În ce lume vom trăi?

Date:

Invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat totul, începând chiar cu simpla semnificație a termenului „invazie” și mergând până la prăbușirea unor economii naționale și la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Odată cu declanșarea atacurilor rusești asupra teritoriilor ucrainene s-a încheiat ordinea europeană și occidentală așa cum a fost ea consacrată în Actul Final de la Helsinki din 1975, act potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte: 1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității; 2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței; 3. Inviolabilitatea frontierelor; 4. Integritatea teritorială a statelor; 5. Reglementarea pașnică a diferendelor; 6. Neintervenția în afacerile interne; 7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele; 9. Cooperarea între state; 10.Îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.


Dar iată că, în pofida acordurilor semnate în 1975, începutul lui 2022 ne-a făcut să trăim printre cele mai întunecate zile pe care le-a traversat Europa după Al Doilea Război Mondial. Ordinea post-Război Rece este astăzi spulberată de Putin și putinism, iar revizionismul liderului de la Kremlin este direcția principală pe care mărșăluiește Moscova, cu și fără intervenții și rezultate militare în Ucraina sau în altă parte. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invadarea Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invadarea Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”,
apreciază Dempsey.

Un alt cercetător al institutului citat, Ștefan Lehne – expert pe politici externe ale Uniunii Europene – susține că „era dividendului păcii s-a încheiat cu siguranță” și cel puțin pentru moment UE și-a depășit diviziunile de lungă durată în abordarea sa față de Rusia. Potrivit lui Lehne, UE va necesita „un salt cuantic” către o mai mare unitate, solidaritate și determinare.

Iar înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene pentru o Europă mai puternică în lume, Josep Borrell, spune că „am asistat și la nașterea tardivă a unei Europe geopolitice. De ani de zile, europenii au dezbătut cum poate fi făcută UE mai solidă și mai conștientă de securitate, cu unitatea de scop și capabilități de a ne urmări obiectivele politice pe scena mondială. Acum, probabil, am mers mai mult pe această cale în ultima săptămână (prima săptămână de după atacul rusesc, n.a.) decât am făcut-o în deceniul precedent”. Iar sarcina de bază pentru „Europa geopolitică” – spune Borrell – este simplă: mai întâi să asigurăm o Ucraină liberă și apoi să restabilim pacea și securitatea pe continentul nostru.
Dar este prea devreme, aproape nepotrivit, să ne imaginăm cum va arăta viitorul Europei în timp ce prezentul este încă sub semnul atacului militar. Invazia Ucrainei de către Rusia marchează „o nouă eră a războiului economic cu risc ridicat”, iar acest lucru – consemna recent revista „The Economist” – ar putea scinda și mai mult economia mondială.

Potrivit directorului EIU pentru prognoză la nivel global, Agathe Demarais, impactul economic al conflictului va fi resimțit mai ales în Ucraina și Rusia, „ambele vor experimenta recesiuni puternice în acest an”. Dar pe frontul prețurilor mari se vor regăsi deopotrivă și țările din estul Europei care sunt cel mai expuse comerțului cu Rusia (Lituania și Letonia, de exemplu), în timp ce întreaga Uniune Europeană se pregătește să traverseze „un șoc energetic, al lanțului de aprovizionare și al comerțului”. Într-o analiză a modului în care invazia Ucrainei de către Rusia a șocat piețele de mărfuri, agenția de știri Bloomberg trage o concluzie pesimistă: în criza care se profilează, probabil că foarte mulți oameni vor fi afectați de foamete.
Războiul pornit de Rusia în Ucraina zguduie lumea și ivește la orizont un nou front: frontul prețurilor insuportabil de mari.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate