Dănuț Andrei, Mewi – Tot mai mulți fermieri investesc în irigații

0

Interesul fermierilor pentru irigații este în creștere, în contextul schimbărilor climatice care încep să-și facă tot mai mult simțită prezența. De asemenea, faptul că agricultorii care irigă au obținut producții mai mari constituie un stimulent serios pentru cei care mai stăteau pe gânduri. Mai multe, însă, despre cererea de pe piață și oferta Mewi am aflat de la Dănuț Andrei, brand managerul companiei.

„România este într-un proces de dezvoltare, am observat că au început să existe din ce în ce mai mulți fermieri interesați de investițiile în irigații. Pe de o parte, schimbările climatice i-au determinat în cea mai mare măsură să adopte această poziție, iar pe de altă parte, au văzut producțiile obținute de cei care irigă”, a declarat pentru FoodBiz Dănuț Andrei.

Sistemele de irigații aflate în portofoliul Mewi sunt de tipul de irigații prin aspersie, care include pivoți/ liniare, hipodrom, tamburi de irigat cu tunul clasic aspersor sau cu rampe de udare, precizează Dănuț Andrei.

„În România, în prezent, cele mai vândute echipamente de irigat ca și număr sunt tamburii, deoarece sunt mai accesibili din punct de vedere al prețului, dar mai au și un avantaj în ceea ce privește mobilitatea. Sunt foarte mobili, mulți fermieri nu au terenurile în proprietate și merg pe varianta tamburilor de irigat, pentru a nu face o investiție pe terenul altcuiva”, a mai afirmat Dănuț Andrei.

Mewi, companie cu sediul la Orțișoara, jud. Timiș, are în portofoliu o gamă variată de mașini şi utilaje agricole: tractoare Fendt&Valtra, semănători, echipamente de recoltat & încărcat, utilaje de zootehnie, precum și echipamente de irigații.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Directiva europeană pentru impozitul minim global sau reforma fiscală pe repede înainte

0


Adrian Rus, Partener, liderul Departamentului de prețuri de transfer și Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)

Decembrie 2021 este termenul avansat de Benjamin Angel, directorul Direcției Generale pentru impozitare și uniune vamală din cadrul Comisiei Europene, pentru redactarea unei Directive care să pună în aplicare acordul asupra introducerii impozitului minim global pe profit. Acesta consideră că acordul semnat recent de peste 136 de state este cea mai bună variantă care s-ar fi putut obține și a dat asigurări că Directiva va prevedea ca impozitul stabilit conform acordului să fie aplicat atât tranzacțiilor domestice, cât și celor transfrontaliere. Președintele francez, Emmanuel Macron a susținut, la rândul său, în acest week-end, că Franța va forța trecerea Directivei în prima jumătate a anului viitor, când va deține președinția Consiliului UE. Ceea ce înseamnă că țările europene trebuie să fie pregătite să implementeze o cotă efectivă de impozitare de 15% foarte curând, iar companiile să ia în calcul noua cotă în strategiile lor. 

Dacă începutul verii venea cu știrea că peste 130 de state ale lumii se pun de acord să schimbe regulile jocului, după mai bine de doar opt ani de negocieri, impunând companiilor să plătească o cotă efectivă de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde își realizează veniturile, indiferent dacă sunt sau nu prezente în țara respectivă, toamna vine cu o veste la fel de surprinzătoare – aproape 140 de state parafează noua înțelegere. În plus, așa cum a declarat oficialul Comisiei Europene, statele europene vor găsi noile prevederi într-o Directivă, chiar la finalul lui 2021. 

Mai mult, adversarii declarați și înverșunați ai noului acord, Irlanda, Ungaria și Estonia, cu rate de impozit pe profit mai mici decât noua cotă, care le-ar face neatractive în ochii investitorilor, se alătură și ele zilele acestea semnatarelor acordului. Irlanda chiar include cota de 15% în Legea de buget pe 2022, păstrând însă și vechea cotă, de 12,5%, pentru anumite tipuri de companii.

Sprijin masiv, așadar, pentru un astfel de acord. Cu toate acestea, inclusiv oficialul CE admite că noua cotă va afecta aproape o treime din statele membre ale UE, respectivele țări având cote de impozitare mai atractive. Pe de altă parte, Benjamin Angel este convins că va avea unanimitatea de care este nevoie pentru a trece Directiva, lăudând eforturile făcute de grupurile de lucru pentru ca acordul din octombrie să fie posibil. Ce prevede acest acord? 

Acord istoric. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), sub umbrela căreia se află o mare parte dintre statele lumii, între care și cele mai puternice economii (G20), a fost cea care a pus în discuție, încă din 2013, pachetul reformării fiscalității internaționale. Demarată, așadar, după criza economică și de încredere din 2008-2009, scopul declarat al reformei a fost acela de oferi statelor surse noi de venituri din impozite, în principal prin instituirea unui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de multinaționale. Conform OCDE, acest mod echitabil a fost definit în prezent sub forma a doi piloni. 

Pilonul I prevede ca o cotă parte din profiturile realizate de multinaționale să se aloce spre impozitare în acele țări în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. Mai exact, în cadrul acestui pilon vor intra întreprinderile multinaționale cu vânzări globale de peste 20 miliarde euro și profitabilitate peste 10%, ele urmând să împartă cu bugetele statelor 25% din „profiturile reziduale” şi anume profiturile care depășesc un prag de 10% din venituri. 

Cu alte cuvinte, țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze profiturile asociate. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat însă doar atunci când vor fi definite clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OCDE vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.

Pilonul II este cel care a venit cu ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

Tot OCDE a stabilit că, până la noi comunicări, suspendă aplicarea impozitelor stabilite de țări pentru companiile digitale, așa numita digital-tax, o altă metodă la care au apelat anumite state pentru a impozita multinaționalele care operau pe teritoriile lor, fără să plătească, însă, nimic bugetelor locale. 

De altfel, măsurile din noul acord sunt inspirate din discuțiile purtate pe marginea acestor taxe digitale. 

Pe de altă parte însă, în special în cadrul Pilonului I, există multe companii mai mici din zona digitală care scapă prevederilor acordului. Principiul cu care este de acord rețeaua de experți internaționali în materie fiscală, organizată de diferite grupuri ale societății civile (grupul de monitorizare BEPS), este acela că impozitele pe serviciile digitale ar putea fi considerate bariere comerciale și că ar trebui permise măsuri alternative în cadrul acordurilor internaționale.  

Și grupul G24, format din state în curs de dezvoltare, susține că eliminarea măsurilor unilaterale nu ar trebui să fie imediată în cadrul unui acord, ci legată de implementarea Pilonului 1. Astfel, s-ar asigura continuitatea veniturilor în țările în curs de dezvoltare, care nu ar mai fi nevoite să renunțe la măsurile unilaterale (introducerea unei taxe digitale locale) decât dacă primesc venituri suficiente atât în ​​cadrul Pilonului I, cât și „sub rezerva regulii fiscale” din cadrul Pilonului II. Comentariile grupului sugerează, de asemenea, o creștere a cotei minime de impozitare în cadrul Pilonului II, care ar trebui să fie substanțial mai mare de 15% – „nu mai puțin de” 25% și, de preferință, 30%, deși negocierile s-au încheiat cu un acord pe o cotă finală de 15% . 

Cum zilele acestea întreprinderile, inclusiv multinaționalele, lucrează la bugetul pe anul viitor, am recomanda ca aceste aspecte să fie atent monitorizate în perioada imediat următoare. Având în vedere recentele declarații și planul ambițios de implementare a reformelor, multe dintre detaliile legate de aplicare urmează să fie stabilite în următoarele luni, iar necunoscutele ce planează acum asupra reformei se vor diminua. Dar, din punctul nostru de vedere, este foarte important ca multinaționalele să monitorizeze modul în care vor fi implementate noile reguli – fie prin modificări ale legislației interne, fie prin tratate bilaterale sau multilaterale, în vreme ce, în paralel, să evalueze impactul reformei asupra afacerii lor.  

Politici Europene pentru Noua Economie

0

NOUA ECONOMIE a Uniunii Europene și implicit NOUA ECONOMIE a României este orientată masiv pe dezvoltare durabilă și va construi o Românie Durabilă. ROMÂNIA CU ECONOMIE DURABILĂ are nevoie de o cât mai bună definire, comunicare, popularizare și înțelegere a politicilor europene care vor afecta viitoarele generații ale UE, POLITICI EUROPENE EFICACE ȘI EFICIENTE, realist conectate cu resursele, capabilitățile și oportunitățile fiecărui stat membru în parte.

Este esențial ca, deopotrivă, factorii decidenți și simpli cetățeni să înțeleagă rolul major pe care îl vor juca politicile europene orientate către schimbare creativă, către restructurarea economiei, către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijlocele de producție.

Pandemia de COVID-19 a reafirmat importanța investițiilor în proiecte sustenabile care să consolideze economiile cu impact minim asupra biodiversității și schimbărilor climatice și care totodată să îndeplinească condițiile pentru atingerea obiectivelor impuse de Green Deal. Alocarea de resurse suplimentare prin aprobarea bugetului pe șapte ani, pentru perioada 2021-2027, un buget ambițios al Uniunii Europene, urmărește atât amortizarea șocului produs de pandemia de COVID-19, cât și relansarea economică și „netezirea” drumului către un viitor sustenabil: o Uniune cu economie verde, ecologică, digitală, socială și mai rezilientă.

România Durabilă și EM360 vă propun evenimentul online „Politici Europene pentru Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Dată & oră: marți, 9 noiembrie 2021, 11.00 am – 13.00 pm

Tematica evenimentului abordează subiecte precum:

• Agenda României în 2022 în contextul PNRR

• Predictibilitatea pachetelor de politici europene și impactul acestora asupra economiei

• Prioritățile strategice pentru dezvoltarea durabilă în noua economie

• Instrumente și surse de finanțare specifice politicilor europene pentru noua economie

• Green deal – pactul ecologic european: izvorul politicilor europene pentru noua economie

• Digitalizarea: urgența ridicării barierelor administrative

Au fost invitați să se alăture discuțiilor reprezentanți ai României în Parlamentul European, reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și specialiști din diferite domenii de activitate:

Siegfried Muresan, Membru al Parlamentului European – CONFIRMAT
Daniel Buda, Membru al Parlamentului European – CONFIRMAT
Maria Grapini, Membru al Parlamentului European – CONFIRMAT
Iuliu Winkler, Membru al Parlamentului European – CONFIRMAT
Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European – CONFIRMAT
Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă – CONFIRMAT
Corneliu Bodea, Director Executiv, Centrul Roman al Energiei – CONFIRMAT
Radu Dudău, Co-fondator și Director, Energy Policy Group – CONFIRMAT
Iuniț Purica, Expert Energie și Președinte al Asociației Energia și Economia CONFIRMAT

Agendă:

• 11.00 – 12.00 Puncte de vedere ale Membrilor Parlamentului European

• 12.00 – 12.30 Puncte de vedere ale experților și reprezentanților mediului de afaceri invitați

• 12.30 – 13.00 Sesiune Q&A și concluzii

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

București Mall – Vitan își completează portofoliul de retaileri cu Bebe Tei, unul din cele mai cunoscute si apreciate branduri românești, emblematic pe piața locală.

0

Bebe Tei, brand ce face parte din Grupul Tei, a deschis ieri un nou magazin, în centrul comercial București Mall – Vitan.

Noul magazin ocupă o suprafață de peste 1.700 de metri pătrați și are o ofertă variată, cu peste 80.000 de produse din categoriile Dermato-cosmetice și Cosmetice, Îngrijire mama și bebe, Alimentație sănătoasă, Bio Tei, Puericultură mică și mare, Jucării.

„Bebe Tei este un brand cunoscut și foarte apreciat, pentru întreaga familie, și suntem siguri că vizitatorii noștri vor fi bucuroși să-l descopere în centrul nostru comercial. Acest magazin ne consolidează parteneriatul de succes pe care îl avem cu Bebe Tei și Farmacia Tei, un grup de companii de retail respectat și iubit de către clienții noștri. Totodată, această deschidere urmează linia strategiei noastre de a întări poziția mall-urilor din portofoliu ca destinații one-stop-shop, unde vizitatorii pot găsi cu ușurință tot ceea ce au nevoie”, a declarat Affan Yildirim, Director General, membru în Consiliul de administrație al Anchor Grup și membru al Consiliului de administrație Shopping MallDova.

”Colaborarea noastră cu Anchor Grup a început în 2017, când am deschis Bebe Tei în Plaza România, iar timpul a demonstrat că această alegere a fost una foarte inspirată, din punct de vedere al businessului. Ne bucurăm așadar că am inaugurat ieri Bebe Tei în București Mall – Vitan, o deschidere semnificativă în strategia noastră de extindere, și suntem convinși că magazinul va avea un impact pozitiv în rândul clienților centrului comercial”, a declarat Irina Ciubotaru, Director General Bebe Tei.

Brandul Bebe Tei a apărut, ca idee de business, în urmă cu 10 ani, în cadrul Farmaciei Tei, odată cu inițierea comercializării produselor pentru bebeluși.

„Dedică-ţi timpul copilului tău, de restul ne ocupăm noi!“ este misiunea pe care a urmat–o Bebe Tei încă de la deschidere şi, neabătându-se de la această cale, a reuşit să le aducă părinţilor un concept unic de magazin, care include tot ceea ce au nevoie pentru micuţii lor dar și pentru ei înșiși. Inițial gândit ca un concept pentru bebeluși și copii, Bebe Tei s-a adaptat în ultimii ani și a extins gama de produse, astfel încât acum este un magazin pentru întreaga familie.

Alături de varietatea de produse și oferte atractive, în magazinul Bebe Tei din Bucuresti Mall – Vitan personalul este instruit pentru a oferi consultanță de specialitate pentru toate categoriile de produse.

Magazinul Bebe Tei din București Mall – Vitan păstrează conceptul cu care și-a obișnuit deja clienții, aducând și elemente de noutate pentru a fi în linie cu noile tendințe și a răspunde în continuare așteptărilor.

Cu această deschidere, lanțul Bebe Tei numără în total 5 magazine.

România Eficientă: Clădirile de tip nZEB asigură beneficii pe termen lung pentru consumatori

0

Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă una dintre măsurile cu beneficii pe termen lung asupra consumatorilor de energie, asigurând nu doar un necesar mai mic de energie, ci și un confort sporit. O locuință renovată sau construită la standarde nZEB („nearly zero energy building”) va consuma semnificativ mai puțină energie decât o casă obișnuită, având un necesar ce poate fi de peste două ori mai mic. Totodată, eficientizarea energetică a clădirilor este esențială pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ajutând România la îndeplinirea obiectivelor climatice asumate ca stat membru al Uniunii Europene.

Aceste aspecte au fost prezentate de specialiști prezenți la cea de-a doua ediție a conferinței „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții”, organizată la Palatul Parlamentului de către deputatul Oana-Marciana Özmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii, alături de Anca Dragu, președinte al Senatului României, și deputatul Sándor Bende, președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, în parteneriat cu România Eficientă, cel mai mare proiect privat de interes național dedicat eficienței energetice în clădiri, derulat de Energy Policy Group (EPG) cu finanțarea sponsorului oficial OMV Petrom.

Astfel, într-o locuință de tip nZEB, necesarul de energie este de până la 112 kWh/metru pătrat (mp)/an, în timp ce consumul de energie finală pentru o locuință obișnuită din România este cuprins între 150 şi 400 kWh/mp/an, peste 60% din acest consum total fiind destinat pentru încălzirea locuinței. Totodată, potrivit legislației actuale, în cazul unei clădiri nZEB, sursele regenerabile de energie trebuie să asigure cel puțin 30% din consum.

Deși legislația națională, aliniată cu cea europeană, prevede că standardul nZEB este obligatoriu pentru toate clădirile noi sau renovate major începând cu 31 decembrie 2020, încă nu există suficientă claritate cu privire la noul standard, dar se fac progrese atât la nivel de experți, cât și la nivelul înțelegerii în piață.

„Cred că și la noi piața va cunoaște o familiarizare cu aceste standarde și că deja vom vedea atât în sectorul rezidențial, cât și în cel al clădirilor publice și comerciale, clădiri noi, dar și renovări reușite la standarde nZEB”, a declarat Radu Dudău, director EPG și coordonator al proiectului România Eficientă.

„Atunci când vorbim despre standardele nZEB, vorbim de clădiri cu un consum de energie aproape zero. În același timp, vorbim de clădiri prietenoase cu mediul și deci de materiale de construcție de cea mai bună calitate, prietenoase la rândul lor cu clima. Trebuie să înțelegem că, dacă vom construi la standarde nZEB, atunci facturile la energie, despre care toți vorbim la acest moment, vor fi reduse. Avem nevoie de proiecte pilot care să încurajeze creșterea numărului clădirilor renovate la standarde nZEB. Nu în ultimul rând, avem nevoie de beneficiari care să înțeleagă utilitatea lor și care la rândul lor să aibă un comportament ecologic și îndreptat spre decarbonarea pe care cu toții ne-o dorim”, a declarat deputatul Oana-Marciana Özmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii.

„Fără energie, nu se mișcă economia. Dacă ne dorim o creștere economică ascendentă și un consum de energie descendent, înseamnă că între ele intervine eficiența energetică. Ce trebuie să discutăm: pașii concreți pentru implementarea tuturor măsurilor, reformelor, astfel încât eficiența energetică să nu rămână pe hârtie, să se întâmple și să contribuie astfel la un model de creștere economică mai sustenabil și mai verde”, a declarat Anca Dragu, președinte al Senatului României.

„Pentru a elimina emisiile de carbon, nu e suficient să facem această tranziție în ceea ce privește producția de energie, ci ar trebui, într-un fel sau altul, să scădem consumul de energie. Eficientizarea se poate realiza prin mai multe moduri – mai ales în domeniul construcțiilor, prin folosirea anumitor materiale speciale de construcții sau a anumitor tehnologii noi, care necesită o cantitate cât mai redusă de energie, dacă este posibil cât mai aproape de zero. Inovația, cercetarea, știința trebuie să-și spună cuvântul”, a declarat deputatul Sándor Bende, președinte al Comisiei pentru industrii și servicii.

Propunere: Schemă de finanțare pentru sprijinirea construcțiilor la standarde nZEB

„Pe noi ne bucură foarte mult să vedem sprijinul transpartinic al acestei idei de eficiență energetică. Aș vrea să lansez o provocare: ce-ar fi dacă cu toții am reuși până în primăvara anului viitor ca, prin fonduri europene, să creăm o linie de finanțare pentru toată lumea, inclusiv persoane private, care, dacă aplică standarde nZEB și reduc consumul de energie la acest standard, vor beneficia de o schemă de sprijin foarte concretă, inclusiv pentru construcții noi? Și din primăvară, orice construcție nouă care aplică aceste noi tehnologii să beneficieze de o schemă de sprijin. Acest lucru se întâmplă în alte state membre, am văzut exemplul Germaniei. Odată ce vom fi responsabilizați, când vom vedea reducerea de costuri, precum și această subvenție, cred că cei care vor dori să construiască vor lua cu siguranță în calcul această opțiune”, a declarat Alexandru Maximescu, vicepreședinte OMV Petrom.

Odată cu creșterea prețului energiei, oamenii încep să se gândească cum să reducă aceste costuri. Astfel, vor învăța din ce în ce mai mult că eficiența energetică e importantă.

„Programul România Eficientă este o inițiativă unică pentru România, de creare a unei culturi a eficienței energetice în sectorul clădirilor”, a declarat Denisa Diaconu, analist EPG și Project Manager pentru România Eficientă.

Cum facem ca o locuință să necesite un consum de energie mai scăzut? Printre măsuri se află creșterea performanței energetice a anvelopei clădirii printr-o izolație corespunzătoare, prin ferestre performante energetic, reducerea infiltrațiilor de aer și a punților termice, iluminatul LED, echipamente de încălzire și răcire eficiente energetic, electrocasnice mai eficiente.

Cea de-a doua ediție a conferinței „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții” a avut loc pe data de 28 octombrie, la Palatul Parlamentului. La eveniment au mai participat ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, ambasadori și alți reprezentanți ai unor ambasade, parlamentari, reprezentanți ai unor autorități locale, precum și ai unor asociații și companii de profil.

Analiză Frames & Cuculis și Asociații: Creditele, o bombă cu ceas. 1,4 milioane de români, cu spatele la zidul inflației

0

Creșterea semnificativă a prețurilor pune presiune tot mai mare pe banii românilor. Printre cei mai afectați de efectele inflației se află mare parte din cei 1,43 milioane de români care au credite la bancă. Pentru ei urmează o adevărată curbă de sacrificiu. Vor trebui să aleagă ce plătesc mai întâi – creditele sau facturile tot mai mari pentru o viață decentă. Potrivit unei analize realizată de compania de consultanță Frames și  Casa de Avocatură Cuculis & Asociații, nu este exclus ca, în condițiile adevăratului tsunami financiar care urmează, rata creditelor neperformante să treacă de 10%.

Testele de stres realizate de Banca Națională la sfârșitul anului 2020, indicau, într-un scenariu de risc, că rata creditelor neperformante ar putea atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%.

De atunci, situația economică s-a schimbat fundamental. Scumpirile în lanț au făcut ca presiunea financiară pe cei 1,43 de milioane de români care au credite să crească semnificativ, astfel că scenariul BNR pare depășit de situație.

„Scumpirile majore la utilități – gaze, energie, carburanți – reprezintă, din păcate, doar vârful unui adevărat iceberg de scumpiri pe care le vom simți, cel mai puternic, începând din noiembrie. Cum salariile românilor nu au crescut, în această perioadă, presiunea financiară s-a acutizat”, arată analiza Frames.

În condițiile în care puterea financiară a românilor s-a erodat puternic, mulți dintre cei care au credite pentru casă, pentru mașină, credite de consum, se vor afla într-o zonă de risc, astfel încât reeșalonarea împrumuturilor, rescadențarea sau refinanțarea acestora devin absolut necesare.

În momentul de față, potrivit datelor BNR, sunt 158.901 persoane fizice cu restanțe la credite. Ponderea lor este una redusă, de numai 2,55%, iar valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde de lei.

Românii trebuie să știe că își pot renegocia creditele, că au drepturi prevăzute de lege care le permit să își salveze casele, bunurile de la executarea silită. Să apeleze la specialiști, să solicite asistență juridică pentru că, pentru mulți dintre cei aflați în dificultate, fiecare zi de întârziere se va contabiliza la gradul de risc”, afirmă avocatul Adrian Cuculis, un cunoscut expert specializat în astfel de situații.

Potrivit datelor Băncii Naționale – Centrala Riscurilor Bancare, în prim-plan se află creditele ipotecare a căror valoare, la nivelul lunii august, depășea 70,9 miliarde de lei și care, împreună cu segmentul alte credite pentru investiții imobiliare (46,1 miliarde lei) – reprezentau cea mai mare pondere în împrumuturile populației. Creditele de consum se situau la 64,8 miliarde lei.

„Valoarea creditelor ipotecare a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 8,7 miliarde de lei. Pentru români, a deține o casă, fie ea și pe credit, ține de siguranță, de perspective. Estimările noastre arată că, și în cel mai negru scenariu – cu falimente, disponibilizări de personal etc., plata ratei la credit va fi în focusul acestora, dincolo de celelalte costuri legate de viața de zi cu zi”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

BNR afirma, de altfel, în cel mai recent sondaj privind riscurile sistemice, că ,,riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat’’.

NEGOCIEREA CU BANCA, ESENȚIALĂ

În scenariul în care multor români nu le vor rămâne destui bani pentru un trai decent, renegocierea contractelor bancare, a leasing-urilor și a celorlalte categorii de împrumut devine o soluție optimă în actualul context economic.

„După valul de amânări de plată din 2020, urmare a pandemiei de COVID, băncile, chiar dacă stau destul de bine din punct de vedere financiar, având rezerve suficiente pentru a față față crizei, au devenit mai reticente în a oferi clienților condiții mai bune, însă depinde de fiecare cum își susține dosarul, cum reușește să convingă banca de faptul că trebuie să îi reducă rata, măcar și temporar. Cu un dosar bine închegat, cu argumente și asistența necesară, se poate ajunge la un final favorabil”, afirmă reprezentantul Societății Civile de Avocați Cuculis & Asociații.

Dincolo de cei care vor dori să își renegocieze creditele, vor fi, din păcate, mulți clienți care vor intra în incapacitate de plată. Și în aceste cazuri, asistența juridică este esențială.

„Vorbim, din păcate, de clienți din zona vulnerabilă a societății, care nu au cunoștințele, pârghiile necesare pentru a-și asigura o poziție corectă în relația cu executorii, cu banca. Mă aștept ca numărul executărilor silite, în următoarele luni, să atingă un maxim al ultimilor 10 ani, pe fondul problemelor economice și financiare în cascadă care afectează România”, consideră avocatul.

Potrivit scenariului de bază al BNR, inclus în raportul anual pentru 2020, în decembrie 2022, ra­ta creditelor neperformante ar putea ajunge la 9,9% (ipotezele exer­ciţiului au în vedere inclusiv rea­li­za­rea de operaţiuni de curăţare bilan­ţie­ră şi de scoatere în afara bilanţului), ce­ea ce ar determina o repoziţionare a in­dicatorului în categoria cu risc ri­dicat.

O asemenea situație nu s-a mai întâlnit din 2016, când rata creditelor neperformante era de 9,62%. Spre comparație, în 2014, nivelul era unul aproape dublu – de 20,71%.

ÎNTÂRZIERI RECORD LA PLATĂ

Potrivit datelor BNR, consultate de Frames, cele mai mari întârzieri, din prisma valorii restanțelor, sunt de peste 5 ani (1, 9 mld.lei), urmate de cele între 1 și 5 ani (1,3 mld.lei), 181 zile – 1 an (295 milioane lei).

Creditele restante cu întârzieri de maxim 15 zile reprezintă 113 milioane de lei, în creștere cu 10 milioane de lei față de anul trecut.

Cele mai mari probleme cu creditele restante sunt în București-Ilfov, unde reprezintă 1,8 mld.lei din totalul de 78,7 miliarde lei. Urmează județele Cluj – cu 199,2 milioane lei, Brașov – 195 mil.lei, Prahova – 189,2 mil.lei, Timiș – 180,2 mil.lei, Constanța – 150,4 mil.lei, Iași – 138,4 mil.lei, Argeș – 136,3 mil.lei. În aceste zone sunt așteptate să apară, de altfel, și cele mai multe credite neperformante”, arată analiza.

Pe ansamblu, la nivelul lunii august 2021, creditele acordate populației reprezentau 123,5 miliarde lei, cele în euro – 27,3 miliarde lei (echivalent), iar cele în dolari – 113 milioane lei (echivalent)

Potrivit estimărilor Frames, cele mai vulnerabile din prisma riscului de neplată sunt, în prezent, familiile cu copii, pensionarii și persoanele singure plătite cu salariul minim.

Familiile care au cel puțin 2 copii sunt cele mai vulnerabile la situație economică cu care ne confruntăm. Creșterea spectaculoasă a prețurilor la alimente, servicii, utilități le afectează cel mai mult, având în vedere că îngrijirea copiilor este din ce în mai scumpă, iar majoritatea acestora sunt angrenate în împrumuturi pentru casă, mașină sau în credite de consum”, estimează analiștii.

„În zona cea mai vulnerabilă se situează și pensionarii, a căror venituri nu mai reușesc, în cele mai multe cazuri, să acopere în termeni reali creșterea prețurilor. Inflația percepută de pensionari este una chiar mai puternică pentru că, în coșul lor de consum, medicamentele, utilitățile și produsele alimentare de bază sunt esențiale. Coincidență sau nu, acestea s-au scumpit cel mai mult în ultima vreme. Astfel că nu este exclus să asistăm la un val de executări silite în această categorie de populație”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Pensionarii și cei peste 1,6 milioane de români plătiți cu salariul minim și care au cel puțin un credit sau un alt tip de angajament de plată se vor afla printre victimele crizei economice. Aceștia și nu numai ei au nevoie de asistență de specialitate, de expertiză pentru a nu cădea victime firmelor de recuperare, procedurilor de executare silită”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Potrivit analizei Frames, cea mai mare expunere a băncilor este pe creditele pe termen lung, de peste 5 ani (117,9 mld.lei), urmate de creditele pe termen mediu (1-5 ani) – 34,4 mld.lei și împrumuturile pe termen scurt (până la 12 luni) – 1,4 miliarde lei.

Din punct de vedere al tipului de credite în lei, la nivelul lunii august, creditele de consum reprezentau 52,9 miliarde de lei, cele pentru locuințe 76,8 miliarde lei, iar cele acordate în alte scopuri – 245 milioane lei.

Studiu Deloitte: bugetele pentru activitățile de marketing digital vor crește cu aproape 15% până la sfârșitul anului 2021, iar publicitatea tradițională va scădea ușor

0

Bugetele pentru activitățile de marketing în mediul digitalvor crește cu aproape 15% până la sfârșitul anului 2021 și vor reveni la nivelurile de creștere preconizate înainte de debutul pandemiei, în timp ce publicitate tradițională continuă tendința descendentă, înregistrând o scădere de aproape 1%, conform celei mai recente ediții a raportului Deloitte Chief Marketing Officer. În plus, studiul evidențiază faptul că marketingul digital a devenit un pilon important pentru rezultatele companiilor în acest an pandemic. În toate sectoarele, ponderea contribuției activităților de marketing digital la performanța companiilor a crescut în medie cu 33% în cursul anului 2020, evidențiază specialiștii în marketing.

Principalele activități de marketing digital în care au investit companiile au fost optimizarea propriilor pagini web (74%), promovarea pe canalele digitale și în motoarele de căutare (65%) și marketing direct pe canale digitale (57%), arată studiul. Industriile care investesc cel mai mult în optimizarea site-urilor web sunt serviciile destinate persoanelor fizice și transporturile, în timp ce domeniile farmaceutic/biotehnologic, bunuri de larg consum și tehnologia/platformele digitale/software investesc mai mult în promovarea pe canalele digitale și în motoarele de căutare, precum și în marketingul digital direct.

Studiul arată, de asemenea, că bugetele de marketing alocate pentru promovarea pe dispozitive mobile (telefoane, tablete) și în social media au crescut ușor față de anul precedent, de la 14% la 19% din totalul bugetelor de marketing în cazul dispozitivelor mobile, și de la 13% la 15% pentru social media. Specialiștii participanți la studiu estimează căbugetele destinate ambelor categorii vor avea o crește mare în următorii cinci ani, până la 36% din bugetele de marketing, în cazul promovării pe mobil, și până la 25%, în cazul social media. Industriile care alocă cea mai mare parte din bugetele lor de marketing promovării pe dispozitivele mobile sunt serviciile destinate persoanelor fizice și transporturile, în timp ce domeniul energiei și cel farmaceutic/biotehnologic sunt la extrema opusă. Industriile care cheltuiesc cea mai mare parte a bugetelor de marketing pe promovarea în social media sunt comunicații/media și serviciile destinate persoanelor fizice, în timp ce serviciile bancare și financiare sunt la polul opus.

„În contextul în care activitățile de marketing digital au luat amploare în timpul pandemiei de COVID-19, este momentul ca specialiștii din domeniu să treacă la nivelul următor și să își dezvolte strategia prin valorificarea canalelor digitale și prin utilizarea datelor cu scopul de a crea experiențe personalizate pentru clienți. Studiul subliniază că organizațiile ar trebui să apeleze în continuare la tactici și strategii variate, cum ar fi:  să se concentreze pe dezvoltarea de interfețe digitale pentru a îmbunătăți interacțiunea cu clienții, să integreze utilizarea de date pentru a cunoaște cât mai bine comportamentul clientului, să construiască parteneriate și să investească în cele mai noi tehnologii de automatizare pentru a comunica eficient cu clienții în mediul virtual”, a spus Ruxandra Băndilă, Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Specialiștii în marketing implementează tot mai des soluții care folosesc inteligența artificială și machine learning în activitatea lor, subliniază studiul, acestea înregistrând, din 2018, o creștere anuală de aproximativ 10%. În prezent, companiile din domeniul tehnologiei investesc cel mai mult în AI și machine learning, iar industria farmaceutică/biotehnologie, cel mai puțin. În viitor, așteptările privind utilizarea inteligenței artificiale și machine learning sunt chiar mai mari și se estimează că vor crește cu aproape 20% în următorii trei ani, au subliniat respondenții.

În ceea ce privește locurile de muncă din domeniul marketingului, raportul arată că proiecțiile sunt optimiste, cu o creștere de aproape 8% a locurilor de muncă până la sfârșitul anului 2021 față de anul precedent, când specialiștii în marketing au prognozat o scădere a angajărilor.

Raportul Deloitte Chief Marketing Officer este rezultatul a peste 350 interviuri realizate în Statele Unite ale Americii în rândul specialiștilor seniori din domeniul marketingului din 16 industrii. Studiul analizează impactul pandemiei de COVID-19 asupra marketingului din punctul de vedere al bugetelor, performanței, forței de muncă și al organizației.

România taxează drastic vânzarea creditelor neperformante. Cum se procedează în alte țări?

Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener, Anca Ghizdavu, Senior Manager, și Cristina Borș, Manager, Impozitare Directă, Deloitte România

Piața cesiunii de creanțe neperformante este blocată, în România, din cauza impozitării excesive a sumelor obținute din astfel de tranzacții, regulă intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018. Acest tratament fiscal a descurajat companiile din mai multe sectoare de activitate să recurgă la cesiunea creanțelor, dar în mod special instituțiile financiare, care apelau deseori la asemenea operațiuni pentru a-și curăța bilanțul, conform recomandărilor oferite chiar de Banca Națională a României. De altfel, din studiul comparativ la nivelul Europei Centrale Prevederi fiscale privind cesiunea de creanțe de către instituțiile de credit, realizat de Deloitte România, reiese că tratamentul fiscal aplicabil în țara noastră în cazul cesiunii de creanțe este unul dintre cele mai costisitoare, în comparație cu alte țări din Europa Centrală.

Menționăm că, înainte de 2018, creanțele aferente clienților cu întârzieri la plată erau, cel mai adesea, cesionate către societăți specializate, dotate cu infrastructura necesară recuperării acestora. Dar, în ultimii trei ani și jumătate, din cauza nivelului ridicat de impozitare, piața cesiunii de creanțe neperformante s-a blocat (s-au realizat foarte puține tranzacții de acest tip), băncile preferând să gestioneze intern recuperarea acestora, chiar cu riscul unor costuri mai mari cu ajustările pentru deprecierea creanțelor.   

Limitările existente și riscul menținerii lor

Concret, în prezent, în România, pierderea înregistrată ca urmare a cesiunii de creanțe este deductibilă doar în proporție de 30%. Cu alte cuvinte, 70% din această pierdere este inclusă în baza impozabilă și taxată cu 16%, impozit pe profit. Prin urmare, orice vânzare la un preț mai mic de 11 cenți la un dolar duce creditorul într-un impozit de plată mai mare decât venitul din cesiune.

Menținerea acestor limitări este cu atât mai discutabilă cu cât este de așteptat ca nivelului creditelor neperformante să crească în viitorul apropiat. Mai exact, ca urmare a derulării celor mai recente teste de stres în sectorul bancar, Banca Națională a României a estimat creșterea ratei creditelor neperformante pentru decembrie 2022 la 9,9% în scenariul de bază și la 19,4% în scenariul advers. În prezent, rata creditelor neperformante în România este de 3,94%, comparativ cu 2,5%, în UE (la momentul martie 2021), iar expirarea măsurilor de ameliorare a efectelor pandemiei (moratorii) este doar una din cauzele care pot conduce neîndoielnic la creșterea ratei de credite neperformante. Totodată, indicativ, dorim să reamintim că în perioada care a urmat crizei financiare din 2008 această rată a depășit 20%.

Astfel, în cazul în care regulile fiscale se mențin, băncile vor avea de ales între a menține creditele neperformante în bilanț, ceea ce ar genera costuri suplimentare cu ajustările pentru deprecierea creanțelor și cu asigurarea resurselor necesare pentru monitorizarea și recuperarea acestora, sau a le cesiona către firme specializate în recuperare, dar cu costuri foarte mari impuse de taxarea excesivă.

Unde se plasează România?

Modificarea reglementărilor privind impozitarea în cazul cesiunilor de creanțe ar fi o măsură benefică pentru toți agenții economici, dar mai ales pentru bănci, având în vedere că ar încuraja vânzarea creditelor neperformante către societăți specializate în recuperarea acestora și le-ar permite să se concentreze pe activitatea lor economică de bază: atragerea de depozite și acordarea de credite.

În acest sens, se poate urma exemplul mai multor țări din regiune cu regimuri fiscale mult mai favorabile aplicabile în astfel de tranzacții. Din studiul efectuat de Deloitte România reiese că 11 țări dintre cele 16 analizate permit deductibilitatea integrală a pierderilor înregistrate ca urmare a cesiunii creanțelor și doar cinci, printre care și România, au ales să limiteze deductibilitatea acestora, dintre care România, cel mai drastic. Mai mult, chiar și din cele șapte țări care aplică limite de deductibilitate, celelalte oferă totuși un tratament fiscal mai favorabil decât cel din România. Spre exemplu, Polonia acceptă deductibilitate integrală în cazul cesiunii către fonduri specializate, iar Letonia permite deductibilitatea pierderii atunci când creanțele sunt vândute către o țară din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau către un stat cu care are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri.

În concluzie, modificarea sistemului de impozitare în cazul cesiunilor de creanțe neperformante în sensul transformării într-unul mai puțin împovărător pentru cei care oricum înregistrează pierderi din cauza neîncasării acelor creanțe, ar ajuta la îmbunătățirea situației financiare a entităților afectate și le-ar permite concentrarea pe activitatea lor principală. Nu în ultimul rând, o astfel de măsură ar sprijini circulația banilor în economie.

Daikin România: Pompele de căldură, o soluție de patru ori mai eficientă decât alternativele tradiționale, au înregistrat o dublare a vânzărilor în pandemie

0

Flexibilitatea, eficiența, rentabilitatea investiției pe termen lung și impactul redus asupra mediului sunt doar câteva dintre motivele pentru care tot mai mulți români caută să înlocuiască echipamentele mai vechi de încălzire cu pompe de căldură care utilizează energie regenerabilă. Fiecare kilowatt de energie electrică utilizat de o pompă de căldură generează între 3 și 4 kilowați de căldură regenerabilă din aer, ceea ce reprezintă o sporire a eficienței cu 300-400%, conform specialiștilor Daikin, lider de piață în tehnologia pompelor de căldură, cu o experiență de peste 90 de ani în proiectarea și fabricarea de tehnologii inovatoare de încălzire și răcire. Daikin România a înregistrat o dublare a vânzărilor de pompe de căldură în anul fiscal încheiat la 31 martie 2021 comparativ cu anul anterior, iar tendința ascendentă a vânzărilor continuă și în acest an.

Pe măsură ce guvernele devin proactive în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung și încep să implementeze strategii pentru atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon, pompele de căldură câștigă o cotă din ce în ce mai mare din piața de încălzire inclusiv la nivel local. Una dintre cele mai inteligente tehnologii de încălzire disponibile în momentul actual, pompele de căldură asigură cel mai avantajos mix între eficiență ridicată, cele mai mici costuri de funcționare, confort unic și durabilitate.

Pompa de căldură este un echipament de încălzire potrivit pentru instalații noi și înlocuiri, se poate conecta inclusiv la sistemele de încălzire în pardoseala, ventilo-convectoare sau radiatoare, fiind o soluție de patru ori mai eficientă decât alternativele tradiționale. Aceasta poate fi, de asemenea, montată cu un sistem integrat de apă caldă menajeră sau conectată cu un boiler extern, astfel încât apa caldă este mereu disponibilă pentru consumator. Pompa de căldură este o soluție optimă de climatizare și pentru zonele în care nu există acces la gaz și poate colecta până la 75% din energia utilizată din aer și restul din electricitate.

Mai mult, pentru că aerul exterior sau solul reprezintă mereu o sursă de energie, o pompă de căldură performantă poate să încălzească eficient și în cele mai reci condiții. Sistemul Altherma 3 de la Daikin, de exemplu, care funcționează cu Bluevolution, cea mai inovatoare tehnologie care utilizează agentul frigorific R-32, oferă căldură și apă caldă menajera chiar și atunci când temperatura de afară este de -25 de grade. Pentru că nu se ard gaze naturale și petrol, se maximizează consumul de energie din resurse regenerabile.

Există preconcepția potrivit căreia pompele de căldură oferă doar agent termic, utilitatea lor fiind restrânsă la crearea unui mediu plăcut în casă în timpul sezonului rece. În realitate, însă, instalația înlocuiește mai multe soluții de climatizare, pentru că asigură încălzire pe timp de iarnă, răcoare vara și apă caldă menajeră tot timpul anului. Piața de pompe de căldură din România nu este încă pe deplin exploatată, oferind un potențial de creștere pe scară largă. Cifra noastră de afaceri pe segmentul pompelor de căldură s-a dublat în anul fiscal trecut, iar anul acesta am păstrat trendul crescător și înregistrăm în prezent tot o dublare a vânzărilor, raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Poate că, la prima vedere, investiția inițială într-o instalație pusă în funcțiune de pompa de căldură este una considerabilă, însă, acești bani vor fi economisiți în scurt timp datorită facturilor reduse lunar la energia electrică. Noi, la Daikin, avem grijă ca soluțiile noastre de încălzire să fie concepute după cele mai ridicate standarde pentru a asigura un confort absolut, o înaltă eficiență energetică și un control intuitiv, direct de pe smartphone”, spune Daniel Vasile, Managing Director Daikin România.

Pompa de căldură poate înlocui cu succes atât o centrală termică pe gaz, cât și un cazan pe lemne

Dincolo de contextul viziunii strategice pe termen lung adoptate de Comisia Europeană privind impactul asupra climei, în România un stimul important pentru creșterea cererii de pompe de căldură este reprezentat de înlocuirea centralelor termice pe lemne care, pe lângă faptul că sunt foarte răspândite, generează un disconfort ridicat utilizatorilor întrucât necesită alimentare manuală, de cele mai multe ori permanentă. Pompa de căldură poate înlocui cu succes atât o centrală termică pe gaz, cât și un cazan pe lemne. Mai mult, cei care își renovează locuința și vor să înlocuiască centrală termică veche pot păstra și radiatoarele existente dacă doresc.

Ceea ce diferențiază o pompă de căldură de o centrală termică, de exemplu, este modul în care este generată căldura, nu modul în care este distribuită. Astfel, în loc să ardă combustibil pentru a genera căldură, o pompă de căldură utilizează un proces de evaporare și condensare a agentului frigorific. Strict tehnic, pompa de căldură este un echipament care extrage energia disponibilă din sol sau din aer, o ajustează și o eliberează în altă parte, la temperatura dorită sau necesară pentru a produce agent termic sau apă caldă menajeră.

Principalul criteriu în alegerea sistemului de încălzire potrivit ține de tipul de locuință și de instalația de încălzire existentă. Pentru locuințe noi, clădiri eficiente din punct de vedere energetic și înlocuirea sistemelor de încălzire electrice, pompele de căldură aer-apă de temperaturi scăzute vor oferi încălzire, apă caldă și răcire opțională, iar pompele de căldură aer-aer, cunoscute în mod uzual ca aparate de aer condiționat, sunt o opțiune ușor de instalat, cu investiții reduse. Pompele de căldură cu sursă geotermală sunt o opțiune extrem de eficientă și rentabilă pentru locuințele noi, în care instalarea poate fi efectuată alături de alte lucrări de construcție, fără prea multe modificări.

Pompele de căldură aer-apă de temperaturi ridicate sunt ideale pentru conectarea la un sistem de conducte existent și la radiatoare mai vechi, care funcționează la temperaturi mai ridicate decât sistemele de încălzire moderne. Recomandarea specialiștilor Daikin pentru cei care renovează o locuință și trebuie să înlocuiască o centrală termică de generație veche este să opteze pentru o pompă de căldură hibridă. Spre exemplu, Daikin Altherma Hybrid economisește până la 35% mai multă energie în comparație cu o centrală termică pe gaz în condensare. Practic ea combină tehnologia pompelor de căldură aer-apă cu o centrală termică pe gaz în condensare și garantează cea mai ridicată eficienţă. De asemenea, utilizează tehnologia de condensare pentru a furniza încălzire şi apă caldă de consum cu 10-15% mai eficient decât centralele termice pe gaz în condensare. Iar datorită designului compact, pompa de căldură hibrid Daikin Altherma necesită un spațiu minim de instalare, integrând perfect conductele și radiatoarele existente.

Nu în ultimul rând, politici precum liberalizarea prețurilor la energie pot influența pozitiv cererea și piața pompelor de căldură din România. Foarte importantă este și eliminarea stimulentelor pentru combustibili fosili. În prezent, de aceste stimulente beneficiază diferite sisteme de încălzire în detrimentul pompelor de căldură, deoarece sunt sisteme mai accesibile, iar tehnologiile ce folosesc energii regenerabile au nevoie de condiții de concurență echitabile. Decalajul dintre prețurile actuale ale energiei electrice și gazelor din multe state membre este prea mare pentru a face pompele de căldură accesibile tuturor cetățenilor europeni.

Instalarea, modernizarea sau înlocuirea unor instalații complexe HVAC-R cu sisteme de pompe de căldură poate fi o măsură de scădere a costurilor și pentru mulți proprietari de spații, în contextul economic actual. Deja unele țări, precum Austria, Slovenia, Croația și Franța, oferă subvenții pentru a sprijini dezvoltatorii și proprietarii de afaceri să-și transforme clădirile în spații mai ecologice și mai conforme. Proiectate special pentru a încălzi o gamă largă de spații, inclusiv hoteluri, spitale, clădiri de birouri, centre comerciale și instalații industriale, pompele de căldură Daikin cu R-32 și cu potențial de încălzire globală (GWP) scăzut pot satisface cereri de încălzire și răcire care variază între 4 și 18 kilowați, iar la folosirea unui sistem de tip “cascadă” se pot ajunge și la capacității de peste 100 kilowați.

Platforma online care aduce împreună inițiativele sustenabile din România

0

Oamenii cred că sunt prea mici ca să aducă o schimbare pentru planetă. Dar, de fapt, schimbarea începe chiar cu pașii mici făcuți de fiecare dintre noi. Pași care nu sunt doar o declarație, ci au devenit parte din comportamentul nostru de zi cu zi. Pentru toți cei care vor să își „înverzească” stilul de viață, pentru toți cei care doresc să trăiască mai sustenabil, să facă alegeri de consum responsabil, avem un mesaj important: Treci pe verde!   https://wwf.ro/implica-te/treci-pe-verde/ .

„Proiectul este la început, deocamdată strângem inițiativele pe harta interactivă Treci pe verde și ne dorim ca pe viitor să creăm o serie de alte inițiative care să crească vizibilitatea acestor afaceri și, implicit, să le ajute să prospere pentru binele nostru, al tuturor.  WWF România are o experiență de peste 15 ani în lucrul cu comunitățile locale, am acționat întotdeauna pentru susținerea meșteșugarilor și a micilor afaceri locale, în sinergie cu proiectele noastre de conservare. Prosperitatea oamenilor depinde de modul cum îngrijim natura, iar calea este promovarea acelor inițiative de business care pot contribui la această soluție”, spune Hanny Bratu, manager de Marketing și Fundraising la WWF România

Așa că adresăm o chemare afacerilor sustenabile (producători și furnizori de servicii) să fie prezente pe harta platformei!

Nu în ultimul rând, vei afla ceea ce spune și sloganul nostru și anume că „E ușor să fii ecologist”. Prin urmare, fii ecologist în fiecare zi și consultă harta magazinelor, restaurantelor, serviciilor, locurilor de cazare și multe altele, pe https://wwf.ro/implica-te/treci-pe-verde/ .