Dans, film despre dans, expoziție multimedia

0

Dansul nu are nevoie de traducere. Este ancestral și universal”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova și Bulgaria, la proiecția specială a filmului Indiile Galante, prezentat în cadrulFestivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). „Am încercat să construim o punte între Întâlnirile JTI care susțin cu predilecție dansul contemporan și TIFF, un festival de film. Dansul părea un element de nișă, dar este din ce în ce mai apreciat la marile festivaluri. Ca dovadă, anul acesta, la Cluj, vor fi trei evenimente cu și despre dans”, a adăugat Gilda Lazăr.

   „Este o tradiție la TIFF să prezentăm un film despre dans sau care e legat de dans, împreună cu JTI, unul dintre partenerii de tradiție ai Festivalului. Încercăm să găsim în fiecare an un film relevant, bun, care să nu vă dezamăgească. Sunt convins că și în această seară vă veți bucura de o peliculă excepțională”, a declarat Tudor Giurgiu, Președintele TIFF.

Aseară la cinema Victoria din Cluj a fost prezentat filmul Indiile Galante, în regia lui Philippe Beziat. Un film despre reinventarea operei baroce a lui Jean-Philippe Rameau, scrisă acum 300 de ani, Indiile Galante, prin simbioză cu dansul urban (Hip-hop, Vogue, Krump, Break) și, totodată, un manifest politic.

„Filmul a fost finalizat în urmă cu un an, fiind difuzat în Franța în noiembrie anul trecut. Este primul Festival Internațional la care particip, ceea ce reprezintă o onoare pentru mine. Sunt bucuros să văd atâția oameni aici în această seară. Mulțumesc JTI, TIFF, mulțumesc tuturor.”, a declarat regizorul Philippe Beziat, prezent la proiecție.

Contribuția JTI la această cea de-a XX-a ediție aniversară a TIFF, este una dintre cele mai consistente, de-a lungul celor aproape 15 ani de parteneriat.

Sergei Polunin, cunoscut balerin și actor, va fi prezent pentru prima dată în România, la Cluj, cu sprijinul JTI. Sergei Polunin va participa la proiecția filmului „Dancer”, un documentar chiar despre viața lui, regizat de Steven Cantor și difuzat astăzi, 28 iulie, ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Mâine, pe 29 iulie, Polunin va dansa în spectacolul „Sergei Polunin: Up, Close and Personal”, de la 20:30, la Castelul Banffy din Bonțida. În cadrul ambelor evenimente, Sergei Polunin va discuta cu publicul la final.

Considerat „băiatul rău” al dansului, Polunin a dansat pe marile scene ale lumii, iar la 19 ani a devenit cel mai tânăr prim balerin al London Royal Ballet.

De asemenea, în cadrul acestei ediții a TIFF poate fi vizitată în perioada 23 – 30 iulie, la Muzeul de Artă din Cluj, expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, organizată cu sprijinul JTI. Proiectul urmărește să surprindă esența sculptorului român, din perspectiva receptării, printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Expoziția itinerantă a avut loc prima dată la București, la Muzeul Țăranului Român, și este organizată de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, MȚR și Muzeul de Artă din Cluj Napoca. Itinerariul Mirrors of Brâncuși, prezentată recent la Târgu Jiu,va continua, urmând să poată fi vizitată în august-septembrie în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, la Festivalul Internațional George Enescu și la Bergen, în Norvegia.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Regulamentul pentru modificarea și completarea Regulamentului A.S.F. nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de investiții alternative (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Norma pentru aplicarea Ghidului ESMA privind procedurile standardizate și protocoalele de mesagerie în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de Normă privind aplicarea Ghidului ESMA referitor la raportarea în conformitate cu articolele 4 și 12 din Regulamentul (UE) 2015/2365 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Norma privind distribuția de asigurări (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Norma privind pregătirea profesională a distribuitorilor în asigurări și/sau reasigurări (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Norma privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor private (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).

  • Autorizare

Aprobarea solicitării Nova Vision Investments AFIA S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în modul de organizare și funcționare a societății, ca urmare a modificării componenței Consiliului de Administrație (numirea domnului Drăgan Lucian în calitate de membru al Consiliului de Administrație);

Aprobarea solicitării BRD Asset Management S.A.I. S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în documentele următoarelor fonduri deschise de investiții administrate: FDI BRD Simfonia, FDI BRD Obligațiuni, FDI BRD Acțiuni, FDI BRD Diverso, FDI BRD Euro Fond, FDI BRD Global, FDI BRD Simplu și FDI BRD USD Fond;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat Aripi, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Stabil, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

Diminuarea risipei alimentare, o obligație legală care poate aduce și beneficii fiscale


Material de opinie de Camelia Malahov (foto),
Director Taxe Directe, Deloitte România

Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la nivel global, fiind în atenția principalelor organizații mondiale, dar și a autorităților naționale, care monitorizează fenomenul și caută soluții pentru optimizarea consumului de alimente și accesul echitabil la hrană pentru țările care se confruntă cu dificultăți în această privință. Pandemia de COVID-19 a accentuat fenomenul, din cauza panicii care a indus un comportament irațional în rândul populației, respectiv constituirea de provizii exagerate care, în scurt timp, s-au transformat în deșeuri alimentare.

Cea mai mare risipă alimentară este generată de gospodării, fiind urmate de comercianții și operatorii din industria ospitalității (HoReCa). Un studiu publicat recent de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Pentru România, în lipsa studiilor locale, reprezentanții ONU au folosit date estimative în studiul menționat, din care a rezultat că, în fiecare an, românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană. Este vorba doar de risipa din gospodării, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind suficiente date disponibile.

Cu aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă, țara noastră se situează la jumătatea clasamentului european în ceea ce privește cantitatea de alimente aruncate, conform studiului ONU. Cehia și Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68 de kg per cap de locuitor, în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică pe această temă (2019), în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentație publică și 2% din sectorul agricol. 

Așadar, risipa alimentară se află la cote ridicate, iar pandemia a accentuat fenomenul, creșteri fiind consemnate atât la populație, care a cumpărat cantități foarte mari pentru a realiza provizii pe fondul incertitudinii cu privire la evoluția pandemiei, dar și pe lanțurile de distribuție, care au suferit perturbări din cauza restricțiilor de circulație impuse pentru a limita răspândirea virusului, a lipsei personalului disponibil sau din cauza închiderii unităților de alimentație publică. 

Ce trebuie să știe operatorii din domeniu?

În aceste condiții, autoritățile din întreaga lume caută soluții pentru a reduce amploarea fenomenului, de la programe educaționale care au drept scop responsabilizarea populației, la prevederi legale care fie recompensează buna conduită (spre exemplu, credit fiscal în cuantumul produselor donate), fie impun unele reguli în gestionarea alimentelor. 

România a adoptat Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care prevede o serie de obligații pentru operatorii economici din domeniul alimentar. Printre acestea se numără elaborarea unui plan anual de diminuare a risipei alimentare, derularea de comunicări interne cu angajații pe această temă, adaptarea producției la condițiile de piață (cerere-ofertă, asigurarea trasabilității), plan de cultură în funcție de piața de desfacere, măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente, măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.

Din perspectivă fiscală, sponsorizarea acordată în condițiile prevăzute de lege (sub formă de produse) asigură o recuperare prin intermediul creditului fiscal a costurilor aferente și pare a fi o soluție utilizată și în alte țări pentru diminuarea risipei alimentare.

De asemenea, Codul fiscal oferă posibilitatea deducerii costurilor generate de scoaterea din gestiune a bunurilor cu termen aflat aproape de expirare sau care nu mai pot fi consumate, dacă acestea respectă prevederile legii risipei alimentare și/sau sunt transferate pentru reintroducerea în circuit, pentru transformare în compost sau biogaz. 

În concluzie, limitarea risipei alimentare este o obligație reglementată legislativ, dar, prin pregătirea unui plan de măsuri ce include urmărirea termenului de expirare a produselor, reducerea prețului de vânzare înainte de expirare, sponsorizarea produselor sau transmiterea acestora pentru utilizarea în obținerea compostului sau biogazului, operatorii economici pot obține și un tratament fiscal favorabil.

Este sustenabilă creșterea segmentului de metale folosite în producția de mașini electrice?

Metalele utilizate în producția de vehicule electrice, cum ar fi litiu, cobalt și cupru, se află în centrul revoluției care are loc în prezent în industria auto. Reglementările stricte, programele de sprijin guvernamental și utilizarea sporită a vehiculelor electrice în anumite regiuni stimulează puternic cererea pentru aceste metale, care sunt acum indispensabile în fabricarea bateriilor. Dezechilibrele dintre cerere și ofertă determină o creștere a prețurilor, chiar dacă cota de piață a vehiculelor electrice rămâne modestă. În ultima sa analiză, Coface nu prevede modificări majore ale acestor evoluții de preț în următorii doi ani.

Diferitele configurații ale bateriilor sau posibila utilizare a hidrogenului ca sursă de energie nu vor reduce presiunea asupra utilizării acestor metale, chiar dacă costul ridicat al integrării lor contribuie la încurajarea cercetării și dezvoltării în tehnologiile alternative. Totuși, aceste eforturi ar putea schimba situația pe termen lung, în contextul concurenței puternice între țările care doresc să obțină un avantaj în următoarea generație de vehicule.

Metale sunt esențiale în producerea bateriilor și, prin urmare, beneficiază de tendințe structurale puternice

Segmentul vehiculelor electrice continuă să crească la nivel global, cu o cotă de piață de 13% în 2020 comparativ cu 8% în 2019. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie:

  • În timp ce vânzările de mașini au scăzut cu 6% în 2020, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41%, întrucât Europa a arătat un apetit puternic pentru acest segment
  • În primul trimestru al anului 2021, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41% față de T1 2020, și se estimează că acestea vor crește cu 70% în 2021

În plus, motoarele cu ardere internă vor fi interzise la vânzare pe unele piețe, inclusiv în Europa până în 2035, eliminând concurența pentru motoarele electrice.

Această tendință pune presiune pe metalele necesare în producerea vehiculelor: litiu, cobalt, grafit, nichel, elemente din pământuri rare, aluminiu și cupru. Câteva zeci de kilograme de metale, dacă nu chiar sute, sunt utilizate în producția de baterii, în special aluminiu, care reprezintă aproximativ jumătate din greutatea totală, urmat de cupru, grafit și nichel.

Aluminiul este utilizat nu numai în baterii, ci și în alte părți ale vehiculelor, cum ar fi șasiul sau panourile interne, datorită avantajelor sale de greutate și capacității sale de a oferi protecție sporită împotriva coliziunilor. Cazul cuprului este, de asemenea, interesant: este esențial pentru producția de baterii, dar și utilizat de furnizorii de energie electrică care trebuie să dezvolte noi rețele pentru a se adapta la electrificarea parcurilor auto și la această nouă cerere de energie.

Creșterea cererii depășește oferta,
punând presiune pe producție și prețuri

Coface se așteaptă ca prețurile pentru nichel, aluminiu și cupru să crească cu 34%, 25% și, respectiv, 47% între 2020 și 2021. În plus, cererea va crește considerabil între 2020 și 2050. Cererea de cupru pentru vehicule electrice va crește cu 9,9% anual în perioada menționată, în timp ce nichelul va crește cu o rată anuală de 11,8%.

Principalii producători ai acestor metale foarte căutate sunt Republica Democrată Congo (RDC), Australia, Indonezia, Chile și Rusia, determinând aceste guverne să își modifice codurile miniere pentru a genera valoare adăugată mai mare, dar și pentru a consolida reglementările de mediu în vederea protejării comunitățile locale.

Presiunea asupra companiilor miniere și metalice pentru a îmbunătăți oferta și pentru a răspunde acestor tendințe va fi intensă.

Coface estimează o creștere a cheltuielilor de capital, dar companiile din sector vor trebui să demonstreze o rentabilitate puternică, ceea ce reprezintă o provocare pe termen scurt. Într-adevăr, acest sector a fost profund afectat de pandemie la începutul anului 2020, având în vedere scăderea prețului în linie cu scăderea cererii și a diferitelor blocaje. Deoarece perspectivele economice erau mai slabe la acea vreme, bugetele pentru explorare și extinderea capacității au fost reduse înainte ca tendința să se inverseze.

Numeroase provocări în reducerea dependențelor

Producătorii de baterii și clienții lor încearcă să-și reducă dependența de cobalt, dar și să găsească surse alternative de energie. Hidrogenul este în general considerat o alternativă puternică, capabilă să atenueze costurile globale pentru industrie și povara asupra mediului. Cu toate acestea, Coface nu se așteaptă ca hidrogenul să aibă un impact atât de mare în acest deceniu fără stimulente puternice din partea guvernelor.

În plus, nu se așteaptă ca jucătorii din ecosistemul bateriilor – care include utilizatorii finali, cum ar fi producătorii de autoturisme – să favorizeze hidrogenul pe termen scurt, deoarece au investit puternic în baterii pentru a respecta reglementările stricte puse în aplicare de diferitele autorități.

Reciclarea și economia circulară sunt alte răspunsuri pentru a satisface cererea în creștere și pentru a reduce impactul asupra mediului. Deși scopul de crește utilizarea vehiculelor electrice se bazează pe realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și lupta împotriva schimbărilor climatice, extracția metalelor, ca orice proces minier, are un impact semnificativ asupra mediului și comunităților. În RDC, defrișările și munca minorilor sunt răspândite. Astfel de probleme trebuie abordate pentru a oferi revoluției vehiculelor electrice meritul pe care îl merită.

Odată cu vânzarea a milioane de vehicule electrice, reciclarea va fi o problemă cheie în următorii ani, iar multe companii se vor grăbi să dezvolte propriile operațiuni în acest segment. Reciclarea cobaltului și a nichelului este relativ matură, cu o rată globală de 60%, dar litiul este mai puțin reciclat cu o rată globală de numai 1%. Prin urmare, există loc de îmbunătățire, în ceea ce privește o mai bună gestionare a deșeurilor.

Concluziile analizei pot fi consultate aici.

Nouă din zece români cred că inovația le ușurează viața

0

•    Inovația ușurează viața românilor (93%) și îi ajută să se simtă în siguranță (84%). 
•    Tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani cred că inovația are un rol important în protejarea mediului înconjurător (88%) și contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%).
•    7 din 10 români ar avea încredere în cel mai inovator și sustenabil material de zidărie.

Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind percepția românilor cu privire la inovație și modernitate.  În context pandemic, unde siguranța se ridică la rang de nevoie de bază, analizarea schimbărilor comportamentale ale oamenilor devine esențială. Acest studiu și-a propus să ofere un tablou real al opiniilor curente cu privire la soluțiile moderne. 

Percepția cu privire la beneficiile oferite de inovație/ modernitate

Respondenții care au participat la acest studiu sunt de acord cu faptul ca în principal inovația/ modernitatea le ușurează viața (93%), îi ajută să se simtă în siguranță (84%) și îi ajută să economisească (82%).

De asemenea, alte beneficii menționate de către români au fost protejarea mediului înconjurător (82%) și posibilitatea unui trai mai sănătos 77%).  

Inovație și siguranță în spațiul interior – 8 din 10 români asociază inovația/modernitatea cu ideea de siguranță 

Siguranța în propria locuință este dată de vechimea clădirii (85%), locație (82%) și de materiale de construcţii (84%) iar pentru 7 din 10 români, cel mai inovator material de zidărie și cel mai sustenabil reprezintă un motiv în plus de siguranță. Atunci când românii își doresc o casă modernă și sigură, specialiștii le recomandă într-un procent de 45% folosirea BCA-ului ca material princiapal de zidărie. Pe locul 2 in menţiunile specialiştilor se află caramidă cu 31% iar pe locul 3 bolţarii de beton – doar 8% dintre specialişti recomandă acest material. 

Pe categorii de gen, bărbații consideră într-o mai mare măsură că inovația/modernitatea le oferă posibilitatea unui trai mai sănătos (82%) și să economisească (76%). 

În ceea ce privește categoriile de vârstă se evidențiază, față de totalul eșantionului analizat, o proporție mai mare în cazul tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani spre ideea că inovația are un rol important în protejarea mediului înconjurător (88%) și contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%). 


Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). 

Datele au fost colectate:

  • pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural), 820 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.
  • un eșantion format din specialişti in domeniul construcţiilor (dezvoltatori imobiliari, arhitecţi, ingineri structurişti, muncitori calificaţi) format din 510 respondenţi. 

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.

Visual Fan preia o participație de 12% din Headlight Solutions

0

Compania Visual Fan SA, deținătoarea brandului Allview, listată la BVB sub simbolul ALW, preia o participație de 12% din compania de tehnologie Headlight Solutions, specializată în cercetare și dezvoltare, crearea de prototipuri și producție. 

Lucian Peticila – CEO Visual Fan SA

Lucian Peticilă (foto), General Manager Allview: „Parteneriatul dintre Visual Fan și Headlight Solutions marchează începutul unui proces de extindere a portofoliului de produse și servicii ale celor două companii, prin dezvoltarea de tehnologii avansate care vor fi utilizate în proiecte comune sau individuale. Astfel, primele proiecte demarate împreună vizează pătrunderea în noi industrii ce urmează un proces de digitalizare, prin care vom oferi produse și soluții inovatoare bazate pe inteligența artificială”. 

Headlight Solutions SRL, companie fondată în 2013, anunță că „a înregistrat la nivelul anului 2020 o cifră de afaceri de 59 milioane de lei (12,03 milioane de euro), din proiecte ce includ soluţii software complexe şi hardware custom-made. Portofoliul integral al Headlight Solutions acoperă o plajă vastă de domenii, cu numeroase oportunități de dezvoltare pe mai multe paliere. Astfel, clienții Headlight Solutions provin preponderent din rândul companiilor multinaţionale, ce activează în domenii precum: telco, HoReCa, retail, utilități publice și alte servicii, publice sau private. La nivel de proiecte, avantajul competitiv al companiei Headlight Solutions constă în capacitatea de abordare integrată și independentă a fiecărui produs, oferind clienților servicii personalizate și optimizate: de la strategie, implementare și până la producția propriu-zisă a echipamentelor”.

Principale proiecte ale companiei:

  • Soluții Self Service (All-in-One Solution) deja implementate cu succes în companii din domeniul utilităților (gaze și electricitate), instituții publice și retail
  • Sisteme informatice personalizate și adaptate în funcție de cerințele clienților, ce integrează cele mai înalte nivele de securitate  
  • Activitate de cercetare-dezvoltare (Research & Development), cu capacități de design industrial, prototip și producție, ce presupune furnizarea de soluții software și hardware complete  

Allview (simbol bursier ALW) este recunoscută ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent –   asistent personal”.

Bursele Wellcode, parteneriat cu Banca Transilvania

0

Compania WellCode din Cluj-Napoca, furnizor de cursuri de programare și servicii de mentorat, lansează în parteneriat cu Banca Transilvania programul „Bursele WellCode”, program de mentorat bazat pe un concept nou în România, prin care le oferă cursanților posibilitatea de a-și recupera investiția în funcție de punctajul obținut la concursul organizat la final. Pot să participe toți cei interesați să învețe programare sau să-și găsească joburi mai bine plătite. Admiterea se va face în urma unei ședințe de consultanță susținute de un membru al echipei WellCode, astfel încât fiecare candidat va avea acces la toate informațiile de care are nevoie pentru a decide intrarea în program. Cursurile încep în august a.c., durează șase luni, iar bursele fi acordate la finalul perioadei. Banca Transilvania, partener în proiect, intenţionează să recruteze în echipa sa specialiști din rândul absolvenților acestui program.

Petru Trîmbițaș (foto), fondatorul WellCode: „Bursele WellCode au fost gândite ca un mecanism prin care vrem să recompensăm performanța celor dispuși să investească în dezvoltarea lor profesională și personală, vor să învețe programare și sunt dispuși să investească în acest proces. Sistemul de recompense a fost gândit într-o manieră diferită de tot ce există acum în piață. Accentul este pus pe seriozitate, perseverență și dorința de schimbare prin învățare. Astfel, la finalul celor șase luni, cursanții vor intra într-o competiție de absolvire, la finalul căreia, pe baza punctajului realizat pe proiect, pot primi înapoi toată suma investită sau o parte din ea. Estimăm că, în cadrul acestui proiect, vom avea până la finalul anului peste 100 de cursanți. Pe termen lung, ne dorim să ajungem ca 1.000 de studenți ai noștri să fie angajați ca programatori. După 6 luni, vom organiza un concurs în cadrul căruia cursanții vor fi evaluați din materia parcursă. Participanții vor trebui să creeze programe respectând un set de cerințe, iar evaluarea se va face automatizat, deci va fi sută la sută obiectivă. Practic, recompensăm performanța. Pe măsură ce ideea noastră va lua amploare, ne dorim să avem cât mai mulți parteneri-firme. Targetăm companii din diverse domenii de activitate, în general organizații în care lucrează echipe de programatori”.

După cum anunță WellCode, „concursul de la finalul cursului va dura două ore iar tematica subiectelor va fi bazată pe cunoștințele oferite în primele patru module de pe platforma learn.wellcode.ro. Fiecare subiect va avea asociat un punctaj, în funcție de dificultate (între 1 și 100), acest punctaj fiind cunoscut de la început de cursanți. Punctajul final al fiecărui concurent se va obține însumând punctajele obținute de acesta la fiecare subiect. Acordarea discounturilor, adică recompensarea, se face în funcție de punctajul obținut, celor care participă fizic la runda oficială de concurs. Cursanții care obțin cel mai  ridicat punctaj (primii 1%) își recuperează integral suma investită, ceilalţi participanți fiind recompensați în funcție de rezultatele obținute. Regulamentul detaliat privind organizarea concursului poate fi consultat la link: https://wellcode.ro/regulament-concurs/.

Compania WellCode, „fondată în 2017 de Petru Trîmbițaș, fost olimpic național la informatică, cu stagii de internship la Facebook și Google, are trei linii de business, respectiv reconversie profesională pentru cei care vor să facă din programare o profesie, pregătirea elevilor pentru olimpiade și cursuri de upgrade pentru profesioniști. Din la lansare și până în prezent, 100.000 de persoane s-au înregistrat pe platformă, iar mentorii au pregătit gratuit peste 30 de elevi olimpici, care s-au calificat și au avut rezultate foarte bune la olimpiadele județene de informatică, la cea națională și la concursuri internaționale. La cursuri se pot înscrie atât persoane din România, cât și din afara țării”.

Petru Trîmbițaș „are 27 de ani și a  început să studieze informatica în clasa a IX-a, din dorința de a câștiga bani pentru a-și cumpăra un computer de gaming. A participat la Olimpiadele de informatică și s-a calificat la faza națională în toți anii de liceu, obținând mențiuni și medalia de argint. Primii bani din informatică i-a câștigat  în clasa a XII-a dar mult-doritul calculator de gaming și l-a cumpărat în anul II de facultate. A absolvit Facultatea de Informatică din cadrul UBB Cluj-Napoca, a urmat stagii plătite de internship la Facebook în New York și la Google, dar a decis să revină în România și să devină antreprenor și mentor pentru tinerii pasionați de informatică și pentru oricine dorește să devină bun programator. În prezent este coach la WellCode”. 

Economia UE: verde, digitală și unită

0

Din ce în ce mai multe voci anunță o nouă paradigmă economică europeană. Noul model va fi musai digital, va fi musai ecologist și că se dorește să fie musai și un model de economie unită. Este, de altfel, principala concluzie a ediției din această vară a Forumului Economic de la Bruxelles, în deschiderea căruia comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni a spus că nu crede că aceste noi paradigme economice se creează „ex ante” (înainte de eveniment, prospectiv), dar că se întâmplă deja luând în considerare provocările economice și sociale post-COVID. Lecțiile învățate odată cu șocul economic produs de pandemia de COVID-19 ar putea promova un rol mai puternic pentru UE însăși, iar după ce va mai curge ceva apă pe Dunăre și pe Rin, va deveni clar că se întâmplă „lucruri noi, importante”, rezultate ale efortului UE de redresare după o criză de sănătate ce a fost aproape paralizantă pentru economie.

Paolo Gentiloni a explicat că achiziția comună de vaccinuri anti-COVID din UE are o semnificație importantă și anume aceea că „fiecare cetățean european știe acum că trebuie să ne consolidăm uniunea în domeniul sănătății”. De altfel, criza sănătății cu puternic impact economic demonstrează o noutate în reacția comunitară: UE pare să fi învățat din greșelile comise în timpul crizei financiare din 2008 și 2009, când reacția a fost prea mică și prea târzie, accentuând decalaje economice și producând adevărate divergențe. Acesta este și motivul pentru care unul dintre principalele obiective ale NextGenerationEU este de a aborda riscul unor diferențe uriașe între statele membre: un pachet de recuperare de peste 800 de miliarde de euro conceput pentru a ajuta tocmai la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Pachetul se angajează să sprijine cele 27 de state membre ale UE în construirea unei societăți digitale mai ecologice. Iar decalajele dintre țări ar trebui abordate de NextGenerationEU, pentru că există inegalități reale adâncite chiar de criza pandemică.

Problema sustenabilității a devenit copleșitoare în pandemie, iar transferul în online și telemunca s-au dovedit o foarte bună oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare. În viitorul apropiat Uniunea Europeană ar putea ajunge să definească acest moment drept „noua paradigmă economică”.

André Sapir, profesor la Institutul de Studii Europene din Bruxelles, consideră că „pachetul de recuperare este un aspect important” al soluționării acestor „disparități”. Profesorul Sapir reamintește că „vaccinarea este, de asemenea, inegală” între diferite regiuni și grupuri, unii cetățeni, în general cei cu o educație și venituri mai bune, fiind mai predispuși să fie vaccinați. Potrivit lui Sapir, aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru o abordare mai coordonată pentru a aduce beneficii comunitare.

Europenii (mai ales ei și mai puțin restul) sunt provocați așadar să pună umărul la construcția unei noi economii comunitare: una verde, digitală și pe cât posibil și una care să continue să rămână unită. Rămâne de văzut cum anume se va racorda România la această agendă europeană.

 

Să gândim dincolo de azi

CONSTANTIN BOȘTINĂ

„Pe tot mapamondul se vorbește și se acționează pentru schimbare, pentru un NOU MODEL DE DEZVOLTARE. România trebuie deci să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.
Acest DEMERS are o importanță cu totul deosebită prin aceea că la cei peste 30 de ani de la renunțarea la economia planificată și la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, constatându‐se un proces periculos de DESTRUCTURARE a economiei naționale, pune pentru prima dată nevoia unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, prin RESTRUCTURAREA și RECONSTRUCȚIA ECONOMIEI NAȚIONALE în ROMÂNIA, din perspectiva anilor 2040.
Concluziile DEMERSULUI – care vor fi actualizate de către ASPES și partenerii săi prin organizarea, din doi în doi ani, a unor forumuri economice naționale – se vor pune la dispoziția guvernanților și a tuturor forțelor politice parlamentare care vor manageria ROMÂNIA în perioada 2021‐2040”.

dr. ec. CONSTANTIN BOȘTINĂ
președintele Asociației pentru Studii și
Prognoze Economico‐Sociale (ASPES),
directorul general al revistei „ECONOMISTUL”




MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

„Suntem și acum, după șaptesprezece ani de la încheierea procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, în plină recalibrare a ceea ce este modelul european de economie – și implicit al economiei României – atât din perspectivă instituțională, cât și structurală. (…) Într‐un fel manifest trebuie să ne obișnuim cu schimbarea, mai ales cu cea a modului în care este înțeleasă economia”.

academician MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU



IOAN‐AUREL POP

„Dacă ajungem să știm și să prețuim ceea ce au făcut strămoșii nu devenim, probabil, mai deștepți și nici nu putem prevedea viitorul, dar putem dobândi o altă virtute, aceea ce a înțelege mai bine prezentul și de a ne adapta mai bine vieții prezente. Și dacă nu reușim cu toții să iubim acest pământ și acest popor și ne luăm, unii dintre noi, lumea în cap, măcar să nu urâm țara aceasta și oamenii ei”.

academician IOAN‐AUREL POP
președintele Academiei Române


LÁSZLÓ BORBÉLY

„România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI. (…) Viziunea de ansamblu este aceea că dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față schimbărilor aduse de problemele actuale globale, regionale și naționale, inclusiv scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului față de instituții, față de aproapele său, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durabilă”.

LÁSZLÓ BORBÉLY
coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă
din cadrul Secretariatului General al Guvernului



VASILE PUȘCAȘ

„În perspectiva anilor 2040, România ar trebui să evolueze către o economie bazată pe producție manufacturieră intensivă (industrială, agricolă, servicii), bazată pe o înaltă tehnicitate și valoare
nou‐creată maximă (digitalizare și inteligentă artificială), o eficiență utilizare a capitalului pentru creșterea progresului tehnologic și orientarea acestuia cât mai consistentă spre cercetare‐inovare‐dezvoltare”.

prof. dr. VASILE PUȘCAȘ
Universitatea „Babeș‐Bolyai” din Cluj‐Napoca

 

MIRCEA COȘEA

„Ca membră a Uniunii Europene, România trebuie să ia în considerare orientările de strategie economică a acesteia conform cărora pachetul financiar de redresare pentru contracararea efectelor COVID‐19 asupra economiilor și pentru promovarea redresării și transformării economiilor europene trebuie să se bazeze pe doi piloni: tranziția ecologică și transformarea digitală.

prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA
Academia de Studii Economice din București

 

TUDOREL ANDREI
ILIE DUMITRESCU












„Poziția pe care țara noastră o ocupă, pe unul dintre ultimele locuri între statele Uniunii Europene din punctul de vedere al ponderii în PIB și al ponderii altor indicatori importanți, dar și al cheltuielilor pentru cercetare‐dezvoltare, este, cel puțin în momentul de față, în contrasens cu obiectivele pe care România și le‐a propus vizând modernizarea și ralierea țării noastre la obiectivele unei creșteri inteligente și inclusive, în cadrul unei dezvoltări durabile”.

prof. univ. dr. TUDOREL ANDREI
președintele Institutului Național de Statistică
ec. ILIE DUMITRESCU
Institutul Național de Statistică


„România trebuie să joace un rol important în contextul reorganizării piețelor financiare, al accesului facil la finanțare ieftină, obținută cu celeritate și fără condiționalități de natură obscură”.

dr. OCTAV‐DAN PAXINO
ministru plenipotențiar, MAE
(secretar de stat la MDRAPFE / MFE în perioada 2017‐2019)


„Orice discuție despre obiectivele viitoare ale economiei românești nu este relevantă în afara circumstanțierii obiectivelor: cât de mult dorește societatea ca România să fie parte a spațiului european de liberă circulație, sau doar să se predea tendințelor de suveranism?”

dr. EUGEN DIJMĂRESCU
dr. AMALIA FUGARU
Banca Națională a României




„Rolul de protector, distribuitor și reglementator al statului‐națiune, indiferent de forma sa și nivelul de dezvoltare, în cazul pandemiei declanșate de coronavirus, s‐a impus în mod legal și cu implicare prin măsuri de combatere a efectelor negative ale crizei în domeniile economic, social, ambiental și tehnologic, în condițiile acordării de prioritate sectorului sănătate”.

prof. univ. dr. h. c. Gheorghe ZAMAN
membru corespondent al Academiei Române
director al Institutului de Economie Națională
președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România


„Conturarea reperelor unui model economic românesc la orizontul anului 2040 trebuie să pornească de la o analiză diagnostic a modelului economic actual, care să permită reliefarea atuurilor, dar și a vulnerabilităților acestuia, elemente absolut necesare pentru o abordare strategică a problematicii dezvoltării durabile a României”.

dr. LUMINIȚA CHIVU
director general Institutul National
de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”


OVIDIU NICOLESCU

„Identificarea, analizarea, promovarea și valorificarea tendințelor manageriale prezintă o deosebită importanță pentru creșterea funcționalității și performanțelor tuturor categoriilor de entități și pentru punerea în valoare a numeroaselor oportunități ce apar în contextul trecerii la economia bazată pe cunoștințe și la digitalizare”.

prof. univ. dr. emerit OVIDIU NICOLESCU
președintele Societății Academice de Management
din România (SAMRO), Academia de Studii Economice


EMIL CONSTANTINESCU

„Dacă înțelegem corect trecutul omenirii vom vedea că resursele minerale au fost permanent un „pivot al istoriei” cu efect ambivalent: creator și distrugător. (…) De ce acest imperativ al resurselor minerale pentru România? Pentru că le are”.

prof. dr. EMIL CONSTANTINESCU





„Extracția resurselor minerale este sub puternica influență a mediului, a schimbărilor tehnologice și a investițiilor de capital necesare atât menținerii actualelor capacități de producție, cât și pentru deschiderea unor noi exploatări.”

ing. ARTUR STRATAN
expert în industria de țiței și gaze




MARIAN RIZEA

„O inventariere și o reevaluare rapidă și corectă a resurselor minerale de orice fel, concomitent cu investiții susținute și promovarea de tehnologii de vârf, eficiente și nepoluante sunt activități mai mult decât necesare pentru reconstrucția unei Românii moderne”

prof. univ. dr. ing. MARIAN RIZEA
titular Universitatea Ecologică din București
asociat al Universității de Petrol și Gaze Ploiești
membru titular al DIS‐CRIFST – Academia Română
expert evaluator al ARACIS (mine‐petrol‐gaze)


FLORIN BONCIU

„Modelul economic românesc de tranziție la economia circulară va trebui să valorifice atât tradițiile și resursele existente (cu acordarea unei importanțe sporite agriculturii și turismului), cât și creativitatea și spiritul de inovare și antreprenorial (de exemplu în domeniul informaticii și comunicațiilor), trăsături ce au caracterizat de‐a lungul timpului poporul român.”

prof. univ. dr. FLORIN BONCIU
Universitatea Româno‐Americană
cercetător Institutul de Economie Mondială



OTILIA MANTA

„Economia colaborativă urmare a factorilor care stau la fundamentul acesteia (economici, culturali, sociali, tehnologici și de mediu) poate fi considerată atât un model economic, cât, mai ales, un curent de influență a noii dezvoltări societale”.

dr. OTILIA MANTA
Centrul de Cercetări Financiare
și Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române


MIRCEA DUȚU

„Noua filosofie dominantă devine aceea a transformării profunde a economiei și societății pentru a le plasa pe o traiectorie mai durabilă, sprijinindu‐se pe atuurile conferite de statutul său de lider mondial în materie de mediu și climă, protecția consumatorilor și drepturi sociale”.

prof. univ. dr. MIRCEA DUȚU
directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române președintele Universității Ecologice din București


CONSTANTIN ANGHELACHE

„ Calea de acțiune pentru depășirea crizei ar fi recâștigarea pieței autohtone, care este în acest moment acoperită de importuri în proporție de 85%”.

prof. univ. dr. CONSTANTIN ANGHELACHE
prim‐vicepreședinte al Societății Române de Statistică
vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România


„O societate vie, în mișcare permanentă, cum este și societatea românească gândește, concepe și creează deja cea mai mare parte a unor diferite de tipuri de roboți”

prof univ. dr. EMILIAN M. DOBRESCU, membru titular al AOȘR
dr. CS III EDITH MIHAELA DOBRESCU, Institutul de Economie Mondială – AR

EMILIAN M. DOBRESCU
EDITH MIHAELA DOBRESCU

 

 

 

Florin Luca

„Suntem cu toții de acord că România are nevoie să se reinventeze, să inoveze în multe domenii pentru a urma un curs al istoriei pe care nimeni nu‐l poate anticipa cu precizie în momentul de față”.

FLORIN LUCA
CEO, GAC Innovation East Europe





SERGIU STELIAN ILIESCU


„Digitalizarea implică la nivel național, european dar și mondial o serie de aspecte de care este bine să ținem seama dacă se dorește să se obțină pe termen mediu și lung o serie de atribuții pozitive. Consider că România dispune de resurse umane competitive în domeniul IT&C”.

SERGIU STELIAN ILIESCU
prof. emerit dr.‐ing. dr.h.c., membru de onoare al ASTR
membru corespondent al AOSR
Universitatea Politehnică din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

VALERIU TABĂRĂ

„ Un obiectiv major la nivelul anului 2040 îl constituie realizarea de produse alimentare de origine animalieră la nivel de necesitate națională din producția internă, ceea ce presupune eliminarea în totalitate a importurilor de produse agro‐alimentare de origine animalieră, iar la nivelul anului 2050 România să devină exportatoare de produse agro‐alimentare de origine animalieră, precum carne de porc, carne de pasăre, produse lactate diverse și de mare calitate”.

prof. univ. dr. ing. VALERIU TABĂRĂ
președintele ASAS


RADU REY

„Rolul statului, al sectorului privat și mediului științific în realizarea modelului economic dorit în zona montană, bazat pe calitatea „produsului montan” și un sistem asociativ cooperatist agro‐montan, calitatea mediului, turism, mici industrii, echilibrul agro‐forestier și un concept educațional adaptat realităților montane”.

prof. dr. RADU REY
director CE‐MONT, membru al Academiei Române
Institutul Național de Cercetări Economice
Costin C. Kirițescu al Academiei Române

 

DRAGOȘ ANASTASIU

„Turismul a reprezentat permanent un domeniu despre care toți actorii au spus în ultimii 30 de ani că are un potențial senzațional în România, că poate fi un pilon important, alături de agricultură și industriile creative, în dezvoltarea economică a țării, că ar trebui să fie un domeniu strategic pentru țara noastră”

DRAGOȘ ANASTASIU
președintele Grupului Eurolines România



VASILE GHEȚĂU

„ Reducerea gradului de deteriorare a construcției demografice și de depopulare a țării nu poate fi imaginată fără redresarea natalității”

prof. univ. dr. VASILE GHEȚĂU








 

ADRIAN CURAJ
COSMIN HOLEAB

 

 

 

 

 





„Investiția în cercetare, dezvoltare și inovare este determinantă pentru avansul în știință, pentru găsirea de soluții la provocările societale, pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calității sociale, creșterii productivității, creării de locuri de muncă sustenabile, pentru competitivitate”.

prof. DHC, PhD ADRIAN CURAJ
Universitatea Politehnica din București
coordonator Catedra UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare / SNSPA
dr. COSMIN HOLEAB
expert în politici de previziune, cercetare și inovare
la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

 

ATTILA LÁSZLÓ

„După 31 de ani de evoluție a societății noastre, sunt două domenii mari care nu au suferit modificările necesare de adaptare la noile condiții pentru a deservi populația. Primul ar fi sistemul sanitar, iar al doilea sistemul de educație”.
ATTILA LÁSZLÓ, senator

 

 



 

 

 

CRISTIAN IFTIMOAIE
VASILE CEPOI

„Prevenția trebuie să se afle între prioritățile sistemului de sănătate deoarece reprezintă primul front de luptă împotriva scăderii calității vieții și un instrument de educare”

dr. VASILE CEPOI
dr. ec. CRISTIAN IFTIMOAIE

ADRIAN T. MITROI

„Pentru România, reabilitarea financiară, economia antreprenorială și inovația transferată în creștere de productivitate sunt exportatoare de avantaj economic sustenabil competitiv, și nu de avantaj competitiv temporar al forței de muncă”.

conf. univ. dr. ADRIAN T. MITROI
CFA, profesor de Comportament Organizațional și Finanțe Personale la ASE


PETRU RAREȘ

„Limitările sistemului financiar intern cu capital privat precum și modestele intrări de capital privat străin impun conjugarea unor eforturi interne substanțiale în direcția diversificării și consolidării structurilor instituționale care vizează finanțarea dezvoltării, de amplificare a bazei de capital a acestor instituții și de creare a formelor de coordonare interdepartamentală care să permită accesarea optimă a resurselor de finanțare europene în vederea dezvoltării economiei naționale”.

PETRU RAREȘ

MIRCEA URSACHE

„Imaginea de ansamblu a pieței de capital din România se poate realiza numai prin identificarea potențialelor riscuri, fără de care investitorii români și străini, instituționali sau de retail, nu pot purcede la investițiile propriu‐zise. Astfel, principalele riscuri la care este expusă piața fondurilor de investiții rămân riscul de piață, riscul de credit și riscul de concentrare a contrapartidelor”.

MIRCEA URSACHE
consultant piețe financiare,
fost vicepreședinte al ASF
responsabil cu investiții și instrumente financiare
fost președinte al Fondului Proprietatea

COSTEL CEOCEA
MIRCEA BOSCOIANU

„Creșterea ponderii portofoliilor hedge funds are implicații multiple asupra pieței fondurilor de investiții alternative, FIA, a piețelor financiare în general, dar și asupra politicilor financiare și a noilor strategii de afaceri”.

COSTEL CEOCEA
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, SIF Moldova
MIRCEA BOSCOIANU
Universitatea Transilvania din Brașov


„Tehnologia blockchain reprezintă începutul unei noi ere digitale, o eră ce poate rezolva multe din problemele cu care ne confruntăm sau o eră ce poate să ne îndepărteze și mai mult de ceea ce înseamnă umanitate”.

IONEL ROȘU
președintele Comisiei Tinerilor Antreprenori
a Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR)



GABRIEL BIRIȘ

„Creșterea semnificativă a veniturilor bugetare poate fi relativ ușor obținută prin eliminarea scutirilor, excepțiilor și a tratamentelor fiscale preferențiale, coroborate cu măsuri de eficientizare a administrării fiscale”.

avocat GABRIEL BIRIȘ
partener fondator al Biriș‐Goran SPARL



 

LEONARDO BADEA

„Efortul de adaptare a reglementărilor în domeniul financiar pentru înglobarea obiectivelor de mediu vor continua și probabil vor crește în eficacitate dar și în complexitate în perioada următoare, având în vedere atât urgența combaterii degradării mediului, cât și impactul din multiple perspective asupra sectorului financiar al schimbărilor climatice și al tranziției către o economie mai sustenabilă”.

prof. univ. dr. LEONARDO BADEA


DUMITRU MIRON

 

„Pentru a se asigura cerințele de bază pentru o inserție adecvată a economiei României în economia europeană și globală, este imperios necesar să se asigure fundamentele economice, reglementare și instituționale pentru relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale menite să modernizeze economia și adoptarea unor politici bugetare responsabile”.

prof. univ. dr. DUMITRU MIRON
președintele Senatului Academiei de Studii Economice din București

NAPOLEON POP


„Variabila de care trebuie să ne ancorăm în orice demers de optimizare a unui model economic este mixul de politici publice prin care să demonstrăm că avem cunoaștere și cunoștințe cât mai variate, dincolo de teoriile economice”.

dr. NAPOLEON POP
dr. FLORIN LUCA
dr. SORIN‐NICOLAE CURCĂ



DRAGOȘ ȘEULEAN
NICOLAE VICTOR ZAMFIR

„Fizicienilor români le‐au trebuit mai mult de 50 de ani pentru a trece de la a patra poziție în lume la prima în utilizarea laserilor de mare putere în experimente și aplicații de fizică nucleară. Este posibil să‐l păstreze. Acum este momentul să avem un sprijin național și european pentru această abordare”.

academician NICOLAE VICTOR ZAMFIR
președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Române
DRAGOȘ ȘEULEAN
director executive MHTC
coordonator comunicare și transfer de cunoaștere ELI‐NP



ANDREI RĂDULESCU

„Grupul Financiar Banca Transilvania poate contribui și este decis să susțină procesele de dezvoltare în România, participând la identificarea unui nou model de convergență economică, de modernizare a infrastructurii critice, de încorporare a revoluției digitale, de tranziție la grupul piețelor de capital dezvoltate, elemente prioritare pentru generarea unui nivel de trai demn de secolul XXI pentru cetățenii țării”.

dr. ANDREI RĂDULESCU


 

ADRIAN IZVORANU

 

„Elaborarea de soluții integrate pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (nevoia de hrană, de energie, de siguranță – includ aici sănătatea și siguranța fizică –, de mobilitate, informație și comunicare etc.) poate fi o cale relativ simplă și la îndemână de identificare a unor veritabile astfel de coloane de stabilitate pe care pot fi construite strategi solide și viabile de dezvoltare”.

ADRIAN IZVORANU


 

„Un model economic românesc poate avea o bază solidă în prioritățile unor creații recunoscute între valorile clasice ale unei diversități de domenii ale cunoașterii”.

FLORIN ANTONESCU
redactor revista ECONOMISTUL

MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MER) ROMÂNIA – ORIZONT 2040

este un DEMERS științific desfășurat pe parcursul a 22 de dezbateri în perioada 2017 (la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE) – februarie 2020 (debutul pandemiei de COVID-19).

DEMERSUL științific este generat de mediul academic, universitar, de cercetare și reflexie, de mediul de afaceri și financiar-bancar, de societatea civilă, de reprezentanți ai tinerilor antreprenori și întreprinzători, ai studenților și elevilor – generația care vine – și și-a propus să schițeze cum ar trebui să evolueze România din punct de vedere economic, social și al educației, în perioada 2020-2040.

La cele 22 dezbateri au participat cu intervenții un număr de 10 membri ai Academiei Române, peste 120 de profesori și alte cadre didactice universitare, cercetători științifici, cca 300 de antreprenori, patroni din mediul de afaceri, conducători și specialiști din domeniul financiar-bancar, reprezentanți ai tinerilor antreprenori, ai studenților și elevilor.

Contribuțiile tuturor semnatarilor de viziuni și opinii din această carte au menirea în primul rând să releve starea actuală a economiei românești, educației și vieții sociale și, totodată, să semnaleze cu claritate nevoia unei alte abordări, a evoluțiilor viitoare în domeniile economic, social și de educație în România, în pas cu situația în evidentă schimbare din Europa și în lume.

Acest DEMERS are o importanță cu totul deosebită prin aceea că la cei peste
30 de ani de la renunțarea la economia planificată și la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, constatându-se un proces periculos de DESTRUCTURARE a economiei naționale, se pune pentru prima dată nevoia unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, prin RESTRUCTURAREA și RECONSTRUCŢIA ECONOMIEI NAŢIONALE în ROMÂNIA, din perspectiva anilor 2040.

Concluziile DEMERSULUI – care vor fi actualizate de către ASPES și partenerii săi prin organizarea, din doi în doi ani, a unor forumuri economice naționale – se vor pune la dispoziția guvernanților și a tuturor forțelor politice parlamentare care vor manageria ROMÂNIA în perioada 2021-2040.

În acest mod se va permanentiza stimularea mediului academic, universitar, de cercetare, mediului de afaceri și financiar-bancar, a societății civile, a tinerilor antreprenori,

studenți și elevi de a rămâne continuu antrenați în dezbateri și propuneri privind creșterea și dezvoltarea economico-socială a României, la perfecționarea și adaptarea permanentă la schimbările și evoluțiile viitoare a liniilor directoare ale inițiativei: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MER) ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.

„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MER) ROMÂNIA – ORIZONT 2040” urmărește să definească, pentru prezent și viitor, coordonatele principale ale construirii unei economii naționale românești, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate și de pandemia de COVID-19.

Își găsesc reflectarea și schimbările majore care se produc pe plan mondial în ceea ce privește regândirea globalizării și a globalismului, reformarea UE, reafirmarea și punerea pe un plan relevant a interesului național:
Fostul președinte al SUA Donald TRUMP: „Viitorul nu aparține globaliștilor, ci patrioților! Viitorul aparține națiunilor suverane și independente!”; „The Economist”: „Forța economică a capitalismului de stat chinez rezidă din adaptarea la noua etapă de dezvoltare, ca un nou concept de dezvoltare și un nou model de dezvoltare”; Emmanuel MACRON: „să producem mai mult pe teritoriul național”; Angela MERKEL: „Europa să aibă mai multă încredere în sine, să-și ia soarta în propriile mâini, iar Germania trebuie să-și găsească propria cale”’; Christine LAGARDE: „UE are nevoie de un alt model de dezvoltare, planurile dedicate revitalizării economice rămân naționale, însă banii care le vor finanța sunt comuni”.

Deci pe tot mapamondul se vorbește și se acționează pentru schimbare, pentru un NOU MODEL DE DEZVOLTARE. România trebuie deci să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.