Investiție de un milion de euro în Neversea Beach, la Constanța

Florin Antonescu
-
0
Investiție de un milion de euro în Neversea Beach, la Constanța

Cu un impact deosebit asupra industriei turismului autohton, plaja festivalului Neversea, cea mai mare și modernă plajă din Constanța și una dintre cele mai mari plaje amenajate pe litoralul românesc, beneficiază de o investiție de aproximativ 1 milion de euro, triplă față investiția inițială, de anul trecut.

Edy Chereji, directorul de comunicare al Untold și Neversea, subliniază: „Continuăm să susținem comunitatea din Constanța și să promovăm plaja de aici. Este un loc minunat pe care l-am descoperit acum cinci ani, atunci când am și făcut promisiunea că ne vom implica și în a promova turismul la Marea Neagră, în Constanța, prin toate acțiunile noastre. Anul trecut, pe plaja Neversea, zeci de mii de constănțeni, dar și turiști s-au relaxat în vibe-uri de festival, în cele mai sigure condiții. Acum am deschis al doilea an consecutiv Neversea Beach, în care am investit circa 1 milion de euro, în amenajare, și care redă atmosfera de festival prin decorul special”. 

Investitorii își prezintă astfel realizarea: „Pe circa 21.000 de metri pătrați de plajă, echipa Neversea Beach a amenajat o zonă care recreează atmosfera de festival, cu 700 de șezlonguri, două terase, 2 baruri, o zonă VIP cu o amenajare specială, cu baldachine, scoici din ratan și perdele, inspirată de pe plajele din insulele grecești. De asemenea, toți cei care vin pe plaja Neversea din Constanța vor putea experimenta mâncare din mai multe colțuri ale lumii, de la cei șase vendori care prepară de la fructe de mare, la grill, pastrami, hummus, pizza sau burger, la deserturi precum gogoși sau clătite.

O zonă nouă pe plaja Neversea este cea de cinema, amenajată pentru vizionarea meciurilor din timpul campionatului UEFA EURO 2020. Pe un ecran LED imens, iubitorii de fotbal au putut trăi alături de prieteni, la mare, emoțiile fiecărui meci. Întreaga zonă se va transforma într-un cinematograf în aer liber, unde vor avea loc diverse activități și evenimente mici.

De asemenea, cei care vor să lucreze de pe plajă, au o zonă special amenajată pentru biroul de pe plajă. 

Pentru cei care își doresc doar să se relaxeze, va exista și o zonă de masaj.  Vizitatorii dornici de activități și mișcare au la dispoziție terenuri de volei și fotbal, dar și sporturi pe apă precum stand-up paddle, caiac, surf și kyte, sau cursuri de yoga la răsărit”.

Ca repere economice, „plaja Neversea din Constanța a fost amenajată prima oară în 2020, după o investiție de 450 de mii de euro, pentru a acomoda câteva sute de turiști dornici să își petreacă vacanța pe litoralul românesc. Echipa Neversea a creat atmosfera de festival, prin decorul, muzica, și vendorii de mâncare aduși pe plajă. Anul trecut, compania care administrează Neversea Beach a raportat o cifră de afaceri de 475.000 de euro și un profit net de puțin peste 100 de mii de euro. Pentru 2021, se estimează o cifră de afaceri de peste 1,7 milioane de euro și un profit net de 5 ori mai mare față de cel înregistrat în 2020. Neversea Beach are, în prezent, 60 de angajați”.

Doar una din cinci țări se apropie de nivelul zborurilor interne pre-pandemie; călătoriile internaționale rămân în urmă

Economistul
-
0
Doar una din cinci țări se apropie de nivelul zborurilor interne pre-pandemie; călătoriile internaționale rămân în urmă

Cheltuielile globale pentru combustibil au crescut cu 13%* față de vârful înregistrat în 2019, marcând astfel o revenire în ceea ce privește călătoriile terestre. Pe măsură ce oamenii își reiau ritmul obișnuit al vieții, cresc și veniturile business-urilor de tip frizerii, saloane de înfrumusețare, magazine de biciclete, printre alte categorii.

După ce, în 2020, avioanele au stat în mare parte la sol, iar călătorii acasă, revenirea la călătorii a devenit una dintre cele mai așteptate – dar și cele mai incerte – activități în 2021. Mastercard a lansat „Recovery Insights: Gata de decolare?”, o analiză asupra tendințelor privind călătoriile aeriene și terestre, la nivel internațional. În timp ce reluarea călătoriilor rămâne inegală la nivel global, o cincime din țările studiate au revenit la cel puțin 90% din nivelul pre-pandemic pentru rezervările de zboruri interne.

Raportul elaborat de Institutul Mastercard Economics se bazează pe activitățile de vânzări coroborate și anonime, furnizate de rețeaua globală Mastercard, datele analizate ajutând la înțelegerea factorilor și provocărilor care influențează următoarea etapă în materie de călătorii. Analiza acoperă trei paliere: raportul dintre călătorii de agrement și călătorii de afaceri, călătorii interne și pe distanțe lungi, economii și cheltuieli. Raportul identifică, de asemenea, categoriile de cheltuieli care au înregistrat o creștere și ce indică acestea pentru reluarea călătoriilor.

„Deși s-a înregistrat o recuperare impresionantă a călătoriilor aeriene interne pe o serie de piețe, revenirea nu va avea loc peste noapte. Pandemia a dus industria la un grad de scădere a vânzărilor nemaiîntâlnit de peste 15 ani”, a declarat Bricklin Dwyer, economist șef Mastercard și Director al Institutului Mastercard Economics. „În timp ce nivelul de incertitudine rămâne ridicat, economiile pe care oamenii le-au putut face în ultima perioadă, dorința lor de a se aventura mai departe de casă și măsurile de relaxare din partea guvernelor ar putea reprezenta factori importanți pentru păstrarea ritmului de revenire în materie de călătorii.”

Printre cele mai importante tendințe:

  • Cheltuielile globale pentru combustibil au crescut cu 13%* față de vârful precedent din 2019. Excursiile rutiere – marea tendință din 2020 – rămân în preferințe. Raportul arată o cerere puternică pentru călătoriile locale și zone mai puțin cunoscute. În SUA, tot mai mulți oameni preferă călătoriile cu mașina, 25% din închirierile de vehicule fiind utilizate pentru călătorii interstatale.
  • Pe măsură ce oamenii își reiau ritmul obișnuit al vieții, economiile acumulate contribuie la creșterea vânzărilor în diverse categorii. De exemplu, vânzările în saloanele de înfrumusețare și în magazinele de accesorii de voiaj sunt în creștere. Au crescut, de asemenea, și cheltuielile la vânzătorii de ambarcațiuni (+30%) și la magazinele de biciclete (+62%), întrucât cererea acumulată s-a suprapus cu un nivel mai mare al economiilor datorat stimulilor fiscali și al economiilor generate de restricțiile de mobilitate. SUA, urmate de Canada, Belgia și Australia, au avut cel mai mare „exces” de economii ca procent din cheltuielile anuale de consum individual.
  • Călătoriile aeriene rămân la un nivel scăzut, la nivel global, cu unele excepții. Conform analizei, o cincime din țările studiate s-au întors la cel puțin 90% din nivelurile pre-pandemice pentru activitatea de zbor intern. În timp ce unele țări – inclusiv SUA, Australia și Franța – depășesc rezervările de zboruri interne înregistrate înainte de pandemie, altele – precum Canada, Thailanda și Noua Zeelandă – sunt la o fracțiune din volumul de dinainte de începerea pandemiei.
  • Călătoriile de afaceri la nivel global se situează în urma călătoriile globale de agrement, cu aproximativ patru luni. Călătoriile de afaceri la nivel mondial indică semne de redresare, un exemplu în acest sens fiind rezervările de călătorii interne în interes de serviciu din Australia, aflate la aproape 80% comparativ cu nivelul pre-COVID. În plus, călătoriile interne în interes de serviciu din SUA au revenit la puțin peste jumătate din nivelul mediu din 2019.
  • Redeschiderea frontierelor a creionat 10 coridoare de zbor interesante. Redeschiderea treptată a frontierelor s-a dovedit a fi o provocare atât pentru călători, cât și pentru industria turismului. Însă anumite coridoare deschise, cum ar fi între Australia și Noua Zeelandă și între SUA și America Latină și Caraibe, sunt la aceleași niveluri pre-pandemice și, în unele cazuri, le depășesc.

„Anul trecut a evidențiat cât de important este turismul – pentru conectarea cu prietenii, cu familia și lumea mai largă, pentru comunitățile de afaceri și împlinirea noastră personală”, a declarat Raj Seshadri, Președinte, Data & Services Mastercard. „Implicațiile economice ale turismului sunt vaste și, practic, nicio industrie nu rămâne neafectată atunci când călătorii stau acasă. Prin raportul «Recovery Insights», am ajutat companiile aeriene să își redefinească rutele de călătorie, retailerii să reorganizeze inventarierea, iar orașele să înțeleagă modificările la nivel de cheltuieli în funcție de cartiere. Obiectivul este de a facilita decizii mai inteligente pentru rezultate mai bune – astăzi și mâine”.


Mastercard a lansat studiul Recovery Insights pentru a ajuta companiile și guvernele să gestioneze mai bine riscurile economice generate de COVID-19. Prin această inițiativă, Mastercard a oferit informații valoroase, bazate pe date, analize și alte servicii întreprinderilor și guvernelor, pentru a le ajuta să înțeleagă tendințele în continuă schimbare în materie de cheltuieli realizate de consumatori, precum și modul în care să le abordeze.

Puteți vizualiza raportul complet „Recovery Insights: Gata de decolare?” aici. Acesta este cel de-al patrulea raport din seria Recovery Insights, cele precedente fiind disponibile aici.

*Cifrele pentru combustibil nu sunt ajustate în funcție de preț.

Analiză Deloitte: piața de fuziuni și achiziții rămâne dinamică

Economistul
-
0
Analiză Deloitte: piața de fuziuni și achiziții rămâne dinamică

Piața de fuziuni și achiziții din România (M&A – mergers and acquisitions) a înregistrat 54 de tranzacții în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu 42, în aceeași perioadă din 2020. Deloitte estimează valoarea totală a pieței pentru tranzacțiiile cu valoare comunicată și necomunicată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au fost de 485 de milioane de euro. Pentru comparație, valoarea totală a pieței în prima jumătate a anului 2020 a fost de 1-1,2 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au însumat  572 de milioane de euro.

Radu Dumitrescu, Deloitte Romania

„Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei și cele care s-au adaptat și au dezvoltat noi tehnologii pentru a-și menține sau îmbunătăți rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele și sănătatea. Din ce în ce mai mulți investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziționeze, așa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde și de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile. Anul 2021 arată promițător din punctul de vedere al activității de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Patru tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate în prima jumătate a anului, similar cu acceași perioadă a anului 2020.

Iulia Bratu, Deloitte Romania

„Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, piețele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidități a piețelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situație dinamică în domeniul M&A. Ne așteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creșterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.



Cele mai mari tranzacții din prima jumătate a anului 2021 au fost:

  1. Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziționat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro;
  2. achiziționarea de către Glovo a operațiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro;
  3. fondul de investiții Adventum a achiziționat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro;
  4. preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm și Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.

Cele mai active sectoare după numărul de tranzacții au fost imobiliarele (inclusiv construcțiile), tehnologia și serviciile financiare. Împreună, acestea au generat 24 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie și servicii financiare.

Piața de fuziuni și achiziții din România în primele șase luni ale anului 2021:

  • valoarea de piață pentru tranzacțiile cu valoare comunicată: 485 de milioane de euro;
  • valoarea de piață estimată (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 1,2-1,4 miliarde de euro;
  • număr tranzacții cu valoare comunicată: 15;
  • valoarea medie de tranzacție (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 32,4 milioane de euro.

* Notă: pentru grafic au fost luate în considerare doar tranzacțiile cu o valoare comunicată de peste 5 milioane de euro, iar mega tranzacțiile (mai mari de 500 de milioane euro) au fost excluse. Informațiile sunt colectate din surse publice și actualizate cu valorile tranzacțiilor rezultate din cele mai recente informații disponibile.

Alina Dimitriu este noul lider al diviziei de Audit din cadrul EY România

Economistul
-
0
Alina Dimitriu este noul lider al diviziei de Audit din cadrul EY România

Alina Dimitriu, Partener, Audit și servicii conexe, preia, începând cu luna iulie 2021, poziția de lider al diviziei de Audit din cadrul EY România.

Alina Dimitriu are o experiență de peste 25 de ani în audit extern și intern pentru clienți din sectorul bancar, asigurări, imobiliare și alte sectoare, inclusiv companii listate. Ea a coordonat diverse proiecte locale și internaționale, cooperând îndeaproape cu mai multe linii de servicii din cadrul companiei și cu autoritățile de reglementare locale și europene. 

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale (CESA): „În calitatea sa de lider de audit, Alina va contribui la dezvoltarea echipelor noastre de audit şi la transformarea bazată pe tehnologie, menită să furnizeze valoare adăugată clienților noștri în contextul unui audit de calitate.”

„Ieșirea din pandemie vine cu oportunități enorme de creștere, dar această creștere trebuie să rămână sustenabilă. Oamenii sunt cel mai important activ al nostru și vom continua să le oferim oportunități de dezvoltare și să le recunoaștem eforturile și contribuția. În același timp, vom transforma ceea ce facem și modul în care o facem, concentrându-ne pe clienți și pe cerințele acestora, pe calitate, oferind servicii de audit bazate pe date și tehnologie, anticipând complexitatea și riscul și atrăgând talente excepționale”, a declarat Alina Dimitriu, Partener, Lider al diviziei de Audit, EY România.

Alina Dimitriu are o diplomă de licență în Inginerie și este Expert Contabil Autorizat (FCCA), Auditor Intern Certificat (CIA), Auditor Extern Certificat (CAFR) și Expert Contabil (CECCAR).

Industria berii salută relaxările de vară

Florin Antonescu
-
0
Industria berii salută relaxările de vară

În contextul actual, după perioada de criză și de constrângeri, Asociația Berarii României, caracterizată ca „vocea comună a industriei locale de bere”, subliniază că „salută sezonul mult așteptat al ieșirilor relaxate de vară și vorbește pe sufletul prietenilor care prețuiesc să ciocnească împreună draftul sau sticla de bere, acasă sau la terasă, la mare sau la munte, pe terasă sau balcon”. Narativul campaniei derulate în acest sens „este susținut de video manifesto #BEEReady #BEERightBack, în care analogia dintre procesul de fabricare a berii și procesul de dezvoltare a oamenilor care se deschid spre experiențe noi surprinde bucuria de a ne puteam revedea din nou la o bere”.

Asociația Berarii României accentuează că „incolo de obiectivul de celebrare a sezonului #beeready între prieteni, în vara noii relaxări, își propune să continue să încurajeze consumul responsabil de bere pentru un stil de viață fără excese, printr-o comunicare susținută pe toate canalele de comunicare integrate în această campanie”.

Sub aspect economic, Asociația Berarii României informează că „restricțiile impuse de pandemie au lovit puternic sectorul ospitalității și implicit pe cel al berii la nivel european: barurile și restaurantele au pierdut 42% din vânzările de bere în 2020, echivalentul a peste 5 miliarde de litri, și 800.000 de locuri de muncă în sectorul Horeca. În România, înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economie în vreme ce anul trecut, a generat doar puțin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro. Cu toate acestea, producătorii de bere au răspuns pozitiv pe timpul pandemiei, susținând sistemul de sănătate publică și personalul din prima linie, demonstrând solidaritate cu sectorul ospitalității și investind în medii sigure din punct de vedere sanitar. De asemenea, producătorii de bere și-au dublat eforturile legate de sustenabilitate și au continuat investițiile în inovații și în berea fără alcool sau cu conținut scăzut de alcool”.

Obiectivele Asociației Berarii României sunt „să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, aderând la organizația Berarii Europei, fondată în 1958 la Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Souflet Malt Romania și Asociația Producătorilor de Hamei din România. Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Săptămâna clădirilor cu consum de energie aproape zero

Florin Antonescu
-
0
Săptămâna clădirilor cu consum de energie aproape zero

Conceptului „Clădiri cu consum de energie aproape zero/Nearly Zero Energy Buildings – nZEB” îi este dedicată Săptămâna nZEB, 12-17 iulie 2021, organizată de Asociația Cluster pRO-nZEB, împreună cu partenerii locali Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în domeniul construcțiilor Urban-Incerc, Academia Romstal și EfdeN, inclusă în proiectul „The nZEB Roadshow” (Caravana nZEB), cu parteneri din Bulgaria, România, Croația, Grecia și Italia, finanțat de Comisia Europeană Europeană în cadrul programului Horizon 2020 prin Acordul de Grant nr. 892378 (2019-2022).  

Obiectivul Săptămânii nZEB „este de a mări nivelul de informare și educare în România a conceptului, cu atât mai mult cu cât din 2020 toate clădirile publice noi trebuiau să fie nZEB pentru a primi autorizația de construire, criteriu care a devenit obligatoriu din 2021 pentru toate clădirile noi”.

Programul cuprinde „prezentări, ateliere și activități practice care țin de prezentul și viitorul clădirilor cu consum de energie aproape zero (nZEB) în România, plecând de la concepte generale, principiile casei pasive, la legislație existentă și viitoare, consultanță gratuită pe proiecte nZEB, sfaturi și orientare în carieră”. Sesiunile se adresează profesioniștilor din mediul privat, arhitecților, inginerilor din execuție și proiectare, administrației publice, tuturor cetățenilor, profesorilor și studenților interesați de nZEB; sâmbătă la EFdeN au loc o serie de activități adresate și copiilor. 

În toamna anului 2021 și pe parcursul anului 2022 vor fi organizate săptămâni nZEB în alte câteva orașe: Brașov, Iași, Cluj–Napoca, centre importante universitare și poluri recunoscute ca fiind inovatoare în domeniul performanțelor energetice ale clădirilor, într-o incercare de implicare și a unor parteneri locali în efortul de popularizare a conceptului nZEB.

Dezvoltarea aptitudinilor esențiale pentru succesul profesional al tinerilor

Florin Antonescu
-
0
Dezvoltarea aptitudinilor esențiale pentru succesul profesional al tinerilor

Dezvoltarea elevilor de liceu în direcție antreprenorială și profesională pentru a contribui la bunăstarea comunității formează obiectul proiectului „Aptitudini esențiale pentru succesul tinerilor din comunitatea ta”, dezvoltat de Junior Achievement (JA) România cu sprijinul experienței profesionale și al exemplelor de bune practici oferite de voluntari ai OMV Petrom. Proiectul cuprinde trei etape care „își propun să formeze o strânsă legătură între voluntari, profesori și elevi, în vederea acumulării de cunoștințe, abilități și aptitudini necesare asigurării unui viitor sustenabil pentru noile generații”.

Școala de primăvară – 72 de elevi din 29 de licee din 18 județe au lucrat timp de patru zile în echipe mixte coordonate de voluntari ai OMV Petrom la dezvoltarea unui proiect care să răspundă unei probleme specifice identificate în comunitate, cu tema „Școala Viitorului”; proiectele laureate au fost „Follow your passion”, locul 1, propune o orientare vocațională clară în dezvoltarea curriculumului școlar, „Teachgram”, locul 2, o aplicație multifuncțională, „Unknown: facem necunoscutul cunoscut”, locul 3, o platforma de evaluare și notare. 

Activități de training destinate profesorilor – 324 de participanți la patru webinare susținute de consultanți voluntari ai OMV Petrom; obiectivul întâlnirilor virtuale a fost familiarizarea cadrelor didactice cu modalitățile de predare de tip learning by doing și project-based și cu metodele actuale de organizare a evenimentelor interactive online.

Webinare adresate elevilor de liceu – 2.506 elevi și 107 profesori; webinarele le-au stârnit interesul și curiozitatea tinerilor, dornici să afle de la profesioniștii din business detalii despre modul în care își pot îmbunătăți mentalitatea antreprenorială, cunoștințele practice și atributele de care au nevoie în viitoarea viață profesională.

Studiile actuariale, tot mai căutate pentru locuri de muncă bine plătite

Economistul
-
0
Studiile actuariale, tot mai căutate pentru locuri de muncă bine plătite

Specializarea actuarială este tot mai prezentă în anunțurile de angajare ale marilor companii, iar în România pregătirea academică în acest domeniu s-a extins datorită unui parteneriat între Institutul de Studii Financiare (ISF) și Academia de Studii Economice (ASE) București.

Studiile actuariale pregătesc studenții pentru gestionarea riscurilor multiple care pot apărea în interiorul organizațiilor de dimensiuni diferite. Un expert în acest domeniu are o înțelegere profundă a finanțelor, economiei și a oamenilor, putând analiza modul în care acestea vor evolua în viitor.

Un actuar lucrează de obicei în industria asigurărilor. Ei sunt consultați cu privire la aspectul primelor de asigurare pe baza istoricului deținătorului poliței. Stabilesc cât de mult trebuie să plătească pentru diverse tipuri de asigurări proprietarul unui vehicul, case sau companie. De asemenea, lucrează cu corporații, fiind suport în procesele de creștere și luare a deciziilor prin analiza riscurilor lor financiare.

La nivel internațional, se întâlnesc tot mai mulți actuari care lucrează pentru o gamă largă de companii dinamice. Abilitățile cheie ale actuarilor sunt la mare căutare în mai multe industrii – în special în tehnologie.

Pe piața americană, salarizarea mediană pentru un specialist actuar depășea 110.000 de dolari la nivelul anului 2020. Perspectiva de creștere a locurilor de muncă este de 18% până la finalul acestui deceniu.

În acest context favorabil pentru profesie, ISF și ASE București anunță sesiunea de Admitere 2021 la programe de master, în perioada 23 – 27 iulie, inclusiv pentru programul de Master de Tehnici Actuariale – seria a XVI-a.

Rata de angajare de peste 90%

Programul de master TACT este singurul program de studii specializate care oferă recunoașterea a trei din cele șase examene de bază din partea „Institute and Faculty of Actuaries” din Marea Britanie.

Directorul executiv al ISF, Marian Siminică, a declarat: „Parteneriatul cu ASE București va oferi șansa mai multor studenți să urmeze studii într-un domeniu dinamic, tot mai căutat de angajatori. Programul TACT este dedicat persoanelor care lucrează în departamentele de actuariat, management de risc sau dezvoltare produse și investiții”.

„Funcțiunea acturială contribuie la inițiative strategice importante în cadrul companiilor, iar asemenea rol devine tot mai important într-un mediu economic plin de provocări”, a adăugat directorul executiv.

Masterul are suportul strategic al Asociației Române de Actuariat din anul 2005. Până în prezent au absolvit 15 serii de studenți, iar gradul de angajabilitate al absolvenților a fost de 95%.

Investiția în formare și îmbunătățirea abilităților este importantă pentru specializarea actuarială, iar curicula complexă a unui master va rafina cunoștințele unui expert în domeniu.

Masterul TACT are o structură modulară, iar cursurile au loc în intervalul 18.00-21.00. Experți din piața de asigurări, management de risc și investiții vor avea oportunitatea să prezinte studenților din experiența lor profesională.

Admiterea la master se realizează integral online, pe pagina admitere.ase.ro. Înscrierea se face în ordinea punctajelor obținute la interviu. Aceasta constă într-o probă orală bazată pe o tematică specifică pentru care trebuie parcurs un volum de informații întins pe maxim 50 de pagini.

Cinci start-up-uri tech românești vor primi câte 10.000 euro din partea Agroland

Economistul
-
0
Cinci start-up-uri tech românești vor primi câte 10.000 euro din partea Agroland
  • Cele cinci start-up-uri au intrat în finala competiției de inovație în agricultură, din cadrul incubatorului de afaceri AgTech TM by Agroland, dezvoltat împreună cu X by Ascendis.
  • Pe parcursul a 12 săptămâni, echipele au beneficiat de mentorat în tehnologie, agricultură, marketing, finanțe, vânzari, analiza competiției, investiții.
  • Cele cinci echipe câștigătoare sunt: Planty AI, Tailpath, Hardwired, Urban Agriculture Technologies, ADGraft

Cinci startup-uri tech, din România, cu aplicații directe în zona agricolă, au fost declarate finaliste în cadrul incubatorului de afaceri  AgTech TM, organizat de Agroland în parteneriat cu X by Ascendis. Acestea au primit sau vor primi câte 10.000 euro din partea Grupului Agroland, pentru a-și pune în practică ideile de business cu care au câștigat competiția. Pe parcursul a 12 săptămâni, cele 26 de echipe înscrise în incubator au beneficiat de traininguri online, precum și de îndrumarea a numeroși mentori din companii importante aparținând unor domenii ca: tehnologie, agricultură, marketing, finanțe etc. AgTech TM by Agroland este primul program complet de incubare de startup-uri din România, care stimulează și susține inovația în agricultură, la nivel național.

Cei 50.000 euro sunt investiți de Agroland, prin intermediul celor două companii principale din grup. Agroland Business System (indice bursier AG) oferă finanțări a câte 10.000 euro pentru Planty AI, Tailpath și Hardwired, iar Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB) sprijină cu aceleași sume start-up-urile Urban Agriculture Technologies și ADGraft. 

Horia Cardos

„România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de produse agricole din lume, dar din păcate nu stăm deloc bine în ceea ce privește modernizarea acestui sector, unde avem un potențial enorm. Ne dorim ca incubatorul AgTech TM să devină o tradiție, iar prin el să sprijinim cât mai multe start-up-uri din agribusiness, care să-și poată transforma ideile în planuri de afaceri. Inovația și creșterea digitalizării reprezintă cheia dezvoltării acestui domeniu. Aplicațiile digitale, fie că vorbim despre roboți, drone sau sateliți, sunt deja folosite la scară largă în străinătate și vor aduce schimbări masive în modul în care omenirea își produce hrana. România trebuie să fie parte a acestei revoluții, iar programul nostru își propune să contribuie în această direcție, susținând, cât de mult se poate, start-up-urile valoroase din domeniu”, consideră Horia Cardoș, CEO și fondator al rețelei Agroland.

Până la sfârșitul lui septembrie 2021, echipele câștigătoare vor finaliza prima etapă de dezvoltare a produselor. Aceasta constă în realizarea unor produse minim viabile (MVP – Minimum Viable Product), care pot satisface clienții timpurii și prin intermediul cărora se obține feedback pentru dezvoltarea mai profundă. Agroland și Ascendis X vor sprijini cele cinci echipe, pentru a obține o nouă rundă de finanțare, în vedere contiuării dezvoltării produselor. De asemenea, companiile care aparțin grupului Agroland pot participa la noua rundă de finanțare.

În prima jumătate a anului 2021, incubatorul de afaceri AgTech TM by Agroland a fost partener cu gigantul tehnologic Microsoft care, în afară de know-how-ul oferit, a colaborat pentru a le oferi antreprenorilor mijloacele prin care să anticipeze tendințele de evoluție ale domeniului agtech, în următorii 10 ani.

Despre câștigători

Planty AI este o aplicație mobilă care folosește inteligența artificială pentru a-i ajuta pe fitofarmaciști și pe fermieri să detecteze bolile plantelor și să ofere clienților tratamentul potrivit, economisind timp și bani. Algoritmul este antrenat în prima etapă pentru culturile de cereale, roșii, pomi fructiferi și pune la dispoziția fermierului o hartă a fitofarmacilor din țară. 

TailPath rezolvă problemele verificării produselor contrafăcute și ale siguranței alimentare de la producător la consumatorul final, prin implementarea unui sistem de trasabilitate, folosind coduri QR și tehnologie blockchain. Astfel, contribuie la siguranța alimentară, combaterea produselor contrafăcute și crearea unei legături sigure între producători, distribuitori, retaileri și consumatori.

Urban Agriculture Technologies (UAT) este soluția care crește plante proaspete pe tot parcursul anului. UAT automatizează serele tradiționale, folosind un sistem hidroponic și optimizând spațiul de creștere. În acest mod, soluția nutritivă ajunge direct la rădăcinile plantelor, consumul de apă fiind redus cu 80%, iar prin aducerea producției la utilizator, timpul de plantare, culegere și întreținere este minimizat. Prin intermediul aplicației mobile, fermierul poate planifica și gestiona comenzile, iar sistemul pregătește din timp cantitățile ce trebuie livrate. De asemenea, utilizatorii UAT pot monitoriza și ajusta parametrii din sistem de la distanță.

Hardwired dezvoltă un sistem complet automatizat de culegere a legumelor, destinat fermelor medii și mari. Primul prototip este specializat pe culegerea tomatelor. Sistemul dezvoltat va fi capabil să identifice legumele și să le recolteze cu ajutorul brațului robotic, deplasându-se pe un traseu predefinit și într-un mediu controlat.

ADGraft este primul robot de altoit fructe și legume din România. Startup-ul își propune să ajute fermierii și centrele de răsaduri să își automatizeze producția, astfel obținând plante mai rezistente la boli și dăunători, cu un număr minim de angajați.  Primul prototip se pretează pentru altoirea unui număr mare de plante din familia curcubitaceelor și solanaceelor. Robotul funcționează semi-automat, având o eficientă de pâna la 3 ori mai mare față de altoirea manuală.

AgTech TM este un program Agroland dezvoltat în colaborare cu Ascendis, primul program complet de incubare din România, care stimulează și susține inovația în agricultură. Programul include toate etapele de dezvoltare de la idee la o afacere de succes prin resurse de învățare, mentorat, investiții și acces la cea mai mare bază de clienți din industria agricolă.

Agroland este cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are peste 250 de unități, localizate în 29 de județe, și peste 2.200.000 de clienți an. Printre produsele comercializate se află: produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente, hrană și accesorii pentru animale de companie, precum și pui de o zi, furaje echipamente pentru ferme mici şi medii, – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, și are peste 300 de angajați. Compania a fost listată pe Bursa de Valori București, pe 1 martie 2021, când acțiunile au fost admise la tranzacționare pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium, sub indicele bursier AG:

Marea redeschidere: oportunități noi, riscuri vechi

Florin Antonescu
-
0
Marea redeschidere: oportunități noi, riscuri vechi

Euler Hermes prezintă o analiză asupra scenariului macroeconomic al trimestrului doi, din care se desprind, ca repere, creșterea PIB-ului global cu 5,5% și a comerțului global cu 7,7% în volum. De asemenea, este semnalat că 40% din excesul de numerar de la gospodării și companii se va transforma în cheltuieli până la sfârșitul anului datorită cererii ridicate.

Analiza Euler Hermes – Scenariul macroeconomic al trimestrului doi

Recuperarea pe mai multe etape

Economia globală se pregătește de o puternică redresare în trimestrele următoare. Revenirea din primul trimestru al anului 2021 la valorile de dinaintea crizei a fost alimentată de redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA și China. Astfel, analiștii se așteaptă ca PIB-ul global să crească cu + 5,5% în 2021, SUA fiind singura economie în care această evoluție va depăși estimările realizate în perioada pre-Covid-19. În Europa este preconizată o revenire la nivelul de dinaintea crizei în primul trimestru al anului 2022, creșterile fiind așteptate în 2026.

În ceea ce privește comerțul global, acesta se situează pe o pantă ascendentă în 2021, însă blocajele vor duce la obstacole pe termen scurt. Este prognozată o creștere de + 7,7% în termeni de volum (după -8,0% în 2020) și + 15,9% în termeni valorici (după -9,9% în 2020), susținută de efecte favorabile precum exporturile robuste din Asia-Pacific și importurile puternice din SUA, Europa și China. Revenirea exporturilor globale a fost până acum determinată de regiunea Asia-Pacific, exporturile din majoritatea celorlalte regiuni fiind încă sub mediile anterioare crizei. Cu toate acestea, dezechilibrul global între cerere și ofertă se poate agrava în timpul verii, având în vedere noile focare Covid-19 din aceasta regiune, în special din Taiwan, țara de care lumea a devenit din ce în ce mai dependentă în sectorul electronic. Impactul acestor focare asupra volumului schimburilor comerciale va fi temporar și limitat la al doilea trimestru, în timp ce prețurile ridicate din cauza penuriei de inputuri vor rămâne crescute în cea mai mare parte a acestui an.

Blocajele în materie de aprovizionare (materii prime, capacitate de transport, lucrători) vor menține inflația la un nivel maxim până la sfârșitul anului 2021.

Presiunile inflaționiste globale se situează la niveluri record însă, acestea ar trebui să fie temporare fiind determinate în principal de prețurile energiei și de aprecierea dolarului. Astfel, inflația costurilor va prevala probabil până în 2022, când presiunile cauzate de  lipsa forței de muncă se vor reduce odată cu creșterea prețurilor de productie.

Timpul necesar pentru realocarea forței de muncă, stimulentul mai scăzut pentru a lucra imediat după redeschidere (efect de relief) ar putea influența ritmul de recuperare a pieței muncii. În Marea Britanie, lipsa locurilor de muncă a continuat să se intensifice odată cu începerea celei de-a doua etape de relaxare din luna aprilie, în special în sectoarele transporturilor, construcțiilor, alimentației și ospitalității. Pe termen mediu, decalajele negative de producție ar trebui să țină sub control presiunea salarială, precum și decalajul ocupării forței de muncă în comparație cu media pe termen lung (4 milioane de locuri de muncă în zona euro și peste 7 milioane în SUA).

Europa la răscruce de drumuri politice

Europa a învățat din greșelile crizei din trecut, astfel că nu este prevăzută nicio înăsprire fiscală sau monetară activă înainte de a două jumatate a anului 2022. De fapt, o creștere a PIB-ului de + 1pp în 2021, va amortiza, de asemenea, nevoile de consolidare fiscală cu subvențiile care nu sunt incluse în calculele deficitului național. Între timp, BCE va analiza depășirea temporară a inflației și se va concentra pe menținerea condițiilor de finanțare favorabile, închiderea spread-urilor și de revizuirea strategiilor. Dintre țările mari ale UE, Italia își va întinde cel mai mult spațiul fiscal național (deficit public de 11,8% și 5,8% din PIB în 2021 și 2022) și, în același timp, va primi de departe cea mai mare pondere din Fondul de redresare al UE (192 miliarde EUR, din care 69 miliarde EUR sub formă de subvenții). Prin urmare, perspectiva unei integrări fiscale durabile în UE depinde de succesul planului italian de redresare.

Elaborarea politicilor de turmă

Trecerea de la politica pe termen scurt la politica pe termen lung va fi treptată, iar retragerea completă poate dura aproximativ un an. Eliminarea sprijinului de stat înseamnă un risc mai mare de greșeli politice, mai ales că, în teorie, firmele dețin încă solduri de numerar ridicate, ceea ce ar putea tenta anumiți factori politici să retragă mecanismele de asistență mai repede. Creșterea soldurilor de numerar ale companiilor nefinanciare în aprilie 2021 a fost de 180 miliarde EUR în Franța, 169 miliarde EUR în Marea Britanie, 95 miliarde EUR în Germania și 81 miliarde EUR în Italia. Cu toate acestea, acest numerar ar trebui să finanțeze recuperarea și noul ciclu de investiții, nu un proces de îndatorare.

Evitarea greșelilor unei înăspriri fiscale timpurii sau dezordonate va fi cheia pentru durabilitatea recuperării. China este deja angajată în reducerea impulsurilor sale monetare și fiscale, iar alte țări ar putea fi tentate să îi urmeze exemplul. Cu toate acestea, încetarea mecanismelor de asistență într-un mod prematur ar putea fi, de exemplu, declanșatorul unui nou val de insolvențe în rândul companiilor nefinanciare. Comunicarea perspectivelor pe termen lung către sectorul corporativ cu proiecte de infrastructură și politici industriale clar definite ar putea restabili încrederea și elibera excesul de numerar în acest sector.

Economia globală ar putea adopta un nou plan Marshall pentru o redresare ecologică. Pachetul de infrastructură de 2,3 miliarde USD are potențialul de a menține creșterea economiei SUA la aproape + 2% până în 2030 în loc de + 1,4%. Cu toate acestea, riscul de execuție ar putea pune o problemă pentru Fondul de recuperare al UE de 750 miliarde EUR. Aproximativ 40% din excesul de numerar de la gospodării și companii (în prezent, la mai mult de 10% din PIB atât în ​​SUA, cât și în Europa) se va transforma în cheltuieli până la sfârșitul anului, datorită cererii ridicate.

În opinia analistilor, piețele au acum un potențial de creștere limitat. Componenta de risc a randamentelor nominale este mare conform standardelor istorice, iar distribuția rezultatelor potențiale înclină spre dezavantaj în special în SUA, unde există o probabilitate de 14% ca randamentul SUA să termine anul cu peste 2%.

Riscul perceput de inflație, o nouă partajare globală a valorii adăugate, reglementarea și noile politici industriale asertive creează potențialul de instabilitate financiară. Agregatele monetare prezintă fluctuații puternice, deoarece viteza banilor (fluxul de „lichiditate”) este mult mai instabilă, în special pe piețele financiare, decât cantitatea sa (stocul de „lichiditate” generat de QE).

Alte piese extrem de speculative, cum ar fi criptomonedele, au avut succes. Corelația dintre Tesla și Bitcoin a crescut recent. În urma comerțului, sectorul aurului (aurul în sine și minele de aur) este pe drumul cel bun pentru a furniza randamente de două cifre în trimestrul doi, după ce a înregistrat randamente negative în primul trimestru.

Perspective regionale

În SUA, politica fiscală rămâne în fruntea inițiativelor politicii economice pentru restabilirea creșterii și dezvoltarea locurilor de muncă după Covid-19.  Se preconizează că PIB-ul SUA va ajunge la + 6,3% în 2021 și + 4% în 2022 comparativ cu contracția de -3,5% în 2020. Pe fondul unui impuls fiscal mai puternic și, ca urmare a unei creșteri puternice, analistii se așteaptă la o revenire lentă pe piața forței de muncă din SUA care ar trebui să evolueze aproape de + 3,8% de la un an la altul până în 2022.

În China, recuperarea trebuie încă extinsă, ceea ce înseamnă că normalizarea treptată a politicii rămâne scenariul de bază. Analiștii mențin prognozele de creștere a PIB-ului la + 8,2% în 2021 (după + 2,3% în 2020) și + 5,4% în 2022. Recuperarea economiei interne poate fi împărțită în trei straturi. Primul strat de investiții publice bazate pe politici (infrastructură și imobiliare) a stat în spatele revenirii rapide în 2020. 2021 este probabil să se concentreze mai mult pe al doilea strat de investiții, cel al afacerilor private în sectorul de producție. Pentru ca recuperarea internă să fie pe deplin amplă, al treilea strat care trebuie recuperat este consumul privat. Indicatorii pieței muncii sunt încurajatori, rata șomajului fiind la cel mai scăzut nivel din 2019, dar încrederea gospodăriilor nu a revenit încă la normal.

Analiștii preconizează că PIB-ul zonei euro va avea o evoluție pozitivă cu + 4,2% față de 2020 în ​​urmatorii doi ani, cu o revenire la nivelurile dinaintea crizei în primul trimestru al anului 2022. Cu toate acestea, unele state membre, inclusiv Spania și Italia, vor atinge această etapă doar la începutul anilor 2022/23. Al treilea val de infecții a amânat redresarea economică a zonei euro în primul trimestru al anului 2021. Se așteaptă ca zona euro să înregistreze unele dintre cele mai puternice rate trimestriale de expansiune înregistrate până acum. Reducerea bruscă a noilor cazuri de Covid-19 și progresul vaccinării vor diminua restricțiile impuse de Covid-19 rapid (indicele de stringență ar trebui să revină la minimele din trimestrul trei al anului 2020 anul acesta).

În al doilea trimestru al anului 2021, se preconizează o crștere a PIB-ul cu aproape + 2% trimestrial. Reducerea incertitudinii economice va stabili, la rândul său, scena pentru o creștere a ritmului de consum în a doua jumătate a anului (cu economii excesive în valoare de 1,5% din PIB, accelerând recuperarea). Nu în ultimul rând, cererea internă din zona euro va primi un imbold din partea Fondului de redresare al UE de 750 de miliarde EUR. Cererea continuă a exporturilor determinată de revenirea economiei chineze și de creșterea PIB-ului în SUA va continua să stimuleze evoluția PIB-ului în trimestrele următoare pe măsură ce ritmul global de redresare devine mai sincronizat, chiar dacă industriile se vor confrunta cu blocaje persistente pentru restul anului 2021 sub forma unor termene de livrare mai lungi și a lipsei componentelor.

În același timp, factorii de decizie politică vor continua să facă „orice este nevoie” pentru a încuraja redresarea și pentru a susține sprijinul public înainte de alegerile cheie din Germania (septembrie 2021) și Franța (primăvara 2022). Măsurile fiscale emblematice, inclusiv schemele de avans și garanțiile publice, vor fi prelungite până cel puțin în toamna anului 2021, în timp ce BCE va continua să asigure condiții de finanțare favorabile în prima fază a redresării, chiar dacă inflația zonei euro va depăși probabil procentul de 2,5% de la un an la altul în a doua jumatate a anului 2021.

Până în prezent, Asia pare a fi regiunea cea mai puțin influențată de acest pericol. Cu toate acestea, situația sanitară poate modifica acest lucru: pe lângă India, alte țări se confruntă acum cu focare și noi măsuri de restricție. În general, Asia-Pacific va continua să depășească celelalte regiuni ale lumii, deși disparitățile și riscurile negative au crescut în ultimul trimestru. Pe plan extern, mediul înconjurător rămâne favorabil, Taiwanul, Coreea de Sud, Singapore și Vietnam fiind în special bine expuse factorilor de creștere. Drept urmare, performanțele lor economice din primele luni ale anului 2021 au surprins în mare parte în sens pozitiv. Însă, aceștia sunt expuși riscului în trimestrul doi din cauza factorilor negativi și a riscurilor care provin din partea internă: Taiwan, Vietnam, Thailanda și Singapore confruntându-se acum cu infecții în creștere în mijlocul lansărilor relativ lente de vaccinuri.

În regiunea Europei emergente în ansamblu, creșterea anuală a PIB-ului real este prognozată la + 4,6% în 2021 (compensând bine contracția de -2,7% în 2020), urmată de + 3,7% în 2022. Datele despre activitatea economică din 2021 până în prezent au dezvăluit o divergență în performanța economică între economii pe fondul celui de-al treilea val al pandemiei care se produce în momente diferite. Ungaria, România, Bulgaria și Turcia au depășit așteptările din primul trimestru, însă trebuie să observe o moderare în trimestrul doi, deoarece numărul de infecții a atins un nou nivel în aprilie, iar întreruperile lanțului de aprovizionare au diminuat potențialul de creștere.

Odată cu ridicarea restricțiilor se așteaptă ca redresarea regională să fie accelerată în a doua jumătate a anului 2021 prin restabilirea lanțurilor de aprovizionare. Inflația va crește în trimestrul doi din cauza prețurilor energiei, care acum sunt mult mai mari, dar și datorită creșterii salariilor pe fondul unei realocări imperfecte a forței de muncă. Creșterea prețurilor ar trebui să se modereze ulterior datorită unor creșteri prudente ale ratei dobânzii, deși riscurile inflaționiste rămân ridicate în Turcia (din cauza deprecierii valutare), în Ungaria, Polonia și România, care s-au angajat în QE și au cunoscut o creștere puternică a ofertei monetare de atunci. Șomajul va crește în 2021, pe măsură ce unele restricții vor fi eliminate treptat.

„În cazul României, prognozele de creștere a Produsului Intern Brut pentru 2021 au fost în mod repetat revizuite în sus, proiecția de +6.5% de acum câteva luni fiind deja corectată de Comisia Europeana la 7.4% și la 4.9% pentru 2022. Inflația este de asemenea prognozată să crească la peste 3% în acest an, fiind una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, chiar dacă sub nivelul celei din Ungaria sau chiar Poloniei unde ar depăși 4%. Deși au existat și factori interni – precum rezistanța cererii de consum – puseul inflaționist a fost puternic alimentat în prima jumătate a anului de abrupta creștere la nivel global a prețurilor materiilor prime. Ne menținem opinia ca inflația va fi mai degrabă un fenomen temporar, cu o intensitate mai redusă în a doua parte a anului. Adaptarea fluxurilor de aprovizionare cu mărfuri la noile realități ale comerțului mondial în contextul estompării treptate a restricțiilor de mișcare, dar și a măsurilor de suport a economiilor din partea statelor sunt tot atâtea motive pentru o calmare a impulsului inflaționist. Nu în ultimul rand, recentele neînțelegeri care au reapărut între țări importante din cadrul cartelului petrolului (OPEC) ar putea semnala începutul sfârșitului cooperării din timpul pandemiei între țările participante – cooperare care a culminat cu o creștere a prețului petrolului  cu până la 50% de la începutul anului și cu o propagare asupra majorității materiilor prime. Revenind la nivel local, indicatori macroeconomici cel puțin la fel de importanți de urmărit în perioada următoare prin persistența lor vor fi deficitul de cont curent (de așteptat să se mărească pe măsură ce revenirea economica se transpune și în importuri mai mari vs. exporturi), dar și deficitul bugetar, respectiv datoria publică – ca procent în PIB. Deficitul bugetar va fi destul de greu de adus în 2021 sub nivelul de 8% în condițiile politicii fiscale și a cheltuielilor publice relativ neschimbate. De asemenea, finanțarea unor deficite fiscale lărgite din perioada pandemică este probabil să conducă datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 față de 35% în 2019”, a declarat Mihai Chipirliu (foto), CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

În Africa, al doilea val al pandemiei a fost mai sever, majoritatea guvernelor confruntându-se cu obstacole însemnate. Datorită constrângerilor de aprovizionare nu se așteaptă ca majoritatea țărilor să atingă imunitatea înainte de 2023. Inflația revine, de asemenea, la cifre duble (Angola, Etiopia, Nigeria, Zambia, Ghana) sub impactul creșterii prețurilor la energie și alimente. Într-un context de criză sanitară prelungită și spațiu limitat pentru stimulente fiscale, se așteaptă ca regiunea să aibă o redresare economică lentă. Decalajul de finanțare al Africii la orizont din 2023 este estimat la 300 miliarde USD.

Se estimează că regiunea Orientului Mijlociu, în ansamblu, va experimenta o redresare lentă, cu o creștere reală a PIB-ului prognozată la + 2,8% în 2021 și + 3% în 2022, ajungând astfel la nivelul PIB-ului anterior crizei doar la sfârșitul anului viitor. Activitatea economică a rămas moderată până în 2021, pe fondul celui de-al doilea sau al treilea val de infecții cu Covid-19 în multe țări, cu măsuri restrictive adecvate.

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine.

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019.

1...1.3361.3371.338...2.021Pagina 1.337 din 2.021