Rezultatele financiare ale Patria Bank la 30 septembrie 2021, aferente primelor trei trimestre din an, prezintă un profit net de 7,2 mil. lei, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului 2020, survenit în principal din evoluția favorabilă a veniturilor operaționale, dar și dintr-o contracție a costurilor operaționale ce a condus la un Rezultat Operațional cu 66% mai mare (+12,2 mil. lei) la septembrie 2021 față de septembrie 2020. 

Consolidarea nivelului de profitabilitate, cu rezultate pozitive în primele nouă luni ale anului 2021, reprezintă cumulul deciziilor strategice pe care Banca le-a implementat, concretizându-se în următoarele repere financiare atinse la 30 septembrie 2021:

• Credite nou acordate în valoare de peste 762 mil. lei în cursul anului 2021, ceea ce a condus la o creștere a portofoliului de credite performante cu 16%, respectiv 265 mil. lei comparativ cu decembrie 2020. 
• Îmbunătățirea structurii bilanțiere a băncii prin creșterea ponderii creditelor nete în total active la 56% de la 52% în decembrie 2020, cât și creșterea indicatorului credite/depozite clientelă de la 66% la sfârșitul anului 2020 la 72% la septembrie 2021. 
• Majorarea veniturilor operaționale cu 9% la septembrie 2021 față de septembrie 2020 pe toate componentele din structură, această evoluție incluzând un impact negativ în veniturile din dobânzi de aproximativ 7 milioane lei din scăderea indexului de dobândă ROBOR, evoluție inversată începând cu trimestrul IV al anului 2021. 
• Optimizarea și reducerea cheltuielilor operaționale cu 1,7 mil. lei, adică cu 2% în primele nouă luni din 2021, față de perioada similară din 2020. 
• Evoluția favorabilă a rezultatului operațional la septembrie 2021 (creștere de +66% vs. septembrie 2020), în contextul comportamentului bun la plata al clienților, a permis băncii să accelereze reducerea ratei NPE prin înregistrarea de cheltuieli suplimentare cu ajustările de depreciere și să includă cheltuieli suplimentare cu impozitul amânat cauzate de expirarea pierderilor fiscale istorice, raportând astfel la septembrie 2021 o creștere a profitului net de +20% vs. septembrie 2020 
• Menținerea unei baze de capital solidă evidențiată de nivelul Ratei Fondurilor Proprii în jurul nivelului de 20%, atât la nivel individual, cât și consolidat la nivelul Grupului Patria Bank. 

„Rezultatele confirmă tendința pozitivă înregistrată în ultimii doi ani și demonstrează capacitatea noastră de a ne adapta rapid la contextul pieței, prin oferirea de servicii clienților noștri în orice condiții și într-un mediu aflat în schimbare rapidă, cât și viziunea solidă asupra direcției noastre și a creșterii urmărite. Vom continua strategia de a ajunge la cât mai mulți români prin digitalizarea produselor și serviciilor, folosind în același timp rețeaua de sucursale pentru a deservi clienții în interacțiune directă, personală, cea mai potrivită pentru consultanță și relaționare strânsă cu aceștia.

Viziunea noastră este să devenim tot mai sustenabili și să avem toți stakeholderii – clienții, colegii, acționarii și comunitățile în care acționăm – implicați și mulțumiți de serviciile noastre. Continuăm să promovăm incluziunea financiară, drept element cheie pentru dezvoltarea individuală și a comunităților, și ne concentrăm pe a oferi servicii într-un mod tot mai simplu și ușor de utilizat. Menționez aici noua platformă de înrolare clienți, 100% online, Patria de Oriunde, care evoluează rapid, se bucură de un feedback pozitiv din partea clienților și prin intermediul căreia vom lansa anul viitor și produse de creditare”, a menționat Burak Yildiran, CEO Patria Bank.

Pentru dezvoltarea învățământului antreprenorial agricol și a viitoarei generații de fermieri mici și mijlocii, organizația Junior Achievement (JA) România și Romanian-American Foundation continuă proiectul „Agribusiness în școală”, pe baza parteneriatului inițiat din 2015. Beneficiari sunt profesori și elevi din licee cu profil agricol.

Activitățile de tip learning by doing se desfășoară în format hibrid, cu exemple și studii de caz reale din domeniul agribusiness. Resursele digitale sunt disponibile gratuit pe platforma de e-learning JA Inspire™. Totodată, este asigurată oportunitatea de participare la Incubatorul Național JA BizzFactory™ cu o idee de afacere, cele mai active echipe, cu idei fezabile, putând beneficia de susținere financiară pentru dezvoltarea afacerii. 

În anul școlar 2020-2021, 1.026 de elevi (840 profil agribusiness) din 29 de licee agricole au participat la programul JA Educație antreprenorială. De asemenea, Incubatorul Național JA BizzFactory^TM a atras 400 elevi de la profilul agribusiness, iar 54 de echipe au dezvoltat o mini-companie în domeniu. Două mini-companii agribusiness – DUDEE, Liceul Tehnologic Jacques M. Elias, Sascut și Șofrania, Liceul Teoretic Traian Vuia, Făget – au fost desemnate câștigătoare după finala națională Compania Anului 2021 și le-au fost acordate, cu sprijinul Romanian-American Foundation, granturi pentru dezvoltarea viitoare a afacerii. Membrii echipei Dudee doresc să readucă în atenție una dintre ocupațiile vechi din zona Bacăului, respectiv creșterea viermilor de mătase și comercializarea produselor obținute din această activitate: „Experiența avută în programul JA de antreprenoriat este complexă, pentru că testează răbdarea și motivația. În schimb, activitățile se derulează progresiv, de la simplu la complex, încurajându-ne să ne depășim limitele. Mai mult, ne-a determinat să căutăm foarte multe informații, să fim atenți în selectarea lor și să ne gândim cum le putem folosi. Am fost surprinși să vedem că ne putem depăși așteptările pe care le aveam de la noi și de la echipă, obligându-ne să regândim ceea ce credeam despre noi și despre potențialul nostru”.

Business-ul gândit de echipa Șofrania este cel de cultivare a șofranului, aurul roșu. Pe termen lung, elevii doresc să atragă clienții interesați să achiziționeze acest condiment și turiștii către zona lor, Țara Făgetului: „Dacă ar fi să împărtășim câteva impresii despre experiența noastră, am putea spune că ne-a ajutat să descoperim o latură pe care nu știam că o avem, și anume competitivitatea – în momente de tensiune, fair-play față de competitori și perseverență în munca depusă. Oportunitatea de a sta de vorbă, la webinare și sesiuni de consultanță, cu oameni de specialitate, ne-a îndemnat să atingem cea mai bună versiune a noastră în muncă. Mulțumim! Suntem mândri de premiul obținut!”

Activitățile din cadrul proiectului Agribusiness în școală vor continua și în anul școlar 2021-2022, implicând profesori și elevi din licee agricole în diferite experiențe educaționale practice, cu o componentă antreprenorială. Cadrele didactice vor putea participa gratuit la cursul certificat de competențe antreprenoriale (program de formare acreditat de Ministerul Muncii și Ministerul Educației), primind, de asemenea, suport și asistență în derularea programului JA Educație antreprenorială la clasă, iar elevii  vor avea acces la testarea internațională Entrepreneurial Skills Pass (ESP), la webinare de pregătire, precum și la suportul consultanților voluntari din mediul de agribusiness pentru dezvoltarea idelor de afaceri (mini-companii pilot) în cadrul Incubatorului BizzFactory. 

Fundația Globalworth și Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură lansează competiția internațională „2031 NOW_our cities in 10 years”, adresată studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România: „Concurenții sunt invitați să elaboreze o viziune urbană în care spațiile pot acționa ca generator de locuri mai bune atât pentru utilizatorii direcți, cât și pentru comunitatea din apropiere. Acest lucru va fi ilustrat pe un teren generic, cu o suprafață de 20.310 metri pătrați (2.031 ha). Tema invită participanții să introducă în această parte de oraș clădiri cu destinaţie mixtă, spații pentru comunitate, parcuri, infrastructură, toate conectate într-o nouă articulație care poate fi construită în 2031”. Cerința pentru viitorii arhitecți din Polonia şi România, reliefată de inițiatorii competiției, „presupune spirit vizionar și anticipare a modului în care ne modelăm oraşele pentru viitorul apropiat”. 

Imaginarea unei viziuni, exprimate într-un proiect, trebuie trimisă până în data de 20 ianuarie 2022. Câștigătorii vor fi răsplătiți cu premii în valoare de 11.000 de euro, cu posibilitatea de a-și prezenta propunerile la High Tech Learning Center din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București și cu publicarea lucrărilor într-un catalog dedicat. Înscrierile în competiție vor fi evaluate de membrii unui juriu internațional, nume ușor recognoscibile în lumea arhitecturii. Printre aceștia se numără planificatori şi urbanişti notabili, arhitecți internaţionali și reprezentanți ai organizatorilor: Bruno Andreșoiu, Arjan Dingsté, Krzysztof Ingarden, Dimitris Pergamalis, Jakub Szczęsny şi Andrei Șerbescu.

Georgiana Iliescu, director executiv al Fundației Globalworth: „2031 NOW_our cities in 10 years este competiția prin care facem pași spre îndeplinirea angajamentului de a construi orașe cât mai funcționale, sustenabile și armonioase pentru comunitățile noastre de business și nu numai. Ne bucurăm să avem alături în acest demers un partener ca Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură, cu ajutorul căruia susținem viitorul arhitecturii în cele două țări în care Globalworth este lider de piață: Polonia și România. Globalworth construiește clădiri de birouri și în munca de zi cu zi am devenit.cu toții conștienți de importanța mărită a arhitecților. Ei sunt cei care ne modelează casele, clădirile de birouri, orașele, locurile în care ne modelăm, la rândurile noastre, viețile. Sperăm că acest concurs internațional, cu juriul prestigios pe care a reușit să îl clădească, va încuraja și solidifica viitorul arhitecturii”. 

Bruno Andreşoiu, preşedinte al Asociaţiei Igloo – Habitat şi Arhitectură: „Concursul este, pentru studenții la arhitectură, cel mai bun antrenament pentru provocările profesiei în care se pregătesc să intre și ar fi recomandat, după mine, să facă parte din curricula, cu o pondere măcar egală cu practica. Concursul de idee este substanța cea mai hrănitoare pentru mintea care trebuie să continue să viseze în timp ce lucrează cu materie grea, cu constrângeri și legi uneori absurde. Expunerea minților tinerilor arhitecți la tematica și rigorile concursurilor de idee este formativă în cel mai semnificativ mod. A putea crea, primi comentariile unor jurați cu experiență și câștiga un premiu este o șansă de care niciun student arhitect nu ar trebui să fie lipsit. 2031 NOW_our cities in 10 years, concursul pe care avem privilegiul de a-l organiza împreună cu Fundația Globalworth, înseamnă în primul rând un prilej de meditație creativă pentru cei aproape arhitecți, dar și oportunitatea de a expune public viziunile care vor da formă orașelor viitorului nostru”.

Premii:

• Locul 1: €5000 + Publicare catalog
• Locul 2: €3000 + Publicare catalog
• Locul 3: €1500 + Publicare catalog
• 3 mențiuni a câte €500 fiecare + Publicare catalog

Termen-limită înscrieri: 20 ianuarie 2022   
Anunțarea câștigătorilor: 10 martie 2022

Pentru mai multe informații despre tema de concurs, condiții și calendar, puteți accesa www.2031now.com sau scrie la adresa de e-mail: welcome@2031now.com.

Parteneri instituționali sunt Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Uniunea Arhitecților din România, SHARE architects, Registrul Urbaniştilor din România, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România. Partener academic este Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Fondurile europene fără precedent disponibile trebuie tratate ca o șansă, iar România trebuie să-și valorifice inteligent resursele, a spus Radu DUDĂU, Co-Fondator și Director General, Energy Policy Group, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.

Fit for 55 este o propunere de directive și regulamente care urmează să fie în negociere până în 2023, a precizat Radu Dudău: „Nu există nimic obligatoriu acum. E foarte potrivit ca parlamentarii să aibă poziții în cunoștință de cauză, să se consulte la nivel interpartinic”.

Radu DUDĂU a spus că România poate beneficia de fondurile necesare, dacă Guvernul face ceea ce trebuie să facă: „În zona de energie, constat cu consternare, că un instrument esențial al Pactului Ecologic European, numit Fondul pentru Modernizare, care, în momentul actual, pentru deceniul 2030, doar pentru România, asigură mai bine de 10 miliarde euro, nu dispune, nici la această oră, cu un an întârziere, de ghidul de implementare. Suntem singurul stat beneficiar care nu avem niciun fel de reguli pregătite, la această oră, despre cum anume se vor depune proiectele, care sunt principiile de alocare, eventuale scheme suport. De asemenea, Fondul pentru Tranziție Justă are întârzieri mari.

Ne confruntăm cu acest fenomen al unei lipse de capacitate administrativă, în special în zona guvernamentală, de ani de zile. Parlamentarii au menționat acest aspect și au spus că ar vrea să vadă fundamentări cantitative, numerice, venite din partea Guvernului”.

Dacă nu găsim o soluție la această problemă, nu vom reuși sa atragem banii, a mai spus Dudău: „Este și vina sistemului de patronaj și clientelism al partidelor mari, care pur și simplu tratează Guvernul, instituțiile cheie, ca locuri unde își plasează clienții politici. S-a ajuns până la punctul în care, în momentul de față, Guvernul s-a destrămat pentru că a intrat în trepidații în fața sumei imense de bani care le sta in cale și partidele se gândesc cine să gestioneze aceste sume de bani. Trebuie să depășim tocmai această paradigmă. Trebuie să gândim altfel. Trebuie să vedem care este interesul național și, in al doilea rând, sa aducem în  guvern și structurile de decizie și de elaborare de planuri și strategii oameni competenți, inclusiv să găsim modalitatea de retribuire competitivă (…) Sunt fonduri fără precedent disponibile. E un moment care trebuie tratat ca o șansă. Riscurile trebuie cântărite cuantificat și România trebuie să-și valorifice inteligent resursele”.

El a amintit ca există deja Regulamentul european 1119 din 2021, care înseamnă, de fapt, legea climatică europeană: „Există deja un regulament european în care sunt ținte stabilite pentru 2030 și pentru 2050. Acestea nu sunt o chestiune facultativă.

Noi, în acest moment, ar trebui să avem deja o strategie națională de ieșire controlată din sectorul cărbunelui. În caz contrar, piața însăși o va face într-o într-un mod mai dureros. În schimb, politicienii preferă să facă promisiuni care adesea nu sunt sincere. Pentru că, în privat, ei știu ca nu vor putea investi dincolo de 2030 în aceste industrii. Este un moment al onestității”.

Radu Dudău spune că proiectul gazelor din Marea Neagră este de importanță națională: „Sper să fi învățat ceva din lecția 2018 (n.n. legea offshore), că va prevala rațiunea și să înțelegem că este ultimul tren pentru acest mare proiect de investiții numit gazele românești în Marea Neagră”.

Preluat de pe FinancialIntelligence.ro

Fondul Proprietatea („Fondul”) a publicat astăzi rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale anului și face următoarele precizări: 

Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele nouă luni ale anului 2021 a fost de 3.097,7 milioane lei. Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2021 a fost reprezentat de câștigul net nerealizat aferent participațiilor Fondului înregistrate la valoare justă prin contul de profit și pierdere, însumând 2.620,3 milioane lei, generat de OMV Petrom SA ca urmare a evoluției pozitive a prețului acțiunilor companiei în primele nouă luni ale anului 2021 (creștere de 370,6 milioane lei, prețul acțiunilor crescând cu 25,7%) precum și de creșterea valorii companiilor nelistate ca urmare a procesului de evaluare a acestora (în principal ca urmare a evaluării Hidroelectrica SA, care a înregistrat o creștere de 2.104,6 milioane lei).

Profitul realizat de Fondul Proprietatea în trimestrul încheiat la 30 septembrie a fost de 1.296,7 milioane lei.

Veniturile brute din dividende pentru primele nouă luni ale anului încheiat la 30 septembrie 2021 includ dividendele de la companiile din portofoliul Fondului, în special din partea Hidroelectrica SA (456,0 milioane Lei) și OMV Petrom SA (122,8 milioane Lei).

Randamentul total al acțiunilor tranzacționate pe BVB în cursul trimestrului al treilea al anului 2021 a fost de 1,66%, în timp ce randamentul total al acțiunilor tranzacționate în cursul primelor nouă luni ale anului a fost de 35,07%. Pentru GDR-urile tranzacționate pe LSE, randamentul total în T3 2021 a fost de -4,68%, în timp ce în cursul primelor nouă luni ale anului a fost de 30,72%.  

La 30 septembrie 2021, VAN ajustată pe acțiune a fost cu 31,14% mai mare decât VAN pe acțiune la 31 decembrie 2020, de 1,6974 Lei.

Valoarea totală a VAN la 30 septembrie 2021 a fost cu 19,5% mai mare comparativ cu cea de la sfârșitul anului 2020, în timp ce valoarea VAN pe acțiune a crescut cu 22,6% în aceeași perioadă. OMV Petrom SA, cea mai mare participație listată din portofoliu, a înregistrat o creștere a valorii prețului acțiunii de 25,7%, cu un impact total în VAN de 370,6 milioane lei. În plus, au fost înregistrate dividende în sumă de 116,7 milioane lei. Valoarea participației Hidroelectrica SA a crescut cu 2.104,6 milioane Lei, ca urmare a actualizărilor evaluării din martie, iunie și septembrie 2021 și în plus, au fost înregistrate dividende de la această companie în valoare de 456,0 milioane lei.

Pentru informații mai detaliate despre rezultatele financiare pentru T3 2021 vă rugăm să consultați raportul de pe FondulProprietatea.ro   sau BVB.ro