„După ce în 2020 am atins pragul de un sfert de miliard de euro, anul acesta sunt premise să devenim prima companie medicală privată din România care ajunge la o treime de miliard de euro și vrem să creștem această dinamică în anii următori”.

• MedLife a înregistrat în primele nouă luni din 2021 o cifră de afaceri consolidată pro formă în valoare de 1,2 mld. RON, în creștere cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
• Compania a semnat de curând două mari tranzacții pe zona de radioterapie și oncologie medicală – Neolife Medical Center și Spitalul OncoCard, consolidându-și, astfel, poziția la nivel național.
• Reprezentanții companiei anunță continuarea planului de consolidare prin achiziții, având în intenții alte 2-3 tranzacții importante.
• Alături de dezvoltarea accelerată, proiectele de cercetare, extinderea și diversificarea serviciilor pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale pacienților mai ales în context pandemic, rămân principalele priorități și în perioada următoare

MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, a încheiat primele 9 luni ale anului în curs cu o cifră de afaceri consolidată pro-formă în valoare de 1,2  mld. de lei, în creștere cu 56,5% față de aceeași perioadă din 2020. Creșterea raportată vine pe seama crizei de anul trecut, dar are la bază și activitatea intensă din ultima perioadă pe segmentul de laboratoare, clinci în special pe partea de monitorizare a patologiei cronice și a pacienților care au trecut prin Covid. De asemenea, rezultatele sunt puse și pe seama dinamicii înregistrate pe segmentul corporate în contextul sprijinului oferit angajatorilor pentru desfășurarea în siguranță a activității pe perioada pandemiei, dar și pe seama disponibilității de preluare a intervențiilor chirurgicale pentru pacienții cronici și acuți în contextul limitării activității din spitalele de stat odată cu amploarea pandemiei.

În ceea ce privește EBITDA pro-formă, aceasta a înregistrat o creștere de 54,6%, față de aceeași perioadă a anului trecut, cifra raportată pentru primele nouă luni din 2021 fiind de 240,4 milioane de lei, comparativ cu 155,4 mil. înregistrați în 2020. 

Potrivit reprezentanților companiei toate liniile de business au fost pe un trend ascendent în primele 9 luni ale anului, ceea ce indică atât o preocupare mai ridicată a românilor pentru zona de prevenție, cât și o mai mare deschidere a pacienților de a accesa servicii și de realiza intervenții chirurgicale în spitale private, în contextul presiunii generate de pandemie în sistemul public de sănătate. 

„Primele 9 luni ale acestui an au păstrat un trend foarte dinamic, iar rezultatele confirmă eforturile noastre strategice de a investi în zona de laboratoare, clinci și spitale. De altfel, vom continua să ne concentrăm atenția în această direcție, planurile de dezvoltare vizând, printre altele, adaptarea conceptului de clinică, care să fie non-stop la dispoziția pacientului, amenajarea celui mai modern laborator de cercetare în domeniul virusologiei și extinderea spitalelor din portofoliu în regim de spital pavilionar, astfel încât pacienții să poată accesa servicii de la A la Z în centre medicale multidisciplinare la nivel național”, a declarat Mihai Marcu(foto), CEO și Președinte MedLife Group.

Acțiuni strategice în T3: continuarea programului de achiziții și dezvoltarea serviciilor de radioterapie și oncologie medicală

Planul de achiziții și de dezvoltare la nivel de grup s-a concentrat, într-o mare măsură anul acesta, pe zona de servicii de diagnostic și tratament oncologic, MedLife semnând, de curând, preluarea a două centre de referință în domeniu, Neolife Medical Center și OncoCard Brașov. Acestea sunt cele mai mari tranzacții anunțate de companie în 2021, care urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței. 

„Un alt obiectiv strategic setat pentru anul acesta a fost consolidarea poziției pe zona de oncologie, prin integrarea în grup a două centre de referință în acest domeniu. De aceea, am adus alături de noi în grup companii cu expertiză, care definesc excelența în ceea ce privește serviciile integrate de diagnostic și tratament oncologic. Preluarea Neolife Medical Center și a Spitalului OncoCard întărește angajamentul nostru de a extinde serviciile medicale de excelență în toate regiunile țării. În acest moment, acoperim Capitala, Iași și Brașov, însă ne propunem ca pe viitor să extindem parteneriatele la nivel național și chiar regional.

De altfel, programul de achiziții este în continuare activ, suntem în discuții înaintate pentru încă o tranzacție cheie, pe care sperăm să o anunțăm până la finalul anului. De asemenea, avem în intenții alte 2-3 tranzacții de M&A. Avem ambiții importante pe zona de dezvoltare, iar planul de extindere, organic sau prin achiziții, va continua într-un mod susținut și în anii ce urmează. La nivel național, obiectivul nostru este să încheiem în mod sistematic acoperirea națională. În acest moment avem cea mai extinsă rețea din România, suntem în peste 25 de orașe mari și medii din țară, fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel național. Asta înseamnă că oriunde te-ai afla, poți ajunge la medic în aproximativ o oră de mers cu mașina, avantaj pe care doar MedLife îl poate oferi pacienților în acest moment. Avem perspective ambițioase și pentru extinderea la nivel balcanic și regional, însă analizăm cu atenție și acționăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes și în țările respective”, a adăugat Mihai Marcu.

Perspective pentru finalul anului 2021:
afaceri de peste o treime de miliard de euro 

Prioritățile MedLife pentru finalul anului 2021 vizează, în continuare, programul de achiziții și extindere teritorială, reprezentanții companiei anunțând posibilitatea încheierii unei noi tranzacții importante în perioada imediat următoare; divizia de cercetare, care continuă să aibă un rol extrem de important în monitorizarea pandemiei, prin desfășurarea de studii exclusiv cu resurse proprii; amplificarea procesului de digitalizare, care va continua și în primele luni ale anului următor, prin dezvoltarea de noi aplicații și updatarea tehnologiei din laboratoare, clinici și spitale, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului din 2022.

De asemenea, compania continuă procesul de dezvoltare a proiectului MedPark, cel mai mare hub medical din țară. Conform reprezentanților MedLife, proiectul pilot ar urma să fie lansat la București în 2-3 ani, urmând ca modelul să fie replicat și în alte orașe mari din țară, precum Brașov, Sibiu, Cluj, Arad.

În ceea ce privește perspectivele financiare pentru finalul anului 2021, după ce anul trecut a atins pragul de un sfert de milliard de euro, MedLife are premise să devină anul acesta prima companie medicală privată din România care ajunge la o treime de milliard de euro.

OTP Bank România a acordat Fabricii de Nutreţuri Combinate Nutriva, din județul Vaslui, un credit în valoare de 15 milioane de lei, iar EximBank a emis o garanție de stat care acoperă 90% din valoarea finanțării, în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019.

Fondurile acordate de OTP Bank România, cu garanție EximBank, au ca destinație acoperirea cheltuielilor aferente contractelor comerciale în derulare ale companiei, cât și a cheltuielilor generale. 

Fabrica de Nutreţuri Combinate Nutriva este parte a Grupului de Firme Safir, care produce carne de pasăre, preparate şi semipreparate din carne de pasăre sub brandurile Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc şi Fomică?, un business 100% românesc început de la zero în urmă cu 30 de ani.

 „La nivel global, afacerile de familie contribuie la dezvoltarea economiei, iar acesta ne dorim să devină un trend și pentru companiile locale. Ca susținători activi ai mediului de afaceri, suntem recunoscători că putem fi parte din povestea Nutriva, o companie cu o poveste autentică, scrisă cu pasiune. Ne asumăm rolul de consilieri și susținători ai afacerilor inițiate cu suflet și rămânem parteneri financiari de încredere în susținerea unor business-uri puternice și curajoase cum este Nutriva.”, a declarat Roxana Hidan, Director General Adjunct OTP Bank România, Divizia Afaceri.

 „Suntem încântați că, împreună cu OTP Bank România, putem contribui la menținerea activă a lanțului de producție pentru un business antreprenorial românesc, prin infuzia de capital pentru activitatea curentă. Garanțiile reprezintă o componentă importantă în accesarea oricărui tip de finanţare, iar EximBank are capacitatea de a structura, în parteneriat cu băncile comerciale, soluţii eficiente care facilitează accesul la finanţări avantajoase de care au nevoie societățile mari și IMM-urile în depășirea provocărilor pandemiei”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

 „Ne bucură și ne încurajează suportul oferit de OTP Bank și Eximbank pentru susținerea activității Grupului de firme SAFIR, prin finanțarea operațiunilor curente ale Fabricii de Nutrețuri Combinate Nutriva. 

Această tranzacție reprezintă, din punctul nostru de vedere, încă o confirmare a implicării Eximbank în susținerea capitalului autohton și a determinării OTP Bank de a dezvolta parteneriate de lungă durată cu jucători importanți din industrii relevante. 

Ni se dovedește, incă o dată, că, prin implicare susținută și abordare profesionistă, pot fi generate astfel de tranzacții cu valoare adăugată reală atât pentru partenerii implicați, cât și pentru întreaga economie regională, mai ales în această perioadă plină de provocări” a precizat George SAFIR, Manager General al Grupului.

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, dublează valoarea bacșișului oferit de pasagerii care își arată recunoștința pentru șoferii care le-au asigurat curse în siguranță către destinațiile alese cu ocazia Zilei Mondiale a Bunătății, care are loc sâmbătă, pe 13 noiembrie. Conform datelor din platforma FREE NOW, în România, între 25 și 27% dintre cursele plătite în aplicație sunt răsplătite adițional cu un bacșiș. 

În Marea Britanie, de exemplu, un șofer partener FREE NOW este recompensat cu bacșiș pentru 24-28% dintre curse, în timp ce în Italia, doar 16-18% dintre curse primesc bacșiș pe lângă valoarea cursei, iar în Spania și Franța, între 9 și 16%. 

Plata în aplicație a curselor oferă posibilitatea pasagerilor de a-și recompensa șoferii cu bacșiș, în semn de recunoștință și apreciere pentru serviciul oferit. Utilizatorii FREE NOW au posibilitatea de a selecta înaintea sau în timpul oricărei curse dacă oferă șoferului lor bacșiș, având ca opțiuni predefinite 0%, 10%, 15%, 20%. 

De Ziua Mondială a Bunătății, bacșișul oferit de pasagerii FREE NOW, calculat în raport cu valoarea totală a cursei, va fi dublat de FREE NOW în semn de sprijin pentru cei care își oferă serviciile de transport alternativ în beneficiul pasagerilor.

„Ziua Bunătății este o ocazie pentru noi să fim alături de șoferii noștri parteneri care indiferent de vreme sau vremuri, se află la datorie, ajutând pasagerii FREE NOW să ajungă în siguranță la destinație. Invităm astfel pasagerii să selecteze în aplicație, înainte sau în timpul cursei, procentul de bacșiș pe care vor să îl ofere șoferilor, în funcție de cum apreciază serviciul șoferului, nivelul de curățenie sau atmosfera în ansamblu, iar noi ne angajăm ca de Ziua Bunătății să dublăm acea valoare, astfel încât comunitatea de șoferi parteneri să simtă recunoștința noastră”, spune Daria Marinescu, Head of Marketing FREE NOW România. 

Printre motivele pentru care pasagerii aleg să lase bacșiș șoferilor se numără stilul de condus al șoferului, amabilitatea acestuia, atmosfera din mașină, curățenia din vehicul. Conform datelor din platformă, de regulă, șoferii cu cele mai bune evaluări primesc și bacșiș mai mare. 

Agenţii economici din județul Ilfov au 1321 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 31 – pentru studii superioare, 234 – pentru studii medii, 288 – pentru muncitori calificaţi, 768 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director tehnic, contabil-şef, manager de zonă, specialist în domeniul calităţii, proiectant inginer construcţii, inginer autovehicule rutiere, analist credite, specialist resurse umane, asistent comercial, asistent medical generalist, agent de vânzari, contabil, funcționar administrativ, asistent manager, gestionar depozit, recepționer de hotel, agent transporturi, arhivar, bucătar, ajutor ospătar, ospătar, instructor auto, lucrător comercial, vânzător, casier, agent de securitate, grădinar, zidar rosar-tencuitor, zugrav, sudor, lăcatuş mecanic, vopsitor auto, mecanic auto, operator mase plastice, şofer de autoturisme şi camionete, femeie de serviciu, îngrijitor animale, ambalator manual, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat în industria confecţiilor, curier etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/  sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a anunțat, în premieră, că propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care să discute modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul conferinței Fit for 55/România și Planul UE pentru o tranziție verde, organizată de Financial Intelligence.

Modificarea Legii offshore a fost și rămâne un angajament al USR, a spus Cristina Prună: „Faptul că am ajuns aproape de finalul anului și nu am început discuțiile de modificare a Legii offshore nu e un lucru cu care să ne mândrim, dimpotrivă.  Pentru că există această instabilitate guvernamentală,  aș vrea să fac o invitație: să co-inițiem înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care sa discute acest proiect de lege. Am mai avut în trecut astfel de comisii și pentru Codul electoral sau alte chestiuni. Ar fi o comisie în care Ministerul Finanțelor, Ministerul Energiei, ANRM și alte instituții publice să vină și să discute cu parlamentari de specialitate, atât pe finanțe, cât și pe zona de energie. Scopul ar fi să co-inițiem în Parlament o lege care să aibă o susținere cât mai largă. Vorbim de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, dar noi totuși avem rezerve importante în Marea Neagră, care nu sunt exploatate. Suntem în momentul cheie 2021, în care putem să vorbim cu maturitate despre modificările acestei legi și ce ar trebui să se întâmple astfel încât să avem o lege care să permită exploatările de gaze din Marea Neagră”.

Potrivit parlamentarei, înființarea comisiei nu se poate face de la nivelul unui singur grup parlamentar și nici nu ar fi aceasta intenția: “Invit, astăzi, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare să se alăture acestui demers și să facem o dezbatere cat se poate de transparentă, cat se poate de corectă și, în final, să avem un proiect de lege. Știu că s-a lucrat și la Guvern, am așteptat o lege care să vină de la guvern sau măcar un draft pe care noi, Parlamentul, să-l discutăm. Această comisie ar fi cadrul perfect.”

Cristina Prună a menționat că proiectul va trebui să treacă prin circuitul parlamentar: „Ținând cont că, 10 luni de zile, nu s-a întâmplat nimic, comisia este un bun început și un loc unde această lege ar putea să fie discutată și apoi să ajungă în circuitul parlamentar și să fie și adoptată. Cred că am putea să facem lucrul acesta în următoarea lună și jumătate, nu văd absolut nicio problemă în avea adoptată această lege, dacă începem acum și avem un cadru propice dezbaterilor”.

Potrivit Petrom, modificarea pana la finalul anului a Legii Offshore este esentiala pentru extractia gazului natural din proiectul Neptun Deep. Operatorii așteaptă aceste modificări pentru a lua o decizie de investiții.

În proiectul de mare adâncime Neptun Deep, explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.

Cristina Prună a mai spus: „Legea offshore poate să permită exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar gazul este un combustibil de tranziție. Până la urmă, și statul român are aceeași viziune prin diferitele documente pe care le-a elaborat de-a lungul timpului. Celelalte alternative sunt tot ce înseamnă energia verde. Din păcate, în momentul de față, cadrul legislativ nu este unul care să permită dezvoltarea de noi proiecte. (…)

Evident și energia nucleară este energie curată și ne poate asigura, de asemenea, necesarul de energie pe viitor și stabilitatea sistemului energetic”.

Pactul Verde European și Fit for 55 nu sunt opționale, ci sunt angajamente pentru România, a mai spus Cristina Prună: „Trebuie să ne uităm la ceea ce lăsam în urmă generațiilor viitoare, însă nu ar trebui să lăsăm în urmă o planetă sărăcită, oameni în sărăcie, fie că vorbim de sărăcie energetică sau de alte tipuri.

România, în momentul de față, este nepregătită pentru 55 și este încă departe de a fi pregătită. (…)

Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Acest lucru se traduce în revizuirea mai multor directive – este vorba despre taxarea carburanților, despre introducerea unui mecanism de taxare a carbonului din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană – oțel, ciment, aluminiu etc.

Acest lucru poate părea o politica bună, dar sunt și niște minusuri acolo. De aceea, cred că e nevoie de o dezbatere cât mai largă, inclusiv aici în România, nu numai la Bruxelles”.

Deși pare greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni și români, această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei, asupra vieților noastre, a mai spus parlamentarul: „Asta se traduce în plata poluării pe care o emit anumite sectoare de activitate – sectorul maritim, rutier, aerian, energetic etc.

Lucrul acesta comportă anumite riscuri, cum ar fi afectarea competitivității industriei românești și mutarea anumitor industrii către alte continente, de pildă Asia, precum și afectarea locurilor de muncă în Europa, dar și aici în România. Dacia Spring, prima Dacie electrică este produsă în China. Poate e un lucru pe care l-am luat ca un fapt, dar dacă stam și ne uitam pe termen lung și vrem sa facem tranziția către vehiculele electrice, lucrul acesta nu este îmbucurător. Ar trebui să ne gândim mult mai atent la cum putem să îmbunătățim lucrurile pentru ca fabrici de baterii să apară aici în România. Vestea bună e că avem resurse de grafit, din care se obține grafenul care intră în compoziția bateriilor. În ultimele luni, chiar de la Ministerul Economiei, fuseseră făcuți pași pentru exploatarea acestei resurse. În ultimele săptămâni, am văzut că a fost stopata această inițiativă. Sper că o să există o înțelegere și o înțelepciune astfel încât să ducem acest proiect înainte și să creăm cadrul pentru ca fabricile de baterii să apară și aici, în România, și să continuăm industria constructoare de mașini. Evident, există și fonduri europene pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon. Putem să creăm un  cadru legislativ stabil predictibil care să permită apariția acestor investiții”.

Anul acesta, prețul energiei electrice și al gazelor naturale au început să crească, iar, în mare parte, și politicile europene au avut o contribuție, a mai spus Prună: „De asemenea, creșterile de prețuri la energie se reflectă în creșterea prețurilor pe lanț.  În luna octombrie, inflația a fost undeva la 8 la sută.

Dacă nu acționăm imediat pentru a atenua acest efect al politicilor verzi, riscul este să creăm mai multă frustrare în rândul populației, să pierdem trenul tranziției verzi și, la final, factura să o plătim noi toți.

Există fonduri europene. Trebuie ca și Parlamentul și Guvernul să acționeze asupra cadrului legislativ, astfel încât aceste fonduri să fie accesate și să se transforme în investiții. Acesta este obiectivul final, să avem cât mai multe investiții în toate sectoarele, prin fonduri europene”.

În opinia Cristinei Prună, în zona de energie, Guvernul ar trebui operaționalizeze Fondul de modernizare, peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să le folosim până în 2030: „Din păcate, am pierdut prea mult timp. Am încredere că, la un moment dat, o să existe acest cadru, o să existe ghidurile, schema de suport, astfel încât piața să poată să acceseze aceste fonduri europene, care să se traducă în noi capacități de producție de energie electrică și, evident, tot ce înseamnă eficiență energetică și modernizarea sistemului energetic, în general”.

Cristina Prună a mai spus că speră ca europarlamentarii români să să se bată pentru a obține mai mulți bani pentru tranziția justă. Ea a mai spus că trebuie operaționalizate cât mai rapid programele de investiții care se vor desfășura prin PNRR.

Ea a mai adăugat că este întârziată și transpunerea Directivei 944: „Aici există și posibilitatea să avem o lege în parlament. Sa o inițiem în Parlament, astfel încât și contractele bilaterale pe termen lung să fie posibile și să eliminăm monopolul OPCOM și celelalte lucruri atât de necesare pentru crearea cadrului investițional, care să permită apariția de noi capacități de producție”.

Ea a mai amintit că investițiile în sectorul regenerabil au stagnat, menționând că lucrează la o lege în ce privește eliminarea birocrației privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru noi investiții atât în sectorul regenerabil, cat și în cel de stocare.

SURSA: Financial Intelligence

Călin Costinaș, director general adjunct Profi, consideră că pentru stimularea asocierii pentru producătorii din România rolurile ar trebui să fie împărțite între retailer și stat.

Sarcina retailerului este să sprijine prin cumpărare de la asocieri și să comunice mult mai clar cu producătorii de ce este nevoie.

În același timp, recunoaște că este foarte greu de lucrat cu fermierii mici, care n-au nicio șansă să supraviețuiască pe piață dacă nu se asociază.

„Noi nu putem să rulăm sute de tone pe zi fără să cumpărăm cantități avertizate și tiruri de marfă, lucru care nu se poate face dacă cumperi de la producători foarte mici. În 3-4 ore trebuie să achiziționăm 500 de tone, noaptea să le pregătim ca dimineața să plece la 1500 de magazine. Nu se poate face dacă ai sute de producători pe fiecare platformă, timpul fizic de recepție nu ne permite să lucrăm cu așa de mulți producători”, a declarat pentru FoodBiz, Călin Costinaș.

El este de părere că statul trebuie să stimuleze, chiar să forțeze asocierea (cu ghilimelele de rigoare) prin faptul că finanțează și alocă fonduri europene numai către formele asociative.

„Faptul că se fac sprijiniri punctuale foarte mici către producătorii mici este ca și când ai ține un producător cumva pe perfuzii, amânând de fapt operația. Nu poate să subexiste sau să se dezvolte agricultura cu această formă de producători foarte mici, fără asociere, pe termen lung nu au piață de de desfacere.

Fără asociere ei vor muri, este important să se transmită acest lucru foarte clar, asocierea este singura formă de supraviețuire a lor și nu doar în România, ci oriunde în lume. Companiile mici, individuale, nu au reușit să supraviețuiască și au trebuit să se asocieze’’, a mai precizat Costinaș.

Profi a lansat oficial, în această vară, programul Proaspete de la noi prin care facilitează fermierilor din România accesul către magazinele rețelei și totodată le oferă cumpărătorilor legume și fructe românești de cea mai bună calitate, garantat sănătoase. Programul include în jur de 90 de producători.
Cu aproximativ 25.000 de angajați în aproape 1500 de magazine care funcționează astăzi în 688 de localități, Profi este cel mai mare angajator privat și totodată rețeaua cu cea mai mare extindere geografică din România.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro.