• Borbely: Avem în vedere reanalizarea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, în funcție de ceea ce s-a decis în Uniunea Europeană în ultimul an

Nu am reușit, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vor aduce, prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră, investiţii de 6-7 miliarde de dolari; sper să o dăm în curând, pentru că altfel o să stăm la coadă, a declarat, a declarat László BORBÉLY, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.

László BORBÉLY a spus: „Trebuie să formulăm un punct de vedere în interesul naţional al României, în ceea ce privește Fit for 55, care este o problematică foarte complexă. Sunt douăsprezece propuneri legislative în momentul de față la Uniunea Europeană. Acest proiect trebuie analizat din punct de vedere tehnic, politic și inter-instituțional în ceea ce priveşte dorinţele noastre pentru a ieşi  învingători, adică să avem o economie verde, dar nu cu costuri pe care ulterior nu putem să le acoperim.

Noi suntem pentru această decarbonizare, pentru un viitor verde, dar trebuie să vedem care sunt posibilitățile României. Avem o țară bogată în resurse, avem gazul din Marea Neagră despre care tot discutăm din 2012, dar nu am reușit cu toții, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vin cu o investiție de șase- șapte miliarde de dolari și să le punem pe masă decizia noastră. Am modificat de nu știu câte ori această lege offshore și sper să dăm în curând acest răspuns, pentru că, altfel, o să stăm la coadă – este Turcia, sunt alte țări care ne iau fața.

În ceea ce privește punctul de vedere al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, noi avem o strategie din 2018, o nouă viziune, există aici ODD 13 Schimbări climatice, dar sunt şi celelalte ODD care sunt legate – agricultură sănătoasă, susținerea agriculturii eco, producţia în România de produse cu valoare adăugată, să nu mai fim importatori, ci exportatori de produse finite, așa cum a fost România timp de mulți ani.

Deci, avem o Strategie de Dezvoltare Durabilă, avem un plan de acțiune pe care îl finalizăm împreună cu un Consiliu Consultativ format din 34 de oameni care sunt înțelepții neamului pe dezvoltare durabilă. Avem o primă monitorizare în 2020 cu privire la stadiul în care ne aflăm cu cele 17 ODD, pe baza a 98 de indicatori.

Avem un parteneriat cu Institutul Național de Statistică, finalizăm planul de acțiune pe bază de indicatori. Anul viitor pot să știe politicienii, guvernul, Parlamentul ce am făcut și cu ce avem de făcut. Trebuie să existe o colaborare inter-instituțională şi trebuie să ne grăbim. Aici, la mecanismele de implementare a PNRR , dacă nu vom avea hotărârile de Guvern finalizate cât de curând și este un calendar care este cât de cât depășit, atunci vom pierde prima tranșă de bani care vor veni în România; trebuie să clarificăm aceste probleme.

Departamentul este un fel de catalizator, putem chema ministere pentru diferite zone, gen risipa alimentară, achizițiile publice etc, pentru a finaliza legislația și să o aplice. Cred că în momentul de față cel mai important este să avem un nou Guvern și acest Guvern să vină cu acele propuneri legislative și guvernamentale nu numai până la sfârșitul anului viitor, ci până în 2030, care să ne arate direcția clară. Suntem o țară mare în Uniunea Europeană, putem influența unele decizii dar evident suntem una din cele 27 de țări.

Mai am ca deziderat să terminăm cât mai curând reanalizarea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice care, după lupte seculare care au durat vreo opt ani, este finalizat,  dar trebuie să îl analizăm în funcție de ceea ce s-a decis în Uniunea Europeană în ultimul an. Este nevoie de sprijinul tuturor factorilor de decizie, avem nuclee în fiecare minister, la nivel de directori şi experţi, noi știm să penetrăm în aceste ministere pentru că sunt oameni care sunt legați de Departament. Avem o nouă meserie, de expert în dezvoltare durabilă. Noi suntem pregătiți pentru a face pasul următor, dar avem nevoie de toți cei care vâslim în această barcă a înverzirii economiei, dar cu costuri care să fie suportabile pentru România”.

Referitor la Codul sustenabilității dedicat al economiei circulare, domnul Borbely a spus: “Vom avea un Cod transparent aşa cum este în Germania, un site din care toţi cetăţenii pot să-şi dea seama ce fac entităţile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupţiei, pentru egalitate de gen şi altele. Acum este acea raportare nefinanciară, la sfârșitul fiecărui an, pe lângă raportarea financiară, companiile  mai  adaugă 5 -10 pagini de raportare nefinanciară. Nu există transparență.Deja avem un draft de lege care va fi implementat cel puţin din anul anul 2023. Până anul viitor vom avea legea. Vom avea un consiliul de administrație cum este în Germania și vom avea un chestionar foarte clar pentru toate companiile prin care să spună ce au făcut în anul respectiv. Sper să avem în curând și o strategie și după aceea un plan de acțiune pe economie circulară”.

Creșterile prețurilor la energie nu sunt cauzate în principal Green Deal sau Fit for 55, este un context cu totul și cu totul mai larg din punct de vedere internaţional, precum și anumite jocuri dinspre Est, de la Gazprom, și cererea crescută în Asia, a spus Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde”. Domnia sa a continuat: “Sigur că și Green Deal şi Fit for 55 au avut o influență prin scăderea producției de gaz în interiorul Uniunii Europene, pentru că se dau mesaje greșite și confuze în ceea ce privește gazul și atunci companiile nu mai investesc, nu mai fac explorări. Un alt motiv este creșterea certificatelor de CO2, care în mod evident au dus la anumite creșteri.

Dar nici măcar această creștere a prețurilor la energie nu am văzut să diminueze hotărârea de a merge în direcția Green Deal și, mai nou, nici COP 26.  Desigur, COP 26 a adus câteva știri bune, dar în mod clar prin neparticiparea unor importanți jucători nu putem spune că este un succes.

Ne este clar tuturor că, doar prin efortul Uniunii Europene, nu putem să schimbăm situația la nivel planetar. Am o teamă că facem niște eforturi susținute şi nu vom schimba situația generală, dar putem pune în pericol competitivitatea industriei europene”.

Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, a mai spus: “Suntem reprezentanții României la Bruxelles și trebuie să vedem în ce măsură putem găsi acel echilibru între nevoia de a face politici europene, de a merge în direcția pe care o doresc colegii noștri din Uniunea Europeană, din alte țări, din instituțiile europene, dar în același timp să nu uităm de specificul României şi de interesele ei.

În ceea ce privește Green Deal și Fit for 55, există un puternic angajament politic de a merge în această direcție. Această hotărâre nu a fost redusă, spre surprinderea mea, nici de pandemia Covid 19, au fost nenumărate declarații că lucrurile rămân în aceeași direcție, ba chiar că trebuie accelerate. Şi chiar și în contextul dificil al creșterii prețurilor la energie am simțit și la Comisia Europeană și la majoritatea celor din Parlamentul European că doresc să meargă în aceeași direcție. (…)

Săptămâna trecută, ca președinte ITRE, am condus o delegație la Washington și am avut o ședință de lucru cu Comisia de crize climatice din Congresul Statelor Unite ale Americii. Chiar dacă nu este același entuziasm ca în Uniunea Europeană, în mod clar lucrurile s-au schimbat în Statele Unite ale Americii, cel mai important jucător economic de pe glob și partenerul Strategic al UE și al României. Chiar reprezentanți ai Partidului Republican care au participat la ședință înțeleg că trebuie să mergem într-o anumită direcție. Acolo lucrurile sunt puțin diferite şi nu va fi același parcurs ca al Uniunii Europene, dar există aceeași hotărâre ca în Orizontul anilor 2050 să existe decarbonizare și să ajungem la situația în care nu mai emitem gaze cu efect de seră.

Cred că, ținând cont de aceste lucruri, noi trebuie să înțelegem că aceasta este direcția, că trebuie să ne adaptăm, să vedem unde putem să ajustăm lucrurile în interesul României și mai ales să vedem care sunt oportunitățile pe care le avem. Pentru că, într-adevăr sunt și provocări și la nivel european, dar și la nivel național. Există un risc de pierdere a competitivității unor ramuri industriale, mai ales industria grea.

În Fit for 55, avem Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), care poate ajuta anumite activități economice, cărora le va crește costul de producție, să rămână competitive. Există anumite riscuri în ceea ce privește pierderea unor locuri de muncă pe producția de cărbune de exemplu. Avem Just Transition, dar este insuficient, va trebui să mai facem eforturi și din bugetul național. Avem riscul creșterii prețurilor la energie stau nerevenirii la un preț acceptabil de către populație, de către industrie. Aici avem alte mecanisme, inclusiv pe ajutorul de stat.

Este adevărat că, în decursul câtorva ani, atunci când vom avea o pondere mare de regenerabile și – total de acord în cazul României şi al altor țări – de energie nucleară, această fluctuație pe care o vedem datorită jocului cu prețul gazului, cu prețul petrolului, cu combustibilii fosili nu va mai fi atât de fluidă. Exceptând niște situații climatice foarte dificile în care nu va mai bate vântul sau nu vom mai avea soare, vom avea predictibilitate, investițiile sunt clare, vom avea maturizare acestora, randamentul, schemele de ajutor, poate chiar acele contracte pentru un preț garantat. Aşa că lucrurile nu vor mai fi atât de fluctuante. Şi în cazul energiei nucleare știm ce investiții avem, în cât timp le amortizăm, voi fi doar mici fluctuații ale pieței.

Green Deal ne va ajuta, va duce la o stabilitate, va duce la o scădere a vulnerabilității față de actori noneuropeni, va crește securitatea energetică a Uniunii Europene la prețuri care vor putea deveni acceptabile prin luarea altor măsuri și prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, extrem de importante.

Văd în Parlamentul European un entuziasm chiar dincolo de ţintele stabilite de Comisia Europeană pe Fit for 55. Partidul Popular European are o poziție echilibrată și maximală în ceea ce privește țintele propuse de Comisia Europeană. În opinia noastră nu putem trece peste aceste ținte, ba chiar cred că pe extinderea ETS ar trebui să mai stăm de vorbă, la fel cum trebuie să vedem în ce măsură putem impune de acum o dată pentru trecerea la producția exclusivă de mașini electrice. Din acest punct de vedere sunt câteva lucruri pe care le vom susține.

Însă la toate celelalte grupuri politice văd un entuziasm foarte puternic, sper ca acest entuziasm să aibă la bază și o fezabilitate a implementării acestor măsuri pentru că, evident, putem impune ce ținte dorim, dar este important ca aceste ținte să poată fi implementate și implementabile. Şi atunci rolul Consiliului, rolul României, inclusiv prin europarlamentarii care reprezintă România la Bruxelles, trebuie să fie pentru găsirea unui echilibru, de a fi ambițioși, de a rămâne în această direcție, de a nu schimba ținta pentru 2050, de a nu schimba cei 55% pentru 2030, dar nu trebuie să venim cu lucruri care nu sunt fezabile. Vă spun cu sinceritate. Extinderea către sistemul de transport, faptul că vom avea combustibili mai scumpi – aceste măsuri nu vor duce la scăderea emisiilor pentru că oamenii nu vor cumpăra automat mașini cu motor electric doar pentru că va crește puțin prețul la benzină și motorină. Din păcate va crește sărăcia energetică, va lăsa oamenilor un şi mai mic spațiu pentru alte nevoi, pentru investiții, pentru educație și vor crește costurile unor produse importante precum cele alimentare și nu numai.

Toată lumea înțelege că trebuie să salvăm planeta, toată lumea înțelege că trebuie să ne schimbăm modul de a consuma, că trebuie să fie mai responsabili, toată lumea înțelege oportunitățile Uniunii Europene de a trece către tehnologii curate. Dar lucrurile nu trebuie forțate la maxim pentru că riscăm ca oamenii să își schimbe opinia şi să nu mai sprijine planurile UE”.

“Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate”

Referitor la includerea gazului în second delegate act, alături de energia nucleară, Cristian Buşoi a spus: “Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate. Şi aici suntem un număr de europarlamentari care insistăm către Comisia Europeană să vină mai repede cu reglementarea în ceea ce privește gazul pentru perioada de tranziție și energia nucleară.

Urmează președinția franceză în primul semestru al anului viitor și aici ne putem coordona foarte bine cu francezii în ceea ce privește energia nucleară, pentru că acolo e chestiune mai puțin ideologică între grupuri politice, gen PPE susţine, S&D nu. Acolo e o chestiune care ține mai degrabă de anumite sensibilităţi naționale. Aşa că cred că se poate găsi un compromis și investițiile în energie nucleară să poată fi susținute.

Evident că nu sunt regenerabilele, dar ajută în mod clar la atingerea țintelor, iar în ceea ce privește gazul am spus-o şi o spun foarte răspicat că sunt un susținător al gazului pentru perioada de tranziție. Dacă tehnologiile de captare şi utilizare a carbonului se vor maturiza – şi sunt convins că se întâmplă acest lucru pentru că am văzut ce eforturi se fac în UE şi mai ales în SUA pentru a investi în cercetare, dezvoltare și pentru a maturiza aceste tehnologii – o mică parte din mixul energetic poate fi asigurat de gaz şi după 2050, gaz care poate fi decarbonizat, emisiile să fie captate și depozitate pentru a nu mai merge în atmosferă.

Momentan, ne lovim de domnul Timmermans, de o anumită sensibilitate a unor colegi din Comisia Europeană și trebuie să recunosc că și în Parlamentul european lucrurile sunt încă complicate. Sper însă că și la presiunea unor state membre, și la presiunea noastră, a unor europarlamentari, într-un timp rezonabil Comisia va veni cu aceste reglementări.

Referitor la gazele din Marea Neagră, sper să le putem exploata cât mai repede posibil. Am fost foarte bucuros atunci când compania Exxon a venit în România, a fost un semnal foarte bun pentru România. Dar, ulterior, au existat multe alte oportunități în alte zone ale lumii pentru Exxon și acum avem această ofertă a Romgaz. Am salutat și salut implicarea Romgaz și preluarea participației Exxon din Marea Neagră. Din discuțiile pe care le am avut și cu OMV Petrom, înțeleg că și acolo există un angajament foarte clar ca o dată ce legea offshore va fi modificată să putem trece şi la exploatare. Este adevărat că trebuie susținerea politică cât mai largă pentru această lege.

Cred că chiar și pentru perioada de tranziție merită să facem această exploatare, ne va ajuta foarte mult, ne va face independenți, ne va da posibilitatea de a exporta. Acest zăcământ este important, dar nu este pentru totdeauna. Este clar că poate ajuta în perioada de tranziție și, dacă tehnologiile de captare a carbonului vor fi larg răspândite, de ce nu, poate și după”.

Subiectul tranziției echitabile spre o economie verde și digitalizată este important pentru toți, nu doar pentru cei vulnerabili din punct de vedere energetic sau din punct de vedere social, a spus Iuliu WINKLER
Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.

“Pentru a putea realiza o tranziție echitabilă acasă, cred că este obligatoriu să atingem, într-un timp cât mai scurt, destul de multe obiective, dar consider că șase sunt cele mai stringente. Trei trebuie să le realizăm acasă și trei la Bruxelles”, a spus europarlamentarul.

În primul rând, este important să conștientizăm faptul că tranziția verde, așa cum este prevăzută în Pactul verde – Green Deal , care se va pune în aplicare prin măsurile prevăzute în pachetul legislativ Fit for 55 – Pregătiți pentru 55, reprezintă, alături de tranziția digitală, soluția Uniunii Europene pentru ieșirea din criză, pentru redresarea din punct de vedere economic, a spus Iuliu Winkler: “În același timp, este pasul pentru a face o uriașă schimbare de paradigmă și de a intra în secolul 21. Cred că tot ceea ce implică această dublă tranziție, verde și digitală, reprezintă cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene, o schimbare chiar mai mare decât introducerea monedei euro. Cred că ne aflăm în fața unei transformări mai mari decât cele rezultate din succesivele tratate ale UE care au mers întotdeauna incremental. Știm că UE se dezvoltă incremental. Facem un pas pe care îl absorbim, apoi mai facem unul. Am avut o lărgire, am asimilat-o, apoi am mai făcut o lărgire. De data aceasta, Comisia Europeană vine și ne propune o schimbare totală atât economică, cât și socială. Acest lucru presupune și o schimbare de mentalități.”

Acasă, în România, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să informăm, spune Winkler: “Nu cred că putem schimba mentalități printr-o directivă europeană sau printr-o hotărâre de guvern. Trebuie să informăm, să dezbatem, să facem educație. Trebuie să promovăm în rândul tinerilor noile transformări astfel încât ei să înțeleagă ce se întâmplă.  Este o încercare grozav de mare. Este un fenomen care a început deja, iar noi trebuie să conștientizăm schimbarea, și, în același timp, să înțelegem că aceasta vine în favoarea noastră, pentru că noi dorim să avem o șansă. Vrem să avem noi o șansă, precum și copiii și nepoții noștri, dar și generațiile viitoare. Sigur, din câte știu eu, localitățile care sunt la Marea Neagră nu se află în pericol de a fi înghițite de ape, dar trebuie să ne gândim că alții sunt într-un astfel de pericol. De exemplu, deșertificarea o constatăm pe pielea noastră, la fel alte probleme ecologice, cum este poluarea. Am dat acte normative pentru cei care au trăit în orașe poluate, dar nu putem cumpăra efectele poluării prin câțiva lei la pensie. Aceasta nu este o soluție. Este doar un mic pansament.”

În al doilea rând,  cred că trebuie să vorbim despre intervenția statului în economie și să reevaluăm această chestiune, a mai spus europarlamentarul: „În condițiile acestei transformări avem nevoie de intervenția statului în economie, nu în sensul dirijismului sau intervenționismului. Trebuie să fim foarte atenți să nu ajungem la intervenționism, la dirijism, trebuie să lucrăm astfel încât să păstrăm economia socială de piață. Statul are un rol, iar acest rol a crescut în pandemie și va rămâne ridicat și în perioada tranziției digitale și verzi. Trebuie să reevaluăm rolul și înțelegerea noțiunii de ajutor de stat. Și nu mă refer aici la ajutorul de stat prin efectul legii, ci la ajutorul de stat ca fenomen. Să vedem ce înseamnă , cât de subtil și fin este acesta în vestul UE. Dacă decid să construiesc un drum de mare viteză este ajutor de stat, dacă asigur internet în bandă largă este ajutor de stat, dacă intervin în educație și asigur educația duală, educația tehnică, de specialitate și acestea sunt ajutor de stat pentru IMM-uri de exemplu. Dacă reduc birocrația înseamnă ajutor de stat. Intervenția statului în economie, ajutorul de stat, trebuie să vină în favoarea mediului de afaceri prin facilitarea unor lucruri și desființarea altora.

Al treilea obiectiv se referă la înțelegerea poziției României în lanțurile valorice, iar asta ne duce la comerțul exterior. Trebuie să fim conștienți că vom parcurge tranziția verde și etapele din Fit for 55. Ca atare, vom avea nevoie de zeci de mii de stații de încărcare electrică pe șoselele României. Le vom produce în România sau le vom importa? Industria noastră auto va avea nevoie de baterii, știm că bateria este cam o treime din prețul mașinii electrice. Vom importa bateriile sau vom reuși să le fabricăm noi? Vorbim de obținerea hidrogenului verde. Una dintre căi este obținerea lui prin electroliză. Vom avea tehnologii și vom construi noi electrolizoare sau le vom cumpăra? Urmează să decidem dacă vom pune într-o situație și mai grea balanța comercială.”

La Bruxelles, va trebui să negociem la sânge interesul național, apreciaza Iuliu Winkler: “Avem nevoie de o creștere a capacității de negociere. Și alții fac același lucru. Interes național înseamnă să poți fabrica baterii, cipuri, să produci energie atomică. Se vorbește despre taxonomie. România este într-o situație bună ca putere de negociere. Suntem în grupul statelor din estul Europei care, în frunte cu Franța, susțin energia nucleară și suntem în grupul statelor care, în frunte cu Germania, susțin gazul natural ca și combustibil de tranziție. Aceste lucruri nu sunt incompatibile, se împacă foarte bine și se află sub umbrela interesului economic național. Se vorbește mult despre neutralitatea tehnologică. Unii spun că este de neatins, alții că este un principiu important. În momentul în care fixezi zero emisii pentru transport, nu înseamnă oare că încalci principiile neutralității tehnologice? Nu ar fi mai bine să reglementăm în așa fel, încât reglementarea dată să poată fi respectată de mai multe tehnologii, în loc de una singură? Se poate ca o autoritate să aleagă mobilitatea electrică și să le refuze pe celelalte, motivând că doar așa poate obține zero emisii, considerând că alte tehnologii azi sunt imature. Dar dacă suntem sinceri, realiști, vedem că și tehnologia care ne livrează mobilitatea electrică este azi imatură.

A doua chestiune pe care trebuie să o urmărim la Bruxelles este să nu cădem în capcana ideologică și nici în cea a grabei. Capcana ideologică este cea întinsă de cei care promovează cu elan ideea distrugerii creative. Ei spun că acum a sosit momentul să facem totul praf si să punem altceva în loc. Nu putem să cădem în capcana distrugerii creative pentru că nu suntem într-un laborator. UE este formată din oameni, printre altele și din oameni vulnerabili. Nu putem să cădem nici în capcana grabei. Comisia Europeană are o strategie foarte perversă. Și anume aceea de a ne inunda cu mii de documente tehnice. Fizic, nu ai timp să le aprofundezi pe toate într-un timp scurt. E aproape imposibil să cuprinzi toate domeniile de la agricultură la energie regenerabilă într-o perioadă limitată de timp. Eu zic că, din acest punct de vedere,  trebuie ne grăbim încet. Festina lente! Să citim, să ne documentăm și rumegăm toate informațiile  astfel încât să luăm decizii înțelepte.

Să te grăbești încet înseamnă și să pui accentul pe echitate. Și aici vin la cel de-al treilea obiectiv pe care trebuie să-l urmărim la Bruxelles. Tranziția dublă, digitală și verde, trebuie să fie echitabilă și să fie stabilită pe trei niveluri: individual, la nivelul comunității și regional. Trebuie să ne gândim la individ, la consumatorul vulnerabil, la persoana care își pierde locul de muncă, la cel care trebuie recalificat la 55 de ani, de exemplu, pentru că mai are de muncit cel puțin 10 ani.  Apoi, echitatea trebuie să fie aplicată  în comunitățile unde avem acești indivizi vulnerabili. Dacă în Valea Jiului am persoane care trebuie sprijinite la nivel individual, acele persoane formează o comunitate, iar dacă avem aceste comunități atunci avem și nivelul regional. Vom avea regiuni în care economia locală sucombă și trebuie sprijinite. Și iată, revenim la ideea intervenției statului.

Toate aceste obiective, și multe altele, trebuie urmărite atent acasă și la Bruxelles.”

Dar, înainte de toate avem nevoie de o soluție urgentă, rapidă, la criza politică de la București, a mai subliniat europarlamentarul: “Fără a avea un guvern stabil, care să aibă timp, pe lângă presiunile zilei, să se ocupe și de perspectiva pe termen mediu și lung. Fără un guvern stabil, care are și operabilitate la Bruxelles, pentru că, azi, de încredere beneficiem, nu vom reuși.”

Potrivit acestuia, toate obiectivele din Pactul verde trebuie realizate: “Am rețineri față de pachetul Fit for 55 nu în legătură cu obiectivele care trebuie atinse, ci în legătură cu soluțiile propuse, pentru că nu știu dacă acest pachet, așa cum se prezintă acum, reprezintă soluția universală pentru toți. Nu cred că acel pachet este potrivit pentru toate statele membre și comunitățile din UE. Sunt optimist și cred că România, prin multele transformări care ne stau în față și pe care le va parcurge, urmează să facă pasul decisiv pentru secolul 21. Dar acest pas trebuie bine pregătit. Este un proces similar celui care a fost declanșat pentru aderarea noastră la UE. Aderarea s-a întâmplat la 1 ianuarie 2007, dar integrarea a început înainte acestei date și va continua multă vreme. Integrarea va însemna pentru noi și intrarea în Fit for 55. Trebuie să fim realiști: unii o vor face mai repede, alții mai încet. Știu doar că trebuie să fie o dezvoltare structurală și să evităm cu orice preț teoria formei fără fond care încă este prezentă în România.”

SURSA: Financialintelligence

Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a anunțat, în premieră, că propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care să discute modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul conferinței Fit for 55/România și Planul UE pentru o tranziție verde, organizată de Financial Intelligence.

Modificarea Legii offshore a fost și rămâne un angajament al USR, a spus Cristina Prună: „Faptul că am ajuns aproape de finalul anului și nu am început discuțiile de modificare a Legii offshore nu e un lucru cu care să ne mândrim, dimpotrivă.  Pentru că există această instabilitate guvernamentală,  aș vrea să fac o invitație: să co-inițiem înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care sa discute acest proiect de lege. Am mai avut în trecut astfel de comisii și pentru Codul electoral sau alte chestiuni. Ar fi o comisie în care Ministerul Ffinanțelor, Ministerul Energiei, ANRM și alte instituții publice să vină și să discute cu parlamentari de specialitate, atât pe finanțe, cât și pe zona de energie. Scopul ar fi să co-inițiem în Parlament o lege care să aibă o susținere cât mai largă. Vorbim de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, dar noi totuși avem rezerve importante în Marea Neagră, care nu sunt exploatate. Suntem în momentul cheie 2021, în care putem să vorbim cu maturitate despre modificările acestei legi și ce ar trebui să se întâmple astfel încât să avem o lege care să permită exploatările de gaze din Marea Neagră.”

Potrivit parlamentarei, înființarea comisiei nu se poate face de la nivelul unui singur grup parlamentar și nici nu ar fi aceasta intenția: „Invit, astăzi, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare să se alăture acestui demers și să facem o dezbatere cat se poate de transparentă, cat se poate de corectă și, în final, să avem un proiect de lege. Stiu că s-a lucrat și la Guvern, am așteptat o lege care să vină de la guvern sau măcar un draft pe care noi, Parlamentul, să-l discutăm. Această comisie ar fi cadrul perfect.”

Cristina Prună a menționat că proiectul va trebui să treacă prin circuitul parlamentar: „Ținând cont că, 10 luni de zile, nu s-a întâmplat nimic, comisia este un bun început și un loc unde această lege ar putea să fie discutată și apoi să ajungă în circuitul parlamentar și să fie și adoptată. Cred că am putea să facem lucrul acesta în următoarea lună și jumătate, nu văd absolut nicio problemă în avea adoptată această lege, dacă începem acum și avem un cadru propice dezbaterilor”.

Potrivit Petrom, modificarea pana la finalul anului a Legii Offshore este esentiala pentru extractia gazului natural din proiectul Neptun Deep. Operatorii așteaptă aceste modificări pentru a lua o decizie de investiții.

În proiectul de mare adâncime Neptun Deep, explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.

Cristina Prună a mai spus: „Legea offshore poate să permită exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar gazul este un combustibil de tranziție. Până la urmă, și statul român are aceeași viziune prin diferitele documente pe care le-a elaborat de-a lungul timpului. Celelalte alternative sunt tot ce înseamnă energia verde. Din păcate, în momentul de față, cadrul legislativ nu este unul care să permită dezvoltarea de noi proiecte. (…)

Evident și energia nucleară este energie curată și ne poate asigura, de asemenea, necesarul de energie pe viitor și stabilitatea sistemului energetic”.

Pactul Verde European și Fit for 55 nu sunt opționale, ci sunt angajamente pentru România, a mai spus Cristina Prună: “Trebuie să ne uităm la ceea ce lăsam în urmă generațiilor viitoare, însă nu ar trebui să lăsăm în urmă o planetă sărăcită, oameni în sărăcie, fie că vorbim de sărăcie energetică sau de alte tipuri.

România, în momentul de față, este nepregătită pentru 55 și este încă departe de a fi pregătită. (…)

Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Acest lucru se traduce în revizuirea mai multor directive – este vorba despre taxarea carburanților, despre introducerea unui mecanism de taxare a carbonului din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană – oțel, ciment, aluminiu etc.

Acest lucru poate părea o politica bună, dar sunt și niște minusuri acolo. De aceea, cred că e nevoie de o dezbatere cât mai largă, inclusiv aici în România, nu numai la Bruxelles”.

Deși pare greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni și români, această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei, asupra vieților noastre, a mai spus parlamentarul: „Asta se traduce în plata poluării pe care o emit anumite sectoare de activitate – sectorul maritim, rutier, aerian, energetic etc.

Lucrul acesta comportă anumite riscuri, cum ar fi afectarea competitivității industriei românești și mutarea anumitor industrii către alte continente, de pildă Asia, precum și afectarea locurilor de muncă în Europa, dar și aici în România. Dacia Spring, prima Dacie electrică este produsă în China. Poate e un lucru pe care l-am luat ca un fapt, dar dacă stam şi ne uitam pe termen lung și vrem sa facem tranziția către vehiculele electrice, lucrul acesta nu este îmbucurător. Ar trebui să ne gândim mult mai atent la cum putem să îmbunătățim lucrurile pentru ca fabrici de baterii să apară aici în România. Vestea bună e că avem resurse de grafit, din care se obține grafenul care intră în compoziția bateriilor. În ultimele luni, chiar de la Ministerul Economiei, fuseseră făcuți pași pentru exploatarea acestei resurse. În ultimele săptămâni, am văzut că a fost stopata această inițiativă. Sper că o să există o înțelegere și o înțelepciune astfel încât să ducem acest proiect înainte și să creăm cadrul pentru ca fabricile de baterii să apară și aici, în România, și să continuăm industria constructoare de mașini. Evident, există și fonduri europene pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon. Putem să creăm un  cadru legislativ stabil predictibil care să permită apariția acestor investiții”.

Anul acesta, prețul energiei electrice și al gazelor naturale au început să crească, iar, în mare parte, și politicile europene au avut o contribuție, a mai spus Prună: „De asemenea, creșterile de prețuri la energie se reflectă în creșterea prețurilor pe lanț.  În luna octombrie, inflația a fost undeva la 8 la sută.

Dacă nu acționăm imediat pentru a atenua acest efect al politicilor verzi, riscul este să creăm mai multă frustrare în rândul populației, să pierdem trenul tranziției verzi și, la final, factura să o plătim noi toți.

Există fonduri europene. Trebuie ca și Parlamentul și Guvernul să acționeze asupra cadrului legislativ, astfel încât aceste fonduri să fie accesate și să se transforme în investiții. Acesta este obiectivul final, să avem cât mai multe investiții în toate sectoarele, prin fonduri europene”.

În opinia Cristinei Prună, în zona de energie, Guvernul ar trebui operaționalizeze Fondul de modernizare, peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să le folosim până în 2030: „Din păcate, am pierdut prea mult timp. Am încredere că, la un moment dat, o să existe acest cadru, o să existe ghidurile, schema de suport, astfel încât piața să poată să acceseze aceste fonduri europene, care să se traducă în noi capacități de producție de energie electrică și, evident, tot ce înseamnă eficiență energetică și modernizarea sistemului energetic, în general. “

Cristina Prună a mai spus că speră ca europarlamentarii români să să se bată pentru a obține mai mulți bani pentru tranziția justă. Ea a mai spus că trebuie opreaționalizate cât mai rapid programele de investiții care se vor desfășura prin PNRR.

Ea a mai adăugat că este întârziată și transpunerea Directivei 944: „Aici există și posibilitatea să avem o lege în parlament. Sa o inițiem în Parlament, astfel încât și contractele bilaterale pe termen lung să fie posibile și să eliminăm monopolul OPCOM și celelalte lucruri atât de necesare pentru crearea cadrului investițional, care să permită apariția de noi capacități de producție”.

Ea a mai amintit că investițiile în sectorul regenerabil au stagnat, menționând că lucrează la o lege în ce privește eliminarea birocrației privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru noi investiții atât în sectorul regenerabil, cat și în cel de stocare.

Sursa: Financialintelligence

Compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace România semnalează creșterea cererii de specialiști în contabilitate și salarizare, care „s-a dublat anul acesta, comparativ cu anii precedenți. Astfel, dacă în ultimii patru ani media specialiștilor în domeniu care se alăturau companiei era de 22, până la acest moment au fost angajați 45 de specialiști în 2021, fără a acoperi tot necesarul previzionat pentru anul acesta. Pentru anul viitor, compania vizează angajarea a 30 de noi specialiști în contabilitate și salarizare, urmând să își mărească astfel echipa cu aproximativ 40%”. 

Analizele făcute de Accace România arată că „pe piața forței de muncă din contabilitate și salarizare, se poate observa o criză la nivelul pozițiilor de Senior (specialiști cu peste 5 ani de activitate în domeniul consultanței), posturi ce necesită o experiență solidă, precum și o serie de competențe esențiale. În prezent, majoritatea industriilor se confruntă cu o criză în ceea ce privește recrutarea, având în vedere nesiguranța angajaților de a face o schimbare pe plan profesional în contextul actual, dar și dorința angajatorilor de a depune toate eforturile necesare pentru a mări gradul de retenție a angajaților și de a veni cu o contra-ofertă în momentul în care aceștia aleg să se îndrepte către o altă companie”. 

Cele mai întâlnite așteptări ale angajatorilor observate de Accace în cadrul unui proces de recrutare de specialiști contabili „se referă, în principal, la gradul de proactivitate și la orientarea angajaților către învățare și perfecționare. În funcție de poziția din cadrul companiei, angajatorii pun accentul totodată și pe pregătirea teoretică, experiența profesională anterioară, dar și pe deținerea mai multor competențe digitale sau de comunicare. De cealaltă parte, angajații pun accentul pe oportunitățile de dezvoltare profesională, pe un pachet ofertant de beneficii, posibilitatea de a avansa în carieră, programul flexibil, dar și cultura feedback-ului sau un mediu de lucru plăcut. În cadrul Accace România, flexibilitatea este punctul nostru forte, atât în ceea ce privește programul de lucru, cât și modul în care ne îndeplinim responsabilitățile, având libertatea de a veni cu propriile idei și de a ne personaliza stilul în care ne desfășurăm activitatea”.

Marina Din(foto), HR Specialist Accace România: „Pentru a oferi o stabilitate în cadrul echipelor, atât în contextul pandemiei, cât și post-pandemie, este important să acordăm o atenție sporită nevoilor individuale ale angajaților. Fie că vorbim de ajustarea grilelor salariale, de oferirea de traininguri pentru dezvoltarea profesională sau de modelarea unei culturi organizaționale care să le întărească propriile valori, angajații trebuie să se simtă sprijiniți constant la nivel personal și profesional”.

Accace România anunță că „se află în plin proces de recrutare de specialiști în contabilitate și salarizare, având deschise mai multe posturi disponibile în cadrul companiei. Cele mai multe dintre acestea sunt poziții de middle-experience, precum rolul de Accountant (contabil) și Payroll Accountant (specialist salarizare și HR admin), unde este necesară o experiență în domeniu de minimum trei ani. Totodată, compania vizează și poziții de Junior atât în echipa de contabilitate, cât și în cea de salarizare și resurse umane, oferind șansa tinerilor candidați să se dezvolte profesional fără o experiență anterioară în muncă, doar cu studii de profil și cunoașterea limbii engleze. Pe lângă aceste poziții, un focus aparte îl constituie rolurile de Senior (peste 5 ani experiență), mai exact Senior Accountant și Senior Payroll Accountant, pentru care compania urmărește abilități de coordonare ale unei echipe.

Procesul de recrutare adoptat de Accace România se face în funcție de nevoi, dar și de contextul în care se află candidatul. Printre beneficiile oferite de companie se numără posibilitatea de a lucra remote, bonus anual în funcție de performanță, flexibilitatea programului de muncă, traininguri interne sau susținere financiară pentru diverse certificări, precum și alte beneficii extrasalariale”. 

Mai multe detalii despre posturile disponibile în cadrul Accace România pot fi consultate aici: www.accace.ro/cariere/#oportunitati 

Accace România are o experiență vastă în externalizare și consultanță acumulată în cei 15 ani de la înființare, oferind servicii „la nivel mondial, prin intermediul celor 9 sucursale proprii în Europa și Africa, inclusiv 2 asocieri de tip joint venture în Africa de Sud și Marea Britanie. La nivel de grup, compania dispune de experiența a peste 700 de specialiști în gestionarea proiectelor de BPO multi-country la scară mică și mare. Prezentă pe piața locală începând cu anul 2007, compania a înțeles nevoia clienților de a avea toate procesele interne gestionate sub o singură umbrelă, devenind un furnizor complet și inovator de consultanță și externalizare servicii. În prezent, Accace România oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum și consultanță fiscală, corporate și juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat. În plus, Accace pune la dispoziția clienților soluții tehnologice noi pentru a susține și a îmbunătăți aceste servicii, soluții dezvoltate la nivel global și adaptate în funcție de specificul clienților locali. Accace operează, pe plan internațional, ca Accace Circle, o comunitate de business formată din consultanți și furnizori de servicii BPO, care asigură clienților săi o experiență unificată, personalizată și de înaltă calitate. Acoperind aproape 40 de locații prin intermediul celor peste 2.000 de profesioniști, comunitatea sprijină peste 10.000 de clienți, în mare parte companii locale și internaționale din topul Fortune 500 și procesează cel puțin 170.000 de fluturași de salariu pe lună la nivel global”.