Transelectrica publică datele referitoare la disponibilitatea de racordare la RET
În contextul preocupării generale atât la nivel european, cât și la nivel național privind realizarea tranziției către o economie fără emisii de carbon, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA își orientează acțiunile spre dezvoltarea infrastructurii energetice în sensul creșterii capacității de integrare a noilor unități de producție.
Pentru a facilita conturarea unui mediu predictibil în sfera investițiilor pentru generarea energiei electrice, operatorul național de transport și sistem pune la dispoziția publicului interesat date referitoare la capacitatea rețelei de transport de a racorda unități noi de producție, în funcție de regiuni diferite ale țării.
Astfel, începând de astăzi, 15 decembrie 2021, aceste informații sunt accesibile pe website-ul www.transelectrica.ro în formatul unei hărți interactive, care vizează anul 2021, precum și previziunile anilor 2025 și 2030, raportate la evoluțiile proiectelor de dezvoltare și consolidare a infrastructurii energetice de transport. Datele sunt prezentate pentru 10 regiuni ale țării, cu referire inclusiv la cererile de racordare existente, aflate în diferite etape de prelucrare, și vor fi actualizate în permanență.
Potrivit calculelor realizate la nivelul Transelectrica, în prezent, rețeaua electrică de transport poate integra suplimentar o capacitate de producție de 8900 MW. În anul 2025, aceasta va crește la 10530 MW, iar în 2030 vom avea o capacitate disponibilă de 11500 MW. Astfel, până în 2030, prin implementarea investițiilor aflate în derulare, se va înregistra o creștere cu 2600 MW a capacității actuale de racordare la rețea.
Demersul de transparentizare inițiat de Transelectrica vine în întâmpinarea aplicării prevederilor proiectului de ordin al ANRE privind publicarea datelor despre capacitatea de instalare și racordare la rețea a unităților de generare a energiei electrice.
Pentru mai multe informații referitoare la disponibilitatea de racordare la RET, și metodologiile de calcul utilizate, consultați Harta capacității de racordare la RET.
GEFCO, un expert global în lanțul de aprovizionare multimodal și lider de piață în logistica auto în Europa, a început testarea robotului mobil autonom Stanley Robotics în condiții reale de funcționare pe platforma sa Nanteuil-le-Haudouin din Franța. Stan, așa cum este cunoscut robotul, este proiectat pentru a optimiza operațiunile de depozitare în centrele de tip compound pentru vehicule finite.
Combinând cele mai recente descoperiri tehnologice în robotica mobilă și o soluție software bazată pe inteligența artificială pentru optimizarea stocării, acest robot 100% electric este capabil să primească comenzi, să detecteze și să ridice mașini iar apoi să le parcheze ușor la câțiva centimetri una de cealaltă.
În timpul acestui test pilot, doi roboți Stan vor fi responsabili de mutarea și parcarea mașinilor uzate pe aproximativ 100 de locuri de parcare dedicate. Ei vor scoate apoi, la cerere, vehiculele pentru a le pune la dispoziție în linie, gata să fie încărcate de către un operator pe camioanele de transport auto.
Scopul este de a determina dacă utilizarea roboților se potrivește cu procesele de logistică a vehiculelor GEFCO din ansamblul său. Numeroase teste vor fi efectuate în diferite scenarii pe un număr mare de mașini. Acestea se vor desfășura într-o zonă dedicată roboților și închisă personalului neautorizat, pentru a respecta standardele de siguranță. De asemenea, pilotul va evalua integrarea software-ului și a instrumentelor operaționale.
Acest proiect sprijină abordarea pentru inovare a GEFCO, bazată pe testarea diferitelor tehnologii, cum ar fi robotizarea, inteligența artificială, big data și automatizarea proceselor robotizate (RPA), precum și utilizarea energiilor alternative.
Vittorio Battaglia, Președintele GEFCO Franța, a declarat: „Una dintre prioritățile curente ale GEFCO este de a inova și de a adopta noi tehnologii. Acest test de Stanley Robotics pentru roboți face parte din această abordare a inovației și îmbunătățirii continue a proceselor noastre pentru a satisface nevoile clienților.”
Clément Boussard, CEO al Stanley Robotics, a adăugat: „Suntem foarte mândri de acest proiect cu GEFCO, liderul european în logistica auto. Este un pas important pentru noi și suntem încrezători că va marca începutul unui parteneriat de lungă durată pentru a implementa roboți pe alte platforme logistice auto GEFCO.”
UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a lansat un nou proiect de informare, derulat sub egida „CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ”. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate, realizate în studiourile Digi24, cu oamenii din asigurări și cu alți actori relevanți din viața publică, se identifică soluții și se evidențiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.
DEZBATERE: PERSPECTIVA PIEȚEI LOCALE
Cea de a doua dezbatere, în format video online, poate fi urmărită aici:
A
doua dintre aceste dezbateri îi are ca invitați pe Adrian MARIN,
Președinte UNSAR, Mihai TECĂU, Membru al
Boardului UNSAR, Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR, Aurel BADEA,
Membru al Boardului UNSAR, Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR.
După ce în prima dezbatere s-a discutat despre perspectiva europeană și alinierea pieței locale la contextul european, această a doua sesiune are ca temă provocările pe care le întâmpină liderii unor importante companii de asigurări reprezentate în Board-ul UNSAR în procesul de a răspunde nevoilor consumatorilor.
Reluăm mai jos câteva dintre principalele declarații din această emisiune:
Adrian MARIN, Președinte UNSAR
Adrian MARIN, Președinte UNSAR:
„S-au făcut pași mari spre digitalizare.La nivelul pieței, creșterea estimată pentru finalul acestui an de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară este una semnificativă, de 20%. Credem că din, acest punct de vedere, piața a trecut cu bine peste această perioadă. Din punct de vedere a gestionării pandemiei fiecare companie a luat măsuri necesare atât în interior, pentru protecția angajatilor, cât și în a interacționa cu clienții într-un alt mod.
74% din piata de asigurări generale reprezintă asigurări auto. Sperăm să mergem în viitor spre alte dimensiuni și să arătăm publicului larg necesitatea asigurărilor facultative. Dacă acest segment de asigurări auto este neprofitabil este foarte greu să acoperi anumite pierderi, ca și companie.
În 2020, oficial, au fost 17 accidente grave pe zi soldate cu moarte și sau rănire a unor persoane – toate acestea au un preț, si trebuie să ajustăm partea aceasta pentru a diminua eventualele neplăceri privind prețul.
Încrederea în asigurări trebuie recâștigată. Într-adevăr avem o problemă, la nivel de piață, cu acest faliment (CITY Insurance – n.red.), dar dacă mă uit, eu de exemplu fac parte dintr-o companie care în România a venit în 1835.
Asigurătorii plătesc zilnic despăgubiri de 3,5 milioane EUR. Suntem un ecosistem. ”
Mihai TECĂU, Membru al Boardului UNSAR
Mihai TECĂU, Membru al Boardului UNSAR:
„Pandemia a reprezentat un exercițiu de forță pentru industria de asigurări, pentru a putea să oferim clienților aceleași servicii online, de la distanță.
Noi suntem în slujba clientului, iar serviciile noastre au și o parte emoțională foarte importantă. Trebuie să creștem încrederea pe care clienții o au în noi.
Nu e prima dată când se vorbește despre plafonarea tarifelor de primă RCA. Părerea mea este că și atunci s-a rupt această dezvoltare liberă a prețului în zona de RCA și nu cred că s-a făcut un pas foarte calculat sau foarte bine fundamentat. Piața se reglează prin propriile mecanisme. O repetare a acestui fenomen ar fi o egalizare între societățile de asigurări, ceea ce ar duce din nou la o scădere de încredere greu de gestionat.
Aș recomanda clienților ca, în primul rând, să se uite la capacitatea financiară a unei companii de asigurări și la puterea acesteia de a plăti daune, să ceară de la cel care o promovează foarte multe informații despre societatea respectivă – reclamații, cum plătesc daune, cu cine colaborează, cum sunt priviți etc. Cred că sunt lucruri foarte simple. Cel care vinde polița trebuie să fie bine pregătit să răspundă la toate aceste întrebări.”
Aurel BADEA, Membru al Boardului UNSAR
Aurel BADEA, Membru al Boardului UNSAR:
„Pandemia a adus mai multă incertitudine pentru clienți. Iar noi, asigurătorii, cu asta ne ocupăm, cu administrarea incertitudinii pentru clienții noștri. Am reușit să le oferim soluțiile de care au nevoie, iar comportamentul de consum s-a schimbat, a fost nevoie de o adaptare rapidă în pandemie. A trebuit să ne reinventăm în această perioadă.
Produsul cu probleme de ani de zile este asigurarea obligatorie RCA. Din partea consumatorilor, pornind de la RCA, am avut un efect de contagiune la nivel de încredere pentru celelalte tipuri de servicii. Deși, dacă ne uităm la datele publice comunicate de ASF, numărul de reclamații este foarte mic pentru toate celelalte produse.
Propunerea (referitor la proiectul de lege privind plafonarea tarifelor RCA – n. red.) aduce pe masa decidenților soluții care au cauzat problema actuală și dialogul este extrem de important. Noi, UNSAR, punem pe masă studii de impact și estimări cu privire la ce s-ar întâmpla dacă am merge în aceeași direcție în care s-a mers în perioada anterioară, direcție care a dus la situația de criză actuală. E important sa învățăm din lecțiile trecutului. Vom fi în continuare un partener de discuție în relația cu autoritățile, venind cu argumente.
UNSAR a început, alături de Membrii săi, să lucreze de câțiva ani pentru a acoperi deficitul de educație financiară. Există disponibilitate din partea noastră pentru a acoperi acest deficit. Educația financiară nu poate să aducă decât efecte pozitive. Comunicând, putem aduce mai multă transparență în rândul consumatorilor și să ieșim din zona de RCA, o etichetă care nu este bună. Sunt multe inițiative pe acest palier, și se vede cum se dezvoltă piața.”
Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR
Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR:
„Există o disponibilitate și un efort permanent la nivelul industriei de a oferi servicii de calitate, de a veni în întâmpinarea nevoilor clienților și cred că, încet-încet, lucrurile vor intra într-un făgaș mai normal, în care să evităm situația de genul celei pe care tocmai am experimentat-o, în care un asigurător important din piață a ajuns în imposibilitatea de a-și mai respecta obligațiile (falimentul CITY Insurance – n. red.).
Avem nevoie și de sprijinul consumatorilor – o formă de responsabilizare. Prețul este important, dar dacă el este singurul criteriu care ne împinge în a alege un asigurător sau altul și nu calitatea pe care o oferă, atunci lucrurile sunt dificil de gestionat. Unul din rolurile consumatorilor este de a-i penaliza pe cei care nu oferă servicii de calitate prin evitarea produselor acestora. Pe segmentul RCA nu se întâmplă întotdeauna așa. Nici noi nu am făcut suficient pentru a sublinia că această poliță nu se refera doar la terți – este răspunderea noastră morală și materială pentru a repara prejudiciul.
Plafonarea (proiectul de lege privind plafonarea tarifelor RCA – n. red.) creează dezechilibre – asigurările fucționează în baza unor calcule de probabilități și a unor estimări de costuri. Când vii și plafonezi partea de venituri, dar partea de cheltuieli este cu totul liberă, așa cum e și normal, dintr-o dată această balanță devine foarte greu de ținut în zona de pozitivitate.
E ușor să spui că asigurările de sănătate nu sunt pentru acum și că, atunci când voi fi bătrân și bolnav o să-mi fac atunci o astfel de poliță, pentru că eu trebuie să câștig ceva. Există mentalitatea aceasta, că dacă am plătit o primă eu trebuie să-mi scot banii pe prima aia. Nu e chiar așa. Lucrurile trebuie privite din altă perspectivă și trebuie să înțelegem că suntem prea săraci ca să ne ținem unele riscuri în buzunarul propriu.”
Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR
Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR:
„La asigurări de viață avem o creștere, dar asta nu rezolvă problema deficitului de protecție, căci populația rămâne vulnerabilă în fața riscurilor – în cazul unui deces, al unei îmbolnăviri, a unui accident, multe familii s-ar confrunta cu o reducere a nivelului de trai. Pandemia nu a dus la o scădere semnificativă a acestui deficit. Mai mult, deficitul de protecție calculat printr-un raport realizat de un grup de experți independenți pentru UNSAR a crescut în fața acestor riscuri și se situează la 123 miliarde EUR, potrivit celor mai recente date.
Românii poate au devenit mai interesați de subiectul asigurărilor de viață, iar companiile de asigurare au fost aproape de oameni în toată această perioadă de pandemie. Ca urmare a îmbolnăvirii cu Sars-Cov-2, inclusiv a deceselor cauzate, au fost plătite indemnizații undeva la 9,3 milioane EUR în baza polițelor de viață și sănătate.
Majoritatea companiilor de asigurări și-au adaptat activitatea, și-a lărgit sfera de acoperire cu riscurile generate de COVID-19, asta chiar dacă există principiul internațional potrivit căruia riscurile generate de o pandemie reprezentau excluderi.”
O echipă integrată de specialiști în tranzacții ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a acordat asistență juridică, fiscală și financiară grupului francez Piriou în procesul de achiziție a Șantierului Naval ATG din Giurgiu de la investitorii români Teodor Apostol și Adrian Patriche.
„Ne bucurăm că am fost alături de Piriou în această tranzacție, care marchează intrarea grupului francez pe piața din România și trecerea șantierului naval din Giurgiu într-o altă etapă de dezvoltare. Le mulțumesc tuturor colegilor care au contribuit la succesul acestei tranzacții”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener, PwC România.
Experții PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii de due diligence juridic, financiar și fiscal, precum și consultanță juridică, fiscală și financiară pentru redactarea documentelor tranzacției, asistență în cadrul negocierilor și pentru înființarea Piriou România. Tranzacția a presupus achiziția celor 3 entități din grupul ATG: Shipyard ATG Giurgiu SRL, ATG Marina SRL și ATG Hydro-Tehnica Systems SRL.
„A fost o tranzacție complexă care a implicat asistență în toate etapele procesului și la care au contribuit atât experții în tranzacții ai PwC și D&B, cât și consultanți specializați în taxe. Echipele D&B și PwC vor continua să acorde asistență grupului Piriou pentru realizarea investițiilor si activitatilor post-achizitie avute în vedere”, spune Anda Rojanschi, Partener coordonator al practicii M&A din cadrul D&B David și Baias.
Echipa PwC România care a asistat tranzacția a fost formată din Cornelia Bumbăcea, Partener, Andreea Mitiriță, Partener, Camelia Niță, Director, Claudiu Simionescu, Senior Manager, Ioana Bara, Senior Manager, Laura Paraschiv, Senior Manager, Daniela Moisa, Manager, Andreea Puiu, Senior Associate, Laurențiu Sava, Senior Associate și Anca Seinea, Associate.
Din echipa D&B David și Baias au făcut parte Anda Rojanschi, Partener, Adina Oprea, Avocat senior coordonator, Mihaela Papandreia, Avocat Senior și Adriana Popa, Avocat colaborator.
„În ultimul timp cele mai multe tranzacții s-au derulat în sectorul IT sau de servicii medicale, dar vedem că investitorii au rămas atenți la oportunitățile din piață și nu ezită să investească și în alte sectoare cu potențial de creștere”, a arătat Andreea Mitiriță, Partener PwC România.
Înființat în 1965, grupul francez Piriou operează în Europa, Africa și Asia, fiind specializat în construirea și repararea navelor. Piriou are peste 500 de nave livrate până în prezent, activitatea sa industrială fiind susținută în ultimii ani inclusiv de comenzile Marinei Franceze și ale Marinei Regale Marocane.
Material de opinie de Alexandra Bunea-Oprișescu, Director, Adriana Neacșu, Senior Manager, și Corina Augustin, Senior Consultant, Preturi de Transfer, Deloitte Romania (foto)
Regulile emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind raportarea țară cu țară au fost introduse în legislația românească de mai bine de patru ani dar, cu toate acestea, cel mai recent raport de evaluare a României (Country-by-Country Reporting – Compilation of Peer Review Reports), publicat de organizație anul acesta, încă mai conține recomandări privind asigurarea implementării corecte a raportării țară cu țară, similare celor emise încă de la prima evaluare de țară. Ce implică aceste recomandări și ce companii sunt supuse acestor reglementări în România?
În conformitate cu Acțiunea 13 din proiectul pentru combaterea erodării bazei impozabile – BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) anumite grupuri de companii multinaționale sunt obligate să pregătească un raport țară cu țară, care să conțină date agregate cu privire la alocarea globală a veniturilor, profitului, impozitelor plătite și activității economice din jurisdicțiile fiscale în care își desfășoară activitatea. Raportul este transmis către administrațiile fiscale din aceste jurisdicții, pentru a fi utilizat în realizarea analizelor de risc din zona prețurilor de transfer și a evaluărilor de risc BEPS.
Regulile raportării țară cu țară au fost implementate în România prin Ordonanța de Urgență nr. 42/2017 și vizează companiile care fac parte din grupuri multinaționale cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro. Aceste companii au obligații de notificare a entității raportoare către autoritatea fiscală națională (până la data depunerii declarației de impozit pe profit) și, potențial, de raportare (în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare), în funcție de statutul pe care îl are compania din România (entitate mamă/surogat/entitate constitutivă desemnată/entitate constitutivă).
Dacă obligația notificării privind raportarea țară cu țară prin formularul R405 se aplică tuturor entităților rezidente fiscal în România, parte din grupuri multinaționale ce se supun acestor regulilor de raportare, obligația de a depune raportul pentru fiecare țară în parte, prin formularul R404, se aplică entităților locale în anumite condiții. Mai exact, obligația entităților românești de a depune raportul pentru fiecare țară în parte apare în cazul în care grupul depune raportul țară cu țară într-o jurisdicție din afara Uniunii Europene, deoarece statul român s-a declarat jurisdicție nereciprocă. Acest lucru înseamnă că, momentan, nu există schimb automat de informații privind acest gen de raportare din partea statelor din afara UE către România. Țara noastră și Bulgaria sunt singurele state din UE cu acest statut.
Recomandările primite de România de la OCDE
Recomandările cuprinse în cel mai recent raport al OCDE pentru țara noastră vizează trei arii de implementare. Prima cerință se referă la instituirea cadrului juridic și administrativ local, astfel încât raportarea țară cu țară să fie realizată de către contribuabilii vizați. Această cerință necesită implementarea a cinci piloni: introducerea obligației de depunere a raportării țară cu țară a entității-mamă, asigurarea condiției ca depunerea unei astfel de raportări de către entitatea-mamă finală (sau, dacă este cazul, de către o entitate-mamă surogat) să fie în conformitate cu anumite cerințe referitoare la domeniul de aplicare și de momentul depunerii, asigurarea unor limitări ale obligației de depunere locală, asigurarea unor limitări de depunere locală în cazul depunerii raportului de către o entitate-mamă surogat și, nu în ultimul rând, verificarea implementării într-un mod eficient. România respectă toate aceste cerințe, mai puțin pe cea referitoare la asigurarea unor limitări ale obligației de depunere locală, care nu poate fi implementată din cauza statutului de ne-reciprocitate declarat de țara noastră și a obligațiilor de obținere a informațiilor cuprinse în raportul țară cu țară asumat prin apartenența la UE (conform Directivei Europene 2016/881/EU). Prin urmare, OCDE recomandă României să ia măsuri pentru asigurarea unor limitări ale obligației de depunere locală conform acțiunii 13.
Implementarea cadrului privind schimbul de informații reprezintă o cerințăprin care se evaluează în ce măsură jurisdicțiile au încheiate tratate internaționale care permit schimbul automat de informații. Pentru îndeplinirea acestei cerințe, spre exemplu, statele trebuie să aibă încheiate acorduri cu autoritățile competente eligibile care să întrunească condițiile de confidențialitate, consistență și utilizare corespunzătoare incluse în „standardul minim” al acțiunii 13, să se asigure că rapoartele țară cu țară conțin informațiile obligatorii prevăzute în ghidul OCDE și că există o metodă de criptare adecvată pentru realizarea schimbului de date. România este semnatară a Acordului multilateral de schimb de informații privind raportul țară cu țară, dar cu statut de ne-reciprocitate, ceea ce înseamnă că este obligată să transmită informații către autoritățile competente din afara UE, dar nu va primi informații de la astfel de autorități până nu vaimplementa cerințele de la capitolul „procese și proceduri scrise pentru a asigura schimbul de informații în mod corespunzător”.
Cerința referitoare la utilizarea corespunzătoare a rapoartelor țară cu țară obligă jurisdicțiile, printre altele, să implementeze măsuri cu privire la confidențialitatea datelor și să impună sancțiuni cu privire la utilizarea neautorizată a informațiilor confidențiale. Astfel autoritatea competentă din România trebuie să se asigure că informațiile primite prin intermediul rapoartelor pentru fiecare țară în parte sunt utilizate numai pentru a evalua riscurile de preț de transfer și, după caz, pentru analize economice și statistice. În același timp, este necesară restricționarea utilizării acestor date de către echipele de inspecție fiscală în analiza detaliată a prețurilor de transfer în cazul tranzacțiilor individuale și în realizarea de ajustări de prețuri de transfer la contribuabilii aflați în administrare.
Noutăți privind raportarea țară cu țară
Mecanismul OCDE urmărește asigurarea schimbului de informații privind raportarea țară cu țară în mod eficient între jurisdicții, dar, momentan, legislația românească permite realizarea schimbului doar cu statele membre UE. Mai mult, după Brexit, sfera de aplicare a acestor reguli s-a extins, astfel că entitățile române parte din grupuri multinaționale care au Marea Britanie ca jurisdicție de raportare țară cu țară se confruntă cu o povară suplimentară. Mai exact, încetarea schimbului automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu Marea Britanie la 1 ianuarie 2021 a atras ca obligație pentru entitățile rezidente fiscal în România depunerea anuală a raportului privind fiecare țară în parte, dacă jurisdicția de raportare a grupului este Marea Britanie și nu există alte entități desemnate în acest scop pe teritoriul UE.
Prin urmare, obligația de pregătire a raportului pentru fiecare țară în parte de către entitățile constitutive române, chiar dacă există un astfel de raport depus la nivel de grup, atrage eforturi de conformare și reprezintă o sarcină administrativă suplimentară de adaptare la formatul impus în România.
Cu toate acestea, recomandările OCDE și reforma ANAF prin digitalizare prevăzută și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) creează premisele îndeplinirii recomandărilor din rapoartele de evaluare a României cu privire la standardul minim inclus în acțiunea 13 – planul BEPS și îmbunătățirii procesului privind schimbul de informații cu jurisdicții din afara UE.
Pe de altă parte, atenția tot mai mare acordată la nivel internațional pentru transparentizarea activităților grupurilor multinaționale pare să impună noi obligații. De exemplu, recent a fost publicată Directiva de raportare publică a impozitelor plătite în fiecare țară (Directiva 2021/2101) care va trasa noi sarcini de conformare pentru marile companii multinaționale. În același timp, astfel de măsuri contribuie și la îmbunătățirea informării opiniei publice pentru a permite evaluarea impactului activității marilor companii asupra economiei de către publicul larg.
Factorii care determină în cea mai mare măsură calitatea vieții sunt familia și prietenii (declarați ca importanți în proporție de 90%), starea de spirit (90%), starea fizică (88%), stima de sine (88%), starea financiară (87%), școala/jobul (82%), după cum indică rezultatele studiului sociologic privind „Obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra calității vieții românilor”, inițiat de echipa CIPRA, realizat în octombrie 2021, în parteneriat cu compania de cercetare Reveal Marketing Research.
Studiul investighează influența mai multor factori asupra calității vieții, rezultând următoarea ierarhie a lor, în funcție de nivelul influenței exercitate de fiecare, așa cum o declară respondenții: somnul (4,39), stresul (4,30), alimentația (4,17), consumul de alcool (4,16), mișcare/sport (3,82), consumul de tutun (3,67).
Pentru subiecții studiului, cele mai importante aspecte ale vieții rezultă a fi ocasă primitoare (89%), nevoia de a dormi bine (88%), nevoia de a avea un echilibru emoțional (85%).
Studiul arată că „principalii factori care generează stres sunt contextul actual de pandemie Covid-19 (46%), situația financiară (40%) și lipsa timpului (34%) – mai ales în cazul celor cu vârstă între 25 și 34 ani”.
Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Rezultatele reprezintă o oglindă a riscurilor percepute, a aspectelor care pot fi îmbunătățite și care au un efect imediat asupra stării de bine a românilor”.
Studiul a fost realizat pe baza metodologiei CAWI (Chestionare autoaplicate online) și a vizat un eșantion reprezentativ la nivel național format din 813 respondenți, bărbați și femei, cu vârste între 18 și 65 ani, din mediul urban sau rural, utilizatori de internet.
În cadrul unui raport realizat de e-Jobs aflăm care sunt termenii cei mai cautați în materie de joburi de către românii în 2021, anume inginer, șofer, contabil și economist, fiind cele mai dorite joburi ale anului. Și cuvintele „Acasă”, „remote” și „part-time” s-au aflat în topul căutărilor candidaților în 2021.
Anul acesta a fost, cu siguranță, unul al revenirii pentru piața muncii. Cu o medie de peste 30.000 de joburi noi și peste 1.000.000 de aplicări în fiecare lună pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, 2021 a fost mai mult decât propice pentru schimbările profesionale. De la începutul anului și până în prezent, candidații au efectuat aproape 8 milioane de căutări în site.
Jobul de inginer a fost cel mai râvnit de către candidați, totalizând circa 178.000 de căutări în site. Pe locul 2 în topul căutărilor se află cuvintele „acasă” „remote” și „work-from-home”, acestea fiind căutate, în total, de aproximativ 131.000 de ori. Deși procentul de joburi remote publicate pe eJobs a crescut de la 1,3% în 2019 la 6,3% în 2021, în continuare interesul candidaților este mai mare decât oferta de locuri de muncă pusă la dispoziție de angajatori: aproximativ 12% dintre aplicările din acest an fiind pentru joburi remote. A treia cea mai căutată sintagmă pe eJobs.ro a fost „part-time”, cu circa 98.000 de căutări.
Bogdan Badea, CEO eJobs România
„Ultimul an și jumătate a marcat atingerea unor recorduri atât în ceea ce privește numărul de joburi care oferă posibilitatea de a lucra de acasă, cât și interesul candidaților pentru acestea. Deși o mare parte dintre angajatori doresc să-și aducă echipele la birou, nevoia candidaților/angajaților de flexibilitate devine din ce în ce mai stringentă. Chiar și în condițiile revenirii la birou însă, cei care-și doresc să lucreze de acasă vor avea în continuare deschisă această posibilitate în cele mai multe companii”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.
Pe lângă inginer și șofer, și joburile de contabil și economist au fost foarte populare anul acesta în căutările candidaților pe eJobs.ro. Interesul lor pentru joburile din urmă se poate constata și la nivel de aplicări, căci domeniul financiar-bancar se află anul acesta în topul domeniilor care au primit și cele mai multe candidaturi. Candidații au aplicat în 2021 la joburi din acest sector de peste 1,2 milioane de ori.
„2021 a fost anul în care candidații au avut mai mult curaj să facă schimbări în carieră, dar și anul în care au înțeles mai bine cum arată locul de muncă ideal pentru ei. Având în vedere traiectoria mai clară pe care o au în față acum, anul viitor lupta pentru candidați se va intensifica și mai mult. Iar cei din urmă nu vor accepta să facă prea multe compromisuri când vine vorba de angajare. Din aceste motive, ne așteptăm să vedem rate de fluctuație tot mai ridicate în companii și eforturi tot mai mari din partea acestora pe zona de atragere de talente, dar și proiecte de employer branding și programe de retenție tot mai elaborate”, mai spune Bogdan Badea.
În același timp, au fost și candidați care nu au fost foarte hotărâți în privința traseului lor profesional: 6.291 dintre căutările din acest an au fost pentru cuvântul „muncă”, 3.756 pentru „birou” și 1.023 pentru „job”. Pe de altă parte însă, câțiva candidați au știut foarte bine ceea ce-și doresc: 2.662 dintre căutări au fost pentru „șef”.
În acest moment, peste 27.075 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pewww.ejobs.ro.
Primul târg al antreprenorilor în vârstă de zece ani îl deschid elevii din clasa a III-a a Complexului Educațional Laude-Reut prima școală care a aderat la „Pactul pentru educaţie antreprenorială”.
Târgul micilor antreprenori se desfășoară pe 16 decembrie, la Complexul Educațional Laude-Reut, între orele 12.00 și 14.00. Copiii vor vinde produsele și serviciile create special pentru târg, la care au muncit de la începutul anului școlar, în cadrul cursului de educație antreprenorială, oferit de programul Kids in Business, caracterizat ca „un proiect care vizează iniţierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani în conceptele de afaceri, având ca obiectiv pe termen mediu și lung crearea unui ecosistem național de educație antreprenorială. Kids in Business este locul unde copiii învață în mod practic de la antreprenori reali fiecare etapă ce trebuie parcursă pentru a transforma visul, pasiunea, talentul sau o simplă idee într-o afacere. Procesul de predare-învăţare se realizează prin metode interactive, majoritatea nonformale, precum proiecte, simulări virtuale ale unor situații antreprenoriale, jocuri interactive şi valorificarea ideilor de afaceri în cadrul târgurilor Kids in Business şi pe platforma KIB”.
One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, va distribui în data de 20 decembrie 2021 acțiuni gratuite în proporție de 4 acțiuni noi ONE pentru fiecare 5 acțiuni deținute. Acțiunile gratuite vor fi acordate acționarilor care dețin acțiuni ONE la data de înregistrare 16 decembrie 2021. Data participării garantate, adică ultima dată la care investitorii pot cumpăra acțiuni ONE pentru a beneficia de acțiunile gratuite, este 15 decembrie 2021.
„Încă de la prima operațiune de majorare a capitalului One United Properties efectuată în 2017, am incorporat întotdeauna primele de emisiune in capitalul social. Totodată, având în vedere potențialul incredibil de dezvoltare al sectorului imobiliar din România, dar și de peste hotare, suntem dedicați păstrării politicii noastre de dividende orientate spre creștere, care încorporează atât distribuția de numerar, cât și acordarea de acțiuni gratuite. Ne menținem astfel politica de dividende conform căreia vom distribui acționarilor până la 35% din profitul brut consolidat, restul capitalului fiind reinvestit în creșterea afacerii noastre. În paralel, dorim să conservăm modelul de distribuție semestrială a dividendelor, prima plată a acestora fiind aprobată în cadrul adunării anuale a acționarilor din luna aprilie a fiecărui an, iar cea de-a doua fiind supusă aprobării acționarilor în a doua jumătate a anului. Credem că această abordare atinge echilibrul perfect între a recompensa toți acționarii noștri pentru contribuția lor, menținând în același timp accesul la capitalul necesar dezvoltării noastre,” a declarat Victor Căpitanu, cofondator al One United Properties.
Valoarea totală a majorării de capital social este de 228.812.470,60 lei, iar compania va emite un număr total de 1.144.062.353 de acțiuni ordinare noi, cu valoarea nominală de 0,20 lei pe acțiune. Capitalul utilizat pentru această operațiune provine din încorporarea a aproximativ 80% din primele de emisiune rezultate în urma IPO-ului pe care One United Properties l-a derulat în perioada 22 iunie – 2 iulie 2021. Prin urmare, în urma operațiunii de majorare a capitalului social, capitalul social al One United este de 514.828.058,80 lei, împărțit în 2.574.140.294 acțiuni.
În cazul în care numărul de acțiuni la care are dreptul acționarul nu este un număr natural, numărul de acțiuni atribuite va fi rotunjit în jos la următorul număr natural. Pentru fracțiunile de acțiuni, One United Properties va plăti un preț de decontare rezultat din algoritmul stabilit conform prevederilor legale aplicabile, care este egal cu 2 lei. Decontarea fracțiunii de acțiuni va fi plătită acționarilor în data de 27 decembrie 2021.
One United Properties este a treia companie antreprenorială ca mărime listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, precum și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au debutat la BVB pe 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări ulterioare atât în segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 19 companii listate la BVB. Pe 20 noiembrie 2021, FTSE Russell a anunțat că acțiunile ONE vor fi incluse începând cu 20 decembrie 2021 în indicele FTSE Russell pentru piețele emergente, FTSE Global All Cap.
Proiectul de construire a unei noi Linii Electrice Aeriene de 400 kV între Constanța Nord și Medgidia Sud, propus de CNTEE Transelectrica SA la mijlocul lunii septembrie a acestui an pentru finanțare din bugetul Fondului pentru Modernizare, a obținut finanțarea de 22,9 milioane de euro, conform Deciziei Comisiei Europene C(2021)9135, din 6 decembrie 2021, fiind primul proiect românesc aprobat în cadrul acestui mecanism de finanțare europeană.
Plata fondurilor a fost efectuată luni, 13 decembrie 2021, către Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă pentru gestionarea și derularea Fondului pentru Modernizare.
Realizarea noii linii electrice aeriene de 400 kV între stațiile Constanța Nord și Medgidia Sud va permite integrarea unei producții suplimentare de energie electrică din surse regenerabile de circa 685 MW în zona Dobrogea. De asemenea, va face posibilă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 16.000 de tone pe an.
Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud, aflată pe lista celor 20 de proiecte strategice de importanță națională ale CNTEE Transelectrica SA, presupune construirea a 35 de noi kilometri de linie electrică aeriană, 2 kilometri de linie electrică subterană, precum și extinderea stațiilor Constanța Nord și Medgidia Sud. Implementarea proiectului se va realiza în perioada 2021- 2024.
Investiția propusă este inclusă și în lista principalelor proiecte pentru dezvoltarea rețelei electrice de transport din Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei, stabilite pentru anul 2030.
Implementarea proiectului Noua Linie Electrică Aeriană 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud va contribui la dezvoltarea rețelei electrice de transport din zona Dobrogea, respectiv la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
Noua linie de 400 kV dintre Constanța Nord și Medgidia Sud are un rol important în procesul de reconfigurare a sistemului energetic naţional și a rețelei electrice de transport în acord cu noile direcții stabilite prin pachetele legislative europene „Green Deal” și „Fit for 55”. Acest proces complex a fost inițiat de Transelectrica prin elaborarea listei celor 20 de proiecte strategice, în contextul trecerii graduale la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor
de gaze cu efect de seră. Tranziția energetică impune o adaptare rapidă a rețelei electrice naţionale de transport și intensificarea ritmului de extindere a acesteia prin noi investiții.
Investiția pentru construirea noii Linii Electrice Aeriene 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud se încadrează în obiectivele definite prin Directiva (UE) 2018/410, care își propune rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor care conduc la îndeplinirea țintelor stabilite.