Aproape 100.000 de români au aplicat la joburi pe BestJobs în luna ianuarie. Cei mai mulți aplicanți au fost cei cu o experiență de peste 5 ani

Economistul
-
0
Aproape 100.000 de români au aplicat la joburi pe BestJobs în luna ianuarie. Cei mai mulți aplicanți au fost cei cu o experiență de peste 5 ani

Românii au început anul cu planuri să-și schimbe jobul. Aproape 100.000 și-au căutat job pe BestJobs în ianuarie, aplicând în medie la 6 posturi disponibile în platformă.

Cei mai mulți dintre candidații care au aplicat la joburi în luna ianuarie, au o experiență de peste 5 ani de zile (51%) și au vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (34,4%), urmați de cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (21,7%). Prin comparație, cei sub 25 de ani au fost mai puțin interesați de un nou job la început de an, însă se observă o creștere ușoară comparativ cu ultima lună din 2020.  În continuare, și în luna ianuarie a acestui an femeile conduc clasamentul, acestea fiind responsabile cu peste jumătate (54,8%) dintre aplicările la joburi.

Dinamica pieței muncii a fost vizibilă cu precădere în București și Ilfov, unde au fost înregistrate aproape 300.000 de aplicări, urmate de județe precum Timiș (aproape 100.000 de aplicări), Cluj Napoca (cu peste 47.000 de aplicări), Brașov și Iași (cu circa 40.000 de aplicări fiecare). În ansamblu, candidații au căutat joburi în special în domenii precum financiar contabil, inginerie, transporturi, IT&C și medical & pharma.

Joburile remote, care au putut fi desfășurate de acasă (work from home), continuă să fie la mare căutare și în acest an. Astfel, în luna ianuarie s-au înregistrat aproape 60.000 de căutări de job-uri remote și au fost peste 25.000 de candidați care au aplicat la astfel de job-uri, disponibile pe platforma Bestjobs.

Din totalul locurilor de muncă activate în luna ianuarie pe platforma de recrutare Bestjobs, mai mult de jumătate (54%) au fost din categoria white collar, 21% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 25% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe.

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna ianuarie de către Enel (cu peste 7.000 aplicanți), Alpha Bank România (peste 3.000 aplicanți), Allianz Technology (peste 3.300 aplicanți), A&D Pharma (peste 2.400 aplicanți) și Pepco Retail (peste 2.200 aplicanți). Pentru trei luni la rând, Enel este angajatorul care a atras cei mai mulți candidați de pe Bestjobs și conduce inclusiv clasamentul în ceea ce privește aplicările directe ale candidaților, direct pe pagina de profil a companiei.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe Bestjobs sunt peste 4,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

DOAR 13% DINTRE APLICANȚI (APROXIMATIV 3.580 DE COMPANII) SUNT POTENȚIALII BENEFICIARI AI MĂSURII 3 „GRANTURI PENTRU INVESTIȚII ACORDATE IMM-URILOR”

Economistul
-
0
DOAR 13% DINTRE APLICANȚI (APROXIMATIV 3.580 DE COMPANII) SUNT POTENȚIALII BENEFICIARI AI MĂSURII 3 „GRANTURI PENTRU INVESTIȚII ACORDATE IMM-URILOR”

Doar 13% dintre aplicanți (aproximativ 3.580 de companii) sunt potențialii beneficiari ai Măsurii 3 „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”, potrivit analiștilor KeysFin.

În ceea ce privește cele mai populare domenii de activitate, acestea sunt transporturile rutiere de mărfuri, lucrările de construcții și restaurantele (aproximativ 685 companii care reprezintă 19% din totalul potențialilor beneficiari), și ar putea primi granturi pentru investiții, de aproximativ 460 de milioane de lei din cele 2,3 miliarde de lei (fără contribuția proprie) aferente măsurii, în baza listelor aplicanților, ordonate pe regiuni, în funcție de criteriile de departajare, așa cum sunt ele descrise în procedura de implementare și publicate de Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului pe 2 februarie.

Pe primul loc în topul domeniilor de activitate ale potențialilor beneficiari după numărul de companii și sumele solicitate se află Transporturile rutiere de mărfuri – cod CAEN 4941, cu 307 companii, 9% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 200 milioane de lei, iar pe locul secund Lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – cod CAEN 4120, cu 211 companii, 6% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 174 milioane de lei. Topul este completat de Restaurante – cod CAEN 5610, categorie care însumează 166 companii, 5% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 114 milioane de lei, iar apoi Activitățile de consultanță pentru afaceri și management – cod CAEN 7022 (3%) și Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase – cod CAEN 0111 (2%).

În ceea ce privește sumele alocate, dintre cei 3.578 potențiali beneficiari, 371 companii au solicitat suma maximă de 967.900 de lei (echivalentul a 200.000 de euro), iar 12 companii au solicitat suma minimă de 241.975 de lei (echivalentul a 50.000 de euro), potrivit  listelor publicate de Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului.

Cât despre topul sectoarelor economice din care fac parte potențialii beneficiari după numărul de companii și sumele solicitate, pe primul loc se află Comerțul, cu 774 companii care reprezintă 22% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 513 milioane de lei, fiind urmat de Construcții, cu 431 de companii care reprezintă 12% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 296 milioane de lei, iar apoi de Industria Prelucrătoare, cu 12% dintre companii și granturi în valoare de 274 milioane de lei. Pe următoarele locuri se află Transportul si depozitarea (11% dintre companii) și Hotelurile si restaurantele (9% dintre companii).

Cele mai multe companii care au solicitat granturi se află în București (15%), Cluj (10%), Timiș (6%), Dolj (5%) și Iași (5%), acesta fiind totodată și topul județelor în funcție de sumele solicitate.

Din totalul de 27.736 de firme înscrise, admiterea la finanțare se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se va face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.

*De subliniat că distribuția geografică reflectă sumele solicitate de potențialii beneficiari după județul în care aceștia își au sediul social, care poate fi diferit de cel în care este propusă investiția aferentă proiectului depus.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

500.000 de euro, investiție în primul magazin mega al Agroland

Florin Antonescu
-
0
500.000 de euro, investiție în primul magazin mega al Agroland

Agroland, cea mai mare rețea de magazine pentru gardening, pet care și hobby farming din România, a inaugurat primul magazin MEGA din acest an la Afumați, Șoseaua București-Urziceni nr. 254. Este o investiție de tip greenfield de aproximativ 500.000 de euro, în care nu sunt incluse stocurile. Pentru 2021 este planifică deschiderea a opt astfel de magazine.

Horia Cardoș, fondator și director general al rețelei Agroland, subliniază: „Am început 2021 în forță, prin inaugurarea primului magazin MEGA cu investiție greenfield din rețea, din acest an, și vrem să continuăm în același mod. Pentru noi, anul acesta va sta sub semnul consolidării rețelei, la nivel național, la fel cum am procedat în 2020. În prezent, ne concentrăm pe deschiderea de unități cu o suprafață cât mai mare, pentru a putea pune la dispoziția clienților un număr considerabil de produse și pentru a le putea asigura tot confortul necesar, atunci când vin în magazin. Ne dorim să întărim poziția Agroland atât în București, unde am deschis prima unitate la finalul lui octombrie, cât și în zonele limitrofe. Inaugurarea recentă a Agroland MEGA Afumați este primul pas în această direcție pe care îl facem în 2021, și consider că am pășit cu dreptul!”

Horia Cardoș

Agroland apreciază că „unitatea va genera venituri anuale de un milion euro, începând din 2022. Aceasta este al treilea magazin MEGA din rețea deschis în urma unei investiții de tip Astfel, întregul proces a durat 12 luni, a pornit de la zero și a inclus identificarea terenului în comuna Afumați, achiziția acestuia și obținerea tuturor aprobărilor, construcția propriu-zisă și amenajarea spațiului. Conceptul Agroland MEGA este unic în România, a fost lansat în 2017, și se referă la magazine specializate, cu produse dedicate grădinăritului, îngrijirii animalelor de companie și hobby farming-ului, având o suprafață mai mare cu 300% decât magazinele Agroland tradiționale”.

Noul magazine este caracterizat prin situarea „în apropiere de fostul magazin Agroland care avea o suprafață de doar 70 mp și la circa  35 kilometri de centrul Bucureștiului. Agroland MEGA Afumați ocupă o suprafață de 600 mp, are opt angajați și o ofertă de peste 3.000 de produse, dintre care cele mai multe se găsesc în oricare dintre magazinele MEGA, din cadrul rețelei. Din punct de vedere al gamelor, aici vor fi disponibile: (1) produse pentru grădină – material săditor, îngrășământ și echipamente pentru întreținere; (2) produse destinate animalelor de companie, de la hrană, la suplimente și accesorii; (3) produse pentru hobby farming, precum și alte produse pentru casă și gospodărie”.

Horia Cardoș consideră că în prima jumătate a anului, „piața va fi asemănătoare ca dinamică cu ceea ce s-a întâmplat în 2020: creșteri pe categoriile de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming”.

În prezent, în preajma capitalei funcționează nouă unități Agroland tradiționale, iar în primul trimestru din 2021, în afara Agroland MEGA Afumați, va mai fi deschisă o unitate MEGA și în Bolintin Vale”. 
Agroland este recunoscută drept „cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 250 de unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/ an. Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de peste 30 milioane de euro, pentru primele nouă luni ale 2020, și are, la nivel de grup, aproape 300 de angajați”.

Studiu Vodafone Institute: 86% dintre români cred că fondurile UE sunt un mod eficient de a ajută ţările europene să se redreseze

Economistul
-
0
Studiu Vodafone Institute: 86% dintre români cred că fondurile UE sunt un mod eficient de a ajută ţările europene să se redreseze

Cetățenii europeni cred că sănătatea, întreprinderile mici, crearea de locuri de muncă și digitalizarea ar trebui să fie prioritatea fondurilor UE de redresare.

  • 85% dintre români sunt la curent cu Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF), potrivit unui nou sondaj al Vodafone Institute și realizat de Kantar, care a cuprins 15.000 de cetățeni europeni din 15 țări;
  • 86% dintre românii chestionați cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări;
  • Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%) ;
  • Trei sferturi dintre cetățenii europeni chestionați cred că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet broadband sunt aspecte importante pentru redresare. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană.

Vodafone, cel mai mare operator de comunicații mobile și fixe ​​din Europa, anunță astăzi rezultatele unei noi cercetări care dezvăluie atitudinile publicului european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF). Comandat de Institutul Vodafone și realizat de Kantar, studiul arată un sprijin larg la nivel european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF).

86% dintre românii chestionați cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări.

De fapt, trei din patru persoane participante la sondaj consideră că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet în bandă largă sunt aspecte importante pentru redresarea Europei. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană, 86% considerând importante pentru redresare serviciile publice digitale, 82% – competențele digitale și 79% – accesul la internet în bandă largă. Cetățenii români au acordat cea mai mare importanță comparativ cu alte țări pentru serviciile publice digitale, competențele digitale și adopția tehnologiilor digitale de către companii (80%).

În pofida convergenței de opinie între Comisia Europeană și cetățeni, publicul rămâne sceptic în ceea ce privește execuția

Cu 20% din Fondul de Redresare și Reziliență direcționat către digitalizare, există o convergență clară între prioritățile Comisiei Europene și cetățenii europenii, potrivit acestei noi cercetări. Cu toate acestea:

  • 32% dintre românii chestionați sunt sceptici cu privire la faptul că toți banii alocați vor ajunge în ariile promise și vor fi direcționați, în schimb, către planuri de salvare pentru diverse industrii, scheme de suport financiar și scheme pentru susținerea competitivității afacerilor;
  • Cetățenii din Germania, Grecia, Ungaria și Marea Britanie sunt cei mai sceptici;
  • 77% dintre români cred că Fondurile de Redresare ar trebui să aibă anumite condiții de utilizare: 45% au votat pentru condiții stricte, iar 32% sunt de părere că acestea trebuie să fie mai flexibile. Evident, detaliile contează foarte mult pentru cetățeni.

Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%). De asemenea, românii consideră urgent în cea mai mare măsură comparativ cu celelalte țări suportul pentru educația digitală (90%), serviciile publice digitale (82%) și accesul la internet în bandă largă (79%).

Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România, a declarat: „România se situează pe primul loc față de celelalte țări europene în ceea ce privește opinia cetățenilor că fondurile europene reprezintă o modalitate eficientă de a ajuta țara să se redreseze, oamenii recunoscând, astfel, rolul pe care îl are Uniunea Europeană în a determina ca Europa să iasă din această criză mai puternică, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene de redresare.

Această cercetare ne arată, de asemenea, că românii cred, cu o majoritate covârșitoare, că transformarea digitală trebuie să se afle în centrul planului de redresare, acordând importanța cea mai mare, comparativ cu celelalte țări, pentru digitalizarea serviciilor publice, creșterea competențelor digitale și adopția tehnologiilor și a soluțiilor digitale de către companii. Cercetarea ne arată, totodată, că așteptările românilor ca educația digitală, serviciile publice digitale și accesul la internet în bandă largă să fie domenii esențiale pentru redresare sunt semnificativ mai mari față de media europeană. Avem o oportunitate istorică de a reconstrui economia și societatea în ansamblul său mai puternice și mai pregătite pentru viitor, accelerând transformarea digitală în sectoare cheie precum educația, sănătatea, serviciile publice. Rezultatele acestui studiu îndeamnă, o dată în plus, la colaborarea strânsă dintre sectorul public și privat, într-un efort comun, pentru a răspunde în mod eficient așteptărilor românilor de a folosi această oportunitate pentru a realiza o transformare în profunzime și pentru a construi societatea digitală, bazată pe incluziune. La Vodafone rămânem consecvenți rolului nostru de a menține societatea conectată și de a contribui la creșterea rezilienței societății și a mediului de afaceri prin digitalizare.” 

Inger Paus, Director al Vodafone Institute, a declarat: „Acest sondaj subliniază faptul că cetățenii se uită la guvernele lor naționale pentru a rezolva criza acută economică și de sănătate și demonstrează valoarea pe care o acordă serviciilor și infrastructurii de comunicații. Comisia Europeană poate juca un rol esențial în a se asigura că vocile cetățenilor sunt auzite pe măsură ce fondul ajunge în fazele de evaluare și alocare.”

Metodologie

Un sondaj online realizat de Kantar în rândul a 15.000 de cetățeni din 15 țări europene, incluzând: Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. A fost utilizat un eșantion de cel puțin 1.000 de interviuri pe fiecare țară (15.008 de interviuri în total) și toți participanții au fost cu vârste de cel puțin 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 7 – 18 decembrie 2020.

Despre Vodafone

Vodafone este o companie lider în domeniul telecomunicațiilor în Europa și Africa. Misiunea noastră este să „conectăm pentru un viitor mai bun”, iar capabilitățile, experiența și prezența noastră extinsă ne oferă oportunitatea unică de a susține schimbarea pozitivă pentru societate. Rețelele noastre mențin familiile, prietenii, afacerile și guvernele conectate și – așa cum a fost demonstrat clar în situația generată de Covid-19 – avem un rol esențial în menținerea funcționării economiilor și a sectoarelor critice, precum educația și asistența medicală.

Vodafone este cel mai mare operator de servicii mobile și fixe în Europa și cel mai mare furnizor de servicii IoT din lume. Platforma noastră de tehnologie M-Pesa permite, în Africa, unui număr de peste 45 de milioane de oameni să beneficieze de acces la plăți mobile și servicii financiare. Operăm rețele mobile și fixe în 21 de țări și 48 de rețele mobile partenere. La 31 decembrie 2020, Vodafone Group avea peste 300 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile, peste 27 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix, peste 22 de milioane de clienţi ai serviciilor TV și peste 118 milioane de dispozitive IoT conectate.

Susținem diversitatea și incluziunea prin politicile de concediu de maternitate și parental, sprijinim femeile să-și atingă potențialul cu ajutorul serviciilor de comunicații și îmbunătățind accesul la educație și abilități digitale pentru femei, tinere și pentru societate, în general. Tratăm cu respect toate persoanele, indiferent de rasă, etnie, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, credință, cultură sau religie.

De asemenea, Vodafone ia măsuri importante pentru a limita impactul companiei asupra planetei prin reducerea emisiilor de gazele cu efect de seră cu 50% până în 2025 și până la net zero până în 2040, prin achiziția de 100% energie electrică din surse regenerabile până în 2025 pentru operațiunile sale și prin reutilizarea, vânzarea sau reciclarea a 100% din echipamentele noastre de rețea care devin redundante.

Pentru mai multe informații, vizitați www.vodafone.com, urmăriți-ne pe Twitter la @VodafoneGroup sau conectați-vă cu noi pe LinkedIn la www.linkedin.com/company/vodafone.

Despre Institutul Vodafone pentru Societate și Comunicații

Institutul este think-tank-ul Vodafone. Explorăm utilizarea potențială și responsabilă a tehnologiilor digitale pentru inovație, creștere și impact social durabil. Prin cercetare și evenimente, oferim expertiză și idei fundamentate, precum și o platformă de dialog între mediul de afaceri, mediul academic și decindenții politici.

Ne-am angajat să îmbunătățim accesul la tehnologie pentru toate părțile societății, să dezvoltăm și să sprijinim proiecte concrete pentru susținerea și promovarea femeilor și educația digitală. Experiența largă a membrilor consiliului consultativ reflectă intenția Institutului de a acționa ca o platformă pansectorială.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.vodafone-institut.de, să ne urmăriți pe Twitter la @vf_institute sau să vă conectați cu noi pe LinkedIn la www.linkedin.com/company/vodafone-institute/.

Cushman & Wakefield Echinox: În 2020 au fost livrate trei malluri noi, în Brașov, Târgu Mureș și Târgoviște, dar oferta de spații noi va scădea considerabil în acest an

Economistul
-
0
Cushman & Wakefield Echinox: În 2020 au fost livrate trei malluri noi, în Brașov, Târgu Mureș și Târgoviște, dar oferta de spații noi va scădea considerabil în acest an

Anul 2020 a fost caracterizat de o activitate crescută în orașele regionale în ceea ce privește livrările de centre comerciale, dar volumul livrărilor de spații noi se va reduce puternic în anul curent, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În total, au fost livrate la nivel național noi spații comerciale cu o suprafață cumulată de circa 126.000 mp în 2020, stocul de retail modern din România ajungând la 4,04 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 209 mp / 1.000 locuitori. Stocul cuprinde atât centre comerciale (57% din spații), cât și parcuri de retail (36%) și galerii comerciale (7%).  

Principalele livrări au fost reprezentate de componenta de retail a proiectului mixt dezvoltat de AFI Europe la Brașov, având o suprafață închiriabilă de 45.000 mp, Shopping City Târgu Mureș (40.000 mp închiriabili) dezvoltat de NEPI Rockastle și Dâmbovița Mall, primul proiect de retail modern din Târgoviște dezvoltat de MAS Real Estate și Prime Kapital, având o suprafață închiriabilă de aproximativ 33.000 mp.

Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima fază a centrului comercial de tip outlet Fashion House Pallady dezvoltat de Liebrecht & wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, aceste proiecte însumând o suprafață închiriabilă de aproximativ 40.000 de metri pătrați. Per total, ne așteptăm ca livrările de spații de retail modern din acest an să se ridice la aproximativ 60.000 de metri pătrați, în scădere cu circa 50% față de anul precedent.

Bogdan Marcu (foto), Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Finalizarea în 2020 a unor importante proiecte care întregesc oferta de retail din anumite orașe regionale ne arată faptul că principalii jucători au în continuare apetit pentru noi dezvoltări în România, în ciuda actualului context pandemic ce a afectat predictibilitatea și sustenabilitatea veniturilor.

Performanțele principalelor ancore ale parcurilor de retail, combinate cu o rezistență superioară a acestor proiecte în perioada pandemiei, au creat bazele unei atenții exclusive a dezvoltatorilor către acest gen de proprietăți, lucru de altfel demonstrat atât de proiectele în construcție, cât și de cele aflate în diverse stadii de planificare. În plus, atât proiectele mixte, cât și cele de birouri și rezidențiale de mari dimensiuni, vor avea o componentă de retail din ce în ce mai consistentă, proximitatea și accesibilitatea devenind elemente esențiale în determinarea comportamentului de consum.”

Principalele proiecte comerciale a căror inaugurare este aşteptată în 2021

Proiect Oraş Suprafața închiriabilă (mp) Dezvoltator
Colosseum (extindere) Bucureşti 16.500 Colosseum Mall
Sepsi Value Center Sfântu Gheorghe 16.300 Prime Kapital – MAS REI
Fashion House Pallady Bucureşti   8.500 Liebrecht & wooD

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară de top pe piața locală, activând în toate segmentele pieței imobiliare. Departamentul de retail al companiei a închiriat în ultimii doi ani spaţii cu o suprafaţă cumulată de peste 30.000 de metri pătraţi în proiecte de retail din Bucureşti şi din ţară. Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, cuprinde o echipă de peste 60 de profesioniști și colaboratori, ce oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com.

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Mirrors of Brâncuși, un proiect multimedia dedicat sculptorului român

Economistul
-
0
Mirrors of Brâncuși, un proiect multimedia dedicat sculptorului român

În perioada 10 – 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.

Abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.

Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.

„Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele pe care se bazează opera lui Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a te identifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa. 

Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și se va bucura de un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).

Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 – 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat pentru realizarea proiectului Mirrors of Brâncuși este de 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 Euro.

Cursa pe viață, pe moarte și pe bani grei dintre virus și vaccin

Daniel Apostol
-
0
Cursa pe viață, pe moarte și pe bani grei dintre virus și vaccin

La început de an s-a remarcat optimismul care însoțește campaniile naționale de vaccinare: vaccinurile ar trebui să împiedice dezvoltarea și în 2021 a pandemiei de COVID-19, ceea ce ar conduce către o oarecare revenire „la normal” a businessurilor de pretutindeni, motiv pentru care bursele au început 2021 cu tendințe pozitive. Anul trecut, persistența agresivă și de lungă durată pe toate meridianele a COVID-19 a provocat o severă recesiune economică, multe sectoare economice prăbușindu-se pur și simplu, însă deasupra lor tronând o piață financiară care nu a fost totuși în centrul actualei crize globale. Dar sectorul financiar internațional are de înfruntat la rândul său câteva amenințări și vede la orizont și câteva oportunități.

O primă problemă a finanțelor în 2021 constă în creșterea numărului de falimente și de neplată a datoriilor, pe măsură ce vor lua sfârșit eforturile guvernamentale de combatere a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Potrivit unui raport al EIU, finanțarea guvernamentală și programele de toleranță fiscală nu vor reuși să stopeze creșterea creditelor neperformante. Intervenția statului a menținut pe linia de plutire doar o parte dintre firmele și gospodăriile aflate în dificultate, multe altele fiind deja condamnate la „înec”. Apetitul pentru cheltuielile fiscale mari solicitate de intervenția statului este deja în scădere în cea mai mare parte a lumii dezvoltate și este probabil să ia sfârșit cât de curând, deși băncile centrale vor continua să urmărească rate scăzute ale dobânzii, relaxarea cantitativă și creditarea țintită a afacerilor.

Pandemia va continua să „turboalimenteze” plățile digitale, ce se răspândeau deja rapid și înainte de apariția COVID-19. Astăzi, plățile digitale câștigă teren ca urmare a eforturilor de distanțare fizică și de a evita contactul cu cardurile, ecranele tactile și numerarul. Este de așteptat ca pandemia să lase în urma ei o „marginalizare” a cash-ului și chiar a cardurilor de plată, în favoarea aplicațiilor mobile și a instrumentelor contactless.

Pe de altă parte, există un consens legat de începerea unei perioade de creștere economică și de majorare a prețurilor activelor, după șocul provocat de pandemia de COVID-19, potrivit unui Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Bloomberg menționează că „redresare, relansare, rotație și restartare” sunt cuvintele de ordine care domină previziunile principalelor bănci și firme de investiții pentru anul 2021.

Allianz Investment Management consideră că vaccinurile și imunitatea în masă vor pune capăt virusului. Administrația Biden nu va aduce schimbări majore de politică, iar FED va practica o politică monetară cu rate scăzute ale dobânzii și în anul 2021, oferind un cadru favorabil pentru redresarea economică și reluarea creșterii activelor riscante. Goldman Sachs consideră că relansarea economică va stimula acțiunile din sectoarele ciclice, precum și piețele emergente. Iar JPMorgan previzionează câștiguri sub medie pentru multe instrumente cu venit fix din sectoarele ciclice, valute și mărfuri.

Raportul PwC Global Economic Watch 2021 arată că economia globală va avansa anul acesta cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul XXI, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor. Dar, deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.

E clar că recuperarea economică pe termen scurt va fi o cursă între virus și vaccinuri, dar și între bogați și săraci. Economia mondială își restabilește din mers prioritățile, dar relansarea ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei. La rândul ei Banca Mondială semnalează o serie de vulnerabilități, precum: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.

Iar Fondul Monetar Internațional și-a stabilit cele trei priorități-cheie pentru acest an și anume: să urmeze o ieșire durabilă din criză, să asigure o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și să oprească și să inverseze o divergență tot mai mare între țările bogate și cele sărace. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, recunoaște că lumea e încă confruntată „cu incertitudini uriașe cu privire la ieșirea din criza sănătății”, iar 2021 nu e nimic altceva decât încă o perioadă dificilă ce trebuie depășită. Inegalitățile între țări sunt în creștere, dar tot în creștere sunt și inegalitățile dintre diferite categorii sociale sau dintre diferite regiuni din interiorul fiecărei țări în parte.

Vaccinarea populației globale aduce o speranță reală de repornire a economiilor naționale, dar „recuperarea durabilă” menționată atât de Banca Mondială cât și de șefa FMI este pusă sub semnul întrebării. Georgieva a avertizat că vaccinarea populației globale va fi un proces inegal și va fi necesară cooperarea internațională, inclusiv finanțarea integrală a COVAX, o inițiativă globală pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19. Totodată, a doua prioritate a FMI (legată de politicile durabile și favorabile incluziunii) cere noi stimulente fiscale coordonate care vizează investiții ecologice și digitale. Dar pentru atingerea acestui obiectiv, FMI trebuie să facă un efort important pentru a ajuta țările să reducă povara mare a datoriilor și să facă față volatilității fluxurilor de capital.

Cât privește stoparea divergențelor, economiile avansate au reușit să implementeze echivalentul a 20% din PIB în sprijin fiscal, dar pentru țările cu venituri mici sprijinul fiscal a atins doar echivalentul a 2% din PIB. Iar această disparitate amenință să lărgească și mai mult decalajul dintre statele bogate și cele sărace. Decalaj ce se va face simțit săptămânile ce urmează mai ales în campania de vaccinare. Vaccinul este pentru toți, dar nu este sigur că vaccinul va ajunge pentru toată lumea. Și până la administrarea vaccinului salvator de vieți și de economii, lumea rămâne încă la cheremul virusului. Aflat în cursă cu vaccinul, virusul atacă vieți și distruge economii.

Cabinetul are o singură misiune: locurile de muncă

Economistul
-
0
Cabinetul are o singură misiune: locurile de muncă

Radu Delicote, senior strategist la Smartlinlk Communication

Spoiler alert: este vorba de locurile de muncă din mediul privat. Cum? Prin proactivitate industrială.

Context

Am intrat cu pași siguri în „luna de miere electorală” a noului instalat și votat cabinet Cîțu. Conform teoriilor de marketing politic, de regulă, după alegeri electoratul are răbdare cu politicienii pe care i-a votat și care s-au instalat în varii funcții de conducere administrative. Această generic numită răbdare durează, în condiții normale, 100 de zile. Practic, Guvernul și Parlamentul intră într-o lună de miere de trei luni de zile, timp în care anumite greșeli mai mari sau mai mici sunt „iertate” de către cetățeni sau, cel puțin, nu se regăsesc într-un eventual sondaj de opinie publică.
Dar, cum nu suntem într-o perioadă care poate fi caracterizată ca normală, în mod evident acest interval al lunii de miere scade. Cu cât sau care este procentul? Totul depinde de capacitatea guvernului de a bifa o serie de povești de succes. Și aici cred că trebuie să arătăm călcâiul lui Ahile al anului 2021: care poate fi cea mai bună poveste de succes ce brodează eticheta unei luni de miere fericite? Reziliența medicală? Rezistența mediului privat? Digitalizarea accelerată și, pe alocuri, forțată a mediului de stat?

Continue

Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Economistul
-
0
Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Valentin Naumescu, Președintele think-tankului ICDE,
fost consul general al României la Toronto

Populismul conspiraționist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde liberalismul a funcționat și a dat rezultate istorice extraordinare, nu la Orientul ruso-chinez scufundat dintotdeauna în bezna autoritarismului și în lipsa libertăților individuale, unde întâlnirea cu modernitatea culturală și valorile liberale a eșuat lamentabil, iar discuția despre calitatea guvernământului și respectul pentru drepturile cetățenilor nici nu are rost.

În vest, lucrurile au mers însă după 9/11 tot mai rău (iată, sunt 20 de ani de declin al democrației liberale), culminând cu insurecția de la Washington de pe 6 ianuarie 2021 și atacul „patrioților” asupra Congresului, „motivate” de ideea de a-și „lua țara înapoi”, după ce un populist iresponsabil le-a vândut teza aberantă că „alegerile au fost furate” de democrați cu ajutorul sistemului tehnocrat corupt.

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat și cum s-a ajuns aici, să identificăm mai întâi cele cinci puteri active la nivelul oricărei societăți, mai influente sau mai discrete, de la caz la caz, din a căror combinare/alianță – de obicei câte două sau trei – se naște vectorul dominant pentru orice regim politic:

Continue

Pandemie – criză – tratament

Valeriu Ivan
-
1
Pandemie – criză – tratament

Valeriu Ivan, analist al CAPOS

Modelele economice adoptate de statele moderne nu conțin componente de reziliență la crize generate de pandemii. Mai mult, analizele de risc nu au situat niciodată pandemia în categoria riscurilor care presupuneau măsuri și, desigur, costuri pentru contracarare. Astfel, impactul pandemiilor în economie nu a fost studiat teoretic în mod anticipat, iar perspectiva practică o exersăm abia în ultimul an. Analogia cu crizele precedente se reduce, în bună măsură, la denumire. Da, avem de-a face cu o criză, însă modalitatea de manifestare este nouă și există puține elemente care să permită estimări cu un grad ridicat de probabilitate.

În general, oamenii evaluează în mod natural riscurile și stabilesc – individual sau colectiv – nivelul și volumul resurselor pe care le alocă pentru diminuarea acestora. Dispariția totală a riscurilor nu este posibilă, iar apropierea de acest punct crește exponențial costurile implicate. Mișcarea, viața sunt permanent supuse riscului, riscul zero fiind posibil doar în cazuri teoretice, ideale.

„Criza” este percepută, în general, ca o stare de anormalitate, de abatere gravă de la planuri sau de la cursul firesc al lucrurilor. Sunt puține culturile în care „criza” este percepută ca modalitate de transformare sau de reinventare (cu predilecție în țări asiatice).

Criza economică reprezintă fenomenul caracterizat de o scădere semnificativă a activităţii economice pentru o perioadă de timp (luni, ani), reflectată în diminuarea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producției industriale şi a consumului. Poate avea ca rezultat situația de stagflație și poate genera o recesiune sau chiar o depresiune economică. La limită, poate duce la colaps economic.
Sintetic și folosind un criteriu ideologic, sunt relevante patru perspective asupra crizelor economice:

Continue

1...1.4191.4201.421...1.984Pagina 1.420 din 1.984