business sustenabil și să acționăm privind cu încredere și responsabilitate către viitor. Protecția mediului și sustenabilitatea ecosistemelor au fost întotdeauna prioritățile Olympus. Filosofia și valorile noastre se bazează pe respect pentru natură, mediu înconjurător și oameni, iar acestea vor continua să se reflecte și în investițiile viitoare”, a declarat Dimitrios Kelas, Director General Fabrica de Lapte Brașov. 

„La Olympus, ne-am asumat să contribuim la construirea unui viitor mai sustenabil. Stația de producție de biogaz a Fabricii de Lapte Brașov a reprezentat un pas important în această direcție, în urma unui demers de proiectare, planificare și implementare care a durat aproximativ doi ani. Proiectul a fost, astfel, automatizat cu utilaje de ultimă tehnologie în producția de biogaz, dar și în eficientizarea stației de epurare. Premiul primit reprezintă recunoașterea unui demers care nu se va opri aici”, a declarat Adrian Cornea, Plant Manager Fabrica de Lapte Brașov. 

Stația de biogaz a Fabricii de Lapte Brașov a fost inaugurată în urma unei investiții de 4 milioane de euro, având la bază o tehnologie inovatoare care transformă în biogaz apele uzate rezultate din procesul de producție a lactatelor. Stația produce, în medie, până la 700 de metri cubi de biogaz pe oră și contribuie la scăderea semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon ale fabricii. Biogazul produs este depozitat provizoriu într-un balon cu o capacitate de 2000 m3,  uscat cu ajutorul a două chillere, iar în final este introdus într-un cazan cu abur, unde este utilizat pentru producerea energiei termice. Stația permite utilizarea eficientă a resurselor naturale, diminuând cantitățile de gaz metan, dar și reduceri semnificative de costuri în procesul de producție al Fabricii de Lapte Brașov. Astfel, independența energetică a unității de producție a fost asigurată ca urmare a scăderii cu pana la  55% a necesarului de gaz metan utilizat în consumul intern al fabricii.

În 2021, Olympus a devenit primul brand în categoria produselor lactate care a introdus sticla r-PET, produsă cu până la 35% plastic reciclat și 100% reciclabilă – un simbol al încrederii că împreună vom putea construi un viitor mai bun.

WiDS Datathon a pus România pe harta mondială a Data Science

0

Concursul internațional „Datathon Women in Data Science”, organizat de Think Thank 360 sub egida Stanford University, a pus România pe harta lumii în domeniul data science. Alături de Olanda, România devine în premieră a doua țară din Europa care găzduiește, o astfel de competiție internațională în domeniul științei datelor. Echipele românești, constituite cu implicarea substanțială a femeilor, concurează cu echipe de tradiție în data science din 85 de state, răspunzând provocărilor generate de schimbările climatice și de nevoia de a gestiona corect energia. 

Datahon WiDS Romania se desfășoară cu susținerea Ambasadei SUA la București, iar Pamela Ward, Consilierul Comercial al acesteia , a declarat: „Datathon  nu doar creează interes și îmbunătățește abilitățile în abordarea marilor probleme ale lumii, ci evidențiază diversitatea și incluziunea, elemente definitorii pentru succes. Guvernul Biden subliniază că egalitatea de gen este esențială pentru creșterea și dezvoltarea economică, democrația și securitatea în întreaga lume. Ambasada SUA sprijină în mod special femeile în dezvoltarea tehnologiei din România”.

72 de studenți ai  ASE  București și AFT Sibiu, alături de echipe de tineri din mediul privat,  s-au înscris la concurs, conștientizând importanța dobândirii competențelor de transformare și prelucrare a datelor în informații și nevoia de a se pregăti pentru provocările tehnologice ale viitorului.

Gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghiță Bârsan, Rectorul AFT Sibiu, a declarat: „Primii pași în inteligența artificială și data science au fost făcuți în AFT înainte de competiție, însă, datorită Datathon am reușit să formăm un nucleu puternic în domeniul data science, care se va dezvolta rapid și va identifica soluții la problemele din sistemul militar. Pandemia ne-a învățat pe toți să ne adaptăm tehnologic, însă Datathon sedimentează cunoștințele și oferă aplicabilitate practică în domeniul securității naționale”. 

ASE București, principalul partener academic, prin vocea Prof. Univ. dr. Dorel M. Paraschiv, prorector susține: „Prin acest proiect de anvergură internațională, axat pe conștientizarea importanței înțelegerii datelor și dezvoltarea studiului data science în rândul studenților se pot identifica soluții inovatoare la problemele actuale. Încurajăm implementarea unor soluții dinamice de dezvoltare ale parteneriatului universitate – mediul de business”.

La rândul său, dna Ligia Deca, Consilier Prezidențial din cadrul Departamentului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, subliniază: „Avem nevoie de o abordare strategică, națională în domeniul interconectivității sistemelor de date, în domenii cruciale de dezvoltare economică: educație – muncă. Administrația Prezidențială a lansat Raportul «Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile», care definește conceptul de Școală verde, propune obiective și măsuri ambițioase legate de infrastructura necesară școlilor sustenabile, de pregătirea cadrelor didactice pentru a fundamenta o atitudine prietenoasă cu mediul, reliefând, totodată, exemple de bune practice și conținuturi educaționale transcurriculare și interdisciplinare pentru însușirea competențelor legate de mediu și de schimbările climatice”.

Discuțiile din cadrul deschiderii competiției WiDS Datathon Romania au abordat nevoia de aplicare a științei datelor în domenii conexe precum agricultură, mediu, educație, energie, antreprenoriat. Nevoia implementării data science în sectorul guvernamental a fost susținută de Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, Secretarul de Stat din Ministerul Mediului, Robert Szep, Consilier Ministru, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Liviu Rogojinaru și Răzvan Nicolăescu, membru în consiliul de conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie. Domniile lor au subliniat nevoia de digitalizare a aparatului administrativ, importanța fundamentării științifice a deciziilor guvernamentale și, nu în ultimul rând, transformarea provocărilor viitorului în oportunități pentru România.

Mediul privat a făcut pași concreți în domeniul științei datelor, mizând pe investiții importante care reduc impactul operațiunilor lor asupra mediului și cresc gradul de digitalizare și operativitate al proceselor. 

Alina Popa, CFO OMV Petrom, a declarat: „Noile tehnologii și digitalizarea sunt fundamentale pentru progresul sectorului energetic. Credem că drumul către o energie mai curată începe cu inovarea și digitalizarea, prin urmare, aceștia sunt factori-cheie pentru strategia noastră pentru 2030.”

La rândul său, Thomas Kolarik, COO BCR, susține că „analiza datelor este esențială în sectorul bancar, astfel, putând fi anticipat comportamentul clienților. Data science oferă posibilitatea internaționalizării și interconectivității cu structuri similare dinafara granițelor”, subliniind că egalitatea de gen este promovată și încurajată în cadrul BCR: „Peste 56% din managementul băncii este reprezentat de femei, iar în domeniul tech procentajul este de peste 40% din angajați. Susținem și promovăm egalitatea de gen și acest lucru se vede în activitatea noastră”. 

 „Exemplele de bune practici din mediul privat și cel academic pot fi transferate către zona guvernamentală, creând astfel un ecosistem la nivel național. Ne dorim o strategie națională în domeniul științei datelor care să contribuie la transferul de competențe și expertiză”, a concluzionat Ella Ciupercă, director știintific Think Thank 360.

Concursul  Datathon precede Conferința mondială „Women in Data Science” (WiDS) din data de 7 martie 2022, unde vor fi prezentați câștigătorii competiției la nivel național și mondial. 

Datathon WiDS Romania este susținut de Wolters Kluwer România, partener strategic, în colaborare cu ASE București, partener academic și AFT Sibiu, partener academic Regiunea Centru precum și de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România. Sponsorii principali ai evenimentului sunt: OMV Petrom, Banca Comercială Română, Google Romania, Adobe Romania, eMAG, UNIQA, MHS Trucks, Data Booster și Thoughtworks. La categoria parteneri amintim: Automobile Bavaria (BMW), Aerotravel, Lotus Cosmetics, Radiocom, Adara Spa, Starbucks și entitățile patronale: Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA. 

 Partenerii media ai evenimentului sunt: AGERPRES, Ziarul Bursa, Ziarul News, The Diplomat Bucharest, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Money.ro, Financial Intelligence.

Studiu INSCOP: Majoritatea românilor consideră că pandemia de COVID-19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii

0


Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project, majoritatea românilor consideră că pandemia de COVID-19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „În ceea ce privește vulnerabilitatea românilor în fața dezinformărilor, remarcăm răspunsurile îngrijorătoare cu privire la două tipuri de conspirații larg circulate în ultimii doi ani. Astfel, puțin peste un sfert dintre români cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, iar aproape două treimi cred că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii. Această ultimă cifră nu reflectă o negare a pandemiei și a efectelor sale grave, ci tentația unei foarte mari părți a populației pentru interpretări conspiraționiste, alimentată în timp de dezinformări, știri false, unele răspândite chiar de către diverse voci influente din România sau din lume, în dauna explicațiilor rezonabile, acceptate de comunitatea științifică cu privire la cauzele naturale ale apariției virusului COVID19.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Percepția dimensiunii conspirative a controlului global este mai puternică în rândul segmentului de populație cu studii primare și venituri scăzute din mediul rural, însă, în mod aparent paradoxal, când intra în discuție subiectul cauzei pandemiei COVID-19, ponderea populației ce crede în acest scenariu se extinde nu numai în rândul celor din urban cu studii medii ci și in rândul populației cu studii superioare și venituri ridicate. Acest fapt subliniază posibila fragilitate pe palierul emoțional cauzată de abundența expunerii la știrile false, de un sistem de evaluare rațională mai puțin structurat la acest context și de ponderea mai ridicată a dimensiunii magice în mentalul colectiv autohton față de a altor națiuni.”
 

Conspirații larg răspândite

În opinia a aproape două treimi dintre români (65.7%), pandemia de Covid19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii. Sub o treime (28.4%) crede că pandemia de Covid19 a apărut în mod natural așa cum s-a întâmplat și cu alte pandemii din istoria omenirii. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5.9% dintre respondenți.
28,5% dintre respondenți cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, în timp ce 66% resping această teorie, iar 5,5% nu știu sau nu răspund.

Expunere personală la știri false

54,7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55,6% în septembrie 2021, 50,1% în iunie 2021 și 55% în martie 2021), iar 41,8% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 40,8% în septembrie 2021, 45,6% în iunie 2021 și 42,6% în martie 2021). 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 3,6% în septembrie 2021, 4,3% în iunie 2021 și 2,5% în martie 2021).

Țări care susțin acțiuni de propagandă


27,3% dintre români cred că Rusia este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 18,1% în septembrie 2021, 25,2% în iunie 2021, 24% în martie 2021). Uniunea Europeană este văzută drept principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România de către 17% dintre respondenți (față de 18,5% în septembrie 2021, 13,8% în iunie 2021, 18,5% în martie 2021), la mică distanță de China cu 17,7% (față de 14,3% în septembrie 2021, 12,2% în iunie 2021, 14,9% în martie 2021). Urmează Ungaria cu 5,4% (față de 6,9% în septembrie 2021, 8% în iunie 2021, 9,2% în martie 2021), SUA cu 4,9% (față de 7,3% în septembrie 2021, 7,9% în iunie 2021, 9,2% în martie 2021) și Germania cu 3,8% (față de 2,2% în septembrie 2021, 3,5% în iunie 2021, 3,3% în martie 2021). 1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (față de 2,7% în septembrie 2021, 2,1% în iunie 2021, 1,6% în martie 2021), iar 23% nu știu sau nu răspund (față de 30% în septembrie 2021, 27,3% în iunie 2021, 19,4% în martie 2021).
 

Prezentarea grafică poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/02/4.02.2022-Capitolul-7-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf
 


Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie, septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

Zece pași esențiali pe care trebuie să-i cunoști dacă intri în concediul de îngrijire a copilului în 2022

0

Autori: Claudia Sofianu, Partener,
lider People Advisory Services, EY România
Simona Tudor, HR & Payroll Manager,
Global Compliance and Reporting, EY România 
Anca Atanasiu, Managing Associate,
Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL
(foto)

Dacă anul 2022 vă găsește în postura de viitoare mamă, care urmează să intre în curând în concediul de creștere și îngrijire a copilului sau dacă aveți în plan o sarcină sau o adopție și nu mai sunteți la curent cu legislația, iată cele zece puncte cheie pe care ar trebui să le cunoașteți. 

Indemnizația. Indemnizația de creștere a copilului, la nivelul anului 2022 este, la acest moment, de cel puțin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar. De la 1 martie, însă, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizației, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, deci și indemnizația minimă va crește.  

Beneficiarul indemnizației pentru creșterea copilului are obligația de a anunța în scris agenția de plăți / primăria despre orice modificare care intervine în situația sa și care ar fi de natură să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor. Termenul în care este necesar să se facă acest demers este de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. Lipsa acestei notificări este considerată contravenție, iar beneficiarul în cauză poate fi sancționat cu o amendă (de la 500 de lei la 2.000 de lei).

Protecție. Legislația oferă o atenție deosebită mămicilor, protejând maternitatea la locul de muncă: reducerea programului de lucru cu ¼, fără afectarea drepturilor salariale, dacă viitoarea mămică nu poate efectua un program cu o durată normală de muncă; acordarea unui concediu pentru risc maternal, dacă sunt îndeplinite criteriile de risc în care mama sau copilul ar putea fi afectate de condițiile de muncă – cum ar fi munca într-un mediu cu substanțe toxice. 

Concediu. Pe perioada maternității, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, din care o perioadă minimă de 42 de zile trebuie să fie realizată după naștere, dacă doresc să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului. Un aspect important de menționat: indemnizația primită pentru aceste zile este scutită de contribuția la fondul de sănătate, fără pierderea calității de asigurat, dar și de plata impozitului pe venit.

Dacă nu ați epuizat zilele de concediu de odihnă anterior perioadei de maternitate sau de creștere a copilului, fiți fără griji, dreptul nu se pierde. O altă variantă, utilizată deja de multe mame, ar fi aceea de a efectua concediul în perioada anterioară concediului de maternitate propriu-zis/nașterii.

Și detașații primesc indemnizații. Nu doar angajații unui angajator român pot beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului, cum poate suntem tentați să credem. Potrivit legii, de indemnizația pentru creșterea copilului pot beneficia și persoanele angajate de către un angajator străin, care se află în detașare pe teritoriul României și care, pe parcursul detașării, sunt subiect de contribuții sociale obligatorii în România. Mai mult, persoanele care au realizat activități profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condițiile prevăzute de acesta. Atenție, însă! Raportarea veniturilor salariale obținute de persoanele aflate în detașare pe teritoriul României se face în mod diferit față de cea a persoanelor angajate de un angajator român. Dacă în cel din urmă caz este obligația angajatorului român să declare și să plătească taxele aferente venitului salarial plătit angajaților, în cazul persoanelor detașate obligațiile pot fi diferite: fie cad doar în sarcina persoanei detașate, fie atât în sarcina ei, cât și a angajatorului străin. Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere posibile obligații lunare de raportare pe zero și pe durata concediului de creștere a copilului, astfel încât persoana detașată să continue să aibă calitatea de asigurat la sistemul de contribuții sociale obligatorii din România (ceea ce nu se întâmplă și în cazul persoanelor angajate în România, unde posibilele obligații cad în sarcina angajatorului).  

Puteți primi bonusuri. Dacă mai aveți drepturi salariale care își produc efectele în perioada în care veți fi în concediul de creștere a copilului, cum ar fi un bonus de performanță, pentru perioada în care ați prestat munca, sau un beneficiu în natură, dacă acesta este menționat și reglementat intern în cadrul companiei, indemnizația nu va fi suspendată. Totul cu condiția ca drepturile încadrate în venitul salarial să fie corect calculate, taxele reținute, declarate și plătite în mod corespunzător.

Puteți munci. Puteți obține venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creștere a copilului, dacă aveți o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare. Condiția în acest caz este ca veniturile obținute într-un an să nu depășească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizației stabilit de legislația aplicabilă. La acest moment, valoarea care nu ar trebui depășită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referință.

Prestațiile sociale să nu depășească concediul. La revenirea în activitate, ar trebui să vă asigurați că drepturile primite de la prestații sociale nu depășesc perioada concediului de creștere a copilului. Dacă s-a întâmplat, ar trebui să mergeți și să returnați benevol la sumele încasate necuvenit. În caz contrar, dacă se va constata de către autorități după o perioadă de timp (luni sau chiar ani), riscați poprirea conturilor bancare pentru neplata unor datorii și munca de refacere a unei greșeli ce nu vă aparține vă va afecta mai mult decât este cazul.

Asigurarea medicală. Nu de puține ori s-a întâmplat ca la revenirea în câmpul muncii, din cauza unei suprapuneri de tip de asigurat în declarațiile fiscale, depuse de către angajator și/sau agenția de prestații sociale, chiar și pentru o zi, persoana să apară în sistemul de sănătate ca fiind neasigurată. Deci, verificați pe site-ul casei de sănătate calitatea dumneavoastră de asigurat, în caz contrar, va trebui să faceți toate demersurile necesare pentru remedierea situației. Foarte important: în această perioadă nu veți putea beneficia de servicii medicale, cel mai comun caz fiind concediul medical pentru îngrijire a copilului bolnav.

Inserția. În prezent, stimulentul de inserție se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilități. Cuantumul stimulentului de inserție este de 1.500 de lei, dacă salariații revin la locul de muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități, și de 650 de lei pentru cei care revin după împlinirea acestor vârste.  

Protecția împotriva concedierii. Legislația acordă salariatelor gravide o protecție sporită împotriva concedierii pe motive care au legătură directă cu starea lor, încă de la momentul în care acestea anunță angajatorul asupra stării lor de graviditate. Pentru a beneficia de protecție, salariatele trebuie să anunțe angajatorul în scris și să anexeze un document eliberat de medic, care să le ateste starea de graviditate. Salariatele aflate în concediu de risc maternal sunt, de asemenea, protejate împotriva concedierii. Mai mult, interdicția concedierii este prelungită până la șase luni după ce salariata cu risc revine definitiv în activitate. 

De asemenea, angajatorii nu pot concedia salariații aflați în plata stimulentului de inserție. Legiuitorul a eliminat, din aprilie anul trecut, interdicția impusă angajatorilor de a înceta contractele salariaților care își reiau activitatea după finalizarea concediului de creștere a copilului, prevedere ce proteja în mod special, pentru șase luni de la revenirea definitivă în activitate, salariații care nu se aflau în plata stimulentului de inserție. 

Deși în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecție acordat salariaților care își reiau activitatea a fost redus, în realitate aceștia continuă să fie protejați datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului. Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserție nu mai este condiționată de obținerea de venituri impozabile cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toți salariații care obțin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități.  

Cu alte cuvinte, este puțin probabil ca, în contextul legislației actuale, un salariat ce revine din concediul de creștere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserție, fiind, deci, protejat de concediere.

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din județul Ilfov anunță 553 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 46 – pentru studii superioare, 124 – pentru studii medii, 49 – pentru muncitori calificaţi, 334 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director general societate comercială, şef schimb, inginer zootehnist, inginer în industria alimentară, analist financiar, specialist în recrutare, specialist marketing, consilier juridic, agent vânzări, inspector resurse umane, secretară, funcţionar administrativ, agent reclamă publicitară, gestionar depozit, dispecer, bucătar, vânzător, lucrător comercial, mecanic agricol, agent de securitate, controlor calitate, operator la prelucrarea maselor plastice, şofer autocamioane, muncitor necalificat în industria confecţilor etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

CTP intră pe piața din Germania

0

CTP Germania se lansează cu target de 1 mld. euro pentru dezvoltări logistice „last mile”, după preluarea Deutsche Industrie REIT. Udo Stöckl a fost numit director operațional pentru Germania.

CTP N.V., cel mai mare proprietar, dezvoltator și administrator de parcuri industrial și logistice din Uniunea Europeană listat la bursă, a finalizat astăzi oferta de preluare și delistare a Deutsche Industrie REIT-AG (denumită acum Deutsche Industrie Grundbesitz AG, „DIR”), care atrage după sine o scalare rapidă a businessului în cea mai mare economie a Europei. CTP Germania reprezintă acum aproximativ 15% din portofoliul CTP și devine a treia piață ca mărime pentru CTP după valoarea brută  a activelor, după Cehia (42%) și România (21%).

Portofoliul achiziționat în Germania este poziționat strategic pentru a acoperi cererea de proprietăți logistice urbane de dimensiuni mai mici, foarte căutate, care ajută companiile chiriașe să răspundă astfel rapid cererilor în creștere rapidă din comerțul online și care constituie fundamentul strategiei viitoare pentru CTP Germania. De asemenea, portofoliul are un potențial ridicat prin creșterea gradului de ocupare, creșterea chiriilor și prin noi oportunități de dezvoltare.

În următorii cinci ani, CTP Germania intenționează să investească încă un miliard de euro în dezvoltărea de proiecte industriale și logistice. Acest lucru va permite folosirea capacităților unice pe care CTP le are în dezvoltarea de parcuri industrial și de comunități, pentru a moderniza și a impulsiona certificările de sustenabilitate ale proprietăților DIR, care au fost sub-administrare  anterior. Totodată, CTP va implementa o strategie de dezvoltare pentru a dubla actuala suprafața închiriabilă a CTP Germania la 3,2 milioane de metri pătrați până în anul 2026. 

Udo Stöckl, fost director și managing partner al companiei de consultață imobiliară Avison Young în Germania, a fost numit Chief Operating Officer (COO) în cadrul CTP Germania, raportând către directorul general al CTP și CTP Germania, Remon Vos. Udo Stöckl are o experiență vastă în managementul de proprietăți imobiliare în Europa de Vest și America de Nord.  Cel mai recent, el a coordonat intrarea cu succes a companiei Avison Young pe piața din Germania.

Remon Vos (foto), CEO al CTP și CTP Germania, a declarat: „Piața germană reprezintă o oportunitate pentru investiții, deoarece ne permite să extindem rețeaua CTP pentru a răspunde cererii tot mai mari a chiriașilor pentru logistică urbană într-una dintre cele mai puternice economii europene. Acum vom putea oferi, atât clienților existenți, precum și celor noi, acces la rețeaua transeuropeană de aprovizionare pe piețele de la Marea Neagră și până la Marea Nordului, cu ajutorul rețelei CTP. În plus, am identificat deja multiple oportunități de a îmbunătăți semnificativ portofoliul CTP Germania, prin aplicarea acelorași abilități de dezvoltare și operaționale pe care le-am perfecționat pe piețele din Europa Centrală și de Est în ultimii 23 de ani. În timp, vom aduce portofoliul la standardele noastre exigente de ESG, menținându-ne poziția de lider ca singura mare companie imobiliară industrială și logistică paneuropeană cu un portofoliu 100% certificat BREEAM cu calificativul Very Good și peste”.   

Planul de business  pe cinci ani (2022-2026) al CTP Germania va implica două strategii menite să creeze o valoare optimă pentru acționari. Pentru a pune în aplicare această strategie, compania va recruta echipe regionale dedicate în patru locații, cuprinzând aproximativ 50 de persoane, inclusiv actualii angajați DIR.

În România, CTP deține o suprafață totală de peste 2,1 milioane mp de depozite de clasa A în 15 orașe: Arad, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Pitești, Sibiu, Timișoara, Turda, Târgu Mureș, Caransebeș, Ineu și Salonta.