Plenul Curții de Conturi a aprobat sinteza Raportului de audit al performanței privind activitatea specifică desfășurată de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă ”CFR Marfă” SA, document ce reflectă modul în care această entitate și-a asumat și îndeplinit obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal, referitoare la activitatea de transport feroviar de marfă.

Acțiunea de audit a avut loc în intervalul 2 septembrie 2019 – 18 decembrie 2020 la CFR Marfă, la Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, precum și la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și a vizat perioada ianuarie 2014 – iunie 2020. Auditul a fost extins și asupra exercițiilor financiare anterioare atunci când au fost constatate situații repetate de nerespectare a principiilor economicității, eficienței și eficacității în administrarea patrimoniului.

Selectarea temei de audit a fost motivată de interesul general cu privire la realizarea transportului feroviar de marfă în condiții de eficiență economică și operațională. Este cunoscut, de asemenea, faptul că prioritatea strategică la nivel comunitar în domeniul transporturilor constă în promovarea transportului feroviar și în transferarea unor fluxuri semnificative de transport de la modul rutier către cel feroviar.

Auditorii au constatat că, spre deosebire de principalii competitori care operează pe piața transportului feroviar de marfă din România, care au realizat preponderent profit din activitatea desfășurată în perioada 2014 – 2019, CFR Marfă a înregistrat rezultate negative în fiecare din cei șase ani analizați.

Alte constatări ale echipei de audit, precum și concluziile și recomandările formulate în urma misiunii se regăsesc în sinteza publicată pe pagina de internet a instituției, www.curteadeconturi.ro

Compania cu capital integral românesc Delta Studio, furnizor de soluții pentru amenajări interioare, anunță „un nou proiect destinat clienților care își doresc o amenajare semnată de un arhitect, fără a beneficia însă de timpul sau posibilitatea de a apela la unul”.

Noul proiect – Ready to Buy (R2B) – „se bazează pe integrarea a noi resurse digitale și pe sinergia fizic-virtual în conceperea unor soluții de design care pot fi livrate imediat clientului pentru amenajarea locuinței. R2B folosește materiale aflate pe stoc, ceea ce îi conferă disponibilitate și furnizare rapidă.

Componenta digitală a proiectului are avantajul unei selecții rapide și a unui buget optimizat, deoarece orice comandă de amenajare R2B beneficiază automat de o reducere de preț de 15%”.

Delta Studio subliniază că „proiectul amenajărilor R2B – Ready to Buy a luat naștere ca urmare a interesului crescând pentru design și calitatea amenajărilor din partea cumpărătorilor. Această tendință este susținută și confirmată și de noua orientare a ofertei online în favoarea materialelor inspiraționale.

Amenajările R2B sunt create de echipa proprie de arhitecți Delta Studio, care a fost premiată în două rânduri la nivel internațional, în cadrul competiției Europe Property Awards din Londra. Arhitecții Delta Studio se ghidează după ultimele tendințe în design, lansate la târgurileinternaționale din domeniu.

Interfața digitală intuitivă a proiectului prezintă publicului o varietate de propuneri, în acord cu stilurile actuale de design. Odată aleasă amenajarea preferată de pe site-ul deltastudio.ro/idei-de-amenajare, utilizatorul este îndrumat să calculeze cantitățile necesare pentru spațiul său și să lanseze comanda. Pachetul de produse se găsește în stoc și ajunge la client în câteva zile de la plasarea comenzii.

Componenta digitală a proiectului este integrată cu cele zece showroomuri Delta Studio existente în cele mai importante orașe ale țării. Astfel, înainte de achiziționare, clienții pot vizualiza produsele selectate. Showroomul principal Delta Studio din București expune fizic trei dintre ambientele prezentate în platforma online, pentru a ilustra concret implementarea și corespondența virtual-real.

În portofoliul general al conceptelor de design din cadrul Delta Studio, sunt incluse atât propuneri pentru clienții care achiziționează sau reamenajează o locuință cât și pentru dezvoltatorii imobiliari. Pentru aceștia din urmă, un proiect de design interior de calitate reprezintă un punct de susținere a ofertei către potențialii clienți”.

Compania Delta Studio își consolidează „poziția de lider național în domeniul amenajărilor interioare, fapt confirmat și de trendul pozitiv al cifrei de afaceri din ultimii ani și o creștere cu două cifre în 2020. Investițiile din ultimii ani realizate de companie în dezvoltarea digitală și a platformei logistice au permis gestionarea unor stocuri importante de produse, într-o varietate de modele de design. Pentru proiectul R2B – Ready to Buy, Delta Studio preconizează încasări de 5.000.000 lei pe durata primului an al derulării”.

Foto: Delta Studio

Munca remote a schimbat percepția angajaților români asupra activității lor și a timpului pe care îl acordă responsabilităților profesionale, creând noi obiceiuri de lucru. Cu o limită tot mai neclară între job și timpul liber pe fondul flexibilizării activității și a posibilității de a lucra de oriunde, tot mai mulți angajați spun că ajung să lucreze și din concediu, dar și că se ocupă uneori de proiecte în afara jobului, devenind astfel mai deschiși la posibilitatea de a lucra în sistem de freelancing, arată cel mai recent sondaj realizat pe platforma BestJobs.

În prezent, 70% dintre angajații români spun că au lucrat sau cred că va fi nevoie să lucreze în vacanță. Cei mai mulți ajung să se ocupe de activități profesionale în timpul liber pentru că nu au înlocuitor (23%) sau pentru că vor să își ajute echipa (22%), în timp ce 19% mărturisesc că sunt obligați să facă acest lucru atunci când apar situații neprevăzute.

49% dintre respondenții la sondajul BestJobs spun că acceptă să lucreze din vacanță doar în situații excepționale, în timp ce 25% fac acest lucru fără nicio problemă atunci când șeful le solicită ajutorul. În schimb, 15% declară că ar fi de acord să rezolve sarcini legate de muncă în timpul liber dacă sunt recompensați suplimentar față de salariu, iar 11% spun că, de obicei, refuză categoric cerințe legate de job atunci când sunt în timpul liber. 

Veniturile suplimentare, motivul principal pentru care angajații fac activități pe lângă job

Activitatea în concediu nu este însă întotdeauna legată exclusiv de job, unii angajați fiind deschiși să aloce din timpul liber pentru proiecte suplimentare. În prezent, mai mult de jumătate (52%) dintre angajații care au participat la sondajul BestJobs spun că au acceptat proiecte în afara jobului, cel puțin ocazional. Astfel, atunci când au lucrat din vacanță, 14% spun că au făcut acest lucru pentru proiecte suplimentare, 24% au alocat din timpul liber și pentru proiecte și pentru job, în timp ce 41% s-au ocupat doar de cerințe legate de job.

47% dintre respondenții la sondajul BestJobs declară că aleg să desfășoare activități suplimentare pentru a-și crește veniturile. Alți 30% iau proiecte extra pentru dezvoltarea personală și cunoașterea de zone noi de activitate, 18% pentru a ajuta alți oameni, iar 6% pentru a-și dezvolta un portofoliu. Dintre cei care au activități suplimentare, 65% se implică în proiecte plătite, în timp ce 35% dedică timpul lor voluntariatului. Doar 38% dintre cei care lucrează pe lângă job își iau proiecte din același domeniu cu jobul actual.

Domeniile care permit cel mai mult angajaților să lucreze în afara timpului de birou sunt Tehnic (24%), Educație și Training (16%), Vânzări (14%), Financiar și Contabilitate (10%) și IT (8%).  9% dintre respondenții la sondajul BestJobs au declarat că au proiecte de Content Creation și Social Media, acestea fiind printre cele mai căutate joburi noi, care permit activitatea de oriunde și cu program flexibil.

Tot mai mulți angajați își doresc să fie freelanceri

Aproape jumătate (47%) dintre respondenți iau în considerare să devină freelanceri, în special pentru flexibilitatea programului și independența pe care o oferă o astfel de activitate, așa cum declară 44% dintre ei. Pentru alți 15% e importantă libertatea de a lucra de oriunde, iar 12% speră la venituri mai mari obținute astfel. Ca freelanceri, cei mai mulți dintre respondenți (38%) spun că ar vrea să lucreze de acasă, 12% s-ar muta într-o zonă rurală de la noi din țară, 10% de la munte și 9% dintr-o destinație exotică.

Sondajul a fost efectuat în perioada 16 iulie – 6 august  pe un eșantion de 1.033 utilizatori de internet din România.

Costul este cel mai important factor în decizia consumatorilor de a se abona la un serviciu de streaming video pentru aproape jumătate (46%) dintre respondenții studiului Deloitte Digital Media Trends 2021, aspect care determină 55% dintre aceștia să folosească servicii de streaming video care se susțin financiar din publicitate. Raportul subliniază, de asemenea, că sensibilitatea la preț este un factor cheie pentru serviciile de divertisment, deoarece utilizatorii platformelor de streaming video (49%), de jocuri video (38%) și audio (37%) ar înceta să le mai folosească în cazul în care prețul ar crește.

Raportul evidențiază și că pandemia de COVID-19 a amplificat apetitul utilizatorilor din toate generațiile pentru jocurile video. Exponenții Generației Z (87%), Millennials (83%) și ai Generației X (79%) afirmă că accesează jocuri video pe dispozitive precum smartphone-uri, console de jocuri sau calculatoare cel puțin săptămânal, aspect care i-a ajutat să rămână conectați cu alte persoane și să depășească perioadele dificile.

Studiul arată că al doilea cel mai important factor în decizia consumatorilor de a se abona la un serviciu de streaming video este conținutul (35%). În acest context, raportul evidențiază concurența puternică în rândul furnizorilor, utilizatorii serviciilor de streaming video deținând în medie patru abonamente, utilizatorii serviciilor de streaming audio contra cost având în medie două abonamente, iar cei ai platformelor de jocuri video, trei abonamente. Pe de altă parte,52% dintre respondenți consideră că este dificil să acceseze conținut prin intermediul atât de multor platforme, 66% sunt frustrați atunci când conținutul pe care doresc să îl vizioneze nu mai este disponibil pe o platformă și 49% sunt nemulțumiți atunci când o platformă nu le face recomandări relevante. Ponderea utilizatorilor care își reziliază abonamentele la serviciilede streaming videos-a menținut la aproximativ 37% în perioada octombrie 2020 – februarie 2021, arată studiul.

„Ponderea clienților care își reziliază abonamentele este de mult timp un factor important pe agenda jucătorilor din industria de telecomunicații și, ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, industria de media și divertisment se confruntă acum cu aceeași provocare. Comportamentul consumatorilor de servicii de streaming din această perioadă va contribui la apariția unei piețe mai mature și mai competitive. În acest context, furnizorii se vor concentra pe retenția clienților, vor crea experiențe personalizate și unice pentru utilizatori și își vor intensifica eforturile de a le oferi conținut relevant, cum a fost cazul Netflix, care a difuzat conținut educațional gratuit pe propriul canal de Youtube în contextul închiderii școlilor pe fondul pandemiei, sau al HBO Max, care a lansat filme pe platformă în aceeași zi în care acestea au debutat în cinematografe”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România.

Raportul subliniază faptul că a asculta muzică este una dintre primele trei activități preferate detoate generațiile, 60% dintre respondenți folosind un serviciu de streaming audio contra cost, în timp ce aceeași pondere de utilizatori accesează un serviciu de streaming audio gratuit, care se susține financiar din publicitate. Pentru cei care plătesc un abonament lunar, conținutul audio a fost factorul principal în decizia de a se abona la un astfel de serviciu, urmat de folosirea acestuia fără pauze publicitare și de prețurile rezonabile. În cazul celor care folosesc un serviciu de streaming audio gratuit, lipsa costurilor a fost principalul factor în decizie, urmat de ușurința cu care accesează serviciul și de gama variată de conținut.

Studiul Deloitte Digital Media Trends 2021 a fost realizat în rândul a peste 2.000 de consumatori din Statele Unite ale Americii.

AVBS Credit, companie antreprenorială românească, cu o tradiţie de peste 14 ani în piața de credite bancare, care se află într-o continuă ascensiune, declară că în ultimele 6 luni, rata de accesare prin brokerii de credite AVBS a creditelor ipotecare a înregistrat creşteri de piață de 130% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pornind de la acest progres al creșterii pieței de credite, specialiştii din domeniul financiar-bancar au la îndemână oportunităţi de avansare în carieră.

Astfel, angajaţii din domeniul bancar care aspiră la o schimbare şi aleg să se reorienteze în carieră, pot opta pentru a-şi continua planul profesional în brokerajul de credite, ca viitoare alegere. Brokerajul bancar te ajută să treci de la statutul de angajat în sistemul bancar, la cel de antreprenor în brokerajul de credite.

„Brokerajul bancar în cadrul companiei AVBS Credit are ca fundament interesul suprem al clientului în procesul de creditare și încurajarea spiritului antreprenorial al specialiștilor din sistemul financiar-bancar. Astfel, clienții obțin soluții de creditare potrivite lor, iar experții din banking îşi pot continua cariera alături de AVBS Credit, într-un mediu de lucru sănătos, productiv şi eficient”, mărturiseşte Valentin Anghel, CEO & Founder, AVBS Credit.

Cât câștigă un broker de credite?

Brokerajul bancar asigură refresh-ul carierei tale de specialist bancar. Astfel, expertul cu background financiar-bancar poate oricând să treacă de la statutul de angajat, la cel de antreprenor în sistem de franciză. În acest caz, câştigurile financiare sunt nelimitate, devenind direct proporționale cu propria implicare. Un broker de credite în sistem de franciză, dedicat și implicat total în activitatea sa, poate să câștige chiar și peste 15.000 euro pe lună, adică peste 180.000 euro pe an.

În contextul actual al pandemiei de COVID-19, brokerajul bancar a cunoscut o dezvoltare accelerată. Oamenii apelează într-un număr din ce în ce mai mare la brokerii de credite, aşadar, doar în prima jumătate a anului 2021, vânzările totale de credite bancare intermediate de către companie sunt cu peste 70% mai mari faţă de aceeași perioadă a anului 2020 și cu 65% mai mari decât au fost în primele 6 luni ale anului 2019.

Brokerul de credite poate să acceseze o franciză în domeniul brokerajului bancar şi să beneficieze de toate facilităţile puse la dispoziţie de AVBS Credit, alegând să se ocupe de intermedierea creditelor, în contextul în care băncile și IFN-urile au deja stabilite numeroase parteneriate strategice cu brokerii de credite. Ba chiar mai mult decât atât, instituțiile financiare investesc în brokerii de credite deoarece brokerajul bancar a devenit recunoscut ca un puternic canal de vânzări alternative, rentabil și profitabil, pe termen lung.

AVBS Credit este compania de intermedieri credite bancare fondată în anul 2007 de către antreprenorul Valentin Anghel, care oferă servicii de intermedieri credite bancare personalizate și 100% gratuite pentru clienți.

AVBS Credit lucrează cu peste 30 de bănci și IFN-uri din România, iar serviciile sunt gratuite pentru clienții care optează pentru un credit. AVBS Credit este membră A.R.B.C. (Asociația Română a Brokerilor de Credite). Detalii despre obținerea unei francize AVBS Credit: https://www.avbs.ro/franciza/detalii-obtinere-franciza/

_________________

Articol de Ruxandra Târlescu,
Partener PwC România (foto)

Mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel global au devenit mai interesați de produsele ecologice în timpul pandemiei, iar milenialii sunt cei mai atenți la impactul pe care îl au deciziile lor de cumpărare asupra mediului, arată sondajul PwC Global Consumer Insights Pulse din luna iunie.

Este o schimbare de comportament de durată, produsă pe fondul pandemiei care le-a lăsat oamenilor mai mult timp la dispoziție pentru a-și analiza modul de viață și implicațiile pe care activitățile lor zilnice, inclusiv cumpărăturile, le au asupra mediului înconjurător. Această schimbare se observă dacă ne uităm comparativ la răspunsurile din ediția 2019 a aceluiași sondaj. Înainte de pandemie, doar 35% dintre respondenți alegeau produse sustenabile pentru a proteja mediul înconjurător, 37% căutau produse cu ambalaje prietenoase cu mediul (eco friendly) și 41% evitau folosirea plasticului pe cât posibil. Ediția din acest an arată o creștere între 10 și 20 de puncte procentuale a răspunsurilor afirmative la fiecare dintre aceste întrebări.

În timp ce preocuparea pentru mediu a crescut vizibil în rândul milenialilor cu vârste între 27 și 32 de ani (circa 60% fiind interesați de produse ecologice și să cumpere de la companii care protejează mediul), cei din generația Z cu vârste între 23 și 26 de ani sunt cei mai sceptici atunci când vine vorba despre sustenabilitate la cumpărături. Diferența de comportament dintre aceste generații ar putea fi explicată de percepția celor mai tineri că este mai costisitor sau mai dificil să cumperi produse bio, sănătoase și cu un impact minim asupra mediului. Cei mai interesați de transparența trasabilității și a originii unui produs sunt milenialii “maturi”, cu vârste cuprinse între 33 și 36 de ani, aproape două treimi vrând să cunoască astfel de informații.

Deși eco consumerismul este în mod clar în creștere, sondajul relevă că unii consumatori sunt sceptici și nu cunosc sau nu cred în conceptul de cumpărături sustenabile invocândprețul mare, calitatea îndoielnică, disponibilitatea limitată sau lipsa timpului pentru a le căuta.

În concluzie, sondajul arată că producătorii și retailerii nu ar trebui să supraestimeze această tendință. Deși mai mulți consumatori spun că sunt interesați de sustenabilitate, datele indică faptul că generația Z, în special, ar putea avea mai degrabă opinii favorabile mediului care de multe ori nu se traduc în cheltuieli pentru produse eco sau bio. Pe măsură ce companiile vor continua însă să ofere opțiuni eco și bio mai accesibile și mai practice, este posibil ca aspirația consumatorilor să se transforme în acțiune.