Numărul de companii, rezultatul net și capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul pandemiei, pe când cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a scăzut, în anul 2020, cu aproximativ 2,7%, la 1.641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din 2015 și cu 78% peste nivelul din 2010, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România”.
Mai mult, cu o cifră de afaceri de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru prima dată, în Top 5 sectoare economice, conform specialiștilor de la Keysfin.

„Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o profitabilitate și un nivel al capitalurilor proprii record și o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați, de cealaltă. Punctăm intrarea, pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare economice, dar și evoluția pozitivă a microîntreprinderilor din România: managerii nu s-au grăbit să își închidă afacerile, s-au adaptat rapid la pandemie, au folosit din rezerve și au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziție de autorități (IMM Invest, schemele de granturi și de amânare a plăților, șomajul tehnic etc). Principala oportunitate pentru economia locală rămâne atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene (România are acces la 52 miliarde euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 și la aproximativ 29 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență), care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creșterea economică anuală”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin, unul
dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

SECTORUL IT&C INTRĂ ÎN PREMIERĂ ÎN TOP 5 SECTOARE ECONOMICE

Comerțul a continuat să fie cel mai mare sector economic românesc și în anul 2020, cu o cifră de afaceri de
652 miliarde de lei (40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393 miliarde de lei (24% din total), construcții,cu 129 miliarde de lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei (6% din total) și, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3 miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, energia & gazele.

TOP 5 CREȘTERI ȘI TOP 5 SCĂDERI SECTORIALE ÎN 2020

În anul 2020, cele mai mare creșteri procentuale anuale ale cifrei de afaceri au fost înregistrate de construcții (+18,8% în anul pandemiei), sănătatea & asistența socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6% în 2020), distribuția apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de lei) și activitățile profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).

La polul opus, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale anuale în 2020 au fost cultura și divertismentul (-34,4%, la 8,5 miliarde de lei), hotelurile și restaurantele (-31,3%, la 18,7 miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile administrative și de suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) și educația (-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).

PROFITABILITATE RECORD ÎN ANUL PANDEMIEI

În anul 2020, rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a crescut cu aproape 13% față de 2019 și a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei, la 104,5 miliarde de lei, cu 221% mai mult față de 2015 și cu 584% mai mult față de 2010.

TOPUL SECTOARELOR CU CEI MAI MULȚI ANGAJAȚI

În ceea ce privește Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a menținut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 815.000 de angajați (20% din total) și construcțiile cu 416.000 de angajați.

În total, în România au fost 4 milioane de angajați în 2020, cu 4% mai puțin decât în 2019.

MICROÎNTREPRINDERILE, COLOANA VERTEBRALĂ
A ECONOMIEI

Un număr record, de aproape 788,5 mii de companii nefinanciare,cu 3,3% mai multe decât în anul anterior, și-au raportat rezultatele pentru anul 2020, dintre care 704 au fostcompanii mari (cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8,2 mii companiimedii (între 50 și
250 de angajați și o cifră de afaceri între 10 și 50 milioane de euro), 47,2 mii companii mici (între 10 și 50 de angajați și cifră de afaceri între 2 și 10 milioane de euro) și 732 mii de microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), conform datelor extrase de analiștii de la Keysfin în septembrie 2021.

Reziliența mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 față de anul anterior, cifra de afaceri a crescut cu 4%, la 243 de miliarde de lei, numărul de angajați a crescut cu 0,7%, iar rezultatul net s-a îmbunătățit cu 27% în 2020 față de anul anterior.

Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42% față de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.

STUDIUL „CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA”,
AJUNS LA CEA DE-A ȘAPTEA EDIȚIE

KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România”, prin care își propune să ofere o imagine de ansamblu (în privința cifrei de afaceri, forței de muncă, profitabilității, lichidității, îndatorării etc.) a evoluției condițiilor de business (sectoriale, județene, pe tipuri de companii) din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor oportunități, riscuri și tendințe.

Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituțiile de credit, fondurile de pensii, asigurătorii și IFN-urile) la Ministerul Finanțelor Publice, dar și informații de la Registrul Comerțului, Banca Națională a României (Centrala Incidentelor de Plăți) și Institutul Național de Statistică.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat pentru lemn, unde prețul s-a dublat din septembrie în Germania și România
Producătorii europeni preconizează că prețul lemnului, oțelului, materialelor plastice, gazului sau metanolului va continua să crească vertiginos până la finele anului, dar și în 2022
Pentru lemn, producătorii intervievați se așteaptă la o creștere de până la 33%, până la sfârșitul lui 2021
România este puternic afectată prin prisma relației cu Germania, cel mai mare partener comercial

Producătorii europeni preconizează că prețurile materiilor prime utilizate în construcții vor înregistra creșteri de preț de două cifre, până la sfârșitul lui 2021. Potrivit datelor relevate printr-un studiu recent al companiei internaționale de consultanță Horváth, cea mai mare creștere se așteaptă să fie de 33%, la lemn, până la finele lui 2021. Alte majorări importante sunt estimate pentru oțel, care se va scumpi cu 15%, și materialele plastice, care vor avea un cost mai ridicat cu 20%. Creșterile prețurilor pentru materiile prime au început anul trecut, pe fondul debutului pandemiei, iar cel mai mare salt a fost în România și Germania. În cele două țări, prețului lemnului s-a dublat, în septembrie 2020. Reprezentanții Horváth arată că țara noastră este puternic influențată de piața germană, dat fiind că aceasta este cel mai mare partener comercial al României. 

Prețurile vor continua să crească, conform producătorilor intervievați în cadrul cercetării  Horváth, care s-a desfășurat în intervalul martie – iulie 2021. Se preconizează că lemnul, oțelul, materialele plastice, gazul sau metanolul se vor vinde tot mai scump până la finalul anului și că aceste majorări vor continua și în 2022. Prețul pe tonă al oțelului laminat la cald este în prezent mai ridicat cu 60% față de începutul anului, iar până la sfârșitul lui 2021, se estimează că va mai crește cu încă 18%. De asemenea, și prețurile materialelor plastice a crescut brusc, fiind necesare tot mai mult ca ambalaje, tacâmuri, veselă, din motive igienice și de prevenire a infecției. 

„Scumpirile au început în 2020, odată cu pandemia, când companiile din domeniul materiilor prime și-au limitat producția și stocurile. La scurt timp, a crescut cererea pentru mobilier, materiale de construcții și renovare pentru interior și exterior, pentru că oamenii au petrecut tot mai mult timp acasă, în contextul restricțiilor. Astfel, au început majorările de prețuri la materialele de construcții, care au ajuns, în medie, la 30% în toamna lui 2020. La începutul lui 2021, am avut creșteri de 20%, iar maximul a fost de 65%, pentru materiile prime secundare”, a explicat Kurt Weber, director general al Horváth România. 

Relația economică româno-germană – de la creșterea în tandem a prețurilor, la oportunități de redresare economică pentru piața autohtonă

Lemnul rămâne printre cele mai solicitate materii prime, iar în România a suferit una dintre cele mai mari majorări de prețuri. Odată cu debutul valului patru al pandemiei și apariția variantei Delta a coronavirusului, companiile producătoare se tem de blocaje suplimentare în Europa. România va continua să fie afectată, în special prin prisma modificărilor de pe piața germană. Competitivitatea exporturilor românești este în strânsă conexiune cu cererea venită de pe piața nemțească. Germania are o pondere de peste 15% în fiecare dintre cele patru grupe de produse care acoperă aproape două treimi, 63%, din exporturile românești totale. Categoriile de produse sunt: (1) mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile;
(2) mijloace și materiale de transport;
(3) metale comune și produse din acestea; (4) materiale plastice, cauciuc și articole din cauciuc.

Nu în ultimul rând, conform datelor Consiliului Investitorilor Străini și BNR, Germania a fost, în 2020, a treia cea mai mare sursă de investiții străine în țara noastră și a doua, din punct de vedere al investițiilor greenfield. 

„Germania este cel mai mare partener comercial al României, de aceea modificările de prețuri la materiile prime survenite la nivel local le-au urmat îndeaproape pe cele de pe piața germană. Această situație este firească, dacă ne gândim la istoricul relațiilor economice româno-germane. Datele INS arată că în 2006, 15,7% dintre exporturile României mergeau către Germania și 16,6% din importuri proveneau de la nemți. În prezent, vorbim de aproape 23% în cazul exporturilor și de 20,7%, pentru importuri. Este adevărat că această evoluție a generat și o dependență mai mare a economiei locale față de fluctuațiile cererii din Germania. Recesiunea cauzată de pandemie a generat scăderea PIB-ului german cu aproape 5%, dar redresarea a început deja în această țară, fapt ce va duce la o creștere economică de 3,6% în 2021, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Este o veste foarte bună și pentru România, având în vedere că producția manufacturieră din Germania a atins nivelul dinainte de pandemie”, a adăugat Kurt Weber. 

Reprezentantul Horváth a mai arătat că în ceea ce privește creșterile de prețuri ale materiilor prime, ce vor continua să survină în următoarea perioadă, producătorii europeni ar trebui să ia considerare trei reguli de ajustare a acestora: „În primul rând, majorările ar trebui planificate într-un mod țintit și sistematic. În al doilea rând, ar trebui să fie diferențiate și transferate selectiv clienților pe segmentul pieței, canalului de distribuție sau categoriei de produse. În al treilea rând, este necesară comunicarea rapidă și transparentă către clienți”.

Pentru realizarea acestui studiu, Horváth a intervievat în total 1.041 de directori ai unor companii de producţie din Europa.

În urma căderii blocului comunist, acum mai bine de 30 ani, economia mondială și relațiile economice între țări au evoluat spectaculos, fiind susținute de globalizare și, în ultimii 20 de ani, de digitalizare. Companiile multinaționale, care operează în mai multe jurisdicții, au devenit din ce în ce mai puternice, multe din ele având venituri globale mai mari decât bugetele unor state medii, cum ar fi România.

Din cauza faptului că nu există un sistem fiscal global, ci doar legislații naționale și tratate între țări, multinaționalele au putut să folosească diferențele din legislațiile fiscale astfel încât să își reducă, la nivel global și perfect legal, nivelul taxelor. În urma crizei financiare din 2008-2009, care a pus presiune pe bugete, s-a pus în discuție tot mai acut problema echității în ceea ce privește taxarea acestor companii și de aceea au fost demarate discuții la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), girate de cele mai puternice economii ale lumii (G20), în scopul reformării fiscalității internaționale. Scopul reformei a fost de a crește veniturile din impozite ale statelor în contextul evoluțiilor din economia globală, inclusiv prin instituirea unui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de companiile multinaționale în statele în care acestea operează.

Deși au fost obținute o serie de acorduri în urma discuțiilor de la nivelul OCDE (pachetul BEPS), au rămas probleme majore nerezolvate, cea mai importantă fiind legată de taxarea economiei digitale. SUA nu au fost de acord cu propunerile discutate și, în lipsa unui acord, unele țări au început să introducă, unilateral, taxe digitale, care au dus la tensiuni în relația cu SUA și la contramăsuri luate de acestea din urmă cu privire, în principal, la importurile din țările ce au introdus taxa digitală.

Cei doi piloni ai OCDE

Pandemia de COVID-19 a adus noi coordonate care au afectat discuțiile cu privire la fiscalitate. Pe de o parte, pandemia a impulsionat economia digitală, datorită unor schimbări de paradigmă precum munca de la distanță, interactivitatea virtuală sau creșterea ponderii comerțului online. Pe de altă parte, măsurile luate de guverne pentru a contracara pandemia au dus la cheltuieli ce au pus presiune suplimentară pe bugetele naționale. Aceste noi coordonate au dat un nou impuls reformei fiscale, discuțiile concentrându-se pe noile soluții oferite de OCDE sub forma a doi piloni, care să abordeze provocările legate de digitalizarea economiei.

Pilonul I este proiectat să asigure o distribuire mai corectă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaționale între țările din care se obțin. Astfel, o parte dintre profiturile realizate se vor aloca spre impozitare țărilor în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo.

Pilonul II impune o rată minimă de impozit pe profit la nivel global de 15% pentru companiile cu venituri de peste
750 de milioane de euro anual și se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

Dacă asupra impozitului minim global se ajunsese la un acord în iulie 2021, acordul asupra Pilonului I a fost anunțat doar de câteva zile, la începutul lunii octombrie. Acesta a fost dezvoltat ca alternativă la taxa digitală, intens dezbătută la nivel global, și presupune alocarea unei părți din profiturile obținute de marile companii către statele din care acestea obțin venituri, dar în care nu au rezidență fiscală. Mai rămân însă de stabilit criteriile în funcție de care se vor realoca profiturile către statele sursă. Totodată, s-a stabilit și termenul de aplicare a noilor reglementări, respectiv 2023, care este strâns, dar realizabil, dat fiind că cel mai mare obstacol, și anume acordul politic, a fost depășit.

Numărul statelor care au semnat până în prezent acordul ajuns la 136 din cele 140 state implicate în discuții (membre ale OCDE sau care nu sunt membre, dar au aderat la forumul de implementare a planului BEPS), inclusiv România, după ce Estonia, Ungaria și Irlanda au decis să renunțe la opoziția exprimată în vară față de acesta.

Taxa digitală va fi eliminată

Dacă în cazul pilonului II lucrurile sunt oarecum mai clare, în privința pilonului I rămân mai multe semne de întrebare cu privire la modul în care va fi implementat în practică. OCDE a precizat, în comunicările recente, că prevederile cuprinse în acest pilon se vor aplica în cazul companiilor cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde de euro (plafonul va fi scăzut la 10 miliarde după șapte ani) și o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depășește acest prag se va aloca jurisdicțiilor din care se obțin veniturile (cu excepția țării de rezidență fiscală) și vor beneficia statele în care companiile au vânzări de cel puțin un milion de euro. Organizația estimează că această măsură va determina realocarea drepturilor de impozitare pentru profituri totale de peste
125 de miliarde de dolari anual.

Aceste prevederi vizează, în principal, companiile din tehnologie care, în ultimii ani, și-au extins aria de activitate în multe țări în care nu au fost supuse impozitării, dat fiind faptul că legislația existentă nu permite taxarea entităților care nu au prezență fizică în jurisdicția respectivă. Companiile din energie și din domeniul financiar sunt excluse. Astfel, pilonul I se dorește a fi o alternativă la taxa digitală, pe care anumite state au impus-o unilateral în ultimii ani, în lipsa unui acord global pe această temă. De altfel, OCDE menționează explicit faptul că statele semnatare ale acordului vor adera la o convenție, aflată în curs de elaborare, prin care se va stabili dreptul de impozitare nou convenit (alocat statelor din care se obțin veniturile) și se vor elimina sau suspenda toate taxele impuse pentru serviciile digitale și alte măsuri unilaterale similare relevante.

Precizarea este extrem de importantă, pentru că pune capăt discuțiilor dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) pe această temă. În momentul parafării acordului cu privire la impozitarea companiilor multinaționale, în vara acestui an, SUA a reiterat faptul că respinge aplicarea unei taxe digitale la nivel global. În replică, UE a anunțat că merge mai departe cu planul său de a impune o taxă digitală pe teritoriul său, în cazul în care nu se ajunge la un acord global în acest sens. În condițiile noului acord, este previzibil că UE va abandona această inițiativă, iar războiul comercial dintre SUA și UE va înceta. Este posibil ca UE chiar să adopte o directivă pentru implementarea acestui acord la nivelul uniunii.

În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură propunerea de directivă europeană DAC 7, care a fost elaborată cu scopul de a impune reguli noi de raportare fiscală pentru platformele digitale în perspectiva aplicării taxei digitale, își va păstra utilitatea, dat fiind că încă nu s-a stabilit concret care vor fi criteriile în funcție de care se va realiza redistribuirea profiturilor către statele din care se obțin veniturile. În cazul în care această redistribuire se va realiza în funcție de numărul de utilizatori sau de alți indicatori cuprinși în raportarea DAC 7, directiva ar putea servi ca bază legislativă pentru implementarea noului acord obținut la nivelul OCDE.

Companii afectate și beneficiari

Conform unei analize anterioare realizate de EconPol, sub prevederile pilonului I ar intra 78 din cele mai mari 500 de companii din lume, iar suma totală care ar urma să fie alocată statelor care contribuie la realizarea profiturilor este estimată la 87 de miliarde de dolari. Aproape 30 de miliarde de dolari din această sumă ar proveni doar de la giganții din tehnologie cu sediul fiscal în SUA – Apple, Microsoft, Alphabet, Intel și Facebook.

Țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze. Printre acestea se află și România, care ar putea obține dreptul de a taxa o parte din profiturile înregistrate de marile companii din vânzarea de produse și servicii pe teritoriul său sau de la cetățenii săi, chiar dacă aceste companii nu au prezență fizică în țara noastră. Impactul concret va putea fi estimat însă abia în momentul în care se vor defini clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OECD vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.

În ceea ce privește impunerea impozitului minim pe profit la nivel global, beneficiarii sunt atât țările unde se află localizată compania-mamă, dar potențial și țările sursă, datorită unor prevederi ce permit acestora taxarea la sursă către țări cu impozitare scăzută sau nedeductibilitatea costurilor venite din astfel de țări. Pentru România, care are o cotă de 16% a impozitului pe profit, impactul așteptat este minor. Totuși, pe lângă posibilele impozite la sursă, este posibil ca anumite companii multinaționale care activează pe piața locală să renunțe la utilizarea unor societăți din grup localizate în circumscripții cu fiscalitate mai permisivă, ceea ce ar avea ca efect menținerea mai multor activități sau profituri în România și, în consecință, mai multe impozite virate către bugetul național.

Ca termen de implementare, țările își propun să semneze convenția multilaterală în cursul anului 2022, cu aplicare din 2023, pe baza regulilor elaborate de OCDE. Rămâne de văzut dacă țările vor aproba toate aceste măsuri, astfel încât ele să se aplice efectiv începând cu 2023. Există întrebări nu numai cu privire la momentul aprobării acestora, dar și referitoare la susținerea legislativă în forurile naționale – spre exemplu, în SUA, care este o țară cheie în derularea acestor acorduri, nu este destul de clar dacă Senatul va aproba respectivele măsuri propuse de administrația Biden. Mai mult, înainte de implementare, pe lângă detaliile tehnice cu privire la aplicarea noilor reguli fiscale, rămân de clarificat și mecanismele de prevenire și rezolvare a disputelor.

Acordul obținut la nivelul OCDE, pe care ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, l-a numit ca fiind „o revoluție fiscală care pune capăt unei perioade de trei decenii de optimizări fiscale”, reprezintă o schimbare majoră pentru competiția fiscală, de aceea multe țări vor fi nevoite să își regândească politicile fiscale cu privire la companiile multinaționale. Așa cum a fost pus în evidență de lungul și dificilul drum până la acest punct, nu este ușor să „repari” fiscalitatea internațională, dar eforturile de până acum duc la speranța că va exista un mod mai echitabil de alocare a sarcinii fiscale între țări. Deși rămân multe întrebări la care nu s-a găsit încă un răspuns, se pare că șansele sunt destul de mari ca recentul consens să ducă la implementarea noului sistem fiscal internațional începând cu 2023.

Directorii IT contribuie la implementarea strategiilor de transformare a departamentelor financiare și de adaptare pentru a ține pasul cu nevoile de business și cu evoluția tehnologică, 70% dintre aceștia accelerând strategiile de transformare a funcției financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19, potrivit raportului Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, companie lider în serviciile de tip cloud pentru departamentele financiare și de resurse umane. Raportul subliniază, de asemenea, că liderii din domeniul IT sunt supuși unor presiuni tot mai mari de a adapta și accelera strategiile digitale, 45% dintre aceștia susținând faptul că trebuie să inoveze mai rapid, iar 43%, că trebuie să crească gradul de agilitate a companiei.

Studiul indică faptul că businessurile cu directori de IT care au o abordare inovatoare și o viziune clară în privința transformării departamentelor financiare ale companiilor, o mentalitate deschisă, care se concentrează pe colaborare și au o strategie legată de tehnologie, își depășesc competitorii în privința unor aspecte. Astfel, companiile cu directori IT inovatori raportează unii indicatori peste media industriei din care fac parte, de exemplu gradul de satisfacție a angajaților (85% față de 58%) și gradul de securitate cibernetică (81% față de 67%). De asemenea, 90% dintre acești lideri inovatori au raportat că departamentele IT pe care le conduc sunt mult mai integrate în alte arii ale companiei decât erau în urmă cu 12 luni, comparativ cu 72% din numărul total de respondenți.

Pentru a sprijini transformarea funcției financiare, raportul subliniază importanța colaborării între departamentele unei companii, o trăsătură pe care o au 60% din directorii IT inovatori, comparativ cu 44% din numărul total de respondenți. În plus, directorii inovatori din departamentele IT încearcă să se asigure că prioritățile lor sunt aliniate din punct de vedere strategic și bine înțelese de toți actorii cheie din organizație. Ei văd colaborarea strânsă cu departamentul financiar și cu echipa de top management ca părți esențiale ale rolului lor și 81% dintre ei lucrează cu ușurință cu conducerea companiei (comparativ cu 55% din numărul total de respondenți), iar 63%, cu departamentul financiar, cu 12% mai mult față de eșantionul mai larg.

„Colaborarea dintre directorii IT și ceilalți actori cheie din cadrul unei companii, inclusiv directorii financiari, este importantă pentru stimularea transformării departamentelor financiare. Lipsa de coordonare între departamentul IT și cel financiar poate avea implicații serioase din punct de vedere financiar, care pot pune în pericol chiar funcționarea companiei, iar directorii IT inovatori sunt conștienți de acest risc, 83% dintre aceștia susținând că nu își vor putea atinge obiectivele de creștere dacă departamentele IT și financiar nu colaborează strâns. Succesul acțiunilor unui director IT nu se datorează neapărat celei mai avansate tehnologii sau celui mai mare buget, ci unei mentalități și unui set de priorități, care include și colaborarea între departamente”, a spus Vladimir Aninoiu, director de tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.

Raportul subliniază, de asemenea, că folosirea agilă și graduală a serviciilor de tip cloud este un alt domeniu cheie pe care se concentrează directorii IT inovatori când vine vorba de transformarea departamentului financiar. Peste jumătate (54%) dintre aceștia (comparativ cu 37% din totalul respondenților) sunt mai înclinați să implementeze progresiv o strategie bazată pe soluții de tip cloud end-to-end pentru a moderniza sistemele existente de planificare a resurselor din interiorul companiilor (enterprise resource planning– ERP), minimizând perturbările ce ar putea fi cauzate de soluțiile digitale noi pe care le implementează.

Pe lângă transformarea funcției financiare, directorii IT inovatori se concentrează pe agregarea și gestionarea datelor, arată studiul, 92% din aceștia afirmând că agregarea datelor financiare ale companiei într-o sursă unică de date (SSOT) este prioritatea lor principală, comparativ cu doar 72% din totalul respondenților.

Directorii IT inovatori își asumă riscuri, acordă o atenție sporită detaliilor și sunt mai înclinați spre a accepta mai multe responsabilități în domeniul activităților strategice. De exemplu, 56% dintre ei spun că ar dori să se implice semnificativ mai mult în educarea organizației. Raportul Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, a fost efectuat în rândul a peste 600 de directori executivi din întreaga lume, inclusiv directori IT, CIO, specialiști IT din cadrul departamentelor financiare, vicepreședinți ai departamentelor IT, CTO, din diverse industrii: bancară, produse de larg consum, energie, produse și servicii farmaceutice, comunicații, media și tehnologie, imobiliare și construcții, ospitalitate și agrement și transport și logistică.

Unul dintre domeniile care a suferit cele mai multe transformări pe fondul pandemiei a fost cel al recrutării. Cu o piață a muncii în continuă schimbare în materie de oportunități, mod de lucru și procese de recrutare, candidații dezvoltă și ei noi tendințe de mobilitate. Astfel, un studiu realizat de către D&D Research la solicitarea BestJobs, privind comportamentul candidaților și evoluția pieței muncii, arată că principalul motiv pentru care românii își schimbă locul de muncă, după cum declară 61% dintre participanți, este obținerea unui salariu mai mare.

Tot cu privire la schimbarea locului de muncă, 80,5% dintre candidații în căutare de noi oportunități aleg site-urile de locuri de muncă drept principală sursă de opțiuni, iar majoritatea (73,1%) angajaților din categoria white collar („gulerele albe”, angajații de la birouri) spune că BestJobs este platforma cea mai accesată de ei și primul site online la care ar apela atunci când se gândesc să-și schimbe jobul. În același timp, platforma de recrutare online BestJobs este preferată într-o mai mare măsură și de gold collar („gulerele aurii”, angajații cu specializări superioare) și de persoanele pragmatice, care valorizează numărul mare de joburi relevante pentru ei și calitatea acestora (poziții superioare în companii de prestigiu).

Când vine vorba de mobilitatea angajaților pe piața muncii, motivele sunt diferite în funcție de nivelul de specializare. Astfel, pentru categoriile white și blue collar, motivul principal care determină schimbarea jobului este salariul. Secundar, angajații din aceste categorii aleg să plece dintr-o companie atunci când apar nemulțumiri privind relația cu colegii sau cu superiorii. În schimb, angajații din categoria gold collar aleg să facă o schimbare în parcursul profesional atunci când apar diferențe între viziunea și valorile personale și cele ale companiei, în primul rând, dar și când simt nevoie de dezvoltare profesională, iar compania nu le poate oferi noi provocări. 

„Observăm anumite diferențe de opinie între categoriile de angajați, în funcție de nivelul lor de specializare – blue collar, white collar sau gold collar – însă majoritatea românilor indică salariul ca fiind criteriul principal pentru schimbarea jobului și cei mai mulți dintre ei ar vrea să știe salariul într-o etapă cât mai incipientă din procesul de recrutare. Multe companii din România au făcut deja mai mulți pași către o transparentizare a salariilor publicate în anunțurile postate pe platformele de recrutare online. Angajatorii care apelează deja la această măsură au beneficiul de a-i atrage de la bun început doar pe acei candidați care sunt dispuși să ocupe respectiva poziție”, declară Dan Petre, Business Developer D&D Research.

Atunci când evaluează site-urile cu locuri de muncă, românii se uită în special la numărul de joburi disponibile în orașul unde locuiesc (64,5%), la numărul de joburi pe domeniul de interes (61,8%), la claritatea și detalierea anunțurilor (60%) și la numărul de joburi pentru nivelul de pregătire (59,5%). 

Sentimentul candidaților despre piața locurilor de muncă. Aproape jumătate dintre români au observat că nivelul de muncă a crescut în timp ce salariile au stagnat.

Participanții la studiu observă cum pandemia a adus modificări mari pe piața muncii, cea mai importantă dintre ele fiind posibilitatea de a lucra de oriunde, fapt care îi eliberează pe oameni de grija navetei și de necesitatea găsirii unui loc de muncă în proximitatea casei. 

Tot cu privire la efectele pandemiei, 43,9% dintre participanții la studiu observă cum nivelul de muncă a crescut, însă remunerația a rămas aceeași. 

Oferta de locuri de muncă este considerată suficient de variată, în special de către angajații din categoriile white și gold collar. Tot aceștia consideră că există o potrivire bună între criteriile de angajare și specializările lor, la polul opus față de blue collar, care consideră că cerințele angajatorilor sunt greu de atins. 

În plus, 71,6% dintre participanți observă că oferta de locuri de muncă este mult mai bună pe anumite domenii, dar 57% consideră că este dificil să își găsească un loc de muncă. Mai mult decât atât, doar 31,9% consideră că salariile oferite sunt atractive. 

Studiul mai arată și că tinerii, în special absolvenții cu studii superioare, nu își găsesc ușor un loc de muncă potrivit studiilor sau așteptărilor salariale pe care le au, în ciuda numeroaselor oferte disponibile. 

Studiul cantitativ și calitativ privind comportamentul de mobilitate a candidaților și percepția acestora despre evoluția pieței muncii a fost realizat de către D&D Research la solicitarea BestJobs, în luna august. Studiul cantitativ s-a desfășurat printr-un chestionar online, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 1.058 de oameni.

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 30.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare, coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști.

D&D Research este o echipă de psihologi și sociologi pasionați de analiza comportamentelor sociale și de aplicațiile psihologiei în sfera de business. De peste 18 ani explorează motivațiile consumatorilor români și aduc în toate proiectele o abordare științifică, susținută de expertiza pe care o au în psihanaliză, antropologie și comunicare.