Compania de asigurări Signal Iduna România (https://www.signal-iduna.ro/) introduce serviciului propriu de telemedicină în planurile de asigurare pentru portofoliul de clienți corporate, cu precizarea că serviciul „poate fi adăugat planului de asigurare deja existent sau viitor și oferă acces la experți medicali pentru consultații prin videoconferință sau apel telefonic”.

Nicolae Trofin (foto), membru al Directoratului Signal Iduna România, subliniază: „Tehnologia pune la dispoziție o serie de beneficii care pot face viața tuturor mult mai ușoară și, cu siguranță, integrarea acesteia în domeniul medical este cunoscută astăzi ca fiind noua normalitate. În această perioadă plină de incertitudine, dorim să facilităm tot mai mult accesul asiguraților la serviciile medicale, oferindu-le noi posibilități. Astfel, venim în sprijinul lor cu o soluție adaptată realității curente: telemedicina. Totodată, aceasta este parte a viitorului serviciilor medicale, având și rolul de a degreva unitățile publice, mai ales când cazuri complexe și mai dificile sunt tot mai dese în contextul actual și trebuie soluționate cu prioritate”.

Asigurații pot intra în legătură cu un specialist prin telefon, tabletă sau calculator, pentru a obține informații avizate despre problemele medicale întâmpinate. Pentru a accesa serviciul, pot contacta 24/7 call center-ul Signal Iduna și împreună cu operatorul stabilește detaliile programării: specialitatea potrivită nevoilor medicale, data și ora consultației. Procesul de intrare în legătură cu medicul după realizarea programării este simplu, fiind important doar ca asiguratul să urmărească indicațiile primite pe adresa personală de email. Durata consultației este de 20 de minute. După finalizarea consultației, pacientul primește un raport medical cu toate informațiile și concluziile medicului.

Oferta specialităților de telemedicină este dinamică, în continuă extindere: medicină generală, medicină internă, pneumologie, ORL, cardiologie, dermatovenerologie, endocrinologie, gastroenterologie, ginecologie, neurologie, pediatrie.

Solicitările de introducere a beneficiului de telemedicină în planul de asigurare de sănătate corporate se pot transmite prin intermediul brokerilor parteneri sau a rețelei de vânzare directă a Signal Iduna România.

Grupul Signal Iduna este cunoscut ca „unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Germania, format în 1999 prin fuziunea între Signal Versicherungen, Dortmund și Iduna Nova Group, Hamburg. În prezent, Signal Iduna este prezentă în Germania, Polonia, Ungaria, Elveția și România.Pe piața locală, operațiunile Grupului Signal Iduna au început în iunie 2008, având ca principală direcție asigurările private de sănătate, oferind totodată produse competitive și pe liniile de asigurări de viață și asigurări de accident”.

Crăciunul în pandemie a determinat de 6 ori mai multe cumpărături online în 2020, comparativ cu 2016, relevă un studiu realizat de specialiștii de la Reveal Marketing Research despre comportamentul de consum al românilor de sărbători în 2020.

• Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%).
• Mai mult de o treime dintre respondenți (31%) declară că anul acesta preferă să comande cadouri online, comparativ cu doar 5% în 2016.
• Familiile moderne cheltuie cel mai mult de Crăciun – 1284 lei, comparativ cu bugetul total mediu de 1059 lei al românilor.

Anul 2020 a fost o provocare pentru întreaga lume, iar fiecare dintre noi a fost pus în fața unei realități nemaintalnite până la momentul respectiv. Am învățat să ne adaptăm, să acceptăm schimbarea și să fim deschiși unei noi perspective de a privi lucrurile. Interacțiunile dintre oameni s-au schimbat și suntem nevoiți în continuare să fim mai departe fizic unii de ceilalți. Însă distanta fizica nu înseamnă distanta emoțională. Iar acum că ne apropiem de Crăciun, ne gândim la cei dragi și la cum îi putem face mai fericiți. Reveal Marketing Research a vrut să afle cum arată Crăciunul în pandemie pentru români și cum s-au modificat obiceiurile lor la finalul anului 2020. Iată rezultatele studiului!

Pe baza afirmațiilor respondenților, bugetul mediu al românilor de sărbători în 2020 ar arăta astfel:

• Total: 1059 lei
• Mâncare: 539 lei
• Cadouri: 395 lei
• Decorațiuni: 125 lei

Segmentele cele mai cheltuitoare:
familiile moderne – 1284 lei  și tinerii profesoniști – 1116 lei

Segmentele cele mai cumpătate:
seniorii pensionari – 765 lei și milenialii fără partener – 987 lei

Goana după cadouri în 2020: De unde cumpără românii?
Din magazine fizice sau comandă online?

69% din totalul respondenților continuă chiar și în prezent să cumpere cadouri de Crăciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hipermarket, piață), potrivit Reveal Marketing Research. Cu toate acestea, se observă o scădere a numărului românilor care fac cumpărături din magazine fizice, comparativ cu 2016 când preferau această metodă în proporție de 88%.  În 2020, dintre cei care preferă mersul la magazine, tinerii profesioniști sunt cei care au optat în cea mai mare măsură pentru această variantă – 81%. Fenomenul poate fi explicat de faptul că, la nivel general, tinerii au un risc mai scăzut în ceea ce privește dezvoltarea unei forme grave de COVID-19. Așadar, este posibil că ei să fie mai puțin îngrijorați de intrarea în colectivitate în interiorul magazinelor.

La polul opus din punct vedere al generațiilor, seniorii pensionari se împart 50-50 când vine vorba de unde cumpără cadourile pentru cei dragi. 50% dintre aceștia declară că preferă să se deplaseze fizic, iar cealaltă jumătate afirmă că în 2020 comandă online cadouri. Acest procent este încurajator și observăm o tendință a seniorilor către digitalizare și utilizarea mai mare a device-urilor electronice. Deschiderea lor spre mediul online se poate datora și încadrării lor în categoria de risc, astfel încât, sunt nevoiți să găsească alternative mai sigure pentru sănătate și plasează comenzi online.

Comparativ cu un studiu similar derulat acum 4 ani, datele din prezent ne arată o creștere semnificativă a celor care utilizează Internetul pentru a cumpăra cadouri. Dacă în 2016, doar 5% dintre români au declarat că își fac cumpărăturile online și doar 7% – cumpără și fizic, dar și online, în 2020, 31% dintre respondenți optează pentru cadouri comandate de pe diferite site-uri. În 2019, același studiu ne arăta că 40% din totalul eșantionului comandă online cadouri. Față de anul trecut, este o ușoară scădere a procentului, însă trendul se menține constant, iar românii se arată tot mai deschiși spre varianta online.

Buget pentru cadouri

Din totalul mediu de 1059 lei pe care românii declară că îl alocă pentru cumpărăturile de sărbători, 395 lei sunt destinați cadourilor, potrivit răspunsurilor acestora. Față de anul trecut, când bugetul mediu pentru cadouri era de 403 lei, nu se remarcă o scădere semnificativă. Cele mai cheltuitoare la acest capitol sunt familiile moderne cu 562 lei alocați, având un procent de 44%, urmate de tinerii profesioniști care consumă 423 de lei în medie pentru cadouri de Crăciun. Observăm că cei cu venituri medii și superioare au tendința de a aloca un buget mai mare pentru a-i face fericiți pe cei dragi. Seniorii pensionari și milenialii fară partener sunt segmentele care declară că alocă doar 282 lei, respectiv 272 lei pentru cadouri, fapt determinat și de veniturile mai reduse. 

Interesant este că bărbații alocă mai mult pe cadouri decât femeile. În cazul bărbaților cheltuielile pentru cadouri ocupă un buget de 433 lei, comparativ cu femeile ce alocă 364 lei.

Mâncarea este categoria cea mai costitoare
pentru buzunarul românilor

Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%), respodenții afirmând că alocă 539 lei pe mâncare. Dintre aceștia, familiile tradiționale urmate de maturii fără partener cheltuie cel mai mult aici, alocând 588 lei, respectiv 586 lei. Familiile tradiționale alocă, așadar, semnificativ mai mult decât restul eșantionului pentru cumpărarea de alimente – 56%.

Decorațiunile – la coada priorităților românilor în bugetul de Crăciun

Doar 12% din bugetul de sărbători este destinat decorațiunilor, așa cum afirmă respondenții. În 2019, această categorie ocupă 137 lei din bugetul românilor, iar în prezent, respondenții sunt dispuși să aloce mai puțin: 125 lei. Cheltuielile reduse pe decorațiuni se pot datora faptului că mulți dintre români au deja în casă ornanemente din anii trecuți și preferă să le păstreze pe cele vechi.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că până în decembrie 2020 a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016). În același timp, gradul de negociere a scăzut în acest an: băncile și IFN-urile au acceptat doar un sfert dintre cereri, cu 20% mai puține față de anul precedent. CSALB prezintă câteva exemple și declarații ale consumatorilor care folosesc negocierile pentru alte motive decât solicitarea unor beneficii materiale:

Cazuri atipice în cadrul CSALB

Unii consumatori folosesc negocierile pentru a obține clarificări și explicații de la bănci | Din ce orașe vin cele mai multe cereri

Până în decembrie 2020 Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016). Efectele crizei sanitare și deciziile de amânare la plată a ratelor au făcut ca apetitul băncilor și IFN-urilor pentru negociere să se diminueze până la nivelul înregistrat în 2018.

Astfel, doar un sfert dintre cereri au fost acceptate de bănci și IFN-uri pentru negociere (545 de dosare formate până în decembrie 2020), cu 20% mai puține față de anul precedent. Chiar și în aceste condiții dificile, nu toți consumatorii care se adresează CSALB solicită beneficii materiale de la băncile cu care intră în negociere.

Consumatori care le cer băncilor doar clarificarea unor clauze din contract sau explicarea unor decizii luate de instituția de credit:

• Sidonia Fifor, Craiova: „Sunt o persoană cu simț civic și îmi doresc să văd că lucrurile se mișcă și că suntem respectați. Până acum am apelat la ANPC cu diferite probleme. Dar simțeam nevoia unei instituții în domeniul financiar căreia să mă pot adresa la nevoie. La CSALB nu am ajuns pentru că eram în conflict cu banca, ci pentru că erau lucruri punctuale care mă nemulțumeau. De pildă, aveam un credit de nevoi personale pentru care am făcut o plată în avans, însă abia peste două luni urma să mi se micșoreze rata. Nu mi s-a părut corect din partea băncii, pentru că eu când am luat creditul am plătit dobândă din prima zi, iar când achit în avans beneficiez de acest lucru după mai multe săptămâni. Am cerut explicații prin intermediul dumneavoastră și în urma discuțiilor cu conciliatorul am înțeles cum înregistrează banca plata înainte de scadență. M-a încântat modul de colaborare profesionist, mi s-a părut o treabă serioasă, cu număr de înregistrare, schimb de mailuri și comunicare permanentă cu privire la stadiul dosarului. În plus, mi s-a părut extraordinar că este gratuit.”
  
• Mohamet Kamara, București: „Este incredibil cum din martie m-am chinuit cu banca să rezolv o problemă banală, iar când am apelat la dumneavoastră s-a rezolvat în două zile. Problema mea a început după ce banca mi-a aprobat o amânare de plată pentru trei luni, însă datele trecute în graficul de rambursare erau diferite de datele înregistrate în bancă, în sistemul lor. În felul ăsta am apărut restant la bancă, deși eu știam că am convenit amânarea ratelor. M-am certat șase luni cu ei, dar nu mi-au zis nicio clipă că pot să mă adresez CSALB, ci mă trimiteau să fac plângere în instanță. Eu nu știam de acest Centru, că aș fi apelat de mult timp. Acum am o altă problemă cu un card de cumpărături. Vreau să fac o restructurare, dar nici acum nu reușesc să iau legătura cu ei pe o chestiune atât de simplă.”
  
• Sorin Gheorghe, Bârlad : „Mi-am rezolvat repede o problemă oarecum minoră, pentru care nu avea rost să merg în instanță. Suma nu era una mare, iar avantajul este că prin intermediul CSALB nu am avut costuri. De la trimiterea cererii până la decizia finală a durat cam două săptămâni. Am cerut returnarea comisionului de administrare credit și de analiză dosar. Decizia este că nu voi mai plăti comisionul de administrare, mi se returnează cel perceput între 2007-2010, și comisionul de gestiune dosar. Beneficiile sunt de aproximativ 3.100 euro. De CSALB știam mai demult pentru că studiasem problema. Comunicarea cu conciliatorul a fost un plus pentru că a venit în întâmpinarea mea și mi-a explicat lucruri la care nu m-aș fi gândit.”

Camelia Popa, Conciliator CSALB: „Asistăm, se pare, la primele semne ale creșterii educației financiare și înțelegerii de către consumatori a rolului CSALB, a mecanismului de negociere cu băncile, dar și a drepturilor pe care le au în virtutea contractului și a cadrului de conciliere oferit de Centru. Se înmulțesc solicitările care nu vizează recuperarea unor sume de bani, ci chestiuni principiale. Oamenii vor să fie respectați de bănci, vor să primească explicații cu privire la propriile contracte și cred că acest lucru reprezintă un mare pas înainte pentru îmbunătățirea serviciilor financiar-bancare. Practic, consumatorii forțează băncile să își îmbunătățească serviciile, să se digitalizeze, să instruiască personalul pentru profesionalizarea relației cu clienții băncii. De aceea unii consumatori sunt mirați că în cadrul CSALB dialogul cu băncile este diferit față de ceea ce erau obișnuiți să primească. E drept, în cadrul concilierii beneficiază și de expertiza conciliatorului pe care nu o pot avea în relația directă cu banca, însă către acest model de dialog și înțelegere a nemulțumirilor trebuie să ne îndreptăm.”

Instanțele de judecată ar putea recomanda consumatorilor și băncilor să negocieze în cadrul CSALB înainte de începerea unui proces:

Pentru anul 2021, un important impuls pentru negociere ar putea veni prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Oros (C-269/19). CJUE recomandă instanțelor naționale să invite părțile la negociere pentru stabilirea modalității de calcul a ratei dobânzii, cu condiția ca instanța națională „să stabilească cadrul negocierilor respective și să urmărească un echilibru real între drepturile şi obligaţiile contractanţilor, ţinând seama printre altele de obiectivul protecţiei consumatorului”.

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB: „Considerăm că prin această decizie CJUE dă un impuls suplimentar chiar aplicării Directivei 11 din 2013 a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, cea care stă chiar la baza înființării CSALB. În același timp, apreciem că atunci când decizia CJUE face trimitere la <stabilirea cadrului negocierilor>, se poate referi la existența unui cadru instituțional deja creat în România prin înființarea Centrului. Mai mult, faptul că aceste negocieri au ca scop stabilirea unui <echilibru real între drepturile și obligațiile cocontractanților> ne duce la ideea că aceste negocieri trebuie purtate în temeiul principiilor de echitate, așa cum procedează, în practică, conciliatorii cu care CSALB colaborează. În concluzie,CSALB poate fi exact destinația pe care instanțele de judecată o pot aduce la cunoștința părților atunci când le invită să negocieze.”

Topul județelor de unde vin cele mai multe cereri de negociere

57% dintre consumatorii care au trimis cereri anul acesta către CSALB sunt bărbați, iar cea mai mare pondere (34%) sunt consumatorii cu vârsta între 35 și 44 de ani.

Cele mai multe cereri au venit din București (26%), Argeș (11%) și Ilfov (5%). Până în acest moment consumatorii din Iași au trimis 81 de cereri, iar cei din Cluj 79, fiecare dintre aceste județe având un procent de aproximativ 4% din numărul total de solicitări. Județe precum Bihor, Prahova, Timiș, Constanța și Brașov înregistrează, în medie, 70 de cereri înregistrate în 2020.

De la începutul anului, aproape 5.400 de consumatori au solicitat informații telefonice la call-center-ul Centrului (021 9414). 37% dintre aceștia au sunat după ce au văzut numărul de telefon pe site-ul unei bănci, iar 31% au solicitat informații despre modul în care pot fi ajutați.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Dimitris Raptis (foto) a fost numit în funcția de CEO al companiei imobiliareGlobalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est. Ioannis Papalekas s-a retras din funcție la 15 decembrie 2020.

Preluând funcția, Dimitris Raptis subliniază: „Mă bucur să preiau rolul de CEO și aștept cu nerăbdare să consolidez poziția Globalworth de lider de piață în Europa Centrală și de Est. Sunt foarte încrezător că vom aborda cu succes provocările care vor apărea în 2021 și vom atinge noi niveluri de performanță. Am lucrat alături de Ioannis de la crearea Globalworth în 2012. El a fost liderul vizionar și forța din spatele transformării Globalworth dintr-un mic dezvoltator de birouri axat pe România în cel mai mare investitor și proprietar pe segmentul de birouri din regiune. Respectul, angajamentul, atenția centrată pe client și ajutorul acordat comunității pe care ni le-a insuflat încă de la început vor continua să fie pilonii culturii și strategiei Globalworth. Aș dori, de asemenea, să-i aduc mulțumiri personale lui Ioannis pentru prietenia, sfaturile și încrederea pe care mi le-a oferit de-a lungul anilor și să îi urez tot binele pentru viitor. Să fondez și să conduc Globalworth a fost proiectul vieții mele și cea mai mare realizare profesională. A fost o provocare, dar și o mare satisfacție profesională și personală. Sunt foarte mândru că după atâția ani de muncă împreună, am creat un jucător pionier în domeniul imobiliar, pregătit pentru următoarea etapă a dezvoltării sale. De asemenea, sunt recunoscător întregii comunități Globalworth pentru sprijinul și angajamentul extraordinar, fără de care o astfel de realizare nu ar fi fost posibilă. Sunt convins că Dimitris, alături de care am început călătoria Globalworth, este persoana potrivită pentru a duce mai departe dezvoltarea și succesul viitor al companiei”.

Dimitris Raptis (45), deținător de licență aprofundată (HONS) în Banking și Finanțe Internaționale la Cass Business School, Londra, este caracterizat ca „un lider cu o experiență de 25 de ani în industria serviciilor financiare și imobiliare. A fost co-CEO al Globalworth din martie 2020 până în prezent. Și-a început cariera în Globalworth în 2012 în calitate de Deputy CEO și Chief Investment Officer. În acest rol, el a fost implicat în majoritatea activităților companiei, cu responsabilitatea principală pentru investițiile Globalworth și inițiativele de strângere de capital, și din 2017, pentru extinderea în Polonia. În această perioadă, el a supravegheat achiziții și evoluții în valoare de peste 2.7 miliarde de euro (inclusiv achiziția companiei care ulterior a devenit Globalworth Polonia), precum și strângerea a 5 miliarde de euro de capital propriu și capital împrumutat. Această tranzacție a propulsat Globalworth de la o bază de active de 53 de milioane de euro, când a fost listată la Bursa de Valori din Londra în 2013, la peste 3 miliarde de euro astăzi, devenind cel mai mare investitor și proprietar de birouri din regiunea CEE. Numirea sa în funcția de CEO este parte din evoluția companiei de-a lungul anilor și din trecerea treptată de la o companie imobiliară de succes în România, la un grup internațional renumit. Înainte de a se alătura echipei Globalworth, Dimitris Raptis a petrecut 16 ani în Deutsche Bank ca membru senior al grupului de gestionare a investițiilor imobiliare din diviziile Deutsche Bank Asset and Wealth Management („RREEF”). Din 2008 până în 2012, a fost director general și a gestionat portofoliul pentru RREEF Opportunistic Investments („ROI”) în Europa, divizia imobiliară de capital privat a Deutsche Bank.

Globalworth este definite ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listata la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de aproape 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, la 30 iunie 2020. Aproximativ 94,4% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 700 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.

S-a încheiat campania „O pădure cât o ţară”, cea mai mare campanie de împăduriri din ultimul deceniu, derulată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, desfășurată sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis. După cum a informat la final ministrul Mircea Fechet, au fost plantate de la zero, în toată țara, peste 3.000 de suprafeţe de teren, fiind active peste 16.000 de şantiere. În ansamblu, au fost plantați 50 de milioane de puieți (33 de milioane, în primăvară, 17 milioane, în toamnă), lucrări effectuate de lucrători ai direcțiilor silvice, voluntari etc. Plantările s-au efectuat în judeţele Maramureş, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Harghita, Bistriţa, Argeş, Vâlcea, Tulcea, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Brăila, Vaslui. Speciile plantate preponderant sunt răşinoase (mai ales molid), gorun, paltin, frasin, stejar, plop, salcie, arţar.

Prezent la acțiunea finală a campaniei, la Ocolul Silvic Bolintin, judeţul Giurgiu, președintele Klaus Iohannis a adresat felicitări tuturor celor implicați, din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, de la regia Națională a Pădurilor – Romsilva și a reiterat valoarea pădurilor în contextul actual și în perspectiva evoluțiilor climatice, de mediu: „S-au plantat pe diverse terenuri, în zone montane, în zone de câmpie, foarte multe – în jur de 3.000 de parcele – s-au plantat de la zero, deci unde nu a existat pădure. Este un rezultat notabil și vreau în această zi să-i felicit pe toți cei care au participat, începând de la ministrul Mediului, la cei de la Regia Națională a Pădurilor, la cei care au plantat efectiv, muncitorii din diferite ocoluri silvice, dar și voluntarilor. Au fost voluntari și cred că aceste rezultate nu sunt doar rezultate statistic foarte bune, sunt rezultate care ne încurajează”.

• Votul PE confirmă acordul Consiliului European
• Eurodeputații au negociat suplimentări semnificative pentru programele emblematice ale UE, cum ar fi EU4Health (sănătate), Orizont (cercetare), Erasmus+ (educație) în beneficiul cetățenilor UE
• S-a convenit asupra unei foi de parcurs obligatorii din punct de vedere juridic care să introducă noi surse de venituri ale UE
• Consolidarea rolului Parlamentului în controlul finanțării redresării
• Asigurarea unor dispoziții mai stricte în ceea ce privește biodiversitatea și egalitatea de gen

Parlamentul a aprobat miercuri următorul cadru financiar multianual (CFM), astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor.

Miercuri, textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituțional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă și 73 abțineri.

Suplimentări în valoare de 15 miliarde EUR
pentru principalele programe ale UE

Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.

– Suma de 11 miliarde EUR va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde EUR vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde EUR.

– 4 miliarde EUR vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.

– În plus, 1 miliard EUR va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.

Resurse proprii noi

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026).

Parlamentul va urmări modul în care sunt
cheltuite fondurile de redresare

În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.

Aspecte orizontale: obiective privind biodiversitatea,
egalitatea de gen și egalitatea de șanse

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.

Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen

Echipa de negociere a PE pentru următorul buget pe termen lung al UE și reforma resurselor proprii

Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia), președintele Comisiei pentru bugete

Jan Olbrycht (PPE, Polonia), coraportor CFM

Margarida Marques (S&D, Portugalia), coraportor CFM

José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), coraportor privind resursele proprii

Valérie HANER (Renew Europe, Franța), coraportor privind resursele proprii

Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania)

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a lansat lucrarea „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020”, ediţia nr. 18, dintr-o serie anuală a unei opere de cercetare științifică de referință asupra situației de ansamblu a mediului de afaceri. Pe marginea lucrării, a analizelor pe care supune atenției și a perspectivelor ce se pot detașa, s-au pronunțat în cadrul evenimentului de lansare, desfășurat online: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Virgil Popescu – ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Ioan-Marcel Boloș – ministrul fondurilor europene, Liviu Rogojinaru – secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Manuel Fernandez Amezaga – CEO Sodexo, Ionuț Stanimir – director executiv, Direcția Marketing și Comunicare a BCR, Dana Baciu – director Persoane Juridice Groupama Asigurări.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a subliniat: „Suntem la a 18-a ediție a lansării lucrării Carta Albă a IMM-urilor, o bună practică de parteneriat    public privat, 18 ani în care lucrăm împreună cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri la această lucrare. Anul acesta, marea problemă a mediului de afaceri a fost reprezentată de incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri), a doua problemă sistemică a fost identificată ca scăderea cererii interne (52,42%), urmată de cea care a vizat suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%). Un alt aspect extrem de important este reprezentat de faptul ca 60,77% din IMM-urile intervievate și-au redus activitatea pe parcursul anului 2020. Totuși, lucrarea a relavat faptul că a crescut gradul de digitalizare a companiilor, acestea folosind pe lângă instrumentele clasice tip calculator, internet, social media și softuri precum semnătura electronică sau softurile de operare a afacerii lor. Dat fiind cele menționate mai sus, considerăm ca este deosebit de important să realizăm investiții adecvate din Programul Național de Relansare și Reziliență și să înființăm un task-force național focalizat pe elaborarea și implementarea de programe și proiecte pentru atragerea și utilizarea de facto a resurselor financiare UE accesibile României”.

Mai multe detalii regăsiţi în prezentarea raportului.