În valul efectelor socio-economice generate de COVID-19,
printre foarte multe incertitudini s-au evidențiat, prin contrast, cateva
certitudini cu valoare certă de
utilizare. Conceptele “echilibru” și „responsabilitate”,
aplicate în orice domeniu, par să reprezinte o cheie a succesului în lupta cu
acest virus.
Criza actuală este un test aplicat în timp real
autorităților și populației. De echilibrul
și responsabilitatea deciziilor guvernamentale depinde, în mare măsură,
gestionarea eficientă a efectelor socio-economice generate de acest virus.
Dar și comportamentul individual al cetățenilor este
extrem de important. Echilibrul (în procurarea stocurilor de alimente/medicamente)
versus egoismul feroce sau responsabilitatea
comportamentului în spațiul social (păstrarea
distanței recomandate, minimizarea interacțiunilor sociale, respectarea
condițiilor specifice izolării la domiciliu sau ale carantinei etc.) versus
ignoranța socială în aceste momente, sunt comportamente/atitudini individuale
extrem de importante pentru efortul societății românești de a învinge această
pandemie.
În zilele care urmează va trebui să reglementăm, prin
măsuri legislative, noile raporturi instituționale dintre cetățeni – firme –
bănci, din cauza efectelor generate de covid-19 în plan social și economic.
Responsabilitatea socială a băncilor
trebuie să se manifeste în aceste momente de criză. Pe de o parte, facilitatrea
și perfecționarea mijloacelor de plată online este esențială. Pe de altă parte,
mulți oameni și-au pierdut job-urile, deci și-au pierdut și veniturile
anterioare crizei, multe firme, în special IMM-uri au avut și au fie închideri
ale activității (hoteluri, restaurant,
baruri), fie scăderi semnificative ale cifrei de afaceri. O parte însemnată
a acestor actori sociali (cetațeni,
firme) au rate la bănci. În mod cert, reglementări care să ajute și să
protejeze acești actori sociali sunt necesare
și sunt corecte. Mai precis, o perioadă de grație pentru plata ratelor
bancare întrucât, datorită crizei generate de pandemie, acești actori sociali
nu-și mai pot respecta (din motive care
nu li se pot imputa) angajamentele instituționale acceptate în perioada de
normalitate ante-criză.
Icertitudinile
care încă persistă sunt legate de spectrul
aplicabilității (cine sunt
beneficiarii) și de durata noilor
reglementări. Se vor aplica doar persoanelor/firmelor afectate în mod clar de
criză sau se vor aplica universal, inclusiv persoanelor/firmelor ale căror
venituri/activitate/cifra de afaceri nu au fost afectate? Care este perioada
optima de aplicare: o lună, două, șase, un an?
Responsabilitatea politicienilor este
să adopte reglementările necesare acum, nu tardiv. Interesul societății românești, interesul comun (stat/cetățeni/companii/bănci)
este de a adopta acele măsuri astfel încât scaderea economică, falimentele,
numărul de concedieri să fie reduse la minim, iar actorii sociali și economici
afectați în mod brutal de această criză, neanticipată, să primească o “gura de oxigen”.
Responsabilitatea
socială a băncilor va trebui să se manifeste și să sprijine astfel de măsuri,
chiar daca veniturile/profiturile le vor fi afectate.
Responsabilitatea
autorităților de reglementare (Parlament, Guvern, BNR) constă în găsirea echilibrului corect între, pe de o
parte, necesitatea de a ajuta actorii afectați de actuala criză și, pe
de altă parte, menținerea stabilității macroeconomice și funcționarea sistemului
bancar și a piețelor financiare. În caz contrar, prăbușirea economică
ar deveni un risc considerabil. O măsură concretă, în acest demers, a fost
adoptată de BNR, care a redus rata dobânzii de politică monetară pentru a
stimula creditarea.
Marele test al
zilelor următoare va consta în capacitatea de a evita soluțiile extreme: pe de
o parte, tentația măsurilor populiste, care ar putea afecta
macrostabilitatea pe termen mediu și lung și, pe de altă parte, adoptarea
măsurilor care ar proteja interesele băncilor în detrimentul populației
și al micilor firme. Pentru că nu
funcționăm într-o economie autarhică ci într-o piață în care sistemele
financiare globale sau regionale reacționează la deciziile politice și
influențează evoluțiile monedelor naționale și ale cursurilor de schimb.
Ungaria, de exemplu a anunțat înghetarea plăților ratelor bancare pe o perioadă
lungă, până la finele anului. Forintul s-a depreciat cu 5.1 % în acest an (
ianuarie-martie) în timp ce leul cu doar 1,3 %. Efectele deprecierii monedei
naționale se resimt în creșterea prețurilor pentru întreaga populație, deci, în
timp, conduc la o scadere a calității vieții.
Fără
protejarea peroanelor/firmelor afectate de criză, costurile sociale ar deveni extrem de mari. Dar în același timp, de functionarea corectă
a sistemului bancar depinde traversarea acestei crize și relansarea economiei ulterior încetării pandemiei. De aceea este important
ca atât actorii afectați de criză să primească o “gură de oxigen” dar este
important ca și băncile să își păstreze capacitatea operațională, de creditare
și de asigurare a circulației banilor în economia românească.
La fel cum sprijinirea sistemului medical
pentru slavarea populației de COVID-19 este o necesitate, susținerea
persoanelor și a firmelor care nu-și pot plăti ratele bancare reprezintă măsuri
oportune pentru sănătatea lor financiară. În același timp, sănătatea și
reziliența sistemului bancar vor reprezanta unul dintre fundamentale pentru
reconstrucția economiei. Avem în față adoptarea unor decizii care vor testa responsabilitatea și echilibrul de care
avem nevoie pentru a depăși actuala criză generată de COVID-19.
Georgian Pop
Deputat PSD