Industria IT, de consultanță și domeniul bancar, în topul industriilor care au încheiat cele mai multe contracte de telemuncă în ultimul an și jumătate

Economistul
-
0
Industria IT, de consultanță și domeniul bancar, în topul industriilor care au încheiat cele mai multe contracte de telemuncă în ultimul an și jumătate

Potrivit Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, în topul industriilor care au încheiat cele mai multe contracte de telemuncă în ultimul an și jumătate s-au aflat industria de IT, firmele de consultanță și cele din domeniul bancar. Compania estimează că în contextul pandemic tot mai mulți angajatori vor opta pentru contracte de telemuncă sau muncă la domiciliu în industriile care permit această variantă de lucru. 

Din datele Accace România, cele mai multe contracte de telemuncă s-au înregistrat la începutul anului 2021, odată cu reglementarea posibilității ca angajatorul să deconteze salariaților lunar suma de până la 400 lei pentru susținerea cheltuielilor la locul în care aceștia își desfășoară activitatea. 

În legislația din România există două variante de contracte de muncă la distanță: contractul de telemuncă și cel de muncă la domiciliu. Cei mai mulți angajatori au optat pentru contractul de telemuncă, întrucât acesta oferă mai multă flexibilitate și libertate angajaților, dar și un echilibru între viața profesională și cea personală și, totodată, reprezintă un pas înainte în procesul de digitalizare al companiilor.  

De la începutul pandemiei, statul a adus modificări prin OUG 192/2020, Legea 208/ 2021 și OUG 35/2001, modificări ce țin de definiția telemuncii, mijloace prin care se poate verifica angajatul sau obligațiile angajatorului. Astfel, printre cele mai importante reglementări pe care compania le-a observat în contractele de muncă din România odată cu debutul pandemiei se numără: introducerea indemnizației lunare de sănătate, beneficiile pentru cheltuielile legate de telemuncă, perioada nedeterminată de telemuncă, diverse drepturi pentru telesalariat precum dreptul la protecție în caz de concediere, dar și clauze privind monitorizarea angajaților. 

În ceea ce privește beneficiile pentru cheltuielile legate de telemuncă, o parte dintre angajatori a dorit să pună la dispoziția salariaților mobilier de birou, accesorii de birotică sau a decis să acopere parțial facturile la utilități, în special electricitate și internet. 

La nivel fiscal, de taxe și impozite, principala reglementare din contractele de telemuncă a fost legată de posibilitatea angajatorului de a deconta salariaților până la 400 lei pe lună pentru a contribui la cheltuielile la locul în care aceștia își desfășoară activitatea, fără a fi necesară prezentarea unor documente care să justifice aceste costuri. Astfel, cheltuiala la nivelul entității va putea fi considerată deductibilă la calculul impozitului pe profit, respectiv neimpozabilă la nivelul individului.   

Potrivit datelor Accace, companiile observă și o serie de limitări frecvente în ceea ce privește telemunca: controlul activității angajatului și a timpului petrecut în vederea desfășurării sarcinilor care este mult mai greu de realizat, riscul accidentelor de muncă poate crește având în vedere că angajatul nu mai prestează activitatea de la locul de muncă, iar comunicarea cu ceilalți colegi poate fi mai dificilă.   

Din punct de vedere al salariilor, acestea nu au fost influențate de pandemie, menținându-se la același nivel față de anii trecuți sau au crescut pe criterii de performanță.  

„Observăm clar o creștere a contractelor de telemuncă, mai ales de la începutul acestui an, în industrii precum IT, consultanță sau bancară, unde lucrul la distanță este mai facil de pus în practică. Aceste domenii s-au adaptat mult mai ușor la schimbările din ultimul an și datorită gradului mare de digitalizare din activitatea lor, dar și a faptului că au adoptat, în mai mică măsură, contracte de telemuncă încă de la nivelul anului 2018. Totodată, observăm creșteri și în industriile în care nu existau contracte de telemuncă înainte de martie 2020. Pandemia, noile reglementări aduse în legislație, dar și o mai bună definire a  conceptului de <telemuncă> au impulsionat companiile să facă această schimbare în ceea ce privește munca la distanță”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România. 

Analiză Trusted Advisor – doar 11.44% dintre antreprenorii din agribusiness, transporturi şi online au o strategie financiară adaptată la condiţiile actuale

Economistul
-
0
Analiză Trusted Advisor – doar 11.44% dintre antreprenorii din agribusiness, transporturi şi online au o strategie financiară adaptată la condiţiile actuale

Trusted Advisor Strategy & Finance, compania românească de contabilitate şi strategie financiară, condusă de Ioana Arsenie, strateg financiar, a realizat o analiză a modului în care antreprenorii din agribusiness, transporturi, online şi alte industrii îşi stabilesc preţurile în funcţie de bugetul companiei.

Doar 11.44% dintre antreprenorii din agribusiness, transporturi şi online folosesc bugetarea bazată pe scenarii multiple. Analiza prezintă evoluţia financiară a 3 industrii privind bugetul antreprenorilor şi are la bază studiul „Raportarea Financiară la Antreprenori”, ediţia a-II-a, 2021, fiind elaborat pe un eșantion de 230 de respondenți, companii antreprenoriale din România, care înregistrează o cifră de afaceri între 100 000 de euro și 10 milioane de euro din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Giurgiu, Ploieşti, Suceava, Arad, Sibiu. 

„În contextul actual de criză globală, având printre axe, penuria de materii prime, volatilitatea preţurilor, dublat de raportarea la valuta națională și dobânzi, observ o creştere a nevoii legată de servicii de asistenţă buget şi realizare buget pentru anul 2022”, declară Ioana Arsenie, Fondator Trusted Advisor Strategy & Finance și strateg financiar. 

Legat de contexul economic actual, caracterizat de o volatilitate accentuată printr-o creştere de preţuri, aproximativ 22.69% dintre antreprenorii intervievaţi din cele 3 industrii, corelează preţurile cu bugetul companiei.

Principalele utilizări concrete ale bugetului pentru antreprenorii români rămân obţinerea de finanţare bancară sau atragerea fondurilor europene şi nu dezvoltarea afacerii pe baza unui plan pe termen mediu/lung.

Antreprenorii din agribusiness se raportează la cifre, cu accent pe preţul de achiziţie al inputurilor (îngrăşăminte şi pesticide) şi a securizării expunerii valutare la încasări din export.

În transporturi, vorbim în mod ferm despre reajustarea preţurilor din contractele comerciale şi bugetarea corelată cu strategia de preţuri.

În online, contextul de Black Friday aduce anul acesta o sporire a vigilenţei în ceea ce priveşte definirea campaniilor din punct de vedere marjă.

Imperiul secret al UE

Economistul
-
0
Imperiul secret al UE

„Într-o vreme a schismelor care separă Vestul UE de noii membri din Est, ambele tabere au propriile rațiuni de a păstra marele secret economic al UE, și anume faptul că Vechea UE stăpânește noile țări membre ca pe niște feude”, scrie Matthew Olex-Szczytowski, bancher, istoric și consilier al mai multor premieri polonezi, într-un articol publicat de UnHerd.

„Împotriva logicii și justiției, 340 de milioane de vest-europeni bogați îi sug pe cei 103 milioane de estici săraci. Elitele din Europa Centrală și cea de Est nu se revoltă, pentru că nu suportă să recunoască realitatea, iar mulți dintre membrii elitei din Est au fost cooptați de vestici sau au fost intimidați. Însă resentimentele nu pot să nu răbufnească. «Nu suntem o colonie, nu suntem membri de mâna a doua», a transmis Comisiei Europene premierul Sloveniei. Până și Clotilde Armand, primărița franțuzoaică din București, a spus limpede că „o mare parte din bogăția Europei se scurge din țările sărace către cele mai bogate”.

În Vest, cei care știu asta nu deschid gura, ci îi încurajează pe trâmbițașii lor din Est să spună că Vechea Europa menține Estul pe linia de plutire. «Îi vedeți pe polonezii, pe cehii și ungurii aceia cicălitori?», se plâng mereu eurocrații. „Se îndepărtează de liberalism, însă își freacă palmele și se așteaptă să le dăm bani!”. Acest tip de gândire este strâmb din cel puțin două motive. Presupusa obrăznicie a Estului nici nu se compară cu păcatele Vestului (comparați doar ce face Ungaria cu LGBT cu ceea ce face Danemarca cu musulmanii săi). Ceea ce rupe Europa în două nu este o falie culturală (despre care se vorbește exagerat de mult), ci statutul de colonie al Europei Centrale și de Est.

Orice analiză trebuie începută prin a vedea ce s-a întâmplat cu cele 11 state care au aderat la UE în 2004. Europa Centrală și cea de Est erau slăbite după căderea comunismului și au trebuit să-și deschidă granițele prea repede. Capitalul din Vechea Europă ar fi trebuit să compenseze pierderile. Însă, așa cum s-a întâmplat deseori în istorie, consecințele cele mai importante nu au fost bănuite. Odată ce au căzut frontierele, s-a produs o hemoragie demografică și Vestul s-a îmbogățit cu 10 milioane de angajați veniți din aceste țări. Dintre aceștia, circa o treime aveau studii superioare și ei sunt cei care au contribuit la mare parte din creșterea economică a Vestului.

La Bruxelles nu este voie să vorbești despre acest uriaș transfer de bogăție. Nimeni nu îndrăznește să se laude că a pus mâna pe acești imigranți albi, creștini, bine pregătiți, extrem de ușor de integrat. Este limpede că, dacă ar face asta, ar fi numiți rasiști.

În Est, elitele tac de rușine pentru că au fost complice la o prăbușire demografică cum numai în vreme de război se poate întâmpla. Croația a pierdut un sfert din populație (un fost premier croat a îndrăznit să spună că acesta este un pericol existențial pentru țară). România, Bulgaria și țările baltice au pierdut o cincime din populație în acest fel. Polonia a pierdut o zecime din populație.

Dezastrul social care s-a produs a fost înspăimântător. Spitalele au fost părăsite de medici. Dintre primele zece țări UE la mortalitatea covid, opt sunt din Europa Centrală și cea de Est. Puteți fi siguri că lucrurile nu ar fi stat astfel, dacă doctorii ar fi rămas în țările lor. Acest dezastru demografic a năruit orice speranță că Estul ar putea ajunge din urmă Europa de Vest. «Europa de Est va îmbătrâni înainte de a se îmbogăți», spunea Beata Javorcik, profesor la Oxford și economist-șef al BERD pentru Europa de Est.

O altă consecință neașteptată a fost remodelarea peisajului economic din Europa Centrală și cea de Est. La Berlin este interzis să vorbești despre asta. Companiile off-shore bogate au năvălit în aceste țări și au cumpărat cele mai importante firme. Într-adevăr, au salvat câteva mari companii falite (VW a făcut asta cu Skoda, în Cehia, iar Renault cu Dacia, în România). Însă lucrurile nu s-au oprit aici; companiile vestice s-au înstăpânit pe sectoarele cheie din industria și serviciile statelor estice.

În Polonia, străinii dețin jumătate din industrie și din retail, în special prin intermediul marilor companii. În Cehia și Polonia, companiile străine asigură jumătate din exporturi. În Ungaria, străinii asigură patru cincimi din exporturile țării. Acest lucru este fără precedent în țări cu o forță de muncă competentă. Până la urma, cehii erau mai prosperi decât elvețienii sau suedezii, în 1938, iar polonezii și ungurii erau în fața Madridului, înainte de războiul civil din Spania.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică spune că prin plecarea forței de muncă din Est în Vest, Estul a donat nu mai puțin de 400 de miliarde de euro, bani care au fost investiți în educația acestor oameni. Asta depășește cu mult ceea ce Bruxelles-ul le-a oferit acestor state. Polonia a cheltuit 160 de miliarde pentru a-i educa pe cei 2,6 milioane de cetățeni care au plecat, însă a primit de la UE 138 de miliarde de euro.

Creșterea PIB-ului Vestului care se datorează muncii celor veniți din Est este și mai mare. Vechea UE a câștigat astfel o mie de miliarde de euro, până să lovească pandemia. La aceasta se adaugă investițiile corporatiste. Acum, ele au ajuns la maturitate și aduc profituri și dividende, care iau calea Vestului. Aceste profituri care pleacă sunt mai mari decât transferurile anuale de la Bruxelles. În plus, fondurile europene sunt cheltuite în Est în special în proiecte de infrastructură, unde companiile vestice primesc majoritatea contractelor și obțin astfel patru cincimi din aceste fonduri europene.

Europa Centrală și de Est a devenit «o uzină » pe lanțurile de producție occidentale – așa a numit-o «Handelsblatt ». Vechea UE sifonează de aici componente pe care le asamblează și apoi le exportă în China și în alte părți. Dintre statele care aprovizionează astfel Germania, Polonia depășește Franța, Italia și Spania. Europa Centrală și cea de Est au devenit o piață cheie și total captivă a Europei de Vest. Hegemonul german depinde de această piață. În 2020, Berlin-ul a exportat în ECE în valoare de 179 miliarde de euro, în timp ce exporturile germane în SUA au fost de 103 miliarde, în China de 96 de miliarde și în Rusia de doar 23 de miliarde de euro.

Economiile central și est-europene au crescut, într-adevăr, însă PIB-ul pe cap de locuitor ne amintește cât de multe provocări sunt mai departe. Polonia are jumătate din PIB-ul pe cap de locuitor față de media europeană. Cehia are două treimi. Apoi, trebuie amintit că polonezul produce doar 26% din cât produce un danez. Cehul produce o treime din ceea ce produce danezul. Bulgaria doar 14%, iar România 18% din ceea ce se produce în Danemarca pe cap de locuitor.

Oare Europa Centrala și cea de Est vor ajunge vreodată din urmă Vestul? Perspectivele nu sunt deloc luminoase. Problemele demografice și galopul Chinei către autosuficiență sunt factori care împiedică dezvoltarea Estului Europei. Însă cheia este sistemul colonial. Pentru a ajunge la prosperitatea unei țări avansate, trebuie să ai aceeași productivitate. Iar Europa de Est trebuie să-și îmbunătățească sectorul inovației. Statutul de dominion împiedică acest lucru.

Firmele străine sunt lideri în aceste țări. Ele obțin cele mai mari profituri, iar totul este trimis în Vest. Nimic nu garantează că profitul va fi reinvestit. Aceste firme străine își desfășoară activitatea de cercetare și dezvoltare în țările de origine din Vest și nimeni și nimic nu le obligă să facă schimb de informații și tehnologie. FMI a confirmat că aceste companii își obligă filialele din Europa de Est să cumpere tehnologii scumpe din Vest. În plus, filialele companiilor vestice nu au voie să lanseze propriile branduri.

În acest fel, Europa Centrală și cea de Est nu se pot baza decât pe firmele autohtone. Ele sunt însă mici și le este greu să inoveze. Ele se luptă cu birocrația de la Bruxelles și cu o mulțime de stratageme puse la cale împotriva lor. Spre exemplu, certificările europene pot spori cu o cincime prețul de export al unui produs. Apoi, licitațiile publice nu le permit statelor estice să favorizeze companiile autohtone. Dacă guvernul vrea să dezvolte un anumit sector, regulile ajutorului de stat sunt draconice. La un moment dat, premierul polonez Mateusz Morawiecki a izbucnit: «Bogata UE ne vinde VW și Renault. Însă când șoferii noștri de tir au intrat pe piețele lor, au apelat imediat la protecționism».

La Bruxelles domnesc rețele vechi specializate în măsluirea jocurilor. «La Bruxelles, toți se prefac surprinși când nu apare nici o companie estică la întâlnirile de stabilire a standardelor», spune un oficial ceh. «Asta este pură ipocrizie. Firmele noastre sunt prea mici și nu fac parte din rețelele băieților cu state vechi de la Bruxelles. De fiecare dată, regulile sunt stabilite de aceiași oameni, înainte să ajungem și noi la masă».

Pentru că nu are mari grupuri industriale, Estul nu are acces la miliardele oferite de UE pentru proiectele high-tech. Vestul cheltuiește pentru proiecte spațiale, de apărare, de cercetare și dezvoltare. Deși are peste o cincime din populația UE, Europa Centrală și cea de Est au primit doar a 12-a parte din cele 65 de miliarde pentru cercetare și dezvoltare pe perioada 2014-2020. Pentru ca insulta să fie și mai mare, țări extra-UE, precum Norvegia, Israel și Elveția au primit mai mult.

Lucrurile se vor agrava pe măsură ce UE va investi tot mai mult în campionii industriali din Vest. Trebuie să ne așteptăm ca Vechea UE să pună mâna pe cea mai mare parte din cele 56 de miliarde de euro sub forma de granturi pentru recuperarea după pandemie. Estul a primit 13%, ceea ce este din nou discriminare.

Apoi intervine absurditatea emisiilor zero de carbon. Regiunea estică nu-și permite așa ceva. Cu toate astea, Bruxelles-ul va interzice sursele ieftine de energie. Competitivitatea Estului va fi din nou zdrobită, iar contribuabilii estici vor fi obligați să ofere subsidii companiilor vestice care produc turbine eoliene și alte tehnologii de acest soi.

Șansele ca firmele estice să poată concura la scară globală sunt infime. Între timp, străinii vor profita de orice ocazie pentru a mulge aceste țări, prin companiile implantate aici, fără să le ofere acces la cea mai bună tehnologie. Europa Centrală și cea de Est vor intra într-o capcană a venitului mediu, vor fi blocate pentru totdeauna, în timp ce economiile anacronice ale Vechii UE se vor lupta să țină pasul cu China și SUA.

Crevasa economică din UE va conta pe mai departe. Ea este deja prea mare și vor apărea și mai multe resentimente, regiunea se va depopula și ar putea face implozie în orice moment. Pentru a reduce acest risc, Bruxelles-ul ar trebui să pună la cale un New Deal pentru imperiul său. Ar trebui să ajute afacerile din Est să se extindă.

Cât îi privește pe politicienii din Est, aceștia ar trebui să denunțe colonialismul și să obțină libertate de acțiune pentru firmele autohtone. Dacă nu se va produce o schimbare radicală, Vechea Europă ar trebui să se pregătească pentru noi forme de populism și alte consecințe ale ruperii în două a Europei.”

Articol primit de la scriitorul-publicist, Nicolae Mareș

Studiu: 3 din 4 români spun că sunt interesați să-și asigure locuința. Doar 1 din 5 locuințe are o asigurare

Economistul
-
0
Studiu: 3 din 4 români spun că sunt interesați să-și asigure locuința. Doar 1 din 5 locuințe are o asigurare

74% dintre români se declară interesați de asigurările de locuințe și de bunuri, rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat de UNSAR împreună cu IRES. Cifra vine să confirme rezultatele studiului din 2020, însă se poate observa un avans în rândul celor care se declară foarte interesați de acest tip de asigurări, respectiv 24% (față de 19% în 2020).

Interesul este reflectat într-o mai mică măsură prin evoluția numărului polițelor de asigurare a locuințelor (obligatorii și facultative). Astfel, în primul semestru al anului în curs acesta a crescut cu 4% față de aceeași perioadă din 2020, chiar dacă numărul locuințelor neasigurate rămâne în continuare ridicat. În același interval de timp, asigurătorii din România au plătit în baza acestor polițe despăgubiri de aproape 43,8 milioane lei, în creștere față de primele 6 luni ale anului precedent, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară.

„Protecția în fața riscurilor la care ne expunem ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți. Cu toate că procentul celor care își asigură locuința este în continuare redus, este încurajator că interesul românilor continuă să rămână la un nivel ridicat. Conștientizarea riscurilor este un factor-cheie în luarea deciziei de a-ți asigura locuința”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

„Rămânem preocupați ca din ce în ce mai mulți români să fie informați cu privire la protecția financiară oferită de asigurări. În același timp, asigurările obligatorii și facultative pentru locuințe reprezintă o soluție de reducere a impactului financiar asupra statului și comunităților locale – în cazul producerii unor evenimente nedorite”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

Principalele surse de informare cu privire la asigurările pentru locuințe rămân televiziunea 58%, internetul 38%, companiile de asigurări 21%, prietenii 18%, familia 11%, posturile radio 10% și presa scrisă 8%. 

În contextul în care doar 1 din 5 locuințe este protejată printr-o asigurare obligatorie PAD, 83% dintre români spun că ar fi de acord cu o eventuală introducere a deductibilității acesteia din impozitele și taxele locale. Totodată, majoritatea respondenților consideră că ar putea fi condiționate de existența poliței PAD reducerea la plata anticipată a impozitelor (64%), încheierea sau modificarea unui contract de utilități (63%) sau încheierea tranzacțiilor imobiliare (52%).

Important de subliniat este faptul că polița de asigurare obligatorie (PAD) asigură 3 riscuri catastrofale, cutremur, inundații și alunecări de teren până la limita de 20.000 euro, respectiv 10.000 euro, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea construcției este mai mare, în timp ce o asigurare facultativă acoperă, în plus, riscuri cum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul – la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței. Totodată, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, față de vecini).

Sondajul „Percepția românilor față de asigurările de locuințe” a fost realizat de IRES, la solicitarea UNSAR, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 857 de respondenți, proprietari, coproprietari sau persoane care intenționează să achiziționeze o locuință în următorii doi ani, cu vârste de peste 18 ani. Acesta a fost realizat în august 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), și are o eroare maximă tolerată de +/-3%.

Ericsson, parteneriate puternice cu 3 dintre liderii mondiali pe segmentul cloud pentru maximizarea beneficiilor aduse de tehnologia 5G

Economistul
-
0
Ericsson, parteneriate puternice cu 3 dintre liderii mondiali pe segmentul cloud pentru maximizarea beneficiilor aduse de tehnologia 5G

Beneficiile economice și sociale aduse de tehnologia 5G sunt uriașe, iar la nivel global statele fac eforturi pentru a implementa cât mai eficient și rapid aceste rețele.  Aceste oportunități pot fi valorificate pe deplin doar prin integrarea soluțiilor și tehnologiei cloud. 

Astfel, Ericsson a pus încă de acum câțiva ani, bazele unor parteneriate puternice cu trei dintre liderii globali de servicii cloud – Microsoft, Google și Amazon – cu scopul de a maximiza avantajele 5G. Colaborarea este binevenită cu atât mai mult în contextul în care tehnologia 5G, edge computing-ul și Internet of Things (IOT) redefinesc fundamental rolul furnizorilor de servicii de comunicații, precum și pe cel al telecomunicațiilor, în general. 

Capacitățile platformelor cloud sunt esențiale pentru a ajuta providerii să accelereze procesul de transformare digitală și să maximizeze avantajele soluțiilor software de cloud native, precum cele din portofoliul de produse dezvoltate de Ericsson.

Prin intermediul soluțiilor cloud, furnizorii de servicii de comunicații pot pune la dispoziția clienților lor noi servicii 5G, pe care să le valorifice apoi mai rapid. Deoarece facilitează o utilizare mai eficientă a resurselor, tehnologiile cloud pot optimiza indicatori financiari precum CAPEX sau OPEX.  

Soluțiile software de cloud native sunt extrem de importante și în ceea ce privește valorificarea deplină a potențialului tehnologiei 5G. De asemenea, tehnologiile cloud pot amplifica beneficiile economiilor de scară, maximizând nivelul de interoperabilitate și eficiență al unei afaceri. Așadar, devine extrem de important să se adapteze constant oferta de produse și servicii pentru companiile de pretutindeni. Tranziția la cloud poate înlesni acest proces de adaptare a companiilor la așteptările clienților pentru a rămâne competitive pe piață.[1]

Având în vedere acest context, Ericsson a dezvoltat de-a lungul timpului parteneriate cu diferite companii din domeniul tehnologiei, conturându-și astfel un portofoliu solid de soluții și produse, care pot răspunde nevoilor unei game extinse de clienți. 

Platforme de dezvoltare a business-ului 

În luna noiembrie a anului trecut, Ericsson și Telstra au început să dezvolte o soluție de edge cloud dedicată clienților enterprise. Aceasta platformă facilitează livrarea serviciilor si aplicațiilor noi care permit inovare, functii de self-care și customer care în domeniul agriculturii, al industriei de productie, dar și servicii de conectivitate la nivel enterprise și smart cities. 

Un alt exemplu interesant de avans pentru industria de telecomunicații este colaborarea dintre Telefonica Germania, Amazon Web Services și Ericsson, întrucât parteneriatul celor trei companii permite automatizarea industriei și digitalizarea economiei. 

Scopul este acela de a genera noi soluții industriale mai rapid, optimizând capabilitățile de automatizare în producție, al proceselor de logistică și folosirea soluțiilor edge computing pentru implementarea aplicațiilor în timp real. 

Un aspect important al acestui proof-of-concept este implementarea 5G Core direct în cloud pentru a câștiga flexibilitatea serviciilor și a reduce costurile.[2]

Infrastructura de comunicații dezvoltată în cloud 

La finalul lunii iunie 2021, Google Cloud și Ericsson au anunțat un parteneriat pentru dezvoltarea unor soluții 5G și de edge cloud care să faciliteze transformarea digitală în rândul furnizorilor de servicii de comunicații și care să le permită acestora să implementeze noi scenarii de utilizare.

Totodată, în cadrul acestui parteneriat, Google Cloud și Ericsson dezvoltă un proiect pilot pentru aplicații edge într-o rețea în timp real a companiei TIM. 

Proiectul care va automatiza funcțiile din rețeaua 5G Core a TIM și aplicațiile cloud-based, vor folosi infrastructura Telco Cloud TIM, soluția Google Cloud, precum tehnologia de orchestare dezvoltată de Ericsson și rețeaua sa 5G Core. 

În acest fel, companiile din sectorul automotive, din domeniul transporturilor, cele din industria de productie, și nu numai, își vor putea îmbunătăți eficiența, reduce latența și își vor putea spori gradul de conectivitate din locațiile fizice. 

Soluții de mobilitate inteligentă

Ericsson facilitează connectivitatea autovehiculelor de mai bine de 10 ani. Compania colaborează cu producători auto, furnizori de servicii de comunicații si alți parteneri din ecosistem, pentru a susține transformarea industriei. Interconectând peste 4 milioane de mașini, care reprezintă 10% din piața globală Ericsson Connected Vehicle Cloud (CVC) este cea mai comprehensivă platformă de acest gen din industria globală de automotive, oferind servicii pentru mai mult de 130 de țări. 

Ericsson Connected Vehicle Cloud le oferă producătorilor de vehicule posibilitatea să scaleze global și să administreze cu ușurință aspecte legate de securitate, de reglementare legislativă internațională a datelor, precum și de conectivitate, managementul datelor, analize și restul detaliilor necesare pentru a aduce pe piață noi servicii complexe. Ericsson oferă pachete de servicii menite să deservească atât servicii 5G-ready de bază, cât și servicii foarte avansate, toate acestea pentru a îmbunatăți siguranța și experiența de conducere resimțită de către conducătorul auto. 

Ericsson lucrează la dezvoltarea noii generații a platformei Connected Vehicles Cloud bazându-se atât pe propria expertiză, ca lider în domeniu, cât și pe parteneriatele pe care le are cu furnizorii de soluții și servicii de cloud, precum Amazon și Microsoft.

Noi soluții din sfera Business Support Systems (BSS)

Furnizorii de servicii de comunicații încearcă să beneficieze cât de mult de avantajele platformelor cloud, astfel că ecosistemul de parteneriate din industria de telecomunicații devine tot mai amplu. Un exemplu în acest sens poate fi considerat parteneriatul dintre Ericsson și Amazon Web Services, care tocmai a fost extins cu scopul de a certifica portofoliul de produse BSS dezvoltate de Ericsson în platforma cloud a Amazon Web Services. Astfel, clienții Ericsson care optează pentru soluții cloud din portofoliul BSS pot să beneficieze și de avantajele suportului oferit de soluțiile Amazon Web Services, în vederea optimizării afacerilor prin intermediul tehnologiei 5G și de a monetiza noi servicii dedicate atât consumatorilor, cât și clienților de tip enterprise.

Soluții de tip enterprise pentru sfera telecomunicațiilor 

Odată cu apariția arhitecturilor 4G și 5G, lumea telecomunicațiilor a devenit atât de complexă din punct de vedere tehnic, încât marii vendori au decis că este necesar să apeleze la colaborări externe, implicit și în zona de cloud. Având în vedere amploarea unei soluții de telecomunicații, acest lucru a reprezentat o provocare din mai multe puncte de vedere, dar în special un câștig în zona de dezvoltare. Așadar, cu această ocazie, s-au ivit foarte multe oportunități, iar business-ul în zona de enterprise a început să crească enorm.

Un foarte bun exemplu este colaboarea Ericsson cu Microsoft Azure, unde se îmbină o arhitectură completă Ericsson de Voice over LTE (4G),  cu o rețea de servere dedicate din partea Microsoft, prin care se oferă caracteristici de tip “end to end”  către parteneri din zona privată/enterprise. Soluția este bazată, de asemenea, pe Docker & Kubernetes, ceea ce oferă o modularitate în dezvoltarea și gestionarea unui astfel de ansamblu. Acest produs are la bază un mediu tehnic complex, construit de echipe dedicate pe orice arie de competență, astfel încât clientul final (enterprise) să poată beneficia de aceleași servicii precum cele dedicate clienților comerciali.

[1]  https://www.ericsson.com/en/blog/2021/5/ericsson-and-aws-partner-to-support-csps-on-their-journey-to-cloud-bss

[2]  https://www.ericsson.com/en/blog/2020/11/service-orchestration-for-enterprise-explained

GEFCO devine partenerul logistic pentru Citroën AMI, 100% electric

Economistul
-
0
GEFCO devine partenerul logistic pentru Citroën AMI, 100% electric

GEFCO, expert global în lanțul de aprovizionare multimodal și furnizor principal de logistică auto în Europa, a devenit partenerul logistic al Citroën, în Italia, pentru AMI, un vehicul inovator, 100% electric. Prin acest parteneriat, GEFCO va gestiona atât transportul, operațiunile de post-producție, depozitarea, dar și livrarea door-to-door și predarea către clienți.

GEFCO Italia va distribui vehiculul Citroën AMI din complexul său din Guasticce (Livorno), unde toate operațiunile de post-producție necesare pentru a scoate vehiculele pe șosea sunt efectuate de un personal specializat. În plus, compania va oferi numeroase facilități de depozitare pentru vehiculele Citroën AMI care așteaptă livrarea în Italia.

Etapa de post-producție include spălarea mașinilor, verificarea fluidelor, configurarea, instalarea accesoriilor și reglarea fină a configurațiilor pachetului MY AMI POP și MY AMI VIBE. GEFCO poate atinge niveluri ridicate de personalizare prin inserarea de elemente decorative suplimentare care îmbunătățesc designul exterior al vehiculelor, echipând AMI cu stilul său distinctiv. Un cvadriciclu electric ușor, accesibil persoanelor de 16 ani cu permis de conducere AM, Citroën AMI răspunde noilor nevoi de mobilitate printr-un sistem digital ușor și intuitiv, încă de la primele momente de utilizare al vehiculului.

Prin acest parteneriat, GEFCO va asigura și livrarea la domiciliu. Toți șoferii de livrare au fost instruiți să distribuie și să ofere explicații despre vehicul pentru a le permite clienților să poată folosi fiecare opțiune în cel mai scurt timp. Lansat în completarea serviciilor de vânzare digitale ale Citroën, acest parteneriat asigură o experiență fără precedent pentru clienți.

Fabrice Barthe, Managing Director al GEFCO Italia, a declarat: „Suntem mândri să colaborăm cu Citroën AMI-100% electric, care a fost conceput pentru a revoluționa ideea de mobilitate urbană. GEFCO gestionează transportul, configurarea, personalizarea și livrarea direct la domiciliul clienților, respectând cele mai noi cerințe de protecție. Este o plăcere să faci parte din această aventură și lucrăm alături de Citroën Italia pentru a oferi clienților o călătorie cu adevărat excepțională!”

Business pentru comportament responsabil față de mediu

Florin Antonescu
-
0

eMAG a beneficiat de asistența casei de avocatură Filip & Company în achiziționarea unei participații minoritare și a unei investiții suplimentară de 1,5 milioane euro în societatea care operează Flip.ro, marketplace dedicat telefoanelor recondiționate, un business care susține un comportament responsabil și cu impact minim asupra mediului înconjurator.

Alexandru Bîrsan(foto), partener, coordonatorul departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital: „România este printre țările UE cu cea mai mare creștere anuală a comerțului online, fapt care arată potențialul semnificativ de dezvoltare și în viitor într-o piață care nu a atins încă nivelul de maturitate. eMAG continuă să se dezvolte și să găsească mereu noi direcții de creștere și consolidare. Flip este unul dintre cele mai promițătoare start-up-uri din piața românească, cu o echipă de fondatori entuziasmantă și care este într-o poziție excelentă să treacă la următorul nivel ca urmare a acestei investiții. Suntem bucuroși că am avut din nou ocazia să lucrăm în echipă cu eMAG, întotdeauna este o experiență excelentă”. 

Bogdan Axinia, Managing Director eMAG Ventures: „Fiecare proiect presupune o colaborare în echipă pentru găsirea soluțiilor care să faciliteze încheierea unei tranzacții. Atitudinea constructivă orientată către rezultate și profesionalismul întregii echipe au fost ingrediente esențiale și le mulțumesc colegilor din Filip & Company pentru că ne-au fost alături”. 

Echipa Filip & Company implicată în acest proiect a fost coordonată de Alexandru Bîrsan și i-a inclus pe Andreea Bănică (associate) și Cătălin Suliman (partener).

Filip & Company subliniază că avocații săi „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile cheie de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.

Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România”.

Allview, venituri în creștere cu 36% pe trei trimestre din 2021

Florin Antonescu
-
0
Allview, venituri în creștere cu 36% pe trei trimestre din 2021

Compania cu capital integral românesc Allview (Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) și-a majorat cu peste 36% cifra de afaceri în activitatea curentă din primele 9 luni ale acestui an, față de perioada similară din 2020: creștere de la 58,3 milioane de lei (peste 11,6 milioane de euro) la aproape 80 milioane de lei (16 milioane de euro).

Lucian Peticila – CEO Allview

Lucian Peticilă (foto), CEO Visual Fan SA (Allview): „Rezultatele obținute în primele 9 luni ale acestui an urmează un trend ascendent, mai mult chiar, ne-am menținut ritmul de creștere în procente cu două cifre, deși condițiile din piață și situația macroeconomică la nivelul industriei IT au fost mai puțin favorabile în acest an (criza de semiconductoare, creșterea continuă a costurilor de transport, criza containerelor și criza energetică). Strategia noastră este una solidă, iar obiectivele de dezvoltare pe care ni le-am stabilit pentru perioada următoare au ca fundament planificarea și previzionarea strictă a producției, extinderea portofoliului de produse, adăugarea de noi linii de business și identificarea de noi parteneriate interne ce vizează reducerea dependenței de piețele externe în procesul de aprovizionare cu componente. Toate acestea au contribuit la o creștere consistentă în acest an și creează premisele unei dezvoltări durabile rapide și în continuare, în condițiile generării de valoare pentru clienții și partenerii noștri”.

În 2021, Allview subliniază că „s-a concentrat pe diversificarea portofoliului de produse, dezvoltarea de dispozitive noi în concordanță cu cerințele pieței, ce înglobează tehnologii avansate și care sunt comercializate la prețuri accesibile consumatorilor. Această strategie s-a materializat în rezultatele financiare foarte bune obținute de brandul Allview în primele 9 luni ale lui 2021 pe divizia IT&C, care indică o creștere de peste 64% față de perioada similară a lui 2020. Valoarea vânzărilor de produse din divizia de IT&C s-a majorat de la 24,2 milioane lei (aproape 5 milioane euro) înregistrate în perioada ianuarie – septembrie 2020 la 39,8 milioane de lei (aproape 8 milioane euro), în primele 9 luni ale lui 2021.  

Analizând fiecare categorie a portofoliului, se poate observa că s-au înregistrat creșteri semnificative pe oricare dintre acestea, randamentul cel mai mare înregistrându-se pe grupa de produse din IT&C. Creșterea de peste 64%, a portofoliului de vânzări aferente grupei IT&C, a rezultat din evoluția pozitivă în primele nouă luni ale lui 2021, a tuturor categoriilor: 

  • Laptop-urile au avut cea mai mare tendință de creștere, de aproape 4 ori mai mult față de perioada similară din 2020. Cel mai căutat model de laptop din portofoliul companiei este AllBook i, cu procesor Intel® Core™ i3-1005G1, până la 3.4GHz și sistem de răcire cu heatpipes. 
  • Tabletele au înregistrat creștere cu peste 75% a vânzărilor, contribuția majoră a fost reprezentată de noile modele Viva H1003 LTE și Viva H1004 LTE, cu conexiune 4G și diagonală de 10,1”. 
  • Smartphone-urile au marcat o majorare cu peste 30% a vânzărilor, iar la atingerea acestor obiective a stat și lansarea noii game de smartphone-uri Soul X8, care împreună cu căștile wireless Soul AV1 și AVI, integrează un sistem ce permite controlul vocal în limba română, fără atingere, singurul device de acest gen din România.

Categoria de televizoare a marcat o creștere de peste 5%, de la 30 milioane lei la 31,8 milioane lei, ce se datorează varietății de produse a portofoliului: atât modele clasice, cât și modele smart cu Android TVTM și Google Assistant integrat. Dacă, anul trecut, brandul Allview a lansat gama de TV-uri QLED prin care a permis democratizarea tehnologiei Quantum Dot, anul acesta clienții au putut beneficia de alte inovații, prin lansarea gamei de Smart TV-uri ePlay 7100, ce înglobează tehnologia Far Field Voice Control, prin care utilizatorii au întâmpinat o experiență complet nouă, mult mai confortabilă și rapidă: fără a mai atinge telecomanda, ci doar prin simpla voce și comanda «OK Google», aceștia pot porni sau opri televizorul, accesa conținut media și divertisment, regla volumul, controla alte dispozitive interconectate cu TV-ul prin sistemul Google Home”. 

Allview accentuează că „pentru anul 2022, strategia de dezvoltare a companiei pune accentul pe extinderea pe piețele externe, dar și creșterea continuă a portofoliului de produse, urmând trendul pieței, nevoile consumatorilor, precum și integrarea de tehnologii avansate și soluții inovatoare. De asemenea, Allview urmărește adăugarea de noi linii de business, prin care își propune să anticipeze viitorul și tendințele de dezvoltare sustenabilă cu care acesta vine. Pentru susținerea planurilor de dezvoltare, se au în vedere investiții în departamentul R&D, pentru a crește capacitățile de dezvoltare hardware și software in-house.

Piața de capital este unul din pilonii de susținere ai strategiei de dezvoltare a companiei, fiind vizate operațiuni specifice pieței pentru atragerea de capital. În același timp, Allview urmărește atingerea unui nivel de motivare ridicat pentru investitori și are în vedere distribuții recurente de acțiuni gratuite și/sau dividende cash, în funcție de decizia acționarilor, precum și alte operațiuni care să conducă la creșterea free-floatului și a lichidității acțiunilor la bursă.

Dincolo de acestea, Allview este conștientă că cea mai bună modalitate de motivare a acționarilor o reprezintă creșterea cifrei de afaceri și a profitabilității, direcție în care s-au creat foarte bune premise în 2021, prin valorificarea oportunităților pieței și creșterea vânzărilor pe toate categoriile de produse, prin achiziții strategice, prin dezvoltarea de parteneriate care să reducă dependența de lanțurile de aprovizionare externe și prin pregătirea lansării, în 2022, a unei noi linii de business.

Dintre evenimentele semnificative recente din viața companiei Visual Fan SA, amintim:

  • La jumătatea lunii octombrie, acționarii Visual Fan (Allview) au aprobat majorarea de capital social cu 5 acțiuni gratuite la fiecare acțiune deținută.
  • În luna septembrie a.c., Visual Fan a realizat încă o achiziție strategică, prin preluarea participației majoritare de 51% din Intervision Trading, unicul distribuitor din Europa Centrală și de Est al renumitului brand japonez AKAI. Această tranzacție creează premisele unei creșteri semnificative de 25%, atât a cifrei de afaceri, cât și a profitului companiei Visual Fan – față de estimările anunțate în memorandumul de listare a acțiunilor la BVB. Pentru finalizarea tranzacției, se așteaptă avizul Consiliului Concurenței.
  • La finalul lunii iulie, compania Visual Fan a anunțat preluarea unei participații de 12% din Headlight Solutions, companie de tehnologie specializată în cercetare-dezvoltare și integrare de soluţii software complexe şi hardware custom-made. În luna septembrie a acestui an, cele două companii au făcut public primul proiect de anvergură contractat în asociere, în valoare de 10 milioane de lei și care va avea ca finalitate implementarea unui produs ce include soluţii software şi hardware complete.
  • Începând cu data de 11 octombrie 2021, acțiunile ALW fac parte din componenţa celui mai nou indice BET-AeRO”.

Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță că din declaraţiile agenţilor economici din județ rezultă 1491 locuri de muncă vacante înregistrate, dinte care: 79 – pentru studii superioare, 259 – pentru studii medii, 313 – pentru muncitori calificaţi, 840 – pentru muncitori necalificaţi.

Ofertele sunt în profesiile, meseriile, ocupațiile: şef departament, director general societate comerciala, director tehnic, manager, contabil-şef, şef secţie, şef schimb, şef laborator în construcţii, şef şantier, şef atelier reparaţii, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, referent de specialitate financiar-contabilitate, manager relaţii cu clienţii băncii/societate de leasing, analist credite, analist financiar, facturist, agent transporturi, verificator documente expediţie, expeditor internaţional, operator receptie, responsabil tură expediţie, lucrator comercial, casier, maşinist la maşini pentru terasamente (ifronist), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuseli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, menajera, comisioner, spalator, muncitor necalificat în agricultură, curier, paznic, portar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

UE propune noi norme pentru consolidarea rezilienței băncilor și o mai bună pregătire a acestora pentru viitor

Economistul
-
0
UE propune noi norme pentru consolidarea rezilienței băncilor și o mai bună pregătire a acestora pentru viitor

Comisia Europeană a adoptat o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Pachetul prezentat astăzi este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE. Acest acord a fost convenit de UE și de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și urmărește să consolideze reziliența băncilor în fața unor posibile șocuri economice. Propunerile prezentate astăzi marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare.

Revizuirea constă în următoarele elemente legislative:

  • o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE);
  • o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital (Regulamentul 2013/575/UE);
  • o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital în domeniul rezoluției (așa-numita propunere daisy chain).

Pachetul cuprinde următoarele părți:

Punerea în aplicare a Acordului Basel III –
consolidarea rezilienței la șocurile economice

Pachetul de astăzi pune în aplicare cu fidelitate prevederile Acordului internațional Basel III, ținând cont totodată de particularitățile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce privește creditele ipotecare cu risc scăzut. Mai precis, propunerea de astăzi urmărește să garanteze faptul că „modelele interne” utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor de capital nu subestimează riscurile, așadar că nivelul de capital deținut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate și soliditatea sectorului în ansamblul său.

Propunerea vizează consolidarea rezilienței, fără a conduce la creșteri semnificative ale cerințelor de capital. Ea limitează impactul global asupra cerințelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menținerea competitivității sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce și mai mult costurile de asigurare a conformității, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudențiale.

Durabilitatea – contribuția la tranziția verde

Consolidarea rezilienței sectorului bancar în fața riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță este o componentă-cheie a Strategiei Comisiei privind finanțarea durabilă. Este esențial să se îmbunătățească modul în care băncile măsoară și gestionează aceste riscuri, precum și să se asigure faptul că piețele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudențială joacă un rol esențial în această privință.

Propunerea de astăzi va impune băncilor obligația ca sistematic să identifice, să publice și să gestioneze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în contextul activității lor de gestionare a riscurilor. Este prevăzută inclusiv obligația ca atât autoritățile de supraveghere, cât și băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autoritățile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informații privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informațiilor vor fi proporționale.

Măsurile propuse nu numai că vor spori reziliența sectorului bancar, ci vor asigura și faptul că băncile țin seama de considerentele de durabilitate.

O supraveghere mai strictă – asigurarea unei gestionări robuste a băncilor din UE și a unei protecții îmbunătățite a stabilității financiare

Pachetul prezentat astăzi pune la dispoziția autorităților de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate și prevăd cerințe de competență profesională și probitate morală prin care autoritățile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deține competențele și cunoștințele necesare pentru gestionarea unei bănci.

Mai mult, ca reacție la scandalul „WireCard”, autoritățile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiară, inclusiv filialele băncilor. Acest set îmbunătățit de instrumente va asigura gestionarea solidă și prudentă a băncilor din UE.

Revizuirea de astăzi abordează, de asemenea – în mod proporțional – chestiunea stabilirii sucursalelor băncilor din țări terțe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislației naționale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităților de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entități, care și-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:„Europa are nevoie de un sector bancar puternic pentru a continua să acorde împrumuturi economiei pe măsură ce ne redresăm în urma pandemiei de COVID-19. Prin propunerile de astăzi, asigurăm punerea în aplicare a elementelor esențiale ale standardelor internaționale Basel III. Acest lucru este important pentru stabilitatea și reziliența băncilor noastre. Punem în aplicare acest acord ținând seama de particularitățile sectorului bancar din UE și evitând o creștere semnificativă a cerințelor de capital. Pachetul de astăzi va face băncile din UE mai puternice și va susține capacitatea acestora de a sprijini redresarea economică și tranziția verde și digitală.”

Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Băncile au un rol esențial în redresarea economică și este în interesul nostru al tuturor ca băncile din UE să fie reziliente în viitor. Prin pachetul de astăzi ne asigurăm că sectorul bancar din UE este pregătit să facă față provocărilor viitorului și poate continua să fie o sursă fiabilă și sustenabilă de finanțare pentru economia UE. Prin integrarea evaluării riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță, băncile vor fi mai bine pregătite și mai bine protejate în fața provocărilor viitoare, cum ar fi riscurile climatice.”

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Membrii consiliului de administrație și persoanele care dețin funcții-cheie în cadrul băncilor pot avea o influență semnificativă asupra activităților unei instituții de credit. Aceștia joacă un rol decisiv în a orienta și a gestiona activitățile băncilor într-un mod prudent și judicios. Au fost necesare norme armonizate pentru a se evalua dacă membrii consiliului de administrație și persoanele care dețin funcții-cheie îndeplinesc cerințele necesare pentru a-și exercita atribuțiile. Normele adoptate astăzi vor clarifica obligațiile care le revin instituțiilor de credit și autorităților competente. Ele vor asigura apoi coerența la nivelul UE și, nu în ultimul rând, vor contribui la sporirea solidității băncilor.”

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.

În urma crizei financiare, autoritățile de reglementare din 28 de jurisdicții din întreaga lume au convenit, în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), asupra unui nou standard internațional de consolidare a băncilor, cunoscut sub numele de Basel III. Acest acord a fost finalizat în 2017. UE a pus deja în aplicare marea majoritate a acestor norme, ceea ce a dus la o consolidare a capitalizării sectorului bancar al UE.

Prin urmare, băncile din UE au rămas reziliente în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, astfel cum o demonstrează faptul că au continuat să acorde împrumuturi. Reformele propuse astăzi completează programul de acțiuni stabilit în urma crizei financiare și au drept obiectiv consolidarea substanțială a competitivității și a durabilității sectorului bancar din UE.

1...1.2521.2531.254...2.017Pagina 1.253 din 2.017