Cea mai mare indemnizație plătită în baza unei polițe de asigurare de viață în 2020 a fost de peste 1,18 milioane lei – pentru un deces. Pe fiecare tip de acoperire în parte, topul celor mai mari plăți efectuate este completat de o despăgubire de 839.000 lei, acordată pentru o îmbolnăvire gravă, și una în valoare de 150.000 lei, plătită pentru o invaliditate permanentă.

Rolul asigurărilor de viață este acela de a oferi, în primul rând, protecție în fața unor evenimente precum accidentele, îmbolnăvirile sau decesul, atenuând consecințele financiare și completând astfel mecanismele de sprijin existente în sistemul public.

„Asigurările sunt o plasă de siguranță în fața riscurilor zilnice. Având în vedere rolul lor esențial, ne bazăm pe sprijinul partenerilor instituționali pentru ca acest sector să continue să se dezvolte în beneficiul populației. Astfel, acordarea de deductibilități fiscale pentru produsele de asigurări de viață cu componentă exclusivă de protecție are ca efect direct reducerea deficitului de protecție a populației”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

În primul semestru din 2021, volumul primelor brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viață a înregistrat cele mai mari valori din perioada 2017 și până în prezent, în creștere semnificativă cu peste 24% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, depășind nivelul de 1,34 miliarde lei. Astfel, tendințele remarcate la nivelul anului trecut continuă, arată datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

„Prin funcția lor principală, cea de protecție, asigurările de viață pot contribui la reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale. Interesul în creștere al românilor pentru aceste produse ne arată că aceștia își doresc să fie mai bine protejați în calea riscurilor la care sunt expuși”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

Conferinţa Internaţională ISF2021 a avut ca temă „Calitatea în serviciile financiare. Cum putem avea consumatori mai informați?”, evidențiind pașii necesari companiilor și instituțiilor spre digitalizare și spre o mai bună informare și educare.

Prof. univ. dr. Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară: „Dezideratul comun al ASF și ISF este acela de a transmite consumatorului cum să își aleagă cât mai eficient produsele financiare, cum să investească cât mai bine în piața financiară. Acesta este și motivul pentru care, în ultimul an, ISF a dat startul mai multor colaborări la nivelul universităților de prestigiu din țară, iar demersul, care a fost un real succes, a strâns peste 1.500 de studenți participanți la cursuri. Tot în această perioadă, ISF a încheiat și mai multe parteneriate cu inspectoratele școlare, în urma cărora cadrele didactice din învățământul preuniversitar au fost instruite cu noțiuni de educație financiară. În ceea ce privește proiectele Autorității, digitalizarea este una dintre preocupările pentru perioada imediat următoare. Intenționăm ca, în cel mai scurt timp, să introducem tehnologia de tip blockchain în programele informatice pe care le vom implementa pe viitor, pentru a evita orice risc pe zona financiară și pentru a proteja, cât mai eficient, piețele financiare pe care le supraveghem. De asemenea, ASF a aprobat săptămâna aceasta și o serie de recomandări către entitățile supravegheate cu privire la riscurile actuale privind mediul. Tot în acest sens, ASF va trebui să instruiască toate companiile supravegheate pentru ca investițiile pe care le vor face în perioada următoare să fie aliniate cerințelor dar și restricțiilor de mediu aferente legislației care se va aplica. Autoritatea a decis crearea unei secțiuni distincte, în cadrul site-ului ASF, care să pună la dispoziția entităților din piața financiară non-bancară toate noutățile și recomandările în concordanță cu politicile de mediu”.

Valentin Ionescu, președintele ISF: „Un consumator mai bine informat și educat financiar va ști ce produs i se potrivește mai bine sau va ști să investească în piața de capital. De asemenea, vânzătorul de la care cumpără produsul, trebuie să fie foarte bine pregătit. ISF, a certificat, în 2020, peste 20 de mii de persoane în piața asigurărilor. Avem foarte multe programe facultative atât pentru liceeni cât și pentru studenți, angajați ai companiilor din România, sau profesori de gimnaziu. Trebuie să știm la ce nivel suntem când vorbim despre instrumentele financiare și accesul la ele. Pentru a cunoaște acest nivel, analizăm și calculăm bianual indicatorul de incluziune financiară. Cu cât cu diversitatea instrumentelor este mai mare, și digitalizarea mai prezentă, cu atât indicatorul este mai mare. Ultima analiză arată ca indicatorul de incluziune financiară în România a ajuns la 0,13 procente, este unul scăzut, suntem în a doua parte a clasamentului în UE. Pe piața de capital e de 0.18%, iar pe pensii private, incluziunea financiară este la nivelul de 0.19%. Piața asigurărilor este codașă, în schimb. Astfel, eforturile noastre se îndreaptă spre această piață, pentru a ridica gradul de incluziune financiară”.

Prof. univ. dr. Marian Siminică, directorul executiv al ISF: „Dacă investești o sumă de bani în acțiuni, aceasta are un potențial ridicat de câștig, dar câștigul nu este garantat. Opțiunea pentru o anumită alternativă investițională este personală, însă trebuie să fie bine documentată, bazată pe informații. Nu cred că se pune problema de lipsă a informației, la acest moment există o avalanșă de informații. Pentru a filtra informația, pentru a o înțelege și a o prelucra e nevoie de educație financiară. Studiile relevă o legătură directă între nivelul de educație financiară și bunăstarea unui popor. La nivelul ISF, derulăm numeroase proiecte de educație financiară – proiectul SmartFin fiind cel mai mare dintre ele. Este un proiect prin care specialiști din piețele financiare nebancare țin prelegeri în fața studenților pe teme ce privesc modul de funcționare a acestor piețe, prezentarea caracteristicilor diferitelor produse și servicii financiare, oportunități de carieră etc. Pe baza feed-back-ului primit de la studenți avem în pregătire un nou proiect, Academia de Asigurări, în parteneriat cu UNSAR, pe care dorim să îl lansăm la începutul anului viitor, în cadrul căruia care vom selecta o grupă de 25 de studenți. Proiectul are două componente- training și competiție de proiecte. Investiția în proiecte de educație financiară e o investiție în viitor”.

Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management: „Când vorbim de finanțarea companiilor nu stăm foarte bine, procentul de capital de risc utilizat în finanțarea companiei e mult sub media din UE. Companiile din România au nevoie de finanțare antreprenorială, iar populația din România economisește destul de puțin. Concentrându-ne pe zona aceasta de risc, e foarte important să înțelegem că în societatea românească a discuta despre risc e tabu, creează anxietăți și reminiscente din perioada comunismului. Trebuie să avem o cultură generală mai vastă în ceea ce privește riscul. Educația financiară are un rol important. Pe lângă aceste acțiuni care trebuie să fie permanente, trebuie să începem să punem mai multe cărămizi pentru dezvoltarea pieței de capital, să vorbim mai mult despre asumarea riscului financiar, să le înțeleagă. Aici e foarte importantă și educația prin acțiune. Nu trebuie să economisim deloc timp în a explica oamenilor la ce riscuri se expun când vor să investească. Cred că e nevoie să vorbim mai mult de relația dintre risc și randament potențial. Noi, ca furnizor de servicii trebuie să oferim transparentă maximă”.

Gerke Witteveen, CFO NN Asigurări de Viață: „Tot mai multe decizii și păreri sunt formate din mediul digital. Utilizarea telefoanele mobile și folosirea tehnologiei digitale sunt în continuă creștere. Industria asigurărilor în România trebuie să crească, să se dezvolte. Digitalizarea trebuie să ajute la creșterea accesului populației la astfel de servicii. Nu trebuie, în schimb, să aduci tehnologie de dragul tehnologiei. Trebuie să te gândești la consumator, care trebuie să definească întreg procesul. Tehnologia schimbă cum facem lucrurile, dar nu trebuie să uităm că cel care definește procesul de digitalizare este consumatorul și nevoile acestuia. Populația pe glob crește foarte încet iar în România este în scădere. Statisticile arată un avans fulminant al folosirii telefonului- la nivel global 5,2 miliarde de persoane din puțin peste 7 miliarde au telefon mobil. În România, o persoană are și două telefoane mobile. Totodată, mai mult de jumătate din populație are conectare la Internet. Când ne uităm la nivel global, timpul pe care oamenii îl petrec pe telefon este cu peste 78% mai mare față de timpul petrecut la televizor. Cred că trebuie să ținem cont de asta și să dezvoltăm strategia de digitalizare în această direcție”.

Adrian Marin, președintele UNSAR: „Creșterea nivelului de pregătire profesională a vânzătorilor de asigurări e foarte importantă, Iar rolul ISF în acest sens este primordial. Chiar dacă impactul retragerii autorizării de funcționare a companiei City Insurance a fost mare, am certitudinea că piața se va regla. Știm că zona RCA e încărcată de emoție din punct de vedere emoțional, dar indicatorii oficiali arată că rata daunei e de 100%, la care se adaugă și alte taxe și cheltuieli. În total, ajungem la o rată tehnică de peste 140%. Ne referim la toate tipurile de asigurări. În acest cadru, alături de ASF și ISF, ne intensificăm eforturile de informare. În cadrul UNSAR, ne dorim să creștem nivelul de înțelegere a rolului și utilitatea RCA. Ceea ce înseamnă evoluțiile tarifare sunt în apanajul fiecărei companii. Apelăm în premieră la o serie de animații care vor fi promovate în cât mai multe medii, pentru a informa consumatorul”.

Asociația  Industriei  Lemnului – Prolemn atrage atenția asupra blocajelor din aprovizionarea populației cu lemn de  foc și a industriei lemnului cu resursa necesară, prin noile proceduri de revizuire retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „În plină criză energetică, blocarea accesului la resursa de lemn este echivalentă opririi reactoarelor de la Cernavodă. Concomitent, prin deficitul artificial de lemn creat, deturnăm către lemn de foc resursa esențială pentru industrie și ne asumăm dublul efect al sărăciei energetice a populației și al reducerii capacităților de producție a industriei lemnului – cu consecințe economice și sociale îngrijorătoare”.

AIL – Prolemn face o analiză a situației, în care subliniază:

Blocarea accesului la resursa de lemn este echivalentă opririi reactoarelor de la Cernavodă

Blocarea resursei de masă lemnoasă prin reglementări disfuncționale reprezintă o pierdere enormă pentru sectorul energetic național. Calcule simple arată că biomasa blocată prin măsurile Guvernului echivalează energetic cu oprirea a două reactoare nucleare. În același timp, lipsa de resursă din piața lemnului a generat prețuri foarte mari ale lemnului de foc, cu consecința deturnării de resursă valoroasă de lemn către lemn de foc, afectând producția industrială a unui sector vital al economiei naționale. Prejudiciile blocajului accesului la resursa de lemn sunt suportate de populație și de industria lemnului.

În mixul energetic al României, energia nucleară produsă la nivelul anului 2020 a fost de 11.709 GWh, reprezentând 17% din totalul producției de energie electrică la nivel național. Pentru a compara doar ce poate fi comparat, această energie este echivalentă cu 1.006 ktep (kilotone echivalent petrol – unitate de măsură echivalentă pentru energia produsă prin arderea combustibililor).

În același timp, în țara noastră au fost consumate pentru producția de energie 14 milioane de tone de biomasă (lemn de foc, peleți, brichete, deșeuri din prelucrarea lemnului), cu un echivalent energetic de 3.652 ktep.

Un calcul simplu arată că fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear. 

Estimarea noastră, expusă în poziția publică prezentată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este că recoltarea a minim 4 milioane m³ de biomasă sunt blocate doar de pe proprietățile forestiere mici și din vegetația aflată în afara fondului forestier, prin procedurile de punere în valoare greoaie introduse de SUMAL 2.0 – echivalentul opririi a două reactoare nucleare.

Măsuri recente, instituite prin ordinele de ministru 1945, 1946 si 1947, obligă la o revizuire retroactivă a evaluărilor de mediu pentru amenajamente silvice care au fost legal aprobate, care au parcurs procedura legală de evaluare de mediu în urmă cu 3 sau 5 sau chiar 9 ani, în momentul aprobării lor. Chiar și amenajamente aprobate de Minister în urmă cu 1 lună trebuie să intre în revizuire acum, cu blocarea executării unei mari părți a lucrărilor silvice, cu efect în amplificarea artificială a deficitului de lemn din piață !

Lipsa biomasei pentru energie afectează grav producția industrială

Lipsa acestei cantități de resursă de pe piața lemnului a dus la explozia prețurilor lemnului de foc până la nivelul la care lemnul de lucru, resursa esențială pentru industria de prelucrare, este deturnată către sobele populației.

La un preț de peste 500 de lei/m³ pentru lemnul de foc, bușteanul de gater din fag merge direct în lemn de foc, fără sortare. Marea majoritate a firmelor din industria lemnului lucrează la 25-50% din capacitate, fiind semnalate și cazul a numeroase unități care opresc producția și nu mai pot onora contractele în curs.

Prin blocajul evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, Guvernul creează deficite artificiale pe piața lemnului, cu efecte enorme asupra capacităților de producție industrială și a rezilienței energetice a populației în prag de iarnă. 

În timp ce obligă la revizuirea retroactivă a amenajamentelor legal aprobate, care au parcurs procedura de evaluare de mediu, timp de doi ani de la începerea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor, Ministerul Mediului nu a făcut aproape nimic pentru a rezolva problema reală a amenajamentelor silvice care se aplică fără evaluare de mediu și a ignorat complet concluziile dezbaterilor publice la care au participat reprezentanți ai mediului academic și universitar, organizații de pe întreg lanțul valoric pădure-lemn și din societatea civilă.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a transmis Ministerului împreună cu Federația Proprietarilor de Pășuni și Păduri Nostra Silva un set de măsuri concrete pentru deblocarea situației. Documentul este publicat pe site-ul www.pro-lemn.ro. 

1. Simplificarea procedurilor de punere în valoare pe micile proprietăți și pentru vegetația din afara fondului forestier – modificarea HG 497/2021.
2. Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a unei finanțări corecte a sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027, cu introducerea unor măsuri de compensații pentru pădurile incluse în situri Natura 2000, de finanțare a accesibilizării fondului forestier, de investiții în tehnologie, de exploatare prietenoasă cu mediul și de creare a infrastructurii pentru valorificarea masei lemnoase în formă fasonată.
3. Notificarea titularilor amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare de mediu pentru a iniția parcurgerea procedurii în cel mai scurt timp, cu termen de conformare.
4. Modificarea OM 1947/2021 în sensul eliminării obligativității revizuirii amenajamentelor pentru titularii amenajamentelor care au parcurs o procedură de evaluare de mediu.
5. Publicarea de către ANANP a unei hărți GIS pentru toate siturile Natura 2000, cu speciile și habitatele protejate precum și măsuri de conservare unitare la nivel național pentru fiecare specie și habitat.
6. Identificarea generică, la nivel național, a lucrărilor silvice care pot avea un impact de mediu negativ semnificativ, și doar pentru amenajamentele noi care cuprind astfel de lucrări să se reglementeze parcurgerea unei proceduri cu evaluare adecvată și raport de mediu (poate fi la nivel de normă internă).
7. Inițierea unor măsuri administrative urgente pentru trainingul și creșterea numărului de evaluatori de mediu specializați pe problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.
8. Instruirea personalului de la ANANP și APM-uri privind problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Comisiile de lucru trebuie să fie numite permanent, cu ședințe periodice (după modelul CTAS), nu pentru fiecare amenajament.
9. Verificarea cauzelor blocajelor evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care au început această procedură în 2021 și luarea de măsuri imediate de deblocare.
10. Constituirea unui grup operativ la nivelul Ministerului, cu participarea părților implicate și interesate, respectiv reprezentanți ai proprietarilor de păduri, ai administrației silvice, ai industriei lemnului, ai firmelor de amenajare, APM-uri, ANANP, Gărzi Forestiere, pentru monitorizarea implementării unui plan de măsuri coerent pentru fluidizarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.

Lemnul este o resursă regenerabilă,
iar pădurile României sunt în creștere

Conform datelor din ultimul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN), România recoltează aproximativ 60% din creșterea anuală a pădurii. Volumul nerecoltat se acumulează în păduri. Între cele două cicluri ale IFN (2012-2018), stocul de masă lemnoasă pe picior a crescut cu 133 de milioane m³ și se situează la valoarea de 339 m³/ha, mai mult decât dublu față de valoarea medie europeană. Suprafața împădurită a României a crescut de la mai puțin de 6,5 milioane ha după Al Doilea Război Mondial până la aproape 7 milioane ha astăzi.

Echipa de fuziuni și achiziții a PwC România a intermediat tranzacția prin care Arobs Transilvania a achiziționat dezvoltatorul de software Berg Computers și a asistat vânzătorul pe tot parcursul procesului.

În calitate de consultanți ai vânzătorului, echipa PwC coordonată de George Ureche (foto) , M&A Leader, a acordat asistență de la identificarea investitorilor potențiali și marketingul oportunității de investiție către aceștia, până la negocierea documentelor tranzacției din perspectivă financiară.

„Ne bucurăm să finalizăm această tranzacție extrem de competitivă cu un cumpărător român și să contribuim astfel la consolidarea pieței locale de software sub umbrela unui jucător cu ADN antreprenorial, ale cărui valori și obiective devin active de portofoliu odată cu listarea la Bursa de Valori București. Sinergiile operaționale și complementaritatea capabilităților tehnice ale celor două companii sunt de natură să genereze valoare pe termen mediu și lung atât pentru acționari, cât și pentru angajați”, a declarat George Ureche.

Procesul tranzacției a durat mai bine de jumătate de an și a fost finalizat săptămâna trecută, odată cu semnarea contractului de vânzare-cumpărare ce presupune exit-ul total al familiei Berg din business-ul Berg Computers, cu continuarea managementului companiei sub conducerea Rodicăi Berg, fost acționar majoritar.

„Tranzacția cu Berg Computers a fost în mare măsură facilitată de o echipă de management extrem de bine pregătită din partea vânzătorilor, în care sănătatea business-ului a fost completată de un sistem de raportare și de monitorizare a performanței extrem de riguros. Într-o piață în care lupta pentru resurse este una acerbă, Rodica Berg a construit un model de business sustenabil și predictibil. Ne bucurăm că am putut facilita o tranzacție cu un cumpărător care împărtășește aceleași valori”, a spus Marina Pavel, Senior Manager PwC România.

Echipa de consultanți implicată în această tranzacție a fost formată din George Ureche, Director și M&A Leader, Marina Pavel, Senior Manager și Marius Brînceanu, Senior Associate.

„Sunt încântată de colaborarea cu PwC în această tranzacție și apreciez profesionalismul și dedicația echipei de consultanți în acest proiect. Mă bucur că am găsit în PwC partenerii potriviți pentru a finaliza o tranzacție de succes și a duce povestea Berg Computers mai departe, alături de un investitor care să ne poată susține dezvoltarea într-un mod accelerat”, a spus Rodica Berg, CEO Berg Computers.

Cu o istorie de 30 de ani, Berg Computers, fondată și condusă de familia Berg din Timișoara, este unul dintre cei mai agili dezvoltatori locali de software care au reușit ca, prin calitatea produselor și serviciilor oferite și prin cultura organizațională riguroasă, să penetreze piața extrem de concurențială a IT-ului românesc și să deservească un portofoliu impresionant de clienți. Berg Computers a finalizat anul 2020 cu o cifra de afaceri de 13 milioane de lei și un EBITDA de 2,3 milioane de lei.

One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță încheierea unui acord de cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A., companie listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul de tranzacționare BUCU.

„Decizia de a achiziționa pachetul majoritar de acțiuni al Bucur Obor este în concordanță cu strategia One United Properties de a crește ponderea profiturilor din activitatea de închiriere într-o manieră durabilă. Bucur Obor are un istoric îndelungat în ceea ce privește profitabilitatea dintr-o astfel de activitate și credem că acordul pe care l-am încheiat astăzi reprezintă un alt pas făcut în direcția creării de valoare suplimentară pentru compania noastră și pentru stakeholderii One United Properties”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

One United Properties a achiziționat indirect pachetul majoritar de acțiuni al Bucur Obor, prin intermediul companiei BO Retail Invest SRL. În data de 19 noiembrie 2021, BO Retail Invest S.R.L. a achiziționat 54,4351% din capitalul social al Bucur Obor S.A., contra sumei de 64.935.000 lei, la un preț pe acțiune de 8,918 lei, care reprezintă un discount semnificativ față de prețul de 21,8 lei la care acțiunile BUCU erau tranzacționate în ziua precedentă. Contractul dintre One United Properties și BO Retail Invest S.R.L. este supus autorizării de către Consiliul Concurenței, transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor BO Retail Invest S.R.L. putând avea loc doar după emiterea acestei autorizări.

Bucur Obor este un centru comercial din București care și-a deschis porțile pentru locuitorii Capitalei în anul 1975. Astăzi, centrul găzduiește magazine de toate dimensiunile, de la afaceri de familie și până la branduri internaționale consacrate. Compania a fost listată la Bursa de Valori București în iulie 1997, iar în prezent este cotată pe piața AeRO având o capitalizare bursieră de 289 milioane de lei. În 2020, Bucur Obor S.A. a înregistrat o cifră de afaceri de 31,6 milioane de lei, din care veniturile din chirie s-au ridicat la 26,9 milioane lei, și un profit net de 10,2 milioane de lei.

One United Properties este cea mai mare companie imobiliara românească listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București (BVB). Acțiunile companiei au debutat la BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru noi investiții imobiliare. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, acesta urmărind evoluția celor mai lichide 19 companii listate la Bursa de Valori București.

Munca de oriunde creează oportunități de joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro, comparabile cu nivelul din alte țări din Europa. Se caută candidați cu gândire critică, abilități bune de colaborare și creativitate în rezolvarea problemelor.

1 din 10 anunțuri disponibile pe platforma de recrutare BestJobs este în IT, domeniu în care salariile ajung și la 4.000 de euro net și nu diferă de la o regiune la alta, ci în funcție de nivelul de experiență a candidatului. Față de ultima jumătate a anului 2020, în acest sector salariile au înregistrat o creștere de 13,4%, iar angajatorii își rafinează tot mai mult criteriile de selecție, pe măsură ce oferta salarială crește. 

Pe platforma BestJobs, cei mai căutați IT-iști au titlul de Programator / Developer / Software Engineer sau Analist IT. În acest domeniu, activitatea poate fi făcută remote, iar acest lucru a dus la o creștere a ofertelor în toată țara și la o flexibilizare a căutării de candidați.  

BestJobs a analizat anunțurile de joburi din domeniul IT pentru a observa profilul candidatului ideal din punct de vedere al competențelor soft, adică al abilităților de bază, legate de personalitatea unui angajat și nu de experiența sa academică sau profesională. În această categorie se încadrează abilitățile de interacțiune, creativitate, relaționare profesională, comunicare sau adaptare în echipă.

De exemplu, o poziție entry-level pentru un programator începe de la 900 de euro net și poate ajunge la 1.500 de euro pentru unul cu experiență de nivel mediu. Cerințele angajatorilor pentru aceste poziții, în termeni de competențe soft, includ bune abilități de comunicare și lucru în echipă, gestionarea bună a timpului și a sarcinilor multiple, atenția la detalii și pasiune pentru tehnologie și dezvoltare.  

Pe măsură ce nivelul de experiență crește, salariul poate ajunge și la 3.500 de euro pentru un Software Engineer Senior, activitatea poate fi făcută remote, iar cerințele angajatorilor includ gândire critică și creativitate în rezolvarea problemelor, capacitatea de a prioritiza sarcinile și de a-i îndruma pe ceilalți către cel mai eficient curs al acțiunii, abilitatea de leadership și perspicacitate în afaceri, abilitatea de a comunica în medii multiculturale, capacitatea de a prelua inițiativa și responsabilitate în rezolvarea sarcinilor. 

Pentru un Business Support Analyst, salariile pornesc de la 900 – 1.100 de euro net pentru un începător și ajung până la 2.500 de euro net pentru un specialist cu experiență. Un candidat pentru o astfel de poziție ar trebui să aibă în CV trecute abilități precum lejeritate în comunicarea interpersonală, capacitate analitică și gândire logică, înțelegerea proceselor de afaceri, atenția la detalii, orientarea către rezultate. 

Conform celor mai recente anunțuri publicate pe BestJobs, unul dintre cele mai bine plătite joburi este pentru un Java Developer în cadrul unei companii cu sediul în Germania, ce dezvoltă aplicații software pentru clienți internaționali. Oferta salarială pentru un senior (cu peste 5 ani de experiență) ajunge la 4.000 de euro net, iar activitatea poate fi făcută de oriunde.