Deși în România încă se proiectează clinici și spitale
după normative învechite, neactualizate de autorități încă din anii `70, noua clinică Neuroaxis
propune un concept futuristic de design, aliniat celor mai noi standarde
internaționale și centrat pe nevoile de azi ale pacientului.
Crește cererea pe segmentul serviciilor medicale private
și în continuare vor apărea nișe medicale noi pe piață – între care paleația,
geriatria, serviciile de recuperare medicală, declară Raluca Șoaita, fondator
TESSERACT ARCHITECTURE.
Arhitecții TESSERACT, singurul studio de arhitectură din România specializat în proiectare medicală și unul dintre puținele de acest tip din Europa Centrală și de Est semnează conceptul de design și amenajare interioară a noii clinici Neuroaxis din centrul Bucureștiului. Clinica este amplasată la parterul noii clădiri de birouri U Center și reprezintă o inserție medicală fluentă, aliniată standardelor clădirilor moderne de birouri și în special nevoilor pacienților, în contextul în care segmentul de neurologie este încă slab dezvoltat în România.
Conceptul
interior continuă prin design ideea de bază Neuroaxis – conexiunea dintre membrii unei echipe pluridisciplinare pe baza căreia
s-a dezvoltat conceptul de «one stop shop» al clinicii. Neuronul prezent în
identitatea clinicii este conector și transmițător de informație și este
reprezentat direct în conceptul interior, prin elementele de design și subtil
prin fluiditatea spațiului, prin felul în care lumina naturală leagă diferitele
încăperi de hol și care face ca legăturile invizibile ochiului (serviciile unei
echipe pluriudisciplinare de profesioniști) să se realizeze. Nucleul clinicii
este dat de un centru de imagistică
înconjurat de o circulație perimetrală. De-a lungul acestui perimetru, unul din
holuri se lărgeste suficient cât să permită o zonă de așteptare bine conectată
la cele 7 cabinete din zona de
ambulatoriu. Spitalizarea de zi și zona
de tratamente și investigații sunt orientate către spațiile pietonale și
verzi, pentru a oferi o atmosferă relaxantă.
“În România proiectăm încă după
normative învechite, din anii `70, care au fost actualizate nesemnificativ în
anii `90, iar aceasta este o provocare majoră pentru arhitecți, pentru că
nevoile de azi ale pacienților și ale echipelor medicale au evoluat major.De fiecare dată
când vrem să aducem inovație și să proiectăm un spațiu medical „ca afară”
procesul de autorizare este lung și de multe ori soluțiile tehnice inovatoare
testate și utilizate în alte colțuri ale lumii trebuiesc „negociate”,
fundamentate prin memorii tehnice ce detaliază aceste soluții. Iată că noua
clinică Neuroaxis este un nou exemplu că #sepoate și că nu ne lăsăm descurajați
de sistem,” declară Arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT. Solicitările de
proiectare în segmentul medical privat au crescut semnificativ în ultimul an,
pe fondul pandemiei și al lipsei de acoperire a totalului necesar din sectorul
public, iar anumite nișe medicale acum inexistente în România – precum segmentul de paleație, geriatrie sau
recuperare medicală vor crește în perioada următoare, completează arhitectul.
„Am ales să relocam clinica Neuroaxis într-un
spațiu mai mare, într-o clădire de birouri modernă din zona centrală a Bucureștiului,
pentru a extinde gama de servicii destinate diagnosticării, monitorizării și
tratamentului pacienţilor. Există o cerere foarte mare pe acest segment, având
în vedere că incidenţa bolilor neurologice și psihiatrice în populația generală
este de 10%, adică aproximativ 500.000 de pacienţi din teritoriul
Bucureşti-Ilfov, Prahova, Argeş şi localităţile din jur,” declară Dr. Dan Mitrea, medic neurolog și fondatorul
Neuroaxis.
Studioul de arhitectură TESSERACT este proiectantul celui
mai amplu proiect recent de spital din România – Spitalul Marie Curie, primul
Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă și semnează de
asemenea două mari spitale județene în lucru în acest moment – spitalele
regionale de la Focșani și Sibiu.
TESSERACT a realizat și primele 7 spitale modulare din
România în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, iar în total, arhitecții studioului
au proiectat până în prezent peste 500.000 de metri pătrați de spitale și
facilități industriale, de producție și diferite clădiri cu funcțiuni
comerciale.
Începând cu luna mai, compania de curierat oferă clienților din Ungaria atât servicii door-to-door, cât și acces la o rețea de peste 200 de lockere easybox.
Extinderea Sameday în Ungaria constituie unul dintre primii pași ai companiei în exportul peste granițe al know-how-ului construit de-a lungul celor 14 ani de existență.
Sameday, compania românească de curierat, anunță extinderea în Ungaria. Furnizorul de servicii de curierat oferă deja clienților din Ungaria opțiuni de livrare în Budapesta și zona metropolitană, urmând ca în următoarele două luni să-și extindă acoperirea la nivel național, în toate localitățile. Operatorul român realizează astfel noi pași spre internaționalizarea operațiunilor sale și deschide totodată calea dezvoltării livrărilor transfrontaliere, facilitând accesul clienților săi la o piață nouă prin eliminarea principalei bariere de intrare pe teritorii noi a jucătorilor din e-commerce.
Lucian Baltaru
„2020 a fost pentru noi anul în care ne-am testat cu succes capabilitățile de scalare a modelului nostru operațional, dar și a tehnologiei dezvoltate de-a lungul timpului. Chiar dacă am ajuns la o dimensiune mare a organizației, ne păstrăm o cultură antreprenorială, bazată pe cultivarea inițiativei și încrederii. Extinderea serviciilor Sameday în Ungaria este un pas natural în evoluția companiei noastre și, cu suportul solid al tehnologiei, ne propunem, ca și în România, să dezvoltăm o infrastructură scalabilă de servicii de curierat cu livrare predictibilă, eficientă operațional și cu focus pe satisfacția clientului”, a declarat Lucian Baltaru, CEO și fondator Sameday.
Clienții Sameday din Ungaria se pot
bucura atât de livrări door-to-door, cât și de serviciul easybox, ce
beneficiază de o rețea funcțională de peste 200 de locații. Numărul acestora
urmează ritmul de creștere din România. Cu planuri de a atinge 1000 de unități
pânăîn prima parte a anului 2022, Sameday operează deja cea mai extinsă rețea
de lockere din Ungaria.
În plină pandemie, în luna mai a anului trecut, Sameday a început analiza pieței de curierat din Ungaria, iar, în luna august 2020, compania deja demarase investițiile în construcția infrastructurii operaționale. Primul serviciu pe care Sameday l-a testat în piața ungară a fost cel de lockere easybox, cunoscut și validat deja la nivel local, urmat de livrările door-to-door. Mai 2021 marchează încheierea primei etape de pre-lansare a ecosistemului Sameday, care oferă companiei de curierat mai multă flexibilitate, control integral asupra calității serviciului și posibilitatea de a accelera dezvoltarea locală.
„Suntem prima companie românească de curierat care se extinde cu operațiuni proprii peste granițele țării și vreau să mulțumesc echipei Sameday pentru curajul și dinamica cu care a abordat fiecare nouă provocare. Piața serviciilor de curierat din Ungaria este una destul de tradițională, dar, în același timp, extrem de competitivă. Studiind-o cu atenție, am identificat oportunități pe care modelul nostru de business, bazat pe tehnologie, le poate valorifica cu succes”, declară Lucian Baltaru, CEO și fondator Sameday.
Cele două centre de vaccinare puse la dispoziția angajaților Enel și membrilor familiilor acestora dispun de toată infrastructura necesară, conform cerințelor autorității sanitare, și oferă posibilitatea ca, într-o singură zi, să se poată vaccina până la 60 de persoane
Companiile Enel din România continuă să fie un partener în lupta împotriva Sars-CoV-2 și pun la dispoziția angajaților și familiilor acestora – soți, soții, frați, surori, părinți sau copii cu vârsta de peste 16 ani, care au aceeași adresă de domiciliu – două centre de vaccinare anti-Covid în București și Constanța.
Cele două centre sunt dotate cu toată infrastructura necesară imunizării persoanelor, pentru a răspunde exigențelor sanitare impuse de reglementile în vigoare. Acestea dispun de frigidere, mobilier adecvat, instalații sanitare moderne și acces la internet. De asemenea, căile de acces în centrele de vaccinare au fost marcate corespunzător, pentru ca persoanele să folosească circuite separate de intrare și ieșire.
Activitatea medicală va fi asigurată de o companie autorizată de Direcția de Sănătate Publică iar echipele medicale vor fi formate din medici, asistente și registratori. Capacitatea maximă este de 60 de persoane care se pot vaccina într-o zi. Persoanele înscrise pe listele de vaccinare vor urma un circuit prestabilit ce presupune triaj la sosire, vaccinare și supraveghere post-vaccinare.
Companiile Enel susțin până la capăt campania de imunizare a populației, pentru sănătatea angajaților săi și a consumatorilor, astfel încât activitățile sociale și economice să fie reluate în deplină siguranță.
Compania de asigurări Signal Iduna Asigurare Reasigurare a semnat acordul de achiziționare a companiilor Ergo Asigurări de Viață și Ergo Asigurări, din Grupul Ergo. Tranzacția va fi supusă aprobării Autorității de Supraveghere Financiară și Consiliului Concurenței din România.
Tiberiu Maier (foto), CEO al Signal Iduna Asigurare Reasigurare, subliniază: „Într-o perioadă în care conceptul de asigurare este prezent tot mai des printre interesele românilor, continuăm să ne diversificăm segmentele de activitate, astfel încât să oferim soluții pentru o varietate cât mai largă de necesități. Fiind parte dintr-un grup cu o experiență de peste 110 ani în domeniul asigurărilor, fapt ce a adus o valoare adăugată businessului nostru, preluarea portofoliilor celor două companii vine să completeze într-un mod firesc oferta noastră de servicii deja existentă. Acest lucru reprezintă o reconfirmare a rezultatelor înregistrate și a angajamentului nostru pentru dezvoltarea pieței de asigurări din România. Alături de echipa puternică pe care am contruit-o vom continua planurile de dezvoltare strategică a companiei către un viitor digital”.
Signal Iduna reamintește că „este prezentă în România din anul 2008 și este liderul pieței de asigurări private de sănătate din țară. Portofoliul companiei include, de asemenea, și polițe de asigurări de viață și de accident. În anul 2020, volumul primelor brute subscrise raportat a depășit 129 milioane de lei, reprezentând o creștere de 27% față de anul anterior”.
Ergo informează că „va activa în România sub brandul Signal Iduna și va continua să ofere servicii extinse de asigurare ce vor include asigurări de locuințe și răspundere civilă. Volumul de prime post-tranzacție pe care Signal Iduna îl va deține în România va crește cu 50%”.
Ergo Asigurări este caracterizată ca „o companie de asigurări generale înființată în 2007 și deține o experiență valoroasă atât în aria bancassurance, cât și în interacțiunea cu partenerii de distribuție pentru portofoliul de produse de asigurare non-life. Ergo Asigurări de Viață este activă pe piață din anul 2009, principalul segment de activitate fiind reprezentat de asigurările de tip bancassurance”.
Grupul Signal Iduna este recomandat ca „unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Germania.Fondat în urmă cu peste 110 ani, Grupul SIGNAL IDUNA și-a câștigat o reputație excelentă ca furnizor puternic și de încredere pentru asigurări și servicii financiare, oferind o gamă largă de soluții (asigurări, servicii bancare și investiții) clienților individuali și corporate. Conduita comercială a Signal Iduna este orientată către succesul pe termen lung și se bazează pe satisfacerea nevoilor clienților și pe dezvoltarea pieței, pe inovație și independență financiară.În prezent, Signal Iduna este prezentă pe piețele de asigurări din Germania, Polonia, Ungaria și România.Pe piața locală, Signal Iduna și-a început operațiunile în anul 2008. Portofoliul companiei include: asigurări de sănătate private pentru familie și pentru companii, asigurări de viață, asigurări de accident. Signal Iduna oferă soluții de reasigurare, analiză și servicii de consultanță în ceea ce privește subscrierea riscului pentru gestionarea optimă a asigurărilor de sănătate. Expertiza SIGNAL IDUNA este susținută de acoperire la nivel național și de o experiență digitală simplificată și atractivă pentru clienți.Pentru mai multe informații puteți vizita website-ul companiei https://www.signal-iduna.ro/”.
Cercetare-inovare de ultimă oră și de perspectivă oferă evenimentul „Neuroscience and theatre therapy”, conferință internațională organizată de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” din București, prin centrul CINETic – Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative și proiectul MET – Dezvoltarea unei metodologii de terapie prin teatru cu efect la nivel neurochimic și neurocognitiv, din cadrul Departamentului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.
Evenimentul, care se desfășoară în perioada 26-28 mai 2021 la Casa Universitarilor din București, reunește experți internaționali din prestigioase universități, instituții și centre de cercetare din 10 țări (SUA, Japonia, UK, Germania, Danemarca, Suedia, Belgia, Portugalia, Israel și România) și este centrat pe rezultatele cercetării interdisciplinare aflate la intersecția teatrului cu psihologia și neuroștiința.
Conferința este organizată de UNATC „I. L. Caragiale” în cadrul proiectului de cercetare Dezvoltarea unei metodologii de terapie prin teatru cu efect la nivel neurochimic și neurocognitiv – MET (Contract de finanțare: 147 / 26.10.2016 Axa prioritară 1, Acțiunea: 1.1.4 Atragerea de personal cu competente avansate din strainatate pentru consolidarea capacității de CD, cod SMIS 106688. Durata Proiectului este de patru ani, valoarea totală a proiectului este de 8.636.928,24 lei).
Proiectul de cercetare MET este desfășurat de UNATC în cadrul centrului CINETic, în Laboratorul de dezvoltare cognitivă prin experiențe imersive, cu obiectivul „de a cerceta și dezvolta o metodologie de intervenție preventivă, terapeutică, neinvazivă, de consolidare a comportamentelor pro-sociale și de management al stresului”.
Centrul CINETic este „departament de cercetare în domeniul interacțiunii digitale și al neuroștiinţei aplicate în arte performative și film”, cu misiunea principală „de a dezvolta cunoștinţe și de a inova la nivel internaţional, în domeniul artelor performative și filmului, precum și în domeniile care duc la dezvoltarea și transformarea lor. Cunoștinţele dobândite în teatru și film sunt extinse prin cercetare și inovare în proiecte interdisciplinare care reunesc arta, știinţa și tehnologia”.
În vremea pandemiei, am observat probabil cu toții cât de dependenți suntem în mod real de tehnologie. Acest sector era important și înainte de martie 2020, însă acum a devenit mai relevant ca niciodată la nivel global. Nu este niciun secret că, ori din nevoie, ori pentru a ne distrage puțin de la situație, am mai comandat diverse device-uri în ultimul an, contribuind la o piață și așa puternic dezvoltată.
Dată fiind această digitalizare crescândă, nu putem trece cu vederea platformele de tip OT (Operation Technology) și mai ales IoT (Internet of Things). Ce înseamnă mai exact astfel de servicii? Câteva exemple concrete ale utilizării lor apar în rețelele de electricitate, în testarea purității apei, în ATM-uri, sistemele de diagnostic și monitorizare a spitalelor, respectiv în orice platformă care utilizează internetul pentru a porni, stinge sau controla un device, precum în cazul termostatelor, al aerului condiționat, al luminilor, al dispozitivelor de tip echo, precum Alexa, sau al AI-urilor care fac cumpărături pentru tine. Însă, așa cum a semnalat Timothy Snow, arhitect de soluții tehnice pentru compania Cisco, în cadrul unui interviu, unul dintre riscurile cele mai des întâlnite în sfera acestor platforme este neglijarea măsurilor de securitate.
Intră în scenă ENERSEC, un startup românesc centrat pe cybersecurity, care a trecut pragul InnovX BCR în 2020 și care a adus rezultate reale în urma programului de accelerare. Firma a fost fondată în 2013 de către Andrei Hohan și Bogdan Matache, cărora li s-a alăturat mai apoi și Răzvan Codreanu, cei trei având o experiență de peste 20 de ani în mediul corporatist, în domeniul de tech și de securitate cibernetică. ENERSEC își concentrează activitatea pe servicii de protecție pentru platformele de tip OT și mai ales IoT împreună cu servicii de compliance & regulations pentru clienți din Europa. Impactul lor pe piață a fost până acum cel mai semnificativ mai degrabă în afara României, în spațiul vestic european, în țări precum Elveția, Germania și Luxemburg. Inițiativa lor a prins amploare, iar acum echipa lucrează înspre dezvoltarea unui Centru de Security Operation pentru protejarea utilizatorilor ce folosesc echipamente atât IT, cât și IoT, fie ele cele de acasă, fie de la muncă. Aceste servicii sunt relevante cu precădere în contextul actual al riscurilor digitale, dat fiind că pentru multe persoane jobul s-a mutat în propria reședință. Este nevoie doar de un dispozitiv cu conexiune la internet și o securitate slabă pentru ca un atacator să preia controlul asupra mai multor device-uri din casă, să fure date personale sau să invadeze spațiul privat al individului.
Protejarea datelor și a confidențialității a început pe bună dreptate să primească mai multă atenție în ultimii ani. Deși compromiterea datelor personale reprezintă o problemă ce ne vizează pe fiecare în parte, punerea în pericol a datelor firmei sau ale unui client reprezintă cu siguranță o încălcare a confidențialității, iar aceasta atrage cu sine sancțiuni legale și, de asemenea, dăunează reputației firmei și relațiilor sale de afaceri.
Astfel, inițiativa Centrului de Security Operation este de a oferi servicii accesibile atât indivizilor în propria casă, cât și firmelor mici, care nu și-ar permite în mod normal, mai ales la început, să plătească sume substanțiale. În cadrul centrului la care lucrează echipa, potrivit lui Răzvan, utilizatorul final plătește un abonament lunar pentru a fi înștiințat oricând îi este pusă în pericol siguranța în mediul virtual, folosind o componentă de software care este instalată la nivelul routerului. În urma acestui avertisment, utilizatorul poate alege de pe platforma ENERSEC un inginer de securitate care să-l ajute în situația cu care se confruntă, în funcție de preț, rating, competențele inginerului și tipul dispozitivului pus în pericol. Platforma reunește resurse globale nelimitate, aducând împreună ingineri din toată lumea, aceștia fiind testați și validați înainte de către echipa ENERSEC.
Răzvan Codreanu, Bogdan Matache și Andrei Hohan
Compania s-a înscris în acceleratorul de business atunci când s-a decis să facă trecerea de la vânzarea de servicii la dezvoltarea unui produs concret. În acest sens, Răzvan este „convins că ai nevoie de un grup de sprijin și de structură în absolut orice vrei sa faci, iar programul InnovX BCR atingea toate punctele în care căutam îmbunătățire. […] Programul ne-a ajutat și să ne decidem cu ce ar trebui sa ne lansăm și să ne concentrăm eforturile în direcția respectivă.”
Într-adevăr, înainte de program, echipa ENERSEC voia să-și investească eforturile înspre IoT-ul de tip industrial, care ar fi avut ca grup țintă mediul enterprise, unde deja există o competiție puternică. Acceleratorul i-a ajutat să găsească o direcție clară, spre un alt public țintă, unde competiția să fie modestă, ajungând astfel la inițiativa menționată mai devreme pentru indivizi și pentru SMB-uri.
InnovX BCR se mândrește cu rezultatele echipei ENERSEC, dat fiind că aceasta a câștigat numeroase premii în 2020, printre care TechCrunch Disrupt (la care au avut o prezentare live în septembrie anul trecut, moderată de Jeff Taylor), premiul de la Microsoft – Coolest Startup in the House – și premiul de la UiPath pentru Best Scalable Startup la InnovX BCR Demo Day. La finele anului trecut, de asemenea, aceștia au câștigat drept clienți compania ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), cu care au chiar trei contracte în prezent. Îi puteți găsi chiar în raportul lor din 2020 la secțiunea Acknowledgments, unde echipa ENERSEC apare cu mulțumiri pentru analizele realizate și pentru materialele open-source procurate. De remarcat este că ENERSEC este singura companie din România – și printre puținele din lume – cu referințe în securitatea rețelelor 5G. În anul 2021, însă, echipa nu se lasă mai prejos, venind cu o prezentare pentru onboardingul și securitatea dronelor la SelectUSA, conferință organizată de Administrația Comerțului Internațional SUA.
În momentul de față, echipa lucrează intens pentru lansarea campaniei de finanțare și dezvoltarea în continuare. La fel ca până acum, ne pregătim să fim plăcut surprinși de rezultatele lor.
_________________
Un articol semnat Daniel Dumitrescu chief innovation officer ENERSEC
20 de locuințe sustenabile, eficiente energetic,
vor forma în 2023 un adevărat cartier în București. Vor fi concretizările
proiectelor selectate pentru cea mai mare competiție mondială a caselor
eficiente energetic, Solar Decathlon Europe, care-și va desfășura ediția 2023
la noi. Le creează și le gestionează exclusiv echipe de studenți: doi ani
pentru proiectare, construire, punere în funcțiune, prezentare în țările lor,
evaluare, demontare complet, transportare a celor selectate la locul finalei
mondiale, reconstruire acolo, unde sunt locuite în timp ce sunt vizitate,
evaluate și cele mai bune, premiate; apoi sunt iar demontate și se întorc în
țările lor. Rămân rezultate științifice și orientări economice de profil, se
deschid perspective, se fundamentează politici în domeniu. Pentru organizatori,
câștigul se regăsește în acestea, deoarece proiectele trebuie realizate în
funcție de condițiile climatice, geografice etc. din țara gazdă. Vom avea
ocazia să vedem la noi cum vor arăta așezările viitorului, după cum remarcă
ing. Claudiu Butacu, cofondator și conducător al Asociației EFdeN, echipa care
reprezintă România în competiție: studenți de la Universitatea Tehnică de
Construcții din București și de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism
„Ion Mincu” din București. Atribuirea organizării a fost determinată de
performanțele echipei la edițiile anterioare: Madrid 2012, Versailles 2014,
Dubai 2018.
România, parte a revoluției în construcții și în
eficiență energetică
Cu ocazia
lansării ediției 2023 a competiției Solar Decathlon Europe, în campusul
Facultății de Inginerie a Instalațiilor a Universității Tehnice de Construcții
din București, ministrul energiei, Virgil Popescu, a adresat un apel către
companiile din energie să se implice și să sprijine reprezentarea României:
„Este nevoie în România să fim parte a acestor schimbări, să fim parte a
acestei revoluții, inclusiv în domeniul construcțiilor, al eficienței
energetice. Este extraordinar că în România vom avea acest concurs. Aștept cu
nerăbdare anul 2023, să vedem casele noi și alți tineri studenți să vină, să
vadă și să poată duce mai departe acest concept”. În context, referitor la
prosumer, consumatorul „care poate să-și pună pe casă panouri fotovoltaice și
nu mai trebuie să treacă prin furcile caudine ale tuturor agențiilor,
autorităților pentru a putea folosi și a da surplusul în rețea”, ministrul
Virgil Popescu s-a referit la îmbunătățirea stimulării mult mai mult a acestei
categorii: „Panourile fotovoltaice nu înseamnă tot și de aceea e nevoie de
tineri studenți, echipe din România și din toată lumea să vină să gândească noi
concepte de case”.
Cristian Buzan,
executive vice president la Engie România: „Susținem
EFdeN încă din 2015, întrucât avem aceeași viziune despre viitor, iar
participarea la Solar Decathlon este o oportunitate de stimulare a inovației și
a concursului de idei pe subiecte de interes, cum sunt locuințele pasive,
utilizarea surselor de energie verde, a soluțiilor de eficiență energetică și a
celor integrate de tip casă inteligentă”.
Ministrul
mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, a subliniat că „pentru a atinge
în 2050 o reducere cu 80% a consumului de energie din clădiri la nivelul UE,
fiecare stat membru trebuie sa facă eforturi extraordinare. Această țintă este
destul de ambițioasă și va fi, la un moment dat, obligatorie și pentru noi.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va susține echipa și această
inițiativă, alături de colegii noștri din celelalte ministere, printr-o
hotărâre de guvern ce va asigura, parțial, sprijinul financiar, pentru
realizarea competiției”.
Inițiative
pentru primele locuri în tehnologiile viitorului
Ciprian Teleman,
ministrul cercetării, inovării și digitalizării: „Împreună și cu ajutorul unor
astfel de organizații trebuie să învățăm să avem un stat partener, nu un stat
adversar pentru mediul antreprenorial, pentru societatea civilă și, la urma
urmei, pentru propriii cetățeni. Să le fim recunoscători celor care ne pun pe
poziții pozitive în lume. Ar trebui să fim mândri că avem astfel de inițiative,
pentru că acesta este fermentul care ne poate duce în următorii ani, pe de o
parte, pe primele locuri din punctul de vedere al tehnologiilor viitorului, pe
de altă parte, încet-încet, să consolideze antreprenoriatul, care ar trebui să
fie fundația unei economii sănătoase. În Ministerul Cercetării, Inovării și
Digitalizării veți avea un sprijin și mai mult decât atât”.
Prof. univ. dr.
arhitect Georgică Mitrache, prorector al Universității de Arhitectură și
Urbanism „Ion Mincu” din București: „Acest proiect a educat două lucruri foarte
importante – lucrul în echipă și exprimarea performanței individuale. Fiecare
moment al activității acestor oameni este cercetare, iar puterea acestui proiect
este dată de practică, cea care demonstrează, probează viabilitatea cercetării,
inovării, imaginației și rezultatelor anilor de studiu ai fiecărui participant
al acestei competiții”.
Louise Holloway,
Energy Endeavour Foundation director: „Suntem absolut încântați că România își
ocupă locul de drept în tradiția competiției Solar Decathlon Europe. Iată-ne,
deci, împreună, oferind continuitate și impuls acestui demers al tineretului în
educația energetică și responsabilizarea utilizării resurselor. Organizatorii
SDE23 din București sunt întruchiparea spiritului de echipă specific acestei
competiții și demonstrează, prin muncă și devotament, că putem fi un vârf de
lance în realizarea unei schimbări reale și durabile”.
Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, conchide: „Organizarea competiției mondiale aici, în România, este un succes extraordinar, care vine ca urmare a unei construcții care a început în 2010 și este datorată tuturor studenților din toate echipele românești care au realizat o performanță extraordinară. Au învățat să lucreze împreună, să proiecteze și să construiască, să relaționeze cu piața, cu sponsorii și au reușit să clădească un capital uriaș de încredere la nivel internațional”.
Criptomonedele
sunt bani digitali creați din cod de programare. O criptomonedă nu este emisă
de nicio bancă sau autoritate centrală și de aceea este practic imună la orice
manipulare guvernamentală sau orice interferență a vreunei autorități statale.
De data asta însă, lipsa reglementării nu aduce investitorului libertăți absolute
cât mai ales riscuri semnificative.
Tehnologia pe
care se bazează criptomoneda are câteva caracteristici esențiale. În primul
rând este ireversibilă: odată realizată, nicio tranzacție nu poate fi
inversată, nu există nicio plasă de siguranță. Apoi, nici tranzacțiile, nici
conturile nu sunt conectate la identități din lumea reală, totul este
digitalizat, cu acces exclusiv prin intermediul internetului, conferind astfel
un grad superior de anonimitate. Tranzacțiile au o „viteză globală”, sunt
aproape instantanee și sunt confirmate în toată rețeaua în doar câteva minute.
Nu există terțe părți implicate în verificare sau validare. Securitatea
tranzacțiilor este dată de o criptografie bazată pe numere foarte mari, făcând
imposibilă ruperea schemei. Softul este gratuit și accesibil oricui.
Dar toate aceste
caracteristici vin la pachet cu riscuri și vulnerabilități pentru investitorii
în criptomonede. Accesul facil și nelimitat la platforme dă apă la moară
speculatorilor, care au generat o mare activitate de tranzacționare încercând
să profite pe termen scurt de pe urma deținerii de monedă digitală. Riscurile
tranzacționării criptomonedelor sunt legate în principal de volatilitatea
acestora: schimbările neașteptate ale sentimentului pieței pot duce la mișcări
bruște și brutale ale prețului, fiind posibile căderi de mii de dolari de la un
moment la altul, așa cum de altfel s-a și observat recent. Cum am arătat mai
sus, criptomonedele nu sunt susținute de o bancă centrală, de o organizație
națională sau internațională sau de active sau alte credite, iar valoarea lor
este strict determinată de valoarea pe care participanții la piață o acordă
prin tranzacțiile lor, ceea ce înseamnă că pierderea încrederii poate duce la
prăbușirea tranzacționărilor și la scăderea bruscă și considerabilă a valorii.
Apoi, există riscul de fraudă cibernetică: ciberinfractorii pot intra în
schimburi criptografice, pot scurge portofele criptografice și pot infecta
computerele individuale furând criptomonede. Hackerii profită și de faptul că
în mare măsură criptomoneda depinde de companiile nereglementate, nesupuse
vreunui control intern adecvat, mult mai susceptibile la fraude și furt decât
instituțiile financiare reglementate.
Unele țări pot
împiedica utilizarea monedei sau pot declara că tranzacțiile încalcă
reglementările împotriva spălării banilor, indiferent de implicațiile globale.
Datorită complexității și naturii descentralizate a criptomonedelor (peste
1.000 create de la nașterea Bitcoinului, în 2009, și până azi) și a numărului semnificativ
de participanți – expeditori, destinatari (eventual spălători de bani),
platforme de exploatare și tranzacționare, schimburi valutare – nu există o
singură abordare în acest sens.
Pe de altă parte,
în rândul doritorilor de „senzații financiare tari”, respectiv în rândul celor
cărora își asumă cote mari de risc și se bucură – sau, după caz, plâng – în
urma evoluțiilor spectaculoase ale cotației criptomonedelor, există temerea că
reglementarea sporită ar afecta volumele și prețurile de tranzacționare, ar
înăbuși inovația în crearea de criptomonede și ar determina
participanții să fugă în jurisdicții mai puțin stricte. Dar cercetătorii arată
că lucrurile nu stau chiar așa.
Preiau aici
câteva observații exprimate de Brian Feinstein și Kevin Werbach, profesori
Wharton College de studii juridice și etică în afaceri la Universitatea din
Pennsylvania, care susțin că o reglementare mai strictă ar putea de fapt curăța
industria de jucători de rea-credință și ar putea genera mai multă încredere în
piață, ceea ce ar fi astfel un factor semnificativ de creștere a sectorului. În
ciuda îngrijorării unora că reglementările puternice ar diminua entuziasmul
pentru cripto sau ar împinge tranzacționarea către mai multe țări
„laissez-faire”, există puține indicii de cădere a prețurilor din cauza
inițiativelor de reglementare și „nu există dovezi ale fugii de capital”,
susțin Feinstein și Werbach. Cei doi au examinat mai multe piețe din întreaga
lume să observe dacă reglementarea criptomonedelor produce scăderea prețului
acestora, iar concluzia lor este că „aproape întotdeauna nu”.
E drept că se
observă scăderi ale prețurilor când țările adoptă măsuri de combatere a
spălării banilor și acest lucru este evident în măsura în care tranzacționează
oamenii care folosesc criptomonede din motive ilicite. Dar alte categorii de
reglementări – regimul fiscal, legislația valorilor mobiliare, securitatea
cibernetică și măsurile antifraudă – nu afectează volumul sau tranzacționarea,
iar comercianții de cripto nu fug de jurisdicția respectivă pentru țări mai
permisive. Autoritățile de reglementare ajută la temperarea prețurilor
criptomonedelor atunci când curăță piața de activități ilegale și oferă astfel
un mediu mai sigur investitorilor autentici.
Țările
occidentale se îndreaptă spre o reglementare tradițională a valorilor,
mobiliare în timp ce țări autoritare (vezi China, Turcia) interzic
criptomonedele private considerându-le o amenințare strategică. La rândul ei,
Comisia Europeană își propune să sprijine dezvoltarea competitivă a sectorului
financiar al UE și să ofere consumatorilor acces la produse financiare
inovatoare, asigurând în același timp protecție consumatorilor și stabilitate
piețelor. În septembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat strategia privind
finanțele digitale și propuneri legislative privind criptoactivele și
reziliența digitală. Dar propunerea este încă în discuție, fiind supusă
procesului colegislativ și, prin urmare, consumatorii nu beneficiază în prezent
de niciuna dintre garanțiile prevăzute în propunerea respectivă, deoarece
aceasta nu este încă adoptată ca legislație UE.
În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară reamintește investitorilor români gradul mare de risc și caracterul speculativ al criptomonedelor. Acestea nu sunt încă reglementate, nefiind considerate instrumente financiare, așa cum acestea sunt definite de Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare. În acest context, ASF avertizează consumatorii români că în tranzacțiile cu criptomonede nu beneficiază de protecția și garanțiile asociate cu serviciile financiare reglementate.
Pandemia și restricțiile de circulație i-au făcut pe români să fie mai conectați ca oricând la tehnologie, la mediul digital. Dincolo de munca de acasă, utilizarea smartphone-ului a devenit o parte importantă a vieții cotidiene. Potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Factory 4.0, în topul celor mai folosite aplicații mobile se află cele de știri, social media, filme și monitorizarea sănătății.
Într-o lume în care accesul la internet a devenit, pentru mulți, la fel de important ca și curentul electric, smartphone-ul a ajuns un obiect indispensabil, iar pe fondul pandemiei, smartwatch-ul sau brățara de fitness au urcat și ele în topul gadgeturilor esențiale.
68,3% dintre românii chestionați într-un barometru de opinie Frames & Factory 4.0, intitulat „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor” și realizat la începutul acestei luni, au declarat că față de perioada dinainte de pandemie folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile.
Pe fondul temerilor legate de COVID, aplicațiile de știri se află pe primul loc în topul preferințelor, urmate de cele de social media, filme & seriale și cele utilitare (calendar, ceas, mesaje etc.)
„Criza COVID i-a făcut pe tot mai mulți români să caute informații, să încerce să fie la curent cu știrile, cu evoluția situației, asta în condițiile în care restricțiile le-au schimbat complet viața. Restricțiile de circulație, teama de îmbolnăvire, stresul social creat de pandemie au dus aplicațiile de știri în topul accesărilor, alături de cele care țin de interacțiunea online și petrecerea timpului mai mult în casă, cum sunt cele de filme și seriale”, arată rezultatele barometrului.
În topul celor mai utilizate aplicații, pe locurile următoare s-au clasat cele de shopping (cumpărături), productivitate (e-mail, documente, tabele), muzică, jocuri, mâncare (food delivery, rețete online etc.), fitness, stil de viață, cursuri online, călătorii și dating.
„Dincolo de shoppingul online, care a crescut spectaculos în anul pandemiei, de food delivery și gaming, este de remarcat atenția tot mai mare pe care românii o acordă aplicațiilor de fitness & stil de viață. Pe fondul temerilor legate de starea de sănătate – evoluția impredictibilă a virusului SARS-CoV-2 aflându-se în prim-plan – românii au devenit mult mai atenți la informațiile legate de starea de sănătate. Aplicațiile de monitorizare a stării fizice, din telefon dar și din smartwatch-uri și brățări inteligente au atras tot mai mulți utilizatori interesați să își verifice date privind pulsul, greutatea, nivelul de stress, numărul caloriilor consumate, al pașilor parcurși etc.”, se precizează în concluziile Barometrului Frames & Factory 4.0.
Potrivit sondajului, majoritatea celor chestionați (51,7%) folosesc aplicațiile mobile care îi conectează cu propriul corp, 18,7% cu mașina și 14% cu casa.
„Internet of Things a devenit realitate în România”
„Românii au acceptat cu o deschidere extraordinară noile tehnologii, dovadă stau vânzările de gadgeturi inteligente, de la smart-watch-uri, brățări de fitness, aplicațiile și tehnologiile pentru mașină și casă. Pe fondul extinderii gamei de produse și al scăderii prețurilor, televizoarele smart, de exemplu, au devenit o prezență obișnuită în casele românilor, alături de electrocasnicele smart, sistemele de supraveghere video sau dispozitivele pentru automatizarea casei”, afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.
„Este un semnal încurajator care arată că românii, societatea românească în general, sunt deschiși pentru adoptarea noilor tehnologii, a economiei viitorului, iar acest avantaj ne-ar putea aduce o evoluție pozitivă în viitor”, a mai spus acesta.
Potrivit datelor INS, peste trei sferturi (78,2%) dintre gospodăriile din România au avut acces la rețele de internet în 2020, cu 2,5 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.
Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul cel puțin o dată a ajuns la 85,9%, cu 3,6 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.
În ianuarie 2021, în România existau 15,49 milioane de utilizatori de internet. Numărul utilizatorilor de internet din România a crescut cu 133.000 (+0,9%) din 2020 în 2021.
Ce cred românii despre Big Brother
Popularitatea în creștere a aplicațiilor mobile vine pe fondul încrederii pe care majoritatea o arată în noile tehnologii.
Dincolo de subiectele de tip cancan, de senzaționalul teoriilor privind „Big Brother” și vaccinarea și 5G, pentru marea majoritate a celor chestionați (87%) folosirea datelor personale de către aplicațiile mobile nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acest lucru poate fi pus și pe seama slabei conștientizări a pericolelor legate de securitatea cibernetică și atitudinea generală față de protecția datelor cu caracter personal și a reputației în mediul online.
Numai 7,3% dintre respondenți s-au arătat preocupați de securitatea datelor, iar 5,7% au evitat să răspundă, considerând că nu au informațiile necesare.
57,8% au declarat că, atunci când accesează aplicațiile mobile, o fac în primul rând de pe rețele wi-fi, iar 42,2% de pe rețele mobile.
„Dacă acum câțiva ani românii se conectau pe telefon la internet mai ales de pe rețelele wi-fi procentul acestora a scăzut semnificativ pe măsură ce pachetele de date mobile au devenit tot mai generoase, iar acoperirea cu semnal a atins și mediul rural. În condițiile implementării 5G, nu este exclus ca procentele să se inverseze, iar accesul la internet de pe telefon să treacă în mare proporție pe rețeaua de date mobile”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
În ianuarie 2021, în România existau 26 milioane de conexiuni mobile. Numărul acestora a ajuns să reprezinte 135,6% din totalul populației. Acest lucru se explică prin faptul că mulți utilizatori au mai mult de o conexiune mobilă de internet.
Plățile, tot mai mult cu telefonul
Pandemia de COVID, cu restricțiile sale, i-a forțat pe mulți români să își schimbe obiceiurile de consum. În condițiile în care magazinele s-au închis, la fel ca și oficiile de plăți pentru facturi (energie electrică, gaze, apă, taxe etc.), majoritatea a căutat soluții, iar cei mai mulți au trecut de temerile legate de securitatea plăților online și au început să folosească aplicațiile mobile dedicate.
68,9% dintre respondenți au declarat că aplicațiile mobile le-au influențat, în mare măsură, obiceiurile de consum, iar 14,3% în foarte mare măsură. Mai mult chiar, 82,9% dintre cei chestionați au declarat că fac constant plăți prin intermediul aplicațiilor mobile.
„Telefonul a devenit, foarte rapid, un instrument de plată, iar pandemia a influențat adoptarea rapidă a acestei tehnologii. De la shopping & food la plata facturilor, folosim tot mai des telefonul atât în mediul digital cât și în cel fizic, plățile contactless cu telefonul aflându-se într-o creștere semnificativă. Se întâmplă acest lucru grație creșterii semnificative a gradului de siguranță oferit de platformele de plată dezvoltate de bănci, procesatori de plăți și, în general, de firmele care activează în comerțul online”, arată concluziile barometrului.
„Este o veste bună pentru economia românească, dovadă dinamica spectaculoasă a comerțului online din ultimul an și a perspectivelor excelente. În plus, digitalizarea serviciilor și accesul facil la aceste sisteme de plăți mai aduc un avantaj extrem de important – reduc evaziunea fiscală într-o economie în care gradul de colectare a taxelor și impozitelor este cel mai redus din UE. Asta înseamnă mai mulți bani la buget și o îmbunătățire a condițiilor din mediul de afaceri, a concurenței loiale în businessul românesc”, a declarat Adrian Negrescu.
Educația online a adulților devine realitate
Dincolo de shopping, de plățile uzuale, de filme, social media, health și alte asemenea aplicații, aplicațiile mobile au mai adus un plus semnificativ. A crescut interesul românilor pentru educația online.
Potrivit rezultatelor barometrului, 62,2% dintre cei chestionați au declarat că atunci când își caută un loc de muncă sau când vor să se perfecționeze într-o nouă activitate, caută o aplicație mobilă care să-i ajute.
„Înainte de pandemie datele statistice poziționau România pe ultimul loc în Europa în cazul participării adulților la programe de formare continuă. Restricțiile de mobilitate și oferta de cursuri online gratuite extrem de generoasă din această perioadă au dus la o participare crescută a adulților la aceste mijloace de formare. Nu sunt multe aspecte pozitive de reținut din această perioadă dar sunt convins că aceste experiențe vor dinamiza puțin participarea adulților la programele de educație continuă”, a declarat Marius Hărătău.
Barometrului Frames & Factory 4.0
Barometrul ,,RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor” a fost dezvoltat de compania de consultanță Frames, la comanda Factory 4.0, pe un eșantion de 650 de respondenți, în perioada 6-9 mai 2021.
Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic și e-mail. Profilul respondenților a fost reprezentat de 56% bărbați și 44% femei, cu vârste cuprinse între 18 și 54 ani.
Factory 4.0 reprezintă o platformă de sustinere a competențelor angajaților din industria românească pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competențelor resursei umane, susținută de companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic și Dell Technologies.
Factory 4.0 Workshop include o serie de workshopuri gratuite (cu o metodologie similară programelor de instruire) care cuprind întregul spectru de provocări din sectorul digitalizării, de la gestiunea datelor la securitatea informației, inovare și suport în sectorul economiei digitale. Atelierele se desfășoară online, cu înscriere pe platforma https://factory40.ro/workshop/.
Material de opinie de Mircea Bozga, partener risk assurance, și Alin Dăgădiță, liderul echipei de Digital Identity, PwC România
Companiile au accelerat digitalizarea cu o viteză surprinzătoare în ultimul an, devansând cu doi sau trei ani planurile pe care le aveau pentru următorii cinci ani, după cum spun peste 40% dintre executivii intervievați în sondajul Digital Trust Insights, realizat de PwC. Fie că vorbim de procese de business sau munca de acasă, companiile își bazează din ce în ce mai mult activitatea pe tehnologii, cu 35% dintre respondenți afirmând că accelerează automatizarea pentru a reduce costurile, 31% că modernizează cu noi capabilități, iar 29% că țintesc rapiditatea și eficiența proceselor.
Dependența tot mai mare de serviciile digitale expune companiile la amenințări cibernetice din ce în ce mai numeroase și mai complexe, iar securizarea identității digitale (Identity & Access Management – IAM) nu a fost niciodată mai critică. De altfel, creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică din 2020, inclusiv atacuri de tip ransomware, a propulsat amenințările cibernetice pe locul doi în topul preocupărilor directorilor executivi din întreaga lume, fiind menționate de 47% dintre directorii executivi, comparativ cu 33% în 2020, după cum arată cel mai recent raport „PwC CEO Survey”.
În România, atacurile cibernetice se regăsesc pe locul cinci în topul preocupărilor directorilor generali, foarte multe companii având încă probleme pe acest palier, inclusiv cu managementul accesului pentru angajați sau a conturilor privilegiate.
Ce înseamnă „identitatea digitală”?
„Identitatea digitală” reprezintă informațiile critice despre angajați sau clienți, date și dispozitive, deci fundamentele pe care se construiește strategia digitală și de securitate cibernetică a unei companii.
Identitatea digitală poate fi împărțită în patru domenii diferite: 1. identitatea forței de muncă, deci gestionarea accesului, 2. contul/accesul privilegiat, pentru utilizatori precum administratorii de baze de date, 3. identitatea clienților, de la clienți B2B la scenarii de consum sau chiar guverne și modul în care interacționează cu cetățenii lor și 4. identitatea lucrurilor (IoT – Internet of Things, AI și RPA).
Creșterea complexității digitale și a rolurilor în continuă schimbare ale angajaților în cadrul unei organizații a crescut importanța identificării și permiterii accesului utilizatorilor. Dincolo de încrederea și securitatea digitală, acesta îmbunătățește interacțiunile digitale cu angajații, clienții, contractorii, partenerii de afaceri și lanțul de aprovizionare.
Gestionarea identității și a accesului nu se referă însă doar la tehnologie, ci implică, de asemenea, oamenii organizației, procesele și guvernanța serviciului.
Deși înțeleg importanța soluțiilor IAM, potrivit Digital Trust Insights, doar 29% dintre companii le-au implementat. În același timp, 29% dintre respondenți spun că au început acest proces, iar 36% au înțeles beneficiile sau vor să le introducă în viitor.
Beneficiile automatizării serviciilor de gestionare a identității și accesului
Amenințările cibernetice sunt complexe și implică mai mulți vectori de atac. Astfel, conturile privilegiate stau la baza a peste 80% din atacurile cibernetice, ceea ce înseamnă că protejarea lor este esențială, iar aceasta se poate realiza folosind sisteme de tip PAM – Privileged Access Management. Alături de conturile privilegiate, nivelul de acces necorespunzător al angajaților companiilor (au mai mult acces decât necesar) este un alt vector utilizat de atacatori în cazul a aproximativ 27% din atacurile cibernetice, de aceea este esențial ca aceste permisiuni/drepturi să fie revizuite în mod periodic, iar managerii și administratorii aplicațiilor să aibă o vedere de ansamblu asupra drepturilor utilizatorilor (ex. cross applications) și nu doar rapoarte din diferite aplicații. Sistemele de tip IAM oferă un punct central de raportare asupra accesului și pot implementa politici de tip SOD (Segregation of Duties) ce pot preveni accesul necorespunzător, dar au și potențialul de a reduce frauda internă.
Altfel spus, datorită impactului pe scară largă asupra organizației (oameni, riscuri, conformitate, vânzări etc.), serviciile de gestionare a identității digitale și accesului sunt fundamentale pentru strategia de digitalizare și securitate cibernetică, atingând trei aspecte importante:
Interacțiunea digitală. Îmbunătățirea experienței utilizatorilor atât în interiorul, cât și în afara organizației este un punct cheie pentru a menține forța de muncă implicată și clienții fericiți.
Din partea forței de muncă, accesul în timp util și precis la activele IT ale organizațiilor prin IAM este o parte importantă în creșterea productivității și implicării utilizatorilor, în timp ce clienții solicită experiențe consecvente și relevante pe toate canalele.
Gestionarea riscurilor și amenințărilor. Aproape toate activele organizațiilor de astăzi (adică date, procese) se află în mediul digital, protejarea accesului la acestea devenind primordială. Gestionarea riscurilor și amenințărilor este unul dintre principalele beneficii ale IAM, deoarece conceptul său de bază este de a reduce expunerea la active sensibile și de a permite accesul corect al persoanelor autorizate prin principiile de securitate a informațiilor de autentificare.
Pentru 2021, în fruntea listei amenințărilor „foarte probabile” din punct de vedere cibernetic se află Internet of Things (IoT) și furnizorii de servicii cloud. În același timp, atacurile cibernetice asupra serviciilor cloud conduc în topul amenințărilor care vor avea un impact negativ semnificativ asupra companiilor.
Reziliență și gestionarea incidentelor. Consolidarea rezistenței la atacurile cibernetice, îmbunătățind în același timp pregătirea, pentru a răspunde rapid și a rezolva incidentele, va contribui la menținerea neîntreruptă și sigură a activității organizațiilor. Capabilitățile IAM, cum ar fi autentificarea bazată pe risc (adică autentificarea cu mai mulți factori), consolidează postura de securitate a accesului, în timp ce revocarea accesului în regim de urgență poate ajuta la gestionarea rapidă a cazurilor de scurgeri de date.
În concluzie, automatizarea IAM ajută la accelerarea sarcinilor care erau în mare parte manuale, cum ar fi asigurarea accesului pentru noi membri, protejarea datelor critice ale organizației împotriva supraexpunerii, reducerea costurilor și atenuarea vulnerabilităților în diferite situații și permite organizației să controleze și să gestioneze identitățile digitale și accesul în timp util și eficient.
