PwC CEO Survey 2022: Încrederea în creșterea economică globală atinge un nou record al ultimului deceniu. În România, majoritatea directorilor de companii sunt optimiști

Economistul
-
0
PwC CEO Survey 2022: Încrederea în creșterea economică globală atinge un nou record al ultimului deceniu. În România, majoritatea directorilor de companii sunt optimiști

Încrederea directorilor generali în perspectivele de creștere a economiei mondiale a atins la nivel global un nou nivel record al ultimilor zece ani, arată rezultatele celei de-a 25-a ediție a sondajului PwC CEO Survey. Astfel, 77% dintre respondenți estimează că evoluția economiei globale se va îmbunătăți în 2022 față de anul trecut. 

„Deși se confruntă cu presiunea generată de pandemia COVID și volatilitatea cauzată de inflația în creștere, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și valul de demisii din rândul angajaților, executivii la nivel global pornesc în 2022 de la premise optimiste. În România, majoritatea directorilor generali (59%) cred că Produsul Intern Brut național se va îmbunătăți în acest an față de anul trecut și această percepție ne arată că foarte multe afaceri sunt solide, au condiții de creștere și se așteaptă la venituri mai mari în acest an”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Încrederea la nivel global în evoluția veniturilor companiilor în următoarele 12 luni, în creștere

Mai mult de jumătate dintre directorii executivi la nivel global arată un nivel ridicat de încredere în perspectivele de creștere a veniturilor în următoarele 12 luni. În fruntea clasamentului sunt liderii companiilor de capital privat (67%) și ai companiilor de tehnologie (64%), ambele sectoare beneficiind în continuare de fluxuri mari de capital. La polul opus, se află însă directorii executivi din sectorul auto (46%) și din sectorul hotelier și de agrement (44%), care se confruntă cu lipsa de semiconductori și, respectiv, cu efectele persistente ale pandemiei asupra călătoriilor.

Securitatea cibernetică, pe primul loc în topul preocupărilor

Creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică din ultimii doi ani și digitalizarea accelerată din toate sectoarele de activitate au propulsat amenințările cibernetice pe primul în topul preocupărilor la nivel global, 49% dintre directorii executivi plasându-le pe primul loc pe agenda lor, comparativ cu 47% anul trecut și 33% în 2020. Acestea sunt urmate îndeaproape de situația sanitară globală, menționată de 48% dintre executivi, în condițiile în care pandemia persistă, și de volatilitatea macroeconomică (fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj).

Interesul pentru ESG crește, dar strategia de business
continuă să fie determinată de indicatorii financiari

Majoritatea directorilor executivi au inclus în strategia pe termen lung obiective legate de satisfacția clienților, implicarea angajaților și automatizare/digitalizare. Aceste rezultate nefinanciare sunt interconectate cu performanța de zi cu zi a afacerii.

Mult mai puțin  reprezentate, în strategii și compensații, sunt obiectivele legate de emisiile de gaze cu efect de seră (13%) și de reprezentarea de gen a forței de muncă sau de diversitatea rasială și etnică (8%).

În același timp, doar 22% din totalul respondenților și-au asumat o strategie net-zero, iar 29% spun că urmează să-și ia acest angajament. 

Alte concluzii ale raportului

  • Optimismul directorilor generali pentru 2022 este cu un punct procentual mai mare decât în urmă cu un an și cu 54 de puncte procentuale peste cel din 2020, când cei mai mulți erau pesimiști.
  • Cel mai mare procent de directori optimiști în ceea ce privește economia globală sunt din India, Japonia, Marea Britanie, Italia și Franța.
  • La polul opus, optimismul directorilor executivi privind economia globală a scăzut cel mai mult în SUA, Brazilia, China și Germania, probabil ca urmare a faptului că inflația și constrângerile legate de lanțul de aprovizionare au devenit mai îngrijorătoare.

Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicată în perioada următoare.

Proiect de susținere a inițiativei antreprenoriale a studenților

Florin Antonescu
-
0
Proiect de susținere a inițiativei antreprenoriale a studenților

Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject), în parteneriat cu Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și Asociația Engage in Education, implementează proiectul „StartUp Mode”, cod Mysmis 141750, în perioada 23 decembrie 2021-22 decembrie 2023, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul Innotech Student.

Obiectivul proiectului este „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care vor conduce la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”. 

Grupul țintă al proiectului este format din 350 de studenți:

– studenți (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii de licență

– doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi – nivel ISCED 8)

Din cei 350 de studenți, cel puțin 40 de persoane (11%) se vor regăsi într-una din categoriile următoare: 

– persoane de etnie roma

– persoane din mediul rural

Toți membrii grupului țintă vor beneficia de formare antreprenorială, în ariile  tematice cele mai relevante pentru acest domeniu: cadrul general în care activează afacerea, marketing-ul afacerii, finanțarea afacerii, managementul resurselor umane, fundamentarea și elaborarea unui plan de afacere. Fiecare stagiu de curs va avea o durată de desfăşurare de 40 de ore, iar competențele antreprenoriale dobândite de cursanți vor fi certificate ANC.

În perioada 23 ianuarie-22 aprilie 2022, se va desfășura concursul de planuri de afaceri, în urma căruia vor fi selectate 33 de planuri de afaceri care vor primi o finanțare în cadrul proiectului de maximum 193.740 lei. 33 de firme vor beneficia de capital de start-up, astfel înlăturându-se un obstacol extrem de important al demarării unei afaceri, respectiv lipsa resurselor financiare. Câștigătorii concursului vor beneficia de acțiuni de sprijin în cadrul proiectului StartUp Mode pe mai multe paliere: vor participa la stagii de practică în întreprinderi reale, în scopul dobândirii de abilități practice în domeniul în care vor demara noua afacere, vor beneficia de consiliere, consultanță, mentorat în scopul consolidării și punerii în aplicare a planului de afaceri și vor fi sprijiniți în vederea înființării afacerilor. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate vor fi monitorizate permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimiza riscul de eșec al acestora, precum și pentru a asigura dezvoltarea afacerilor, nu doar supraviețuirea pe piață.

Bugetul proiectului este de 9.683.327,88 lei, din care 6.393.420 lei reprezintă subvențiile acordate celor 75 de firme înființate în cadrul proiectului. 

 

Mediul privat, implicare crescută în actul cultural

Florin Antonescu
-
0
Mediul privat, implicare crescută în actul cultural

Implicarea mediului privat în susținerea actului cultural este invocată ca necesitate a contextului actual economico-social de către Sebastian Gheorghiu, manager de proiecte al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), care subliniază: „Vom fi la fel de harnici, creativi și entuziaști în anul ce tocmai a început fiindcă știm că sprijinul oferit breslei artiștilor din România contează acum mai mult ca oricând. Ne bucurăm că rolul unei astfel de uniuni de artiști își dovedește importanța în societate, prin continuitatea misiunii începute în urmă cu aproape un sfert de secol. România, spre deosebire de multe țări europene, beneficiază de existența unei uniuni de muzicieni cu peste 10.000 de membri la nivel național uniți de aceeași misiune: solidaritate și promovare a actului artistic autentic. Ne dorim să menținem ritmul ridicat al evenimentelor din București și din plan național, iar ca acest lucru să devină posibil în beneficiul publicului și artiștilor este nevoie de o implicare și mai mare din partea comunităților și instituțiilor publice și private”.

Dintre reperele prefigurate pentru acest an reținem:

– festivaluri organizate de UCIMR – The Jazz Cave Festival, ediția a doua, 1-3 iulie, cu peste 50 de artiști în sala mare de la intrarea în Peștera Ialomiței din Bucegi, parteneri principali fiind Complexul Național Muzeal Curtea Domnească, Asociația Turistică Peștera Padina, Hotel Peștera; festivalul internațional ICon Arts Transilvania, ediția 20, 23 iulie-8 august, unul dintre cele mai importante festivaluri de artă contemporană din Europa de Est, cu muzică clasică, jazz, ansambluri noi, ansambluri consacrate, prime audiții absolute, recitaluri de operă, evenimente imersive din aria dansului contemporan, gastronomie locală, în spații de patrimoniu UNESCO, în satele cu biserici fortificate Biertan, Richiș, pe scenele Filarmonicii de Stat Sibiu

– parteneriate culturale de tradiție la evenimente de prestigiu – Sibiu Opera Festival, Carnavalul Filarmonicii, Festivalul Româno-American, Concerte pe acoperiș organizate de Filarmonica de Stat Sibiu, stagiunile din Brașov organizate de Filarmonica de Stat Brașov, Asociația Forums și Muzeul Județean de Istorie Brașov, Jazz Bastion 

– oportunități de afirmare pentru tineri interpreți din România prin programul OTA – Oportunități la tine acasă, activ de peste 10 ani, cu stagiuni în București, precum „Cartografii sonore” la Muzeul Hărților sau „AFI Fan Jazz”; proiecte speciale precum cele de anul trecut, Maratonul vaccinării la Biblioteca Națională a României, ediții Round Table România, „Scară lăuntrică” dedicat compozitorului Octavian Nemescu, producții de documentare de scurt-metraj precum Arts District is Here, Brașov Q&Q, evenimente ce promovează dialogul interdisciplinar dintre muzică de cameră, jazz, dans contemporan, dramaturgie, artă multimedia, discurs cultural; un proiectele care s-a distins anul trecut a fost „Adevăr și provocare”, care a adus pe aceeași scenă actori și muzicieni care au lucrat împreună pentru a dezbate teme actuale ale societății, pentru al doilea an consecutiv.

Sfârșitul anului trecut și începutul anului cultural au avut ca eveniment Concertul de Anul Nou de la Sibiu organizat de UCIMR în parteneriat cu Filarmonica de Stat din Sibiu, cu tradiție din 2008. Organizatorii subliniază că „evenimentul, sold-out de fiecare dată, a fost solicitat anul acesta și în alte două orașe, Brașov și Deva, dovedind și cu acest prilej importanța unității și cooperării în cultură la nivel instituțional. Concertul de Anul Nou de la Sibiu este parte din seria „Anotimpuri VI”, proiect cultural co-finanțat de Primăria Municipiului Sibiu ce se desfășoară de șase ediții sub forma unei micro-stagiuni care și-a propus să surprindă muzical publicul din Sibiu cu fiecare eveniment. Astfel, scenele Filarmonicii de Stat Sibiu găzduiesc, parte din acest proiect, ansambluri camerale care pun accentul pe inovație în structură și mesaj, fie că provin din sfera muzicii de jazz sau a celei clasice”.

Dirijorul italian Gian Luigi Zampieri: „Formatul tematic și spectacular al Concertului face din acest eveniment unul cu care România se poate mândri în plan internațional”.

Retrospectiv, UCIMR informează că în 2021 a organizat „peste 70 de concerte și a fost partener în susținerea altor zeci de evenimente în plan național. Totodată, a organizat 11 master classuri unde tinerii au avut parte de burse de studiu și îndrumare în carieră. În mediul online, arhiva digitală s-a îmbogățit cu peste 30 de producții video la calitate HD, însumând documentare de scurtmetraj, înregistrări și montaje speciale din timpul concertelor, alături de dialoguri pe marginea culturii, mulțumită parteneriatului de durată cu televiziunea culturală online EnjoyTV România. O parte dintre proiecte au putut fi organizate prin câștigarea în competiție deschisă a finanțărilor oferite de AFCN, Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Local Sibiu, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Local Dâmbovița. Rezultatele acestor eforturi se reflectă și în cifrele de audiență online care se ridică la ordinul sutelor de mii de vizualizări obținute în urma promovării consecvente și a publicului fidel care urmărește proiectele UCIMR și de peste granițe.

Dincolo de aportul său în România, UCIMR a menținut și în 2021 cooperarea instituțională internațională prin implicarea în proiecte precum Ziua Națională a României sărbătorită alături de Orchestra Filarmonicii din Liban, Musica un ponte tra i poppoli – festival de tradiție dedicat schimbului cultural între tinere talente din zona Mediteranei sau Travelling, proiect irlandez de muzică de cameră transmis online”.

Asociația Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România este definită ca „un ONG de utilitate publică aflându-se de 25 de ani în sprijinul interpreților români din domeniul muzicii și al coregrafiei. Prin continuitatea proiectelor sale, UCIMR s-a impus în viața culturală în plan național promovând atât tinere talente, cât și muzicieni de vârf, alături de elemente de patrimoniu românesc și universal. 

Dintre cele mai cunoscute proiecte cu frecvență anuală: Festivalul ICon Arts Transilvania (ajuns la Ediția XX), Concertul de Anul Nou de la Sibiu (ajuns la ediția a 14-a în 2022), The Jazz Cave Festival (Ediția a II-a), Festivalul Promenadelor Brașovului, Stagiunea Cartografii sonore, conferințele – spectacol Round Table România, AFI Fan Jazz, Stagiunea ICon Arts@Biblioteca Astra,  Concursul Drumul spre celebritate, documentarele de scurtmetraj Arts District is Here, Stagiunile Sunetul muzicii și Citadela artelor de la Castelul Peleș, Pauza de o pătrime de la Biblioteca Națională ș.a.

Pe lângă evenimentele multi-anuale, UCIMR dezvoltă în permanență proiecte culturale noi pentru a atrage segmente noi de public precum: 100 de ani în 100 de concerte, Past Forward, Transylvania Live, Despre ce vorbim când cântăm despre iubire?, Music, a bridge between people ș.a.

Aflat în permanentă legătură cu instituții culturale naționale și internaționale, UCIMR este un liant esențial pe scena culturală din România dintre artiști și public, prin fiecare demers urmărind să accentueze calitatea actului artistic, oferind în același timp o scenă inedită pentru artiști.

În condiții normale, evenimentele organizate și promovate de UCIMR depășeșc anual cifra de 100 de spectacole, cu minimum 10.000 de spectatori în spațiile de concerte și cumulează peste 1.000.000 de vizualizări în mediul online”.

Foto: UCIMR

eToro își consolidează angajamentul față de metaverse prin lansarea portofoliului MetaverseLife

Economistul
-
0
eToro își consolidează angajamentul față de metaverse prin lansarea portofoliului MetaverseLife

Rețeaua socială de investiții eToro anunță lansarea MetaverseLife, un nou portofoliu inteligent, care oferă investitorilor expunere pe termen lung la proiecte cheie, atât de acțiuni cât și de criptoactive, din industria metaversului.

Metaversul se referă la o lume virtuală în care utilizatorii se pot deplasa sub formă de avataruri, interacționând cu alte persoane din punct de vedere social și economic. Schimbarea brandului Facebook în Meta Platforms și noul accent pus pe construirea acestui ecosistem imersiv este doar un exemplu al interesului uriaș pentru tehnologia metaverse la nivel global. 

Titanii din tehnologie pariază pe viitorul activelor digitale. Microsoft creează un metavers prin intermediul platformei sale de comunicare Teams, numită Mesh; Unity Software cu platforma sa de conținut tridimensional, platforma Omniverse a NVIDIA, editorii de jocuri video precum Roblox, EPIC Games și, mai recent, Ubisoft, cu lansarea platformei sale NFT eficientă din punct de vedere energetic, încep să manifeste interes pentru această tehnologie și să ia un avans în această potențială migrare către metavers.

„Fiind frontiera supremă între lumea reală și cea virtuală, metaversul reprezintă cea mai probabilă evoluție a internetului în următorii ani. Potențialul ar putea părea infinit, dar adoptarea nu va fi neapărat ușoară sau nu se va întâmpla peste noapte”, spune Dani Brinker, Head of Investment Portfolios la eToro.

„Metaversul va necesita o capacitate de procesare mai mare, lățime de bandă și îmbunătățiri la nivelul hardware-ului – căști, ochelari, smartphone-uri și servicii cloud. Deși se află încă în stadii incipiente, industria ar putea deveni o piață de 800 de miliarde de dolari, potrivit analiștilor de la Bloomberg”.

Portofoliul MetaverseLife este alcătuit din acțiuni și criptoactive care reprezintă adevărata esență a metaversului. Acesta este mai puternic îndreptat către platformele care vor permite crearea acestor metaverse, cum ar fi acțiunile Meta Platforms și Roblox, și criptoactivele sau platformele de metaverse bazate pe blockchain Decentraland, Sandbox și Enjin. Portofoliul conține, de asemenea, nume cunoscute din domeniul tehnologiei care vor contribui la adoptarea pe scară mai largă a metaversului, cum ar fi Amazon, Apple, Microsoft și Nvidia. Alocarea completă a portofoliului poate fi văzută aici.

Dani Brinker a adaugat: „Atunci când se evaluează oportunitatea de investiție a industriilor emergente, diversificarea este esențială, deoarece nu toți cei implicați vor fi câștigători. Pentru persoanele care nu au timp să cerceteze evoluțiile continue ale industriei, piața poate părea copleșitoare. Prin împachetarea unei selecții de active într-un portofoliu, noi facem munca grea și le permitem clienților noștri să se expună la metavers și să repartizeze riscul pe o varietate de active”.

Portofoliile eToro oferă investitorilor expuneri gata pregătite și complet alocate, grupate pe diverse teme de investiții. Reunind mai multe active pe baza unei metodologii definite și utilizând o abordare pasivă a investițiilor, portofoliile eToro sunt soluții de investiții pe termen lung care oferă o expunere diversificată fără comisioane de administrare. 

Investiția inițială pornește de la 500 de dolari, iar investitorii pot accesa instrumente și grafice pentru a urmări performanța portofoliului, în timp ce feed-ul social al eToro îi va ține la curent cu evoluțiile din sectorul metaversului. MetaverseLife este unul dintre cele peste șaizeci de portofolii disponibile pe eToro.

eToro a anunțat recent adăugarea platformei de metaverse Sandbox, bazată pe criptoactive și blockchain, permițând clienților săi să investească într-un metavers. Pornind de la acest parteneriat, eToro plănuiește alte colaborări, inclusiv achiziționarea de terenuri în metavers.

Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro, a declarat: „eToro este un pionier în domeniul cripto, cu un istoric binecunoscut de adoptare a noilor tehnologii în beneficiul investitorilor individuali. Suntem incredibil de entuziasmați de oportunitățile oferite de metavers și vom dezvălui foarte curând detalii suplimentare, inclusiv câteva parteneriate cheie. Urmăriți spațiul metaverse!”

Cazacu, XTB: Este energia nucleară o soluție la problema decarbonizării producției de energie?

Economistul
-
0
Cazacu, XTB: Este energia nucleară o soluție la problema decarbonizării producției de energie?

  • În contextul prețurilor la energie surprinzători de mari din această iarnă, dezbateri aprinse la nivelul UE au fost accelerate cu privire la alternativa prezentată de energia nucleară. 
  • Există nucleul pro, coalizat în jurul Franței, din care face parte și România, și nucleul contra condus de Germania.
  • Cei mai mari producători din lume sunt SUA, China și Franța. 
  • În România, cele două unități de la Cernavodă produc aproximativ 15% din necesarul țării. 
  • SNN Nuclearelectrica a fost una dintre cele mai performante acțiuni de la bursa românească, cu un avans de 163% în 2021.

Poate oferi energia nucleară alternative la utilizarea combustibililor fosili? Dezbaterea durează de multă vreme, în Europa, și în lume, iar ascensiunea surprinzător de abruptă a prețurilor la energie începând din toamna anului trecut a dat tonul unei urgențe sporite, atrage atenția Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. 

Pentru o parte din coaliția de guvernare din Germania, energia nucleară nu răspunde cerințelor unei surse verzi. Austria se opune, de asemenea, utilizării sale, iar recent guvernul spaniol s-a arătat de asemenea împotriva creșterii importanței sale. 

Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus ca, în anumite condiții, energia furnizată de unele centrale nucleare sau cu gaz să fie etichetată drept verde. 

Susținătoare a ideii este mai ales Franța, unde peste 70% din energie provine din reactoare nucleare. Țării i s-au alăturat state precum Italia, Finlanda, dar și state din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, România. Membrii grupului sunt de părere că energia nucleară oferă soluția realistă în atingerea obiectivelor de limitare progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră până la atingerea neutralității climatice în 2050. 

Adversarii reactoarelor nucleare pun accentul pe riscuri. Pe lângă Germania și Austria, Danemarca, Portugalia sau Luxemburg intră în această categorie. Accidente precum cel din Japonia, cu efecte dramatice asupra mediului apropiat, dar și unele resimțite la distanțe foarte lungi, atrag atenția asupra unor evenimente care nu sunt doar ipotetice.

Deși amprenta de carbon este redusă, volumul de emisii de carbon fiind comparabil cu cel al turbinelor eoliene, provocările la adresa mediului sunt deplasate pe termen lung prin stocarea deșeurilor radioactive în siguranță pentru perioade suficient de lungi. 

În mod concret, aproximativ 10% din energia globală și 24.6% din energia din Europa a fost generată de resurse nucleare potrivit Eurostat și World Nuclear Association. Datele din Europa sunt dinaintea închiderii a 3 reactoare importante în Germania. 

Cei mai mari producători din lume sunt SUA, China și Franța. În România, cele două unități de la Cernavodă produc aproximativ 15% din necesarul țării. În paranteză poate fi spus că SNN Nuclearelectrica a fost una dintre cele mai performante acțiuni de la bursa românească, cu un avans de 163% în 2021. 

România are în plan utilizarea de reactoare modulare printr-un parteneriat cu o companie din SUA. Franța dezvoltă, de asemenea, propria sa strategie de reactoare modulare.

Factura energetică în toată Europa este estimată de ministrul energiei din Grecia a fi iarna aceasta cu 100 de mld. Euro mai mare decât înainte și cu 350 mld. Euro mai ridicată pe parcursul anului față de anul anterior. 

Fidelă programului anunțat, Germania a închis recent trei reactoare nucleare, urmând să oprească operațiunile pentru cele trei care rămân anul acesta. Suprapunerea cu perioada de creștere dramatică a prețurilor la energie a generat critici din partea unor observatori și a mediului economic.

Decizia de a utiliza pe viitor sau de a renunța la energia nucleară nu este una ușoară. 

Dilema este, în prezent, tranșată pe linii principiale: pentru unii, costul asupra mediului și riscul unor evenimente relativ rare, dar de impact uriaș nu justifică menținerea reactoarelor. 

Pentru alții, costul economic, masiv în condițiile prețurilor actuale la energie, împreună cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră fac din energia nucleară o opțiune viabilă. 

Alegerea mixului de energie se discută intens în Europa în această perioadă. În cele din urmă, este nu doar o înfruntare între două viziuni, ci și o negociere intensă între două mari puteri europene, Germania și Franța, fiecare cu aliați numeroși. 

Decizia va modela viitorul economic, social și de mediu al regiunii. Prețurile energiei vor avea, probabil, tendința de a se reașeza față de nivelurile deosebit de ridicate din toamnă/iarnă 2021. Totuși sunt șanse ca ele să rămână la un nivel mai ridicat decât cel anterior pandemiei. 

Astfel, costul alegerii strategice trebuie gândit cu mare atenție, de ambele tabere, atât în economie, cât și pentru mediu. 

O soluție de compromis, cu orizonturi temporale realiste acceptate de ambele părți ar putea fi calea optimă pentru dezvoltare rațională.

Liberalizarea Pieţei de Energie. Agonie şi extaz

Economistul
-
0
Liberalizarea Pieţei de Energie. Agonie şi extaz

_________________

Jack Cutişteanu

Piaţa de Energie şi de Echilibrare nu a existat şi nu exista nici azi în România .

Ce există, este un Concept neverificat la vremea lui, concept cumpărat de ANRE (!?) de la un Consultant străin, prin 2005. Concept spun, pentru ca e un unicat care la vremea aceea și după, nu a fost verificat  în  timp, în funcţionare, nicicând, niciunde în altă parte.

De 15-16 ani trăim și lucrăm în baza acestui concept adăugind sau modificând cu ajutorul ANRE, prevederi, asa cum învățăm din practica curentă.

 Să nu uităm, în 2005 când s-au introdus Reglementarile pentru Piaţa de Energie şi  Piaţa de Echilibrare nici ANRE-ul şi nici noi cei din Piaţa de Energie, nu ştiam mare lucru despre reglementarea pieţei. Ne orientam după bunul simţ,  teoria sistemelor electromagnetice şi legile de circulați .

Îmi aduc aminte, prin 2005 am vrut să fac o anumită tranzacție. Nu exista nicio Reglementare pentru acel tip de tranzacție. M-am adresat ANRE. Prețedinte era dl. profesor, ing. I. Lungu. Am întrebat în scris ANRE dacă pot face acea tranzacție. Dl. Lungu a adunat Comitetul de Reglementare punând întrebarea: „Ce facem cu asta?” N-au avut încotro și au conceput o nouă Reglementare care acoperea cazul în speță și alte cazuri  posibile, derivate mai mult sau mai puțin din cazul de bază.

De aici plecând piața s-a dezvoltat, ANRE a învățat, noi jucătorii din piață am prins curaj, consumatorii au început să creadă că e adevărat, că pot avea furnizor privat și să nu stea captivi la Electrica. 

Îmi mai vine în minte o scenă. Se întâmpla în 2005, în biroul aceluiași domn I. Lungu, pe atunci Director cu furnizarea la Electrica. Prezenți eram, reprezentanții Arcelor Mittal, dl. Harak Banthiya cu încă două persoane, dl. Lungu cu adjunctul său și eu. Subiectul era furnizarea energiei consumatorului Arcelor Mittal de către doi furnizori diferiți. Nici unul dintre noi nu știa în subiect mai mult decât ceilalți. A durat cam 2 ore, ne-am înțeles, pentru că toți voiau să se facă și s-a plecat la drum. Atunci am conceput Contractele de furnizare, în care s-a specificat cine este back-up cui și când. Apoi  Petprod a fost furnizor unic pentru Mittal Galați timp de 5,5 ani.

Astăzi Piața de Energie este mare, dinamică cu reguli clare și jucători pe măsură. 

E loc de mai bine? 

Sigur.

Prin 2005 ANRE a cumpărat de la un Consultant străin un concept de „Piața de Energie și Echilibrare”. La baza acestui concept stă împărțirea producătorilor după tipul de combustibil: cărbune, păcură, nucleară, vânt, lumină etc. 

O MARE PROSTIE! Produsul final este același: energia electrică, MWh tehnologia de producție și deci prețul de producție e diferit. Ori noi am decis să scoatem pe piață energie după tipul de combustibil. Cum să fie competiție?

O să spuneți: „cum trebuia să se facă, deșteptule?” 
Păi, să se scoată la vânzare pachete cantitate preț care să le cuprindă pe toate. Toată lumea vindea, toată lumea câștiga.  Pare democratic, nu? 

Eu cred că da. Sigur metoda putea fi făcută mai sofisticat, dar plecai de la o stare de fapt reală nu impuneai  vânzare aceluiași produs la prețuri diferite cu origini diferite etc. 

A apărut apoi moda „liberalizării prețurilor”. Adică cum liberalizare? Păi fiecare vinde cât, cum și cui poate. Deviza era „piața va face curățenie și va ordona funcționarea după regulile ei, ale Pieței Libere de Energie, de la Producător, la Transportator, la Distribuitor, la Furnizor, la Consumator.

Concurența, concurența, și-au dat seama într-un târziu adepții Pieței Libere, dar nu se poate peste tot. Producătorii erau în proporție de peste 90% de stat! Statul câștiga la prețuri mari. Concurența duce la scăderea prețurilor. Și apoi cum vrei să se concureze Statul cu Statul? E un non sens. Trebuie să trăiască toți și să trăiască bine.

Bine, bine, dar pe consumator cine-l apară? ANRE a răspuns de îndată. NOI! 

Și așa a fost până mai ieri.  ANRE–ul a obosit să apere consumatorul și s-a pornit să apere…   Producătorul!

Din vânzarea e.e. statul câștigă, și nu puțin. Impozite, TVA, accize, etc. Statul este interesat ca prețurile să fie mari.

Și uite așa ajungem ca prețurile în România să fie printre cele mai mari, dacă nu cele mai mari, din Europa!

Între timp am și privatizat distribuțiile . În „Lege” scria că trebuiesc privatizate Distribuțiile numai unor firme private, de profil, care să aducă plus valoare, să facă investiții și să ne scoată în lume.

Așa au apărut ENEL (firma cu capital de stat), CEZ (firma cu capital de stat), E ON (firma cu capital de stat – există un Land care este acționar majoritar cred).  

Să revenim la prețuri.

Liberalizarea Pieței a dus la creșterea prețurilor la consumator 

Cum altfel?!

Ministerul Energiei s-a trezit să apere consumatorii casnici și industriali și a decis PLAFONAREA PREȚURILOR LA PRODUCĂTOR.  A stabilit el, Ministerul, și plafoanele, cu 20-30% mai mari decât cele din piața libera!? Asta suna a invitație la CREȘTERE A PREȚURILOR NU LA PLAFONAREA LOR. Ministerul Energiei a ratat ocazia de a controla Piața într-o perioadă tulbure, așa cum era de așteptat. E nepricepere, e neputință, e … Ce e?

Se mai poate repară ceva pentru domolirea prețurilor la energie? 

Cred că da. 

Să revenim pentru o perioadă, eu zic de doi ani, la prețuri reglementate și să pregătim liberalizarea pieței, asa cum trebuie. În situații excepționale se impun măsuri excepționale. Nu vom mai fi campionii liberalizării pieței de energie, dar vom salva consumatorii casnici și industriali. Ne vom salva pe noi înșine!

Statistici Revolut: În 2021, românii au redescoperit plăcerea de a călători și de a socializa la restaurant sau cafenea

Economistul
-
0
Statistici Revolut: În 2021, românii au redescoperit plăcerea de a călători și de a socializa la restaurant sau cafenea


Creșterea sumelor alocate de români călătoriilor, divertismentului și ieșirilor la restaurante și cafenele, reluarea treptată a obiceiului de a face cumpărături direct din magazine, menținerea preferinței pentru plățile digitale – acestea sunt doar câteva dintre tendințele de anul trecut, așa cum rezultă din tranzacțiile realizate de cei peste 1,5 milioane de clienți ai super-aplicației Revolut pe plan local. Pe parcursul anului 2021, românii au realizat un număr record de tranzacții prin super-aplicația Revolut – 107 milioane, iar volumul total al tranzacțiilor a crescut cu 19,5% față de 2020.

„Anul 2021 a confirmat faptul că super-aplicația financiară Revolut este o soluție preferată de tot mai mulți români pentru a-și gestiona bugetul personal și pe cel al familiei, pentru a face achiziții utile în casă, pentru a călători sau a petrece timpul liber într-un mod plăcut. Practic, în 2021, unul din cinci utilizatori români a utilizat aplicația Revolut cel puțin o dată pe zi, pentru a efectua o plată, un transfer instant sau o achiziție, iar baza noastră de clienți activi a crescut cu 43% anul trecut și cu 84% față de ultima lună de normalitate pre-pandemică (februarie 2020). Le mulțumim clienților pentru încrederea și pentru entuziasmul cu care au îmbrățișat serviciile noastre și dorim să îi asigurăm că vom continua să inovăm și  să adăugăm  produse și servicii relevante în super-aplicația noastră pentru a-și putea administra serviciile financiare cât mai facil, conferind în același timp predictibilitate și mai mult control asupra propriilor bani”, a declarat Gabriela Simion (foto), Revolut Romania Branch Head. 

Cheltuielile de călătorie au depășit nivelul din 2019

Anul trecut, clienții Revolut din România au cheltuit cel mai mult la cumpărături (20% din volumul total tranzacționat), pentru a achiziționa alimente și bunuri de uz casnic din supermarket-uri (15%) și pentru divertisment (14,7%). Cele mai mari creșteri de buget au fost înregistrate, comparativ cu 2020, pentru categoria cheltuieli generale (+326%), pentru divertisment (+123%) și călătorii (+111%). 

În general, cumpărăturile clienților Revolut din România au fost pe un trend ascendent în 2021, indiferent de categoria de bunuri și servicii achiziționate, dar cele mai multe tranzacții au fost înregistrate pentru mărfurile alimentare și pentru serviciile de mobilitate (transporturi). Peste 30 de milioane de tranzacții au fost efectuate în magazine alimentare și supermarket-uri, cu o valoare totală a tranzacțiilor de 310 milioane EUR, urmate de tranzacțiile pentru servicii de transport – 19,4 milioane de tranzacții (+73% față de 2020) și 179 milioane EUR. Mobilitatea a fost în creștere și raportat la 2019, românii efectuând de patru ori mai multe tranzacții în 2021 față de anul anterior pandemiei, pentru a achita servicii de transport. 

Datele Revolut mai arată că, în 2021, apetitul românilor de a călători și de socializa a început revină treptat la cotele de dinainte de pandemia COVID-19. Anul trecut, utilizatorii români au cheltuit pentru călătorii peste 126 milioane EUR, adică dublu față de bugetele alocate acestei categorii de cheltuieli, în 2020, și cu 80% mai mult decât în 2019. De asemenea, cheltuielile clienților Revolut cu serviciile de tip restaurant (cafenele, baruri, restaurante) s-au apropiat de 180 milioane EUR, o creștere cu 103% față de 2020 și cu 150% față de anul 2019. 

Cumpărăturile direct din magazine își revin treptat,
iar plățile digitale sunt preferate 

Restricțiile impuse de autorități de-a lungul anului 2021, mai ales în timpul valului 4 al pandemiei COVID-19, au influențat comportamentul de consum al românilor și, implicit, modul de utilizare a serviciilor Revolut. 

Cea mai mare parte a anului, plățile online au fost superioare ca număr de tranzacții și ca volume tranzacționate față de plățile fizice, exceptând perioada de vară (iunie-septembrie), în care au fost anunțate măsuri de relaxare. Pe parcursul celor 12 luni, 51% din sumele tranzacționate prin platforma Revolut de către clienții români au făcut obiectul plăților digitale, în timp ce 49% au fost plăți fizice. 

Prin prisma raportului plăți fizice/ plăți digitale, iulie 2021 a fost luna record, cu 57,5% din cheltuielile realizate de clienții Revolut înregistrate în punctele de vânzare ale comercianților și doar 42,5% plăți digitale. În schimb, în noiembrie, pe fondul reluării restricțiilor sanitare, dar și  ca urmare a campaniilor pentru sezonul sărbătorilor, comerțul digital a atras 58,4% din totalul sumelor tranzacționate, în timp ce plățile fizice doar 41,6%. La nivelul anului 2021, volumul total al plăților digitale a fost cu 86,5% mai mare față de 2020, în timp ce plățile fizice au crescut cu 56%, față de primul an de pandemie. 

Din datele procesate de super-aplicația Revolut, se poate vedea că plățile digitale au fost preferate pentru tranzacții cu valori medii mai mari (29 EUR/ tranzacție efectuată digital vs. 15 EUR tranzacție fizică), tendință remarcată și în 2020 (29,6 EUR/ tranzacție efectuată digital vs. 15 EUR/ tranzacție fizică).  

Cea mai spectaculoasă creștere au înregistrat-o, însă, plățile cu telefonul, care au progresat de aproape 5 ori ca număr de tranzacții, în 2021 față de 2020, și de 4 ori ca sumă totală tranzacționată. Valoarea medie a unei tranzacții cu smartphone-ul, în 2021, a fost de aproximativ 97 EUR. 

    În privința retragerilor de la ATM, sumele tranzacționate și numărul total al tranzacțiilor au continuat să crească, în 2021 comparativ cu 2020, deși raportul între numărul tranzacțiilor cu numerar și al celor fără cash tinde să favorizeze modalitățile electronice sau digitale de tranzacționare. Retragerile de la ATM-uri au reprezentat 5% din totalul tranzacțiilor, la nivelul anului.   

Profilul cumpărătorului prin Revolut, în 2021

    Așa cum arată statisticile Revolut, un utilizator român care a folosit intens serviciile super-aplicației pentru plăți cu cardul, anul trecut, are următoarele caracteristici: provine din segmentul de vârstă 25-34 de ani (33%), locuiește în București sau într-unul dintre orașele mari (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov), face aproximativ 16 tranzacții /lună, prin intermediul Revolut, în principal pentru cumpărături zilnice de produse alimentare (Mega Image, Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan), transport și servicii conexe (Bolt, Uber, OMV), shopping (Emag), servicii de livrări mâncare (Glovo, Food Panda), dar și pentru călătorii (Booking). 

Agenția Ideologiq, cifră de afaceri în creștere cu 55% în 2021 față de 2020

Florin Antonescu
-
0
Agenția Ideologiq, cifră de afaceri în creștere cu 55% în 2021 față de 2020

Agenția de marketing și tehnologie Ideologiq anunță încheierea anului 2021 cu o creștere a cifrei de afaceri cu 55% a, comparativ cu anul precedent: „Afacerile agenției de pe parcursul anului trecut au depășit 2,2 milioane de euro. Extinderea operațiunilor pe teritoriul Greciei și Croației și respectiv, a serviciilor din portofoliu sunt factori care au contribuit la creșterea organică a rezultatelor din ultimul an. Pentru anul 2022, Ideologiq și-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 2,5 milioane de euro”.

Adrian Ichim, fondator și partener Ideologiq: „În ultimii ani ne-am concentrat forțele pentru a dezvolta agenția Ideologiq din toate punctele de vedere, să oferim servicii de calitate, să avem clienți satisfăcuți și nu în ultimul rând, să avem alături o echipă de profesioniști dedicați și pasionați de acest domeniu, iar aceste aspecte au contribuit la evoluția agenției. Faptul că în anul 2021, încă un an dificil și impredictibil din cauza crizei sanitare, am reușit să mai facem un pas atingând o cifră de afaceri de 2,2 milioane de euro, ne bucură și ne demonstrează că strategia noastră este eficientă și fructuoasă”, spune Un alt factor care a contribuit la evoluția pozitivă a rezultatelor a fost dezvoltarea soluției de loyalty, care a crescut considerabil anul trecut cu peste 30 de procente. Totodată, dezvoltarea diviziei de creație și strategie a reprezentat un plus pentru agenție”.

Adrian Apostol, fondator și partener Ideologiq: „Deși echipa s-a mărit anul trecut, unul dintre aspectele foarte importante pentru noi a fost și va rămâne, fidelizarea angajaților noștri, precum și integrarea într-o manieră armonioasă a celor a noi veniți în echipă. Consider că atât timp cât avem alături de noi oameni motivați, restul lucrurilor pornesc de la sine. În plus, anul acesta avem în plan să continuăm dezvoltarea agenției pe trei paliere principale, și anume, identificarea permanentă de noi oportunități de colaborare din piață, creșterea în regiune a agenției și dezvoltarea de produse proprii de tip software”.

Ideologiq subliniază că „divizia de dezvoltare a software-urilor (aplicații mobile și aplicații de tip VR), soluțiile de organizare a evenimentelor în mediul online, precum și dezvoltarea zonei de performance au completat strategia agenției de anul trecut. Datorită acestor factori, Ideologiq a atras anul trecut în portofoliu alți cinci noi clienți din domenii precum FMCG, Telecom, Turism, Pharma și Sustainability.

Rezultatele importante de anul trecut au fost posibile cu ajutorul echipei Ideologiq formată din peste 35 de angajați, aflați atât pe teritoriul României cât și în Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia și Ungaria.

Portofoliul curent de servicii al agenției cuprinde: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, branding, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, programe de loializare, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying)”.

Ideologiq este cunoscută ca „o agenție de marketing și tehnologie cu experiență de peste 12 ani în dezvoltarea de tehnologie și comunicare digitală, în piețele din regiunea SEE-CEE, în special în România. 

Agenția Ideologiq oferă clienților soluții și servicii de: consultanță, strategie, creație, branding, dezvoltare de programe de loializare (B2B, B2C și EVP), dezvoltare de tehnologie și platforme software (web, mobile, e-commerce, AR, VR), comunicare socială online, optimizări ale performanței online (SEO, UX, CRO, PPC), implementarea evenimentelor (online, offline sau hibrid).

Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de marketing și tehnologie din România, formată dintr-o echipă de peste 30 de persoane în București, la care se adaugă reprezentanții din birourile regionale ale companiei din Zagreb și Belgrad, care coordonează activitatea Ideologiq Adria și respectiv birourile din Atena și Salonic, care coordonează activitatea Ideologiq Aegean. Mai mult de jumătate dintre membrii echipei Ideologiq sunt seniori cu peste zece ani de experiență în dezvoltarea de tehnologie, marketing și comunicare. 

Printre clienții agenției se numără: Pfizer, Boehringer-Ingleheim, Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Castrol, Michelin, Porsche, Max Bet, Raiffeisen, ALPLA sau Medsana”.

 

Cum pot instituțiile financiare să facă față valului de reglementări și cerințe ESG

Economistul
-
0
Cum pot instituțiile financiare să facă față valului de reglementări și cerințe ESG

Ana Maria Butucaru, Partener servicii financiare PwC România și
Andreea Topuzu, Senior Manager PwC România  (foto)              

Atunci când vine vorba de alocarea capitalului și direcționarea lui către investiții durabile,  instituțiile financiare joacă un rol esențial. Prin activitățile pe care le desfășoară – creditare, investiții sau asigurări –  acestea ating fiecare sector din economie din fiecare țară. De la energie la defrișări de păduri sau extracții petroliere, jucătorii din industria financiară pot controla expunerile la riscurile ESG ale clienților pe care îi finanțează. Din acest motiv și presiunea asupra sectorului financiar de a acționa sustenabil și de a lua în considerare riscurile ESG în activitatea lor este foarte ridicată.

Avalanșa cerințelor ESG asupra sectorului financiar

Băncile din Uniunea Europeană aflate sub supravegherea Băncii Central Europene (BCE) au fost avertizate în ultimul raport emis de BCE că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru transformarea ESG. Când vorbim de managementul riscurilor, doar una din două bănci a reușit să-și contureze procese de identificare, evaluare și gestionare a riscurilor legate de climă. Mai puțin de una din patru bănci și-a testat portofoliile de credite împotriva unor astfel de riscuri. În ceea ce privește indicatorii folosiți pentru monitorizarea acestor expuneri, BCE a remarcat că „ambițiile nu sunt întotdeauna susținute de informații relevante”.

În plus, băncilor li s-a cerut să elaboreze planuri de implementare pentru îmbunătățirea practicilor existente. BCE a revizuit calitatea acestor planuri și a evaluat dacă acestea abordează lacunele existente în practicile instituțiilor. Calitatea planurilor prezentate a variat considerabil de la o instituție la alta, iar BCE se așteaptă ca toate instituțiile financiare să ia măsuri decisive pentru a remedia deficiențele constatate.

În continuare, instituțiile europene sunt hotărâte să mențină presiunea asupra sectorului financiar. Testele de stres ale băncilor din zona euro vor începe în 2022. Tot în 2022 va intra în vigoare și raportarea obligatorie privind riscurile climatice din portofoliile de împrumuturi, folosind o nouă clasificare a UE sau „taxonomie” a activităților durabile.  

Regulamentul UE 2019/2088 despre informațiile privind sustenabilitatea în sectorul serviciilor financiare (Sustainable Finance Disclosure Regulation sau  SFDR) a intrat în vigoare pe 10 martie 2021 și obligă participanții de pe piața financiară să publice informații despre cum integrează riscurile și oportunitățile ESG în deciziile lor de investiții. 

În ultimul an, Comisia Europeană a revizuit Directiva de raportare non-financiară, publicând noua propunere de Directivă – CSRD – care aduce schimbări fundamentale precum cerințe de audit al informațiilor non-financiare, standarde europene de raportare non-financiară, digitalizarea raportării, detalierea procesului de alegere a subiectelor ESG prezentate („analiza de materialitate”). 

Atunci când sunt analizate împreună, aspectele ESG au impact asupra conformității, reputației si business-ului deopotrivă și ar putea deveni la fel de importante pentru viitorul bancar ca și transformarea digitală sau crearea de ecosisteme pentru open banking. 

„Rabla” cu două mașini vechi la schimb

Florin Antonescu
-
0
„Rabla” cu două mașini vechi la schimb

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus încep în acest an la 4 februarie, cu mai multe noutăți:

– posibilitatea casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou – 7.500 de lei finanțare pentru casarea unui autovehicul, 12.000 de lei pentru casarea a două autovehicule; pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3) și maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)

– pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate – maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3) și maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

– un ecobonus de 1.500 de lei pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani, cu norma de poluare Euro 3 și inferioară 

– un program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in; va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției

– valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent; se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou

– pentru achiziția unei motociclete, prima de casare va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare). Rabla Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar  Rabla Plus de 680 milioane lei. 

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos: „Rabla auto este un program care face majoratul, în acest an se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto, au fost peste 700.000 autoturisme cumpărate în această perioadă. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani, în urma consultărilor avute cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto, asigurând astfel predictibilitate în implementarea  politicilor publice în acest domeniu și rezultatul scontat este scoaterea din circulație a cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”.

Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád: „În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în Rabla Clasic sau Rabla Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.  Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul Rabla Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice,  cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.  Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent. Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”.

1...1.1781.1791.180...2.012Pagina 1.179 din 2.012