Startup-urile din România au reușit să atragă finanțări record în primele 6 luni ale anului, de aproximativ 100 de milioane de euro, confirmând agilitatea cu care antreprenorii inovatori se pot dezvolta chiar și în pandemie. Membrii Impact Hub Bucharest, rețea care oferă soluții de coworking și birouri private, spații de evenimente și programe de dezvoltare pentru antreprenorii și companiile inovatoare, au atras în ultimii doi ani finanțări totale în valoare de 10 milioane de euro, cel mai recent exemplu fiind startup-ul proptech Bright Spaces.

„Ne propunem să fim un partener real pentru companii tinere, inovatoare, aflate în creștere. Pe lângă spații echipate de lucru, vin la noi în comunitate pentru serviciile de administrare pe care le preluăm pentru ei, evenimentele de networking și educație. Impact Hub este o comunitate productivă și ambițioasă. Am creat încă de la început la Impact Hub o divizie specială de programe de accelerare pentru scalarea rapidă și sustenabilă a ideilor de valoare. Un număr de 650 de antreprenori au beneficiat de programe de mentorat și premii în competiții antreprenoriale în cei 9 ani de activitate. Pandemia a adus numeroase oportunități pentru antreprenorii inovatori și o dovadă în acest sens sunt finanțările de peste 17 milioane de euro total, ridicate de membri pe de o parte, și participanții la programele Impact Hub Bucharest în ultimii 2 ani”, a declarat Ilinca Păun, Managing Partner, Impact Hub Bucharest. 

Membrii Impact Hub Bucharest care au atras finanțări în perioada 2019 – 2021 sunt startup-uri din industriile proptech, retail, marketing, tech, educație și reciclare, precum: Bright Spaces. The Outfit, Typing DNA, Cartloop sau Flip.

Pe lângă creștere sustenabilă și accelerată pe plan local, multe startup-uri membre ale comunității Impact Hub Bucharest țintesc extinderea pe piețe internaționale, iar finanțările primite susțin activități de marketing și vânzare pe piețe noi, dezvoltarea platformelor de produs, și creșterea echipei de leadership.

Printre exemplele de finanțări în comunitate, în luna iulie, echipa startup-ului românesc proptech Bright Spaces a ridicat o investiție în valoare de 1,5 milioane de euro pentru platforma sa de leasing digital de la Axeleo Capital (Lead Investor), Pi Labs, Sparking Capital, Growceanu și un grup de investitori strategici de tip angel.

Recent, companiile membre Bright Spaces și The Outfit, alături de un alt membru al Impact Hub Bucharest, Instant Factoring, au fost nominalizate în top 10 cele mai promițătoare startup-uri din România de urmărit în 2021.

„Faptul că facem parte dintr-o comunitate activă, de impact, care contribuie la creșterea ecosistemului antreprenorial din România, înseamnă enorm în dezvoltarea globală pe care o targetăm la Bright Spaces. Beneficiile de learning și networking pe care le avem la Impact Hub Bucharest ne susțin atât în dezvoltarea personală, cât și profesională, este locul ideal pentru cineva care vrea să crească”, a spus Bogdan Nicoară, Cofondator & CEO Bright Spaces.

La cele aproximativ 10 milioane de euro atrase de membri, se adaugă finanțările ridicate prin intermediul programelor derulate de Impact Hub Bucharest. Startup-urile al căror potențial a fost validat în cadrul programelor provin din industriile de sănătate, educație, agrifood, industria veterinară, turism și recrutare. Kinderpedia, Brio, Jobful sau Epic Visits au ridicat finanțări totale de peste 7,5 milioane de euro în perioada 2019 – 2021, potrivit datelor centralizate de Impact Hub Bucharest. 

„După 2 ani complicați în care cei mai curajoși antreprenori au reușit să atragă 60 milioane fonduri private, anul 2021 a început extraordinar de bine și sunt date care arată că doar în primele șase luni, startup-urile din România au atras capital în valoare de aproape 100 de milioane de euro. În comunitate se observă un nivel foarte ridicat de ambiție, de competențe și de inovație a ideilor dezvoltate, multe din sfera de soluții la probleme de mediu. Din cei aproape 10 ani de activitate, de când Impact Hub susține antreprenoriatul românesc în fazele de creștere accelerată, simțim o maturizare a antreprenoriatului inovativ românesc, și ne așteptăm ca 2022 să aducă un nou volum record de finanțări pentru antreprenorii din comunitatea noastră”, a adăugat Ilinca Păun.

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, anunță că Lennart Zipfel este noul Country Manager al companiei pentru România. Cu o experiență vastă în consultanță financiară și strategică, în evaluarea planurilor de afaceri și în managementul proiectelor globale, Lennart Zipfel va juca un rol activ în continuarea dezvoltării FREE NOW pe piața locală, consolidând poziția de partener puternic și de încredere în sectorul mobilității urbane.

Lennart și-a dezvoltat o carieră solidă în domeniul consultanței și dezvoltării afacerilor, gestionând proiecte globale și conducând echipe internaționale.

El s-a alăturat companiei FREE NOW în urmă cu aproape trei ani, într-o poziție de conducere în care a fost responsabil pentru Departamentul Financiar. Viziunea sa strategică de business l-a ajutat să evolueze în zona de Dezvoltare Corporativă, de unde a condus operațiunile de dezvoltare a afacerii.

„Mi-am petrecut întreaga carieră analizând dezvoltarea afacerilor, creând strategii și planuri financiare pentru diferite piețe și contexte diverse. Preluarea acestui rol imediat după criza pandemică nu va fi o sarcină ușoară, dar sunt încrezător că pot asigura poziția puternică a FREE NOW România în sectorul mobilității urbane. De când m-am alăturat FREE NOW, am avut plăcerea să lucrez cu oameni capabili, cu inițiative excelente, așa că am speranțe mari în ceea ce privește această provocare”, a declarat Lennart Zipfel.

În cadrul FREE NOW, Lennart se va concentra pe consolidarea prezenței companiei pe piață, pe îmbunătățirea experienței pasagerilor atunci când se deplasează în oraș, făcând din FREE NOW un furnizor de servicii de mobilitate sigur și ușor de utilizat pentru români, în cele 9 orașe din țară în care compania este prezentă.

„În acest context economic dificil, competențe precum cele ale lui Lennart sunt absolut necesare pentru buna funcționare a unei companii. Piața de mobilitate din România este în creștere și suntem bucuroși să oferim o soluție de transport sigură și accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Lucrăm constant la îmbunătățirea serviciului, iar cu Lennart la conducere, rezultatele se vor resimți din ce în ce mai mult în rândul utilizatorilor. Sunt convins că Lennart, datorită cunoștințelor sale de business și de lucru cu oamenii, va crește afacerea locală în direcția dorită”, a declarat Marc Berg, CEO FREE NOW.

Lennart are un master în contabilitate și finanțe la The London School of Economics and Political Science și o diplomă de licență în același domeniu, obținută la Universitatea din Hamburg, Germania. De-a lungul carierei sale, și-a dezvoltat cunoștințe în domenii precum finanțe corporative, strategie de afaceri, planificarea afacerilor și managementul riscului, care îl fac un Country Manager avizat. 

Material de opine de Emanuel Bondalici, Managing Associate, Elena Moroiu, Associate, și Mircea Farcău, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Regulile privind încheierea unei inspecții fiscale au fost schimbate odată cu apariția Legii nr. 295/2020, care a adus o serie de modificări importante la Codul de procedură fiscală. Printre acestea se numără și modificarea articolului 131 astfel încât, în cazul în care, pe parcursul inspecției, autoritățile fiscale constată existența unor indicii cu privire la săvârșirea unei fapte penale, acestea nu vor mai întocmi raportul de inspecție fiscală la finalul procedurii de control, ci un proces-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Modificarea este benefică pentru contribuabili, dar ridică și numeroase semne de întrebare.

Modificarea legislației a avut la bază decizia pronunțată în cauza Lungu contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru aplicarea unui tratament juridic diferențiat în două litigii separate, deși faptele imputate erau identice.

Adoptată la șase ani de la cauza Lungu, noua reglementare urmărește să evite situațiile în care o instanță de contencios validează tratamentul fiscal aplicat de contribuabil (ca urmare a contestării rezultatului inspecției fiscale) și dispune exonerarea acestuia de la plata taxelor aferente, iar instanța penală consideră că aceeași faptă întrunește elementele unei infracțiuni de evaziune fiscală și obligă contribuabilul la plata taxelor și a penalităților către stat.

Cum aplicarea în practică a modificărilor aduse Codului de procedură Fiscală putea să ridice o serie de întrebări, autoritățile au detaliat, în procedura privind aplicarea articolului 131 din Codul de procedură fiscală (aprobată prin Ordinul ANAF nr. 1071/2021 publicat în Monitorul Oficial la data de 15 iulie) modalitățile în care organele fiscale vor proceda într-o astfel de situație.

Încercarea de a stabili o procedură cât mai riguroasă de aplicare a articolului 131 este lăudabilă și în măsură să minimizeze riscurile care decurg din lipsa de sincronizare a autorităților statului, însă aceasta nu poate să acopere toate situațiile apărute în practică.

Abordarea anterioară

Modificarea articolului 131 schimbă în mod radical practica abuzivă a autorităților fiscale, permisă de legislația anterioară. În concret, dacă pe parcursul unei inspecții fiscale inspectorii suspectau existența unor practici de evaziune fiscală, pe de o parte sesizau organele de urmărire penală, iar pe de altă parte emiteau un raport de inspecție fiscală și o decizie de impunere, prin care stabileau obligații fiscale în sarcina contribuabilului.

Dincolo de situația de incertitudine, inclusiv financiară, căreia contribuabilul trebuia să îi facă față timp de mai mulți ani, până la soluționarea cauzei penale, riscul cel mai mare decurgea din posibilitatea pronunțării a două hotărâri incompatibile: una favorabilă contribuabilului, prin care instanța de contencios administrativ valida tratamentul fiscal și dispunea restituirea sumelor deja plătite de acesta, și una de condamnare, prin care instanța de penal sancționa contribuabilul pentru evaziune fiscală și îl obliga să restituie statului prejudiciul reprezentat de obligațiile fiscale principale și accesorii.

Ce se schimbă?

Reglementările adoptate recent prevăd că, în situația în care, în timpul unei inspecții, autoritatea fiscală încheie un proces-verbal de sesizare a organelor de cercetare penală, contribuabilul nu va mai primi un raport de inspecție fiscală (cel puțin pentru perioadele și obligațiile ce fac obiectul sesizării penale), ci o adresă de înștiințare cu privire la neîntocmirea raportului prin care i se va transmite, totodată, și faptul că, până la finalizarea cauzei penale, se suspendă termenul de prescripție a dreptului autorităților de a stabili creanțe fiscale.

Însă Codul de procedură fiscală nu lămurește ce se întâmplă cu inspecția fiscală după finalizarea dosarului penal. În situația în care instanța penală pronunță o hotărâre de condamnare și, pe parte civilă, stabilește că statul este îndreptățit să recupereze taxele neachitate și accesoriile aferente, lucrurile par a fi destul de clare, întrucât autoritatea fiscală nu va putea dubla sancțiunea printr-un control ulterior. În caz contrar, deși Codul de procedură fiscală nu o prevede expres, o astfel de inițiativă ar invalida cauza Lungu.

Totuși, dacă procesul penal se sfârșește fără o condamnare, autoritatea fiscală poate iniția o nouă inspecție. În lipsa unor dispoziții exprese, începerea noii inspecții pare că reprezintă o opțiune, și nu o obligație a organului fiscal. În aceste condiții, ținând cont că prima inspecție fiscală nu a fost finalizată prin emiterea unui raport și a unei decizii de impunere și că termenul de prescripție a fost suspendat, până la expirarea acestui termen, contribuabilul riscă în orice moment să fie supus unei noi inspecții fiscale pentru perioada inițială (adică cu foarte mulți ani în urmă).

Consecințele încheierii unei inspecții fără  întocmirea raportului de inspecție fiscală

Situația în care autoritatea informează contribuabilul că nu va întocmi raportul de inspecție fiscală echivalează, practic, cu renunțarea la efectuarea inspecției fiscale. Astfel, dacă ar fi să considerăm că neîntocmirea raportului de inspecție fiscală reprezintă un caz particular de finalizare a controlului, rămân fără răspuns câteva chestiuni de interes pentru contribuabil.

Prima dintre ele se referă la posibilitatea contribuabilului de a contesta această înștiințare emisă de organul fiscal ori procesul-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Analizând retrospectiv Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 28 noiembrie 2019, prin care s-a stabilit că procesul-verbal întocmit de inspectorii antifraudă nu reprezintă un act administrativ-fiscal (ce poate fi contestat), este de așteptat ca instanțele de judecată să respingă acțiunile de anulare a acestor acte, în defavoarea contribuabililor.

Tot astfel, ulterior întocmirii procesului-verbal, contribuabilul nu mai poate solicita autorității fiscale emiterea unei decizii de impunere provizorii în vederea achitării eventualelor obligații fiscale suplimentare (cu scopul de a limita acumularea de dobânzi și penalități).

De asemenea, după ce fiscul renunță la efectuarea inspecției fiscale, contribuabilul ar putea depune declarații rectificative chiar cu privire la obligațiile fiscale analizate de organele penale, cu scopul de a evita plata unor obligații accesorii ridicate. Dar o astfel de decizie va trebui analizată cu atenție, pentru că există riscul să fie interpretată de organele penale ca o recunoaștere implicită a unui comportament fiscal ilicit.

Mai mult, în contextul creat de adoptarea ordinului privind procedura de urmat în situația sesizării organelor de cercetare penală, autoritatea fiscală pare a nu mai avea suportul legal pentru a dispune suspendarea inspecției fiscale pe perioada în care se derulează procesul penal. Într-o astfel de situație, în care autoritatea fiscală este cea care sesizează organelor de urmărire penală o posibilă infracțiune, aceasta ar fi abilitată să dispună suspendarea inspecției pe motiv că există un caz temeinic justificat, însă pentru o perioadă de maximum șase luni. Procedura adoptată recent de ANAF prevede totuși că organul fiscal trebuie să formalizeze propunerea de finalizarea controlului prin neîntocmirea raportului de inspecție, motiv pentru care se poate considera că legiuitorul a urmărit să excludă varianta suspendării inspecției, deși o astfel de măsură ar fi putut prezenta câteva avantaje pentru contribuabilul aflat în această situație.

Așadar, ca de obicei, în relația cu autoritatea fiscală, multe dintre răspunsurile cu privire la interpretarea și aplicarea reglementărilor în vigoare se vor clarifica în timp, fie cu bună-credință din partea ambilor actori (fisc și contribuabil), fie tranșate de către instanțele judecătorești competente.

Bogdan Maioreanu and Paweł Majtkowski, eToro market analysts

România a terminat Olimpiada pe locul 46 în clasamentul oficial al medaliilor. Cu toate acestea, economia sa se află pe locul 54 în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că sportul românesc continuă să depășească economia, deși nu atât de mult ca înainte. 

Faptul că o națiune este bogată nu o face însă în mod automat bună la sporturile de competiție – dintre primele 5 cele mai bogate țări din lume, doar Qatar a reușit să câștige medalii (3) la această olimpiadă. Totodată, putem observa că există țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța care sunt atât bogate, cât și de succes în sport.

Pe de altă parte, țări precum China (88 de medalii), Rusia (71), Ucraina (19) sau Kenya (10) reușesc să producă o mulțime de campioni în ciuda unui PIB mai mic pe cap de locuitor.

Prin urmare, ne-am propus să evaluăm efectul economic asupra sportului, pentru a vedea pe ce loc s-ar situa țările dacă toate ar fi la fel de bogate. Am ajustat clasamentul medaliilor de la Tokyo împărțind numărul de medalii primite de fiecare țară la Jocurile Olimpice de la Tokyo (suma tuturor medaliilor, indiferent de culoare) cu raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor și PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru toate țările (10.925,7 dolari pentru 2020). Rezultatul este un clasament al „medaliilor economice” – sau al medaliilor olimpice ajustate în funcție de bogăție.

România are un PIB pe cap de locuitor de 12.896 dolari și a obținut 4 medalii la Tokyo. În timp ce sportivii săi au depășit clasamentul economic mondial al României la Tokyo, alte țări l-au depășit și mai mult. Astfel, în indicele combinat, România coboară pe locul 59, cu doar 3 medalii „economice” (ajustate la bogăție).

În cazul SUA, al căror PIB pe cap de locuitor reprezintă 582% din media mondială, numărul de medalii obținute la Tokyo scade de la 113 la doar 19 „medalii economice”, ceea ce plasează gigantul sportiv nord-american pe locul 15, deși a ocupat locul 1 la Jocurile Olimpice propriu-zise.

Același lucru este valabil și în cazul Marii Britanii, care coboară de pe locul 4 pe locul 16 în clasamentul pe medalii „economice”. În schimb, țări cu un PIB pe cap de locuitor mai mic dar cu un succes sportiv semnificativ urcă pe podium în clasamentul nostru, cu China și Rusia (sub steagul Comitetului Olimpic Rus) în frunte. Următoarele cele mai bune performanțe vin din partea unor țări africane, cum ar fi Kenya, Uganda și Ethiopia, care câștigă mult mai multe medalii comparativ cu locul lor în clasamentul economic. Ucraina (19 medalii efective și 56 de medalii economice) s-a descurcat și ea bine, obținând mai multe medalii decât multe țări mai bogate.

Clasamentul nostru ajustat al medaliilor oferă o perspectivă ușor diferită asupra succesului sportiv modern. Deși economia joacă un rol din ce în ce mai important în sport pe măsură ce acesta devine din ce în ce mai profesionist și mai comercial, poate că banii nu sunt totul, mai ales atunci când vine vorba de sporturi de competiție. De asemenea, bogăția cetățenilor nu se transferă neapărat în mod adecvat, prin intermediul guvernelor, în noi investiții în infrastructură sportivă sau pentru dezvoltarea sportivilor și asigurarea unei baze mari de selecție din care să se aleagă câțiva performeri care pot câștiga medalii.

Excelează astfel țările mai sărace care sunt capabile să centralizeze resursele și să le cheltuiască eficient pentru a crește baza de selecție și a dezvolta campioni, așa cum făcea și România pe vremuri. Cel mai mare număr de distincții olimpice la o ediție de vară a fost atins în 1984, la Los Angeles, când România a obținut 53 de medalii, clasându-se pe locul al doilea.

În prezent, România este din ce în ce mai puțin capabilă să facă acest lucru cu bugetele sale pentru sport, clasările sale în competițiile sportive fiind în declin, chiar dacă economia sa se îmbunătățește. La această olimpiadă, România a avut una dintre cele mai slabe performanțe dintre națiunile est-europene, înregistrând a doua cea mai slabă performanță din ultimii 69 de ani! La Rio, în 2016, a ocupat locul 47 în clasament (tot cu 4 medalii).

Pe de altă parte, în ciuda scăderii sprijinului la nivel guvernamental, poate că un lucru promițător pentru viitor este creșterea sportului ca afacere. Deja, cele mai populare sporturi beneficiază de finanțare privată – contractele de sponsorizare aduc acum miliarde de dolari în sport. Sponsorii tind să caute și să ajute noile talente, companii precum Nike, Puma sau Adidas, care în mod tradițional se luptau pentru semnătura sportivilor de varf, fiind acum însoțite de alte nume cunoscute, în special din industria tehnologică. În general, sportul a devenit în ultimii ani o industrie gigantică, care transcende granițele.

Source: eToro, Pawel Majtkowski

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

Despre eToro Group

eToro este o platformă de investiții cu active multiple ce permite oamenilor să își dezvolte cunoștințele și să-și crească veniturile ca parte a unei comunități globale de investitori de succes. Compania a fost fondată în 2007 cu misiunea de a face accesibile piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Xiaomi, lider global în tehnologie, a anunțat astăzi că Mi 360° Home Security Camera a obținut Certificarea Kitemark™ pentru device-uri rezidențiale IoT din partea British Standard Institution (BSI).

În plus, aplicația Xiaomi Home a obținut Certificarea Kitemark™ pentru aplicații digitale sigure.

Obținerea certificărilor Kitemark™ demonstrează că produsele Xiaomi respectă cele mai înalte standarde de securitate, inclusiv standardul EN303645 emis de European Telecommunications Standards Institute (ETSI). Această realizare reprezintă o nouă confirmare a eforturilor susținute ale Xiaomi pentru protejarea securității informațiilor și a datelor personale ale consumatorilor săi.

Frank Zhang, Managing Director la BSI China, a menționat –  “Suntem multumiți să vedem că Xiaomi a obținut certificările Kitemark™ pentru Mi 360° Home Security Camera și pentru aplicația Xiaomi Home. Xiaomi a depus eforturi însemnate pentru a-și alinia produsele la standardele internaționale de securitate și pentru a câștiga încrederea consumatorilor.

Totodată, BSI și-a arătat interesul de a lucra în continuare cu Xiaomi pentru a susține eforturile companiei de a-și îmbunătăți dezvoltarea ecosistemului IoT prin crearea unei punți de încredere între brand și consumatori.”

Kitemark™ este o marcă deținută de BSI, care arată îndeplinirea standardelor de calitate pentru produse și servicii. BSI desfășoară teste tehnice și audituri de securitate bazate pe standardul  ETSI/EN303645, oferind consumatorilor un mod simplu și rapid de a identifica device-uri IoT sigure și de încredere.

Xiaomi deține platforma AioT lider de piață cu peste 351 de milioane de device-uri conectate și 49 de milioane de utilizatori*.

Securitate datelor utilizatorilor este prioritatea principală a Xiaomi. Drept urmare, compania a creat un sistem cadru exhaustiv de management și protecție a datelor.

Platforma Xiaomi Mi AIoT a primit ambele certificări BSI, ISO/IEC 2700 Information Security Management Standard și ISO/IEC 27701 Privacy Information Management System.  

În plus, Xiaomi a publicat Cyber Security Baseline for Consumer Internet of Things Devices and Xiaomi IoT Privacy White Paper**, care prezintă detaliat politicile de securitate și protecție a datelor cu caracter personal ale companiei.  

Cui Baoqiu, Vicepreședinte Xiaomi și Președinte al Comitetului Xiaomi de Securitate și Protecție a datelor cu caracter personal, a declarat – “Mi 360° Home Security Camera și aplicația Xiaomi Home sunt bune exemple care arată modul în care am implementat cadrul cu privire la securitatea și protecția datelor cu caracter personal. În baza testelor avansate cu privire la securitate și a auditurilor de securitate realizate, BSI a verificat că produsele testate sunt dezvoltate în acord cu cele mai stricte principii de securitate și protecție a datelor. Cu această ocazie reîntărim faptul că preocuparea pentru securitatea datelor și a intimității cosumatorilor a fost și este în continuare o prioritate pentru noi, în toate piețele în care activăm.”

* La data de 31 martie 2021, excluzând laptopurile și telefoanele inteligente.

** Xiaomi Cyber Security Baseline for Consumer Internet of Things and Xiaomi IoT Privacy White Paper poate fi descărcat de aici https://trust.mi.com/.

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Proiectul de Regulament pentru modificarea Regulamentului A.S.F. nr. 7/2020 privind autorizarea și funcționarea fondurilor de investiții alternative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul de Normă privind activitatea desfășurată pe teritoriul României de asigurătorii din state terțe prin intermediul sucursalelor (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Notificarea ESMA referitoare la intenția A.S.F. de aplicare a prevederilor Ghidului ESMA privind articolul 25 din Directiva 2011/61/UE (ESMA 34-32-701).

• Autorizare

Aprobarea solicitării STK Financial AFIA S.A. de autorizare a modificării intervenite în modul de organizare și funcționare ca urmare a modificării componenței Consiliului de Administrație (numirea domnului Gavriletea Marius Dan în calitate de membru al CA al societății);

Aprobarea domnului Gheorghe Naforniță pentru un nou mandat în calitate de membru al Consiliului de Administrație la societatea Asito Kapital S.A.;

Aprobarea numirii doamnei Tănase Daniela în funcția de administrator al societății Asigest Broker de Asigurare-Reasigurare S.A. și a modificării Actului constitutiv, în consecință;

Aprobarea solicitării Franklin Templeton International Services S.a.r.l., în calitate de administrator al Fondul Proprietatea S.A., de avizare a modificării intervenite în documentele avute în vedere la momentul înregistrării Fondul Proprietatea S.A., respectiv Actul constitutiv al acestei entități;

Aprobarea societății Eurobank S.A. ca acționar semnificativ indirect la societățile Eurolife FFH Asigurări Generale S.A. și Eurolife FFH Asigurări de Viață S.A.;

Aprobarea modificărilor aduse Actului Constitutiv al Societății Bavaria Broker de Asigurare S.R.L. (cesiune de părți sociale, nou asociat semnificativ, structura asociaților);

Aprobarea avizării definitive a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare, administrat de S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A.