Pierderi provocate de blocarea accesului la resursa de lemn

Asociația  Industriei  Lemnului – Prolemn atrage atenția asupra blocajelor din aprovizionarea populației cu lemn de  foc și a industriei lemnului cu resursa necesară, prin noile proceduri de revizuire retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „În plină criză energetică, blocarea accesului la resursa de lemn este echivalentă opririi reactoarelor de la Cernavodă. Concomitent, prin deficitul artificial de lemn creat, deturnăm către lemn de foc resursa esențială pentru industrie și ne asumăm dublul efect al sărăciei energetice a populației și al reducerii capacităților de producție a industriei lemnului – cu consecințe economice și sociale îngrijorătoare”.

AIL – Prolemn face o analiză a situației, în care subliniază:

Blocarea accesului la resursa de lemn este echivalentă opririi reactoarelor de la Cernavodă

Blocarea resursei de masă lemnoasă prin reglementări disfuncționale reprezintă o pierdere enormă pentru sectorul energetic național. Calcule simple arată că biomasa blocată prin măsurile Guvernului echivalează energetic cu oprirea a două reactoare nucleare. În același timp, lipsa de resursă din piața lemnului a generat prețuri foarte mari ale lemnului de foc, cu consecința deturnării de resursă valoroasă de lemn către lemn de foc, afectând producția industrială a unui sector vital al economiei naționale. Prejudiciile blocajului accesului la resursa de lemn sunt suportate de populație și de industria lemnului.

În mixul energetic al României, energia nucleară produsă la nivelul anului 2020 a fost de 11.709 GWh, reprezentând 17% din totalul producției de energie electrică la nivel național. Pentru a compara doar ce poate fi comparat, această energie este echivalentă cu 1.006 ktep (kilotone echivalent petrol – unitate de măsură echivalentă pentru energia produsă prin arderea combustibililor).

În același timp, în țara noastră au fost consumate pentru producția de energie 14 milioane de tone de biomasă (lemn de foc, peleți, brichete, deșeuri din prelucrarea lemnului), cu un echivalent energetic de 3.652 ktep.

Un calcul simplu arată că fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear. 

Estimarea noastră, expusă în poziția publică prezentată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este că recoltarea a minim 4 milioane m³ de biomasă sunt blocate doar de pe proprietățile forestiere mici și din vegetația aflată în afara fondului forestier, prin procedurile de punere în valoare greoaie introduse de SUMAL 2.0 – echivalentul opririi a două reactoare nucleare.

Măsuri recente, instituite prin ordinele de ministru 1945, 1946 si 1947, obligă la o revizuire retroactivă a evaluărilor de mediu pentru amenajamente silvice care au fost legal aprobate, care au parcurs procedura legală de evaluare de mediu în urmă cu 3 sau 5 sau chiar 9 ani, în momentul aprobării lor. Chiar și amenajamente aprobate de Minister în urmă cu 1 lună trebuie să intre în revizuire acum, cu blocarea executării unei mari părți a lucrărilor silvice, cu efect în amplificarea artificială a deficitului de lemn din piață !

Lipsa biomasei pentru energie afectează grav producția industrială

Lipsa acestei cantități de resursă de pe piața lemnului a dus la explozia prețurilor lemnului de foc până la nivelul la care lemnul de lucru, resursa esențială pentru industria de prelucrare, este deturnată către sobele populației.

La un preț de peste 500 de lei/m³ pentru lemnul de foc, bușteanul de gater din fag merge direct în lemn de foc, fără sortare. Marea majoritate a firmelor din industria lemnului lucrează la 25-50% din capacitate, fiind semnalate și cazul a numeroase unități care opresc producția și nu mai pot onora contractele în curs.

Prin blocajul evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, Guvernul creează deficite artificiale pe piața lemnului, cu efecte enorme asupra capacităților de producție industrială și a rezilienței energetice a populației în prag de iarnă. 

În timp ce obligă la revizuirea retroactivă a amenajamentelor legal aprobate, care au parcurs procedura de evaluare de mediu, timp de doi ani de la începerea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor, Ministerul Mediului nu a făcut aproape nimic pentru a rezolva problema reală a amenajamentelor silvice care se aplică fără evaluare de mediu și a ignorat complet concluziile dezbaterilor publice la care au participat reprezentanți ai mediului academic și universitar, organizații de pe întreg lanțul valoric pădure-lemn și din societatea civilă.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a transmis Ministerului împreună cu Federația Proprietarilor de Pășuni și Păduri Nostra Silva un set de măsuri concrete pentru deblocarea situației. Documentul este publicat pe site-ul www.pro-lemn.ro. 

1. Simplificarea procedurilor de punere în valoare pe micile proprietăți și pentru vegetația din afara fondului forestier – modificarea HG 497/2021.
2. Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a unei finanțări corecte a sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027, cu introducerea unor măsuri de compensații pentru pădurile incluse în situri Natura 2000, de finanțare a accesibilizării fondului forestier, de investiții în tehnologie, de exploatare prietenoasă cu mediul și de creare a infrastructurii pentru valorificarea masei lemnoase în formă fasonată.
3. Notificarea titularilor amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare de mediu pentru a iniția parcurgerea procedurii în cel mai scurt timp, cu termen de conformare.
4. Modificarea OM 1947/2021 în sensul eliminării obligativității revizuirii amenajamentelor pentru titularii amenajamentelor care au parcurs o procedură de evaluare de mediu.
5. Publicarea de către ANANP a unei hărți GIS pentru toate siturile Natura 2000, cu speciile și habitatele protejate precum și măsuri de conservare unitare la nivel național pentru fiecare specie și habitat.
6. Identificarea generică, la nivel național, a lucrărilor silvice care pot avea un impact de mediu negativ semnificativ, și doar pentru amenajamentele noi care cuprind astfel de lucrări să se reglementeze parcurgerea unei proceduri cu evaluare adecvată și raport de mediu (poate fi la nivel de normă internă).
7. Inițierea unor măsuri administrative urgente pentru trainingul și creșterea numărului de evaluatori de mediu specializați pe problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.
8. Instruirea personalului de la ANANP și APM-uri privind problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Comisiile de lucru trebuie să fie numite permanent, cu ședințe periodice (după modelul CTAS), nu pentru fiecare amenajament.
9. Verificarea cauzelor blocajelor evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care au început această procedură în 2021 și luarea de măsuri imediate de deblocare.
10. Constituirea unui grup operativ la nivelul Ministerului, cu participarea părților implicate și interesate, respectiv reprezentanți ai proprietarilor de păduri, ai administrației silvice, ai industriei lemnului, ai firmelor de amenajare, APM-uri, ANANP, Gărzi Forestiere, pentru monitorizarea implementării unui plan de măsuri coerent pentru fluidizarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.

Lemnul este o resursă regenerabilă,
iar pădurile României sunt în creștere

Conform datelor din ultimul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN), România recoltează aproximativ 60% din creșterea anuală a pădurii. Volumul nerecoltat se acumulează în păduri. Între cele două cicluri ale IFN (2012-2018), stocul de masă lemnoasă pe picior a crescut cu 133 de milioane m³ și se situează la valoarea de 339 m³/ha, mai mult decât dublu față de valoarea medie europeană. Suprafața împădurită a României a crescut de la mai puțin de 6,5 milioane ha după Al Doilea Război Mondial până la aproape 7 milioane ha astăzi.