Vodafone investește 20 de milioane de euro pentru a dezvolta competențele digitale și educația în 13 țări europene și Turcia

0

Vodafone a anunțat astăzi o investiție de 20 de milioane de euro, derulată prin Fundația Vodafone, pentru a extinde abilitățile digitale și programele educaționale ale Fundației, finanțând inițiative locale în Albania, Republica Cehă, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Spania, Turcia și Marea Britanie. De această investiție ar putea să beneficieze 16 milioane de cursanți, până în 2025*.

Programele, derulate în parteneriat cu organizații de caritate și ONG-uri, vor permite oamenilor să-și dezvolte cunoștințele și abilitățile de utilizare a tehnologiilor digitale, obiectivul fiind acela  de a ajunge la milioane de elevi din ciclurile primare și gimnaziale, la persoane care nu sunt cuprinse în programe de educație sau formare, la persoane aflate în șomaj și la persoane în vârstă. Acest anunț coincide cu Ziua Internațională a Educației.

Nick Read, CEO Vodafone Group, a declarat:

„Vodafone este mândră că sprijină dezvoltarea abilităților digitale și a educației, aspecte critice în comunitățile pe care le deservim prin expertiza noastră în conectare și tehnologie. Rămânem angajați, într-o lume din ce în ce mai digitalizată, să construim societăți digitale incluzive, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă, ceea ce contează acum mai mult ca oricând, întrucât societatea își propune să se reconstruiască într-o formă mai bună după impactul avut de pandemia COVID-19”.

Investiția de 20 de milioane de euro va fi eșalonată pe următorii cinci ani. Aceasta se adaugă donațiilor în natură ale Vodafone Group, estimate la 150 de milioane de euro, pentru o serie de inițiative legate de COVID-19 și unei investiții de 10 milioane de euro a Fundației Vodafone în perioada de urgență a pandemiei de COVID-19 în 2020.

Nick Land, Președinte Vodafone Group Foundation, a declarat:

„Fundația Vodafone marchează aniversarea a treizeci de ani de activitate în care a conectat la o educație de calitate peste un milion de cursanți din Europa și Africa. Suntem încântați să sprijinim astfel de programe care pot avea un impact atât de mare asupra viitorului atâtor oameni”.

Abilități timpurii pentru copiii din învățământul primar și gimnazial

Fundația Vodafone lucrează pentru a elimina decalajul de competențe digitale, investind în programe pentru cursanții din învățământul primar și gimnazial, care îmbină formarea față în față cu accesul la platforme digitale pentru a asigura perfecționarea elevilor și a profesorilor. Spre exemplu:

  • DigiCraft (Spania): o platformă de învățare a abilităților digitale pentru elevii din învățământul primar, care a sprijinit 93.000 de utilizatori unici în perioada martie – iulie 2020, ca urmare a  închiderii școlilor cauzate de pandemia de COVID-19.
  • Generation Next (Grecia, Albania): combină ateliere STEM și materiale de învățare digitale și a ajutat la îmbunătățirea abilităților digitale a peste 61.000 de adolescenți, până în prezent. Ținta este de a ajunge la un milion de cursanți prin intermediul platformei, până în 2025.
  • Coding for Tomorrow (Germania): îi învață pe copiii și adolescenții de la clasa I până la clasa a X-a, precum și pe profesorii lor, cum să folosească tehnologiile digitale într-un mod independent, critic și creativ. Prin intermediul unor zile de proiecte, ateliere și cursuri de formare pentru profesori, Coding for Tomorrow a ajuns până acum la 119.500 de studenți și profesori.
  • Școala din Valiză (România): program aflat în derulare în 50 de școli care pune la dispoziția elevilor și a profesorilor o platformă de e-learning și tehnologia (tablete, laptopuri, conexiune la Internet) necesare dezvoltării abilităților digitale. 
  • Școala Digitală (Ungaria): program de învățare digitală centrat pe dezvoltarea abilităților și a competențelor digitale ale tinerilor din medii defavorizate, constând în asigurarea accesului la dispozitive pentru elevi și cursuri de e-learning pentru profesori. Programul oferă, de asemenea, o platformă de partajare de conținut și o librărie cuprinzând peste 200 de aplicații educaționale gratuite pentru smartphone și tablete. De acest program au beneficiat, până în prezent, 49.000 de elevi și cadre didactice.
  • Mastere online (Olanda): program interactiv gratuit, în care peste 450.000 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani au avut acces la informații despre ce înseamnă o lume digitală, despre abilitățile de creație, dar și despre cum să ai un comportament online responsabil pentru a fi în siguranță.

Abilități pentru vârstnici

Fundația Vodafone își propune să îmbunătățească abilitățile digitale și pentru persoanele trecute de 65 de ani, în condițiile în care măsurile de izolare și distanțare socială impuse de pandemia COVID-19 a adâncit izolarea și însingurarea acestei categorii de cetățeni.

Procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani fără acces la Internet variază de la 13 la 36% în țări precum Irlanda, Luxemburg și Republica Cehă. Fundația Vodafone va derula în aceste țări un program prin care își propune să ajute 880.000 de seniori, până în 2025. Totodată, mulți dintre aceștia nu au abilitățile necesare utilizării Internetului, o problemă pe care Fundația Vodafone își propune să o adreseze prin ateliere față-în-față, o platformă de e-learning și suport digital pentru a ajuta persoanele în vârstă să fie tot mai active într-o societate tot mai digitalizată.

*Fundația Vodafone utilizează metodologia „Lives Improved” (Viață îmbunătățită) pentru a evalua impactul proiectelor sale asupra publicului, evaluare realizată anual de Dalberg. Până în 2025, programele de dezvoltare a abilităților digitale derulate de Fundația Vodafone vor ajunge, în cel mai rezervat scenariu, la cel puțin 16 milioane de beneficiari. 

Vodafone este cel mai mare operator de servicii mobile și fixe în Europa, este cel mai mare furnizor de servicii IoT din lume, iar platforma noastră de tehnologie M-Pesa permite, în Africa, unui număr de peste 45 de milioane de oameni să beneficieze de acces la plăți mobile și servicii financiare. Operăm rețele mobile și fixe în 21 de țări și 48 de rețele mobile partenere. La 30 septembrie 2020, Vodafone Group avea peste 300 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile, peste 27 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix, peste 22 de milioane de clienţi ai serviciilor TV și peste 112 milioane de dispozitive IoT conectate. 

Susținem diversitatea și incluziunea prin politicile de concediu de maternitate și parental, sprijinim femeile să-și atingă potențialul cu ajutorul serviciilor de comunicații și îmbunătățind accesul la educație și abilități digitale pentru femei, tinere și pentru societate, în general. Tratăm cu respect toate persoanele, indiferent de rasă, etnie, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, credință, cultură sau religie.

De asemenea, Vodafone ia măsuri importante pentru a limita impactul companiei asupra planetei prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2025 și până la net zero până în 2040, prin achiziția de 100% energie electrică din surse regenerabile, până în 2025, pentru operațiunile sale și prin reutilizarea, vânzarea sau reciclarea a 100% din echipamentele noastre de rețea care devin redundante.

Vitacom Electronics face bilanțul pentru 2020 și anunță pentru 2021 pregătirea unui nou centru logistic la Cluj

0

Vitacom Electronics, companie ce se ocupă cu comercializarea produselor și accesoriilor electronice, prezintă bilanțul pentru 2020 și anunță care sunt planurile pentru 2021. Astfel, pentru anul acesta, compania plănuiește introducerea de noi produse în portofoliu, dar și extinderea operațiunilor prin mutarea într-un nou centru logistic.

Vitacom Electronics a încheiat 2020 cu o cifră de afaceri de aproximativ 60 de milioane de lei, iar un sfert din vânzări au provenit din mediul online. Compania estimează pentru 2021 o creștere a cifrei de afaceri cu până la 10%. În anul care tocmai s-a încheiat, principalul canal de vânzare a rămas piața tradițională, formată în special din revânzători, adică magazinele cu specific electronic, electric și accesorii IT, care achiziționează produse de la Vitacom.

Cele mai căutate produse din portofoliu, în 2020, au fost cele din categoriile de uz casnic și anume robineți electrici, termometre, mașini de tocat carne, aparate de tuns, încălzitoare electrice sau ventilatoare. De asemenea, la mare căutare au fost produsele din categoria de conectică, cum sunt cablurile, prelungitoarele, bateriile, dar extrem de cerute au fost și cele necesare pentru munca sau școala de acasă, cum sunt căștile, webcam sau microfoane. Astfel, coșul mediu de cumpărături pentru un client B2C a fost cuprins între 100-150 de lei.

Vitacom pregătește pentru 2021 lansarea unui nou
centru logistic la Cluj-Napoca

În 2021, Vitacom va fi mai aproape de clienți și parteneri, prin lansarea unui nou centru logistic în zona metropolitană a Clujului, unde multe dintre fluxurile de lucru vor fi automatizate. Noul centru va asigura creșterea productivității, prin livrarea mult mai rapidă a produselor. Compania vizează și introducerea de noi produse în portofoliu în funcție de cererea din piață. 

În egală măsură, pentru 2021, Vitacom își propune și optimizarea și dezvoltarea platformelor și înlocuirea softurilor cu unele mai performante sau versiuni de ultimă generație.

„Suntem bucuroși că am încheiat 2020 cu rezultate satisfăcătoare, în ciuda faptului că a fost un an atipic și diferit pentru toți jucătorii din piață. Cu toate acestea, am funcționat în parametri optimi, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure și să ne ofere încredere că anul 2021 va fi cu mult mai bun. Ne vom axa pe dezvoltarea business-ului pe segmentul online și ne vom muta atât echipa, cât și operațiunile într-un nou sediu care va beneficia de un depozit gândit în așa fel încât să crească productivitatea operațiunilor. Acest lucru ne așteptăm să ne aducă o creștere a cifrei de afaceri cu până la 10%”, a declarat Aviva Vita, Director Executiv Administrativ Vitacom Electronics.

Vitacom, prezent în online pentru comenzi rapide
pe Foodpanda, Tazz by Emag sau Glovo

Dat fiind contextul creat de pandemia de COVID-19, Vitacom a făcut modificări pentru a-și putea continua activitatea fără impedimente. A impus o serie de măsuri de siguranță privind răspândirea virusului pentru a asigura sănătatea fiecărui angajat și, în egală măsură, a eficientizat fiecare post de muncă astfel încât să se axeze doar pe activitățile absolut necesare.

Mai mult decât atât, compania a optimizat și îmbunătățit platformele online de vânzare pentru a-i ajuta pe utilizatori să plaseze comenzi într-un mod mai rapid și ușor. Pentru a fi mai aproape de clienții finali din preajma magazinelor en-detail și livrări rapide, începând de anul acesta, Vitacom este prezent pe aplicațiile Foodpanda, Tazz by Emag și Glovo.

În egală măsură, în 2020 Vitacom a introdus produse noi și a adaptat portofoliul în funcție de solicitările din piață. Compania a venit în sprijinul consumatorilor prin reducerea costurilor și îmbunătățirea deservirii acestora prin reducerea timpului de furnizare a produselor.

***

Despre Vitacom Electronics

Vitacom Electronics a fost înființată în anul 1991 și este una dintre cele mai mari companii și cei mai de încredere parteneri în domeniul produselor și accesoriilor electronice. Compania a fost fondată de Vasile Andrei Vita, din pasiune pentru produse și accesorii electronice și pentru noi provocări. Prin profesionalism, siguranță și flexibilitate, Vitacom Electronics a câștigat fidelitatea și aprecierea clienților și, totodată, a reușit să se impună pe piață datorită prețurilor competitive și calității produselor.

Calitatea serviciilor Vitacom Electronics a fost răsplătită prin aprecieri la nivel internațional și național, firma deținând distincția Internațional Gold Star for Quality, certificate ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007, precum și numeroase titluri acordate de Camerele de Comerț și Industrie. În plus, de-a lungul timpului compania a dezvoltat două branduri proprii: WELL și CHROME, recunoscute la nivel național, și a dezvoltat parteneriate durabile cu branduri recunoscute la nivel mondial precum: GP Batteries, Nedis, Maxell, Goobay, Fixpoint, ProsKit, NGS, Trevi, Intellinet, G3Ferrari, Girmi, Stanley, Sandberg.

10 ANI DE REALIZĂRI IMPORTANTE PENTRU FONDUL PROPRIETATEA DE LA LISTAREA SA LA BVB

0

Fondul Proprietatea sărbătorește zece ani de la listarea pe Bursa de Valori București. Acest deceniu reprezintă o perioadă în care Fondul Proprietatea a contribuit enorm la dezvoltarea pieței de capital din România, prin îmbunătățirea continuă a standardelor de guvernanță corporativă în companiile controlate de statul român și prin eforturile constante de a crea valoare pentru acționarii săi.

Despre acest moment de referință, Piotr Rymaszewski, Președinte al Comitetului Reprezentanților al Fondului Proprietatea a menționat: „Comitetul Reprezentanților salută eforturile depuse de Franklin Templeton în calitate de administrator al Fondului Proprietatea în ultimii zece ani. Fondul nu numai că a generat randamente excelente pentru acționarii săi, dar, sub administrarea profesionistă și atentă a administratorului de fond, a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței de capital din România. Eforturile administratorului în vederea îmbunătățirii guvernanței corporative și a transparenței în companiile din portofoliul Fondului au avut un efect pozitiv pe piața de capital locală. Comitetul Reprezentanților în cooperare cu Franklin Templeton au deschis calea în această direcție și continuă să creadă că această abordare fermă va aduce beneficii tuturor părților interesate în viitor.”

Despre aniversarea de 10 ani, Manraj Sekhon, Chief Investment Officer, Franklin Templeton Emerging Markets Equity a spus: „Fondul Proprietatea s-a dovedit a fi o poveste de succes pentru România, pentru partenerii Fondului și pentru Franklin Templeton în calitate de administrator. Apreciem foarte mult angajamentul și sprijinul acționarilor Fondului, ale co-acționarilor companiilor din portofoliu, ale Bursei de Valori București, ale Autorității de Supraveghere Financiară și ale multor altor colaboratori din România. Un alt partener valoros a fost London Stock Exchange, unde Fondul a avut o listare secundară de succes. Continuăm să avem mare încredere în potențialul pe termen lung al României și așteptăm continuarea parteneriatului cu noul Guvern pentru a genera și mai mulți ani de reușite. Considerăm important faptul că Fondul a oferit un model util pentru alte țări, care poate contribui la sustenabilitatea socială și economică pe termen lung, prin colaborarea mai multor entități.”

Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments Romania și Manager de Portofoliu Fondul Proprietatea a adăugat: „Salut în mod special angajamentul, devotamentul și ingeniozitatea echipei noastre din București, care a făcut față numeroaselor provocări cu tenacitate și determinare. Accelerarea schimbărilor pozitive în rândul companiilor din portofoliul Fondului a deblocat o valoare semnificativă în ultimul deceniu. A fost o experiență plină de satisfacții, în care echipa a inovat, a deschis drumuri noi și a contribuit semnificativ la progresul pieței de capital locale. Mulțumim tuturor partenerilor noștri pentru colaborarea și sprijinul remarcabil oferit de-a lungul anilor. Privim viitorul cu entuziasm, optimism și încrederea că vom înregistra în continuare reușite în România.”

10 ani de realizări semnificative

Sub administrarea Franklin Templeton, Fondul Proprietatea a fost recunoscut pe scară largă ca fiind un acționar activist, un susținător al drepturilor acționarilor minoritari, care a promovat guvernanța corporativă în companiile de stat în ciuda rezistenței întâmpinate, a luat poziție publică împotriva măsurilor comerciale nerezonabile și anticoncurențiale, și a făcut eforturi pentru introducerea de noi instrumente pe piața de capital.

De la listarea sa, Fondul a impulsionat continuu piața de capital din România și a contribuit semnificativ la dezvoltarea sa:

  • Intre 2011-2020, FP s-a clasat pe locul întâi în topul celor mai tranzacționate acțiuni la BVB și pe locul cinci in clasamentul celor mai mari companii cotate la BVB, reprezentând aproape 7% din capitalizarea totală a pieței.
    • A atras peste 1,8 miliarde de USD sub forma de noi investiții străine de portofoliu în România și a sporit semnificativ vizibilitatea țării în rândul investitorilor internaționali ce au active în administrare de miliarde de dolari, organizând 22 de conferințe Investor Day în România, Londra și New York, participând la 115 road-show-uri și 131 de conferințe pentru investitori.
    • A introdus pentru prima dată noi instrumente pe bursa locală: programe de răscumpărare de acțiuni (2011), oferte publice de răscumpărare (2013) și oferte de plasamente private accelerate (2013), care ulterior au devenit populare printre emitenții locali. De asemenea, a propus primul program de tipul „stock option plan” într-o companie majoritară de stat, Transelectrica (2014), la acel moment parte a portofoliului Fondului.
    • A încheiat jumătate dintre tranzacțiile speciale (cum ar fi listările publice initiale, listările publice secundare și plasamentele private accelerate) executate pe BVB în perioada 2012 – 2020. Tranzacțiile efectuate de Fond au reprezentat 40% (1,1 miliarde dolari) din valoarea totală a tranzacțiilor speciale și au inclus: plasamentul privat accelerat Transgaz (2013), plasamentul privat accelerat Transelectrica (2014), plasamentele private accelerate Romgaz (2014, 2015, 2016), plasamentele private accelerate Petrom (2013, 2016, 2017, 2020) și plasamentul privat accelerat Conpet (2014).
    • 25,2% din tranzacțiile cu acțiuni de la BVB au fost realizate cu acțiuni FP în perioada 2011-2020.
    • Volumul tranzacțiilor cu acțiuni FP a reprezentat 35% din volumul total de acțiuni tranzacționate pe BVB în perioada 2011-2020.

Prin îndeplinirea obiectivului său cheie, FP a clădit un palmares solid în generarea de valoare considerabilă pentru acționarii săi de la listare până în prezent, după cum urmează:

  • A înregistrat cel mai ridicat preț al acțiunii din toate timpurile de 1,53 RON pe acțiune și cel mai mic discount la tranzacționare față de VAN pe acțiune de 5%[1]
    • A generat o rentabilitate totală pentru acționari de peste 350% în RON și 128% pentru GDR-uri, în timp ce performanța cumulată a VAN a fost de 141,7%[2].
    • A efectuat distribuții semnificative către acționari în valoare de 3,7 miliarde USD (13,8 miliarde RON) în perioada 2010-2020[3]
    • A finalizat unsprezece programe de răscumpărare și continuă în prezent cu cel de-al doisprezecelea, răscumpărând în total 7,37 miliarde de acțiuni proprii, reprezentând 53,5% din numărul total de acțiuni emise la sfârșitul lunii ianuarie 2011.

Perspective pentru viitor

Fondul Proprietatea își menține pe deplin angajamentul de a continua să ofere randamente acționarilor săi. Va continua să susțină și să monitorizeze îndeaproape implementarea standardelor de guvernanță corporativă în companiile din portofoliu, cu obiectivul de a facilita în continuare progresul pieței locale de capital.

În acest scop, Fondul este pregătit să sprijine listarea companiilor de stat în viitorul apropiat, contribuind la proces cu o parte din acțiunile pe care le deține în companiile candidate la IPO-uri, cum ar fi Hidroelectrica. Listările așteptate din partea Guvernului României, sprijinite de Fondul Proprietatea, pot fi un catalizator imens pentru atragerea mai multor investitori în România, contribuind la îmbunătățirea guvernanței corporative și transparenței. Aceasta este soluția necesară pentru deblocarea pe deplin a potențialului pieței de capital din România și obținerea promovării la statutul de piață emergentă de către MSCI, ajutând, în același timp, la procesul de redresare a țării după impactul pandemiei.


[1] Pe 11 ianuarie 2021

[2] La 31 decembrie 2020. Data de început a calculelor este 31 decembrie 2010 pentru VAN, 25 ianuarie 2011 pentru prețul acțiunii, iar pentru GDR-uri este 29 aprilie 2015.

[3] Suma include dividende, returnări de capital, răscumpărări zilnice și oferte publice de răscumpărare.

Companie de brokeraj bancar: peste 83% din brokerii francizați ai AVBS Credit provin din bănci

0

Anul 2020 a fost caracterizat de multe schimbări, iar pandemia cauzată de virusul COVID-19 a accelerat digitalizarea domeniului bancar. Astfel, băncile au restructurat modelul de banking tradițional: au închis numeroase sucursale și au investit puternic în parteneriatele cu brokerii de credite și în dezvoltarea unor sisteme și aplicații online inteligente, care să asigure un nivel optim, sigur și responsabil al creditării clienților.

La acest moment, sistemul bancar a accentuat creditarea prin două canale principale: digital și prin partenerii externi, arată cea mai recentă analiză a companiei AVBS Credit, broker de credite de top, specializată în intermedierea creditelor bancare și non-bancare pentru persoanele fizice și juridice.

Pe fondul acestor reorganizări bancare, numărul persoanelor care accesează o franciză în brokerajul bancar a înregistrat o creștere mai mare cu 37% în 2020, față de aceeași perioadă a anului 2019. Statisticile efectuate de compania AVBS Credit arată că foștii angajați din bănci decid într-un număr din ce în ce mai mare să își înființeze propriul business în domeniul financiar-bancar prin contractarea unei francize. Practic, jobul din bancă se transformă într-un business propriu pentru specialistul în banking care renunță la statutul de angajat bancar pentru a fi antreprenor și broker de credite în sistem de franciză.

Printre motivele pentru care angajații din bănci decid să devină brokeri de credite în sistem de franciză se numără: posibilitatea de a intermedia toate tipurile de credite pentru un număr mare de bănci și IFN-uri din România, specializarea pe toate tipurile de creditare, posibilitatea de a oferi clienților servicii personalizate și soluții potrivite de finanțare, posibilitatea de a ajuta un număr nelimitat de clienți, gestionarea cu ușurință și dezvoltarea propriului portofoliu de clienți, desfășurarea propriei activități sub un nume cunoscut și respectat în piață, desfășurarea propriei activități printr-un flux de lucru facil, cu procese, politici și norme adaptate și optimizate pieței și modificărilor legislative, flexibilitatea organizării timpului și a programului de lucru, posibilitatea de progres personal și profesional, posibilitatea de a câștiga pe măsura experienței, implicării și dedicării, posibilitatea de a încasa venituri nelimitate, suportul managementului prin promptitudine și sfaturi avizate.

În perioada 1 februarie 2021 – 30 aprilie 2021, franciza AVBS Credit poate fi contractată gratuit de specialiștii din domeniul financiar-bancar. Pentru a acoperi nevoile în creștere ale pieței de brokeraj bancar, dar și pentru a susține puternic antreprenoriatul românesc, compania AVBS Credit oferă această oportunitate de dezvoltare angajaților din bănci, prin acordarea gratuită a francizei AVBS Credit. La acest moment, AVBS Credit numără aproape 50 de francize în orașele importante din țară, iar procesul de expansiune continuă cu aplomb și în anul 2021.

„Conform datelor care reies din analiza noastră, experții din banking își pot continua și dezvolta cariera în domeniul brokerajului bancar, devenind brokeri de credite în sistem de franciză. AVBS Credit a dezvoltat o cultură bazată pe performanță, dedicare și valoare, menită să ofere clienților soluții de finanțare optime și potrivite lor. Alături de noi, specialiștii în domeniul financiar-bancar evoluează și beneficiază de tot suportul tehnic, într-un mediu de lucru plăcut”, ne mărturisește Valentin Anghel(foto), CEO & Founder AVBS Credit.

În ceea ce privește experiența acumulată ca brokeri de credite, toți partenerii francizați ai AVBS Credit doresc să rămână intermediari de credite deoarece apreciază statutul și beneficiile pe care le asigură antreprenoriatul în brokerajul bancar. 83% dintre brokerii francizați ai AVBS Credit provin din bănci și au o experiență medie acumulată în brokerajul bancar de aproximativ 5 ani.

Media de vârstă a brokerilor de credite de la AVBS Credit este de 40 de ani și ținând cont de experiența în brokerajul bancar de aproximativ 5 ani a fiecăruia, aceeași analiză internă a companiei AVBS Credit, realizată în ianuarie 2021, ne dezvăluie că vârsta medie a aplicantului pentru o franciză în domeniul financiar-bancar este de 35 de ani. Aceste rezultate ne relevă faptul că după 30-35 de ani specialiștii din banking decid să treacă la un nivel superior din punct de vedere profesional.



AVBS Credit este o companie românească cu o experiență de peste 13 ani în piața de brokeraj bancar. Compania oferă servicii de intermediere credite bancare și non-bancare pentru o gamă largă de clienți persoane fizice și companii. AVBS Credit se află în parteneriat cu mai mult de 30 de bănci și IFN-uri din România, iar serviciile sunt gratuite pentru clienții care optează pentru un credit. AVBS Credit este membră A.R.B.C (Asociația Română a Brokerilor de Credite).

Munca la domiciliu, perspectivă juridică

0

O perspectivă juridică asupra recursului, în condițiile pandemiei actuale, la desfășurarea activității profesionale de la distanță ne este prezentată pe baza explicațiilor oferite de avocatul Călin Haiduc (foto), Iordăchescu & Asociații:

Munca la domiciliu și telemunca în reglementarea legală actuală și neajunsurile acesteia

Având în vedere efectele pandemiei cauzate de virusul COVID-19, tot mai mulți angajatori au fost nevoiți să adopte măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă care să sprijine astfel distanțarea socială. Printre măsurile recomandate de către Ministerul Muncii și Protecției sociale se numără modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului sau desfășurarea activității în regim de telemuncă. Așadar, o bună parte dintre angajatori au ales să convină cu angajații ca aceștia să muncească de acasă.

Munca la domiciliu

„Articolul 108 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (în continuare, Codul muncii) reglementează statutul salariaților care efectuează munca la domiciliu, arătând că aceștia sunt acei salariați care îndeplinesc la domiciliul lor activitățile specifice profesiei pe care o dețin. Printre particularitățile muncii la domiciliu se numără faptul că salariatul își stabilește singur programul de muncă, conform alineatului 2 al aceluiași articol”, afirmă Călin Haiduc, avocat Iordăchescu & Asociații.

Ca regulă generală, angajatorul trebuie să stabilească prestarea muncii de la domiciliu de comun acord cu salariatul. Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie în formă scrisă și trebuie să cuprindă pe lângă clauzele generale reglementate în articolul 17 Codul muncii, elementele prevăzute de articolul 109 din aceeași lege, respectiv:

  • precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu
  • programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului
  • obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

„Necesită menționat faptul că în conformitate cu articolul 48 din Codul muncii, prin excepție de la regula generală, în caz de forță majoră angajatorul poate stabili în mod unilateral ca salariatul să desfășoare activitatea specifică profesiei sau funcției pe care o exercită de la domiciliu. Totuși, în situația în care o asemenea măsură a fost dispusă pe durata cât cazul de forță majoră era în ființă, efectele acesteia vor înceta odată cu dispariția cazului de forță majoră care a impus luarea măsurii”, continuă av. Călin Haiduc.

Telemunca

Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă (în continuare, „Legea nr. 81/2018”) permite ca angajatorul să convină cu salariatul, acolo unde este posibilă, prestarea de către acesta din urmă a activităților și atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator. Telemunca este definită de articolul 2 litera a) din Legea nr. 81/2018 drept „o formă de organizare a muncii, prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”.

Observăm că spre deosebire de reglementarea muncii la domiciliu cuprinsă în Codul muncii, reglementarea din Legea nr. 81/2018 presupune în mod suplimentar utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor de către salariat în desfășurarea activităților specifice. În același sens, în cazul regimului de telemuncă, salariatul își poate desfășura activitatea specifică din orice alt loc decât cel organizat de angajator, nu doar de la domiciliu.

Articolul 5 alineatul 2 din Legea nr. 81/2018 reglementează clauzele particulare pe care contractul individual de muncă având ca obiect activitate desfășurată în regim de telemuncă trebuie să le conțină, pe lângă cele din articolul 17 Codul muncii. În concret, este vorba despre:

  • precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă
  • perioada şi/sau zilele în care telesalariatul îşi desfăşoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator
  • locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, convenite de părţi
  • programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului
  • modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat
  • responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, inclusiv responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 şi 8
  • obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz
  • obligaţia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispoziţiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi/sau regulamentul intern, în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi obligaţia telesalariatului de a respecta aceste prevederi
  • măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat
  • condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă

Avantaje și dezavantaje

Atât în situația desfășurării activității specifice în regim de muncă la domiciliu, cât și în regim de telemuncă, angajatorii și salariații au deopotrivă o serie de avantaje și dezavantaje.

În ceea ce îi privește pe angajatori, în ambele regimuri, aceștia beneficiază de costuri reduse cu privire la amenajarea și întreținerea spațiului destinat desfășurării activității salariaților. În rândul dezavantajelor se numără în schimb lipsa posibilității de verificare a salariatului în mod concret, decât în condițiile stabilite de comun acord și cu o notificare prealabilă în acest sens.

În ceea ce îi privește pe salariați, aceștia beneficiază de reducerea costurilor și a timpului pierdut cu deplasarea între locuință și locul de muncă. Într-adevăr, în situația în care salariatul efectuează munca în regim de telemuncă, aceste costuri pot să nu dispară în situația în care locația desfășurării activităților este alta decât domiciliul acestuia. Totodată, în funcție de personalitatea fiecărui salariat, aceștia pot fie mai productivi sau dimpotrivă, mai dezorganizați.

Neajunsuri ale reglementărilor actuale

Cu privire la telemuncă a fost expusă în literatura de specialitate opinii, prin care a fost subliniată o problemă care poate apărea în situația în care angajatorul dorește să verifice activitatea salariatului, în conformitate cu prevederile cuprinse în articolul 5 alineatul 2 litera d) din Legea nr. 81/2018, iar acesta din urmă desfășoară activitatea specifică la domiciliu. În ipoteza în care salariatul nu își exprimă consimțământul pentru ca angajatorul să pătrundă în domiciliul acestuia, verificarea activității desfășurată de salariat nu poate fi efectiv realizată. Unii avocați consideră că într-o asemenea situație salariatul poate fi tras la răspundere disciplinară sau patrimonială de către angajator.

„Observăm că și în situația în care salariatul desfășoară muncă la domiciliu în temeiul articolului 108 din Codul muncii poate fi ridicată problema expusă anterior. Aceasta deoarece în cuprinsul articolului 109 litera b) din Codul muncii avem reglementată posibilitatea ca angajatorul să verifice activitatea desfășurată de salariat, întocmai precum în cazul telemuncii. Prin urmare, în măsura în care angajatorul nu obține consimțământul salariatului pentru a pătrunde în locuința acestuia, primul nu are la îndemână niciun mijloc pentru a-l obliga pe salariat să-i permită accesul. Soluția de sancționare disciplinară sau patrimonială a salariatului propusă anterior poate fi aplicată și într-o atare ipoteză”, este de părere av. Călin Haiduc.

Totuși, apreciem că în situația în care salariatul desfășoară activitate în regim de telemuncă conform Legii nr. 81/2018 trebuie avut în vedere specificul acestui regim, dat de utilizarea în mod necesar de către salariat a tehnologiei informației și a comunicațiilor pentru desfășurarea activităților specifice. Prin urmare, angajatorul va avea cel mai probabil posibilitatea de a verifica activitatea salariatului tot prin intermediul tehnologiei informației și a comunicațiilor. O asemenea modalitate de exercitare a prerogativelor de verificare a activității salariatului apare ca fiind mai puțin intruzivă, în timp ce oferă angajatorului posibilitatea realizării unui control efectiv.

Concluzie

Tot mai multe domenii de activitate, profesii, funcții sau meserii au evoluat înspre a permite salariatului să presteze activitățile specifice în alt loc decât cel uzual, amenajat de angajator. Tehnologia actuală permite comunicarea în timp real între două sau mai multe persoane în mod gratuit, utilizând o conexiune la internet, indiferent de poziția geografică a persoanelor care comunică.

„Ultimul an ne-a arătat că munca în regim de home-office, având ca temei juridic textele de lege prezentate anterior, poate fi implementată cu succes în foarte multe sectoare de activitate, unde în realitate, prezența fizică a salariatului la locul de muncă nu este necesară. În ce măsură aceste regimuri de desfășurare a muncii vor fi păstrate și după terminarea pandemiei, rămâne de văzut. Cert este însă faptul că aceste instituții juridice au avut timp pentru a fi analizate prin prisma ultimelor evenimente și de a fi, eventual, îmbunătățite pe viitor”, încheie av. Călin Haiduc.

Studiu Coface: Comerţul cu amănuntul evoluţie pozitivă în 2019

0

Un studiu realizat de Coface despre sectorul de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate arată o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019, în creștere cu 10% față de anul precedent.

În 2019, agricultorii din regiunea București-Ilfov au alocat lunar cei mai mulți bani pe alimente și băuturi în raport cu restul categoriilor sociale

Puncte forte:

  • Gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin trezoreria netă a crescut de la 17% în anul 2015, la 22% în 2019
  • Mai mult de jumătate din companii (65%) au efectuat investiții în anul 2019, înregistrând un raport Capex/Amortizare supraunitar
  • 58% dintre companii au înregistrat profit net la sfârșitul anului 2019, iar 9% dintre acestea au obținut un profit mai mare de 20%

Vulnerabilități:

  • 70% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt
  • Companiile din sectorul analizat prezentau o autonomie în situații de forță majoră (DIR) de 34 zile în anul 2019, sub nivelul recomandat de 90 zile
  • Aproximativ 49% dintre companii sunt expuse unui risc ridicat de insolvență

Studiul privind sectorul de„Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” (CAEN 4711) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 10% față de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 46.571 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 79,4 miliarde RON. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 63%, ceea ce relevă un grad mediu spre ridicat de concentrare.

Ponderea în totalul cifrei de afaceri a top 10% companii din sector s-a menținut la un nivel ridicat (88,6% în 2015, în 2019 atingând valoarea de 89%). Astfel, există la nivel de sector o polarizare (prezentă de altfel și la nivelul economiei): câteva companii mari care generează o pondere ridicată din cifra de afaceri și multe companii mici care contribuie foarte puțin la veniturile totale.

Coface infografic Retail alimentar, 2019

Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 0,99 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 24 de zile, nivelul înregistrat în 2015, la 17 zile în 2019, în timp ce media înregistrată la nivel național în aceeași perioadă a scăzut de la 98 de zile la 89 de zile.

„Bunurile comercializate de companiile din acest sector au o elasticitate mai scăzută la modificările de venituri ale consumatorilor, ceea ce asigură, într-un fel, un trend stabil pentru cifra de afaceri a firmelor active în domeniu. Însă, ar fi indicat ca jucătorii de pe această piață să acorde o atenție mai ridicată structurii de finanțare a activităților, în condițiile în care, la nivel consolidat, lichiditatea curentă pentru 2019 a fost subunitară, mai mult de jumătate din companii au raportat o capitalizare negativă (îndatorare mai mare de 100%), iar conform indicatorului Ciclul de Conversie al banilor cu valoare negativă în 2019, mai mult de jumătate din companii (55%) apelează la creditare din partea furnizorilor”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst, Coface România.

Aproximativ 15% dintre companii au înregistrat o pierdere mai mare de -20%, și 9% dintre companii au avut un profit peste 20%.De asemenea, cea mai mare parte a acțiunilor în instanță este reprezentată în continuare de executări, acestea crescând de la 275 în 2018 la 316 în 2019.

Potrivit datelor INSSE, categoria socială care a alocat cei mai mulți bani pe produse alimentare și băuturi în 2019 este reprezentată de salariați, pe primul loc aflându-se regiunea București-Ilfov. Agricultorii din regiunea București-Ilfov sunt cei mai mari consumatori de astfel de produse pe lună (1.296 lei/lună), la polul opus aflându-se agricultorii din regiunea Nord-Est (422 lei/lună).

În primele 11 luni ale anului 2020, Comerțul cu amănuntul pentru produsele alimentare și-a înjumătățit ritmul de creștere (5,7% în serie ajustată) față de evoluția pe care sectorul a generat-o în 2019. Ținând cont de contextul specific determinat de pandemie, evoluția din cursul anului 2020 trebuie citită într-o cheie profund pozitivă, Comerțul cu amănuntul pentru produsele alimentare fiind, alături de Construcții, sectorul intern cu cea mai robustă evoluție în termeni de ritm de creștere. Pentru anul în curs (2021), vom urmări cu atenție variabilele care, în mod tradițional, modelează dinamica acestui sector, și anume evoluția șomajului, evoluția salariului mediu precum și a sentimentului consumatorului” a adăugat Bogdan Nichișoiu, Manager Rating, Coface Romania.

Raport PwC: Activitatea de M&A va accelera la nivel global în următoarele șase până la 12 luni, datorită sumelor foarte mari disponibile pentru achiziții

0

Activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) va accelera la nivel global, în următoarele șase până la 12 luni, pe fondul dobânzilor scăzute, al dorinței de a cumpăra companii inovatoare, digitale sau de tehnologie, dar mai ales al unor sume de bani foarte mari disponibile în piață, potrivit raportului PwC Global M&A Industry Trends. Astfel, companiile dispun de peste 7,6 trilioane dolari, în numerar și titluri de valoare tranzacționabile, iar fondurile de investiții au cumulat o sumă de 1,7 trilioane dolari.

„Piața de M&A va fi marcată în 2021 de oportunitate și transformare. Ca urmare a schimbărilor aduse în economie de pandemia COVID-19, multe companii au realizat că le sunt necesare resurse, tehnologii noi și forță de muncă specializată pentru a crea valoare pe termen lung, iar achizițiile reprezintă cel mai rapid și eficient mod de a le obține. Astfel concurența va deveni puternică pentru companiile care pot aduce sau completa aceste nevoi. Pe de altă parte, consolidarea va fi inevitabilă pentru companiile care se confruntă cu probleme. La rândul ei, piața de M&A din România va rămâne activă și în acest an, existând numeroase tranzacții în curs de finalizare sau în discuții. Totuși, 2021 a început sub semnul prudenței chiar dacă numărul de tranzacții încheiate în a doua jumătate a anului trecut a accelerat. Evoluția campaniei de vaccinare, a noilor tratamente împotriva COVID-19 vor influența în acest an percepția investitorilor și, implicit, luarea deciziilor de achiziție”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță al PwC România.

În a doua jumătate a anului 2020, în pofida impactului pandemiei COVID-19 asupra economiei, valorile tranzacțiilor au urcat puternic, cu 94%, comparativ cu primul semestru al anului trecut, iar volumele au crescut cu 18%, la nivel global. În plus, atât volumul tranzacțiilor, cât și valoarea au fost mai mari decât în ultimele șase luni din 2019. În același timp, numărul ”mega” tranzacțiilor s-a dublat, iar tehnologia și telecomunicațiile au fost sectoarele care au înregistrat cea mai mare creștere pe măsură ce cererea pentru active digitale a accelerat.

”Evaluarea activelor rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru succesul M&A. După un an 2020 turbulent, 2021 va fi marcat de o polarizare a evaluării activelor și de accelerarea tranzacțiilor în sectorul digital. În cazul companiilor din tehnologie, evaluările mari și concurența intensă ar putea determina cumpărătorii să adopte o abordare mai agresivă pentru a achiziționa activele dorite. În schimb, evaluările companiilor afectate de COVID-19 sau cu modele de afaceri care nu mai sunt viabile vor fi afectate”, a spus George Ureche, M&A Leader, PwC România.

Alți factori care ar urma să aibă impact asupra evaluărilor și activității de M&A sunt creșterea numărului de restructurări și continuarea creșterii pieței de IPO, în special utilizarea companiilor de achiziții cu scop special (SPAC) pentru a strânge capital. În 2021 este așteptată o mai mare activitate SPAC, care implică în special active precum infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice, stocarea energiei electrice și tehnologia medicală.

Concluzii privind activitatea de M&A din a doua jumătate a anului 2020

  • Volumul tranzacțiilor în sectorul de tehnologie a crescut cu 34%, iar valorile cu 118%. Volumele tranzacțiilor în telecomunicații au urcat cu 15%, iar valorile cu aproape 300%, pe fondul încheierii a trei ”mega” tranzacții.
  • În prima jumătate a anului, mulți indici bursieri, inclusiv media industrială Dow Jones, NASDAQ Composite, S&P 500, Shanghai Stock Exchange și Nikkei 225, sunt la sau aproape de maximele istorice. Spre exemplu, DoorDash a închis prima zi de tranzacționare cu 86% peste prețul inițial, iar Airbnb cu un plus de peste 112%.
  • La nivel regional, volumul tranzacțiilor a crescut cu 20% în America, cu 17% în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, respectiv în în Asia Pacific, în a doua jumătate a anului 2020. America a înregistrat cea mai mare creștere a valorilor tranzacțiilor de peste 200%, în principal datorită unor ”mega” tranzacții semnificative în a doua jumătate a anului.
  • Sursele netradiționale de creare a valorii, cum ar fi impactul factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG), sunt luate în considerare din ce în ce mai mult în luarea de decizii strategice și în due diligence, întrucât se concentrează pe protejarea și maximizarea randamentelor din evaluările ridicate și cererea acerbă.

Europa trebuie să devină o putere mondială în domeniul climatic

0

De Josep Borrell și Werner Hoyer

BRUXELLES – Lumea urmărește cu nerăbdare introducerea vaccinurilor împotriva
COVID-19 și așteaptă cu interes revenirea la normalitate după un an de restricții. Însă nu va exista niciodată un vaccin pentru cealaltă amenințare care pândește umanitatea: schimbările climatice.

Imaginile apocaliptice ale incendiilor forestiere din California și ale inundațiilor devastatoare din Bangladesh sunt vestitoare a ceea ce ne așteaptă dacă nu reușim să soluționăm urgența climatică. Dacă nu luăm măsuri drastice, astfel de catastrofe vor deveni mai frecvente și din ce în ce mai distructive. Schimbările climatice sunt, în plus, una dintre cele mai mari provocări geopolitice cu care ne confruntăm. Ca factori de multiplicare a conflictelor, ele alimentează instabilitatea sociopolitică, duc la presiuni din partea migrației, agravează nedreptățile la nivel mondial și pun în pericol drepturile omului și pacea, în special în statele fragile.

Climatologii au afirmat clar că, pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale (obiectivul Acordului de la Paris), nu se mai pot emite în lume decât 580 de gigatone de dioxid de carbon. Acesta este bugetul nostru de emisii de dioxid de carbon – pentru totdeauna. Cu toate acestea, la rata actuală a emisiilor mondiale de aproximativ 37 de gigatone pe an, ne vom epuiza bugetul până în 2032. Prin urmare, trebuie să trecem fără întârziere la decarbonizare. Întrucât planeta s-a încălzit deja cu 1,1 °C, temperaturile din multe regiuni crescând și mai mult, următorii zece ani reprezintă ultima noastră șansă de a aborda problema.

Uniunea Europeană este de decenii întregi un lider mondial în această privință și și-a menținut ambițiile chiar și în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Printre altele, UE a lansat ceea ce vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a numit pe bună dreptate „cel mai verde plan de stimulare din lume”. Prin Pactul verde european, UE și-a mărit totodată la 55 % obiectivul de reducere a emisiilor până în 2030 și s-a angajat să atingă nivelul de neutralitate a carbonului până în 2050.

Pentru a sprijini acest efort, statele membre au convenit să transforme Banca Europeană de Investiții (BEI) în banca pentru climă a UE. După cum a subliniat în Foaia de parcurs a băncii pentru climă 2021-2025, Grupul BEI își propune să mobilizeze investiții în valoare de o mie de miliarde EUR (1,2 mii de miliarde USD) în acțiuni climatice și în durabilitatea mediului în perioada 2021-2030. Este prima bancă multilaterală de dezvoltare din lume care își va alinia pe deplin operațiunile la Acordul de la Paris.

Cu toate acestea, pentru a fi cu adevărat eficace, Europa trebuie să completeze aceste eforturi interne cu o politică externă proactivă. Într-o lume în care UE generează mai puțin de 8 % din emisiile mondiale, eforturile noastre în domeniul climei nu se pot limita la continentul nostru. Dacă permitem ca cererea de energie din ce în ce mai mare din Africa și din unele părți ale Asiei să fie satisfăcută prin suplimentarea centralelor electrice pe cărbune sau pe gaz, finanțate de China sau de alții, speranța noastră de a limita încălzirea globală se va evapora la propriu. Trebuie să îi convingem pe partenerii noștri internaționali să își asume aceleași ambiții ca și noi și trebuie să îi îndemnăm – sau să îi ajutăm – să întreprindă acțiunile necesare.

În acest scop, Europa va trebui să își pună influența economică și diplomatică în slujba cauzei climatice, devenind o putere mondială în diplomația climatică. Trebuie să combinăm eforturile noastre în domeniul climei cu realpolitik-ul, recunoscând legăturile de netăgăduit dintre inovare și dezvoltarea durabilă. Numai prin inovare putem asigura competitivitatea viitoare a Europei și putem soluționa provocarea reprezentată de schimbările climatice atât în interiorul, cât și în afara frontierelor noastre. Și numai prin inovare și prin investiții verzi putem stimula reziliența economică în Africa și dincolo de ea.

Europa dispune de instrumentele necesare pentru a produce o schimbare la nivel mondial. Fiind una dintre cele mai mari piețe și unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume, UE are puterea de a stabili norme și standarde pentru bunurile și serviciile importate. Avem deja o gamă largă de acorduri comerciale și parteneriate strategice cu țări și regiuni din întreaga lume; împreună, UE și statele sale membre sunt cel mai mare donator mondial de ajutor pentru dezvoltare și de asistență umanitară. În cele din urmă, prin BEI, UE are la dispoziție cel mai mare creditor multilateral.

Resursele financiare ale BEI sunt imperios necesare. Potrivit Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, pentru a atinge obiectivele noastre pentru 2030 în materie de climă și dezvoltare durabilă, este necesară eliminarea unui deficit de investiții anual de aproximativ 2,5 mii de miliarde EUR. Nicăieri nu ne putem baza doar pe sectorul public, și cu atât mai puțin în regiunile mai puțin dezvoltate. Ca instituție de finanțare publică și pionieră în domeniul obligațiunilor ecologice, BEI are de jucat un rol important atât în redirecționarea finanțării private către proiecte de investiții durabile de pe întreg globul, cât și în asigurarea, prin expertiza sa bancară și tehnică, a faptului că toate proiectele sunt viabile economic.

Pentru a avea un impact la nivel mondial, UE trebuie să își folosească în mod energic toate instrumentele de care dispune. De exemplu, toate eforturile actuale ale UE de a remedia daunele sociale și economice cauzate de pandemia de COVID-19 în regiunile învecinate ar trebui să fie concepute și întreprinse având în minte agenda climatică generală.

În plus, alte bănci de dezvoltare ar trebui să urmeze exemplul BEI prin alinierea operațiunilor lor la obiectivele de la Paris, astfel încât să-și însușească direcții de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon și reziliente la schimbările climatice (sau, cel puțin, să evite să submineze tranziția verde).

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow din noiembrie va fi o etapă crucială pentru creșterea nivelului de ambiție la nivel mondial. Spre deosebire de alte COP anterioare, aceasta va fi mai puțin despre norme multilaterale noi și mai mult despre asigurarea faptului că un număr cât mai mare de țări – în special marii emițători – își consolidează angajamentele. Săptămâna viitoare, miniștrii de externe din UE vor discuta despre cum să dea tonul pentru a asigura succesul la Glasgow și cum să dezvolte diplomația noastră climatică și energetică astfel încât să promoveze dimensiunile externe ale Pactului verde european.

Accelerarea acțiunilor climatice și gestionarea tranziției energetice trebuie să se regăsească în centrul politicii externe a UE și în colaborarea noastră cu parteneri din întreaga lume și, în acest sens, salutăm decizia crucială a președintelui Biden de a adera din nou la Acordul de la Paris. Ceea ce facem astăzi va stabili cursul acțiunilor pentru decenii întregi. Intenționăm să facem din anul 2021 un an definitoriu, în care Europa să-și folosească întreaga greutate diplomatică și financiară în favoarea luptei mondiale împotriva schimbărilor climatice. După cum a afirmat secretarul general al ONU, António Guterres, aceasta este „provocarea definitorie a timpurilor noastre”.

Josep Borrell este Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Werner Hoyer este președintele Băncii Europene de Investiții.

Copyright: Project Syndicate, 2021.
www.project-syndicate.org

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România solicită Guvernului României reintrarea de urgență în legalitate

0

Prezentul Comunicat de presă are rolul de a semnala public derapajul legislativ al Guvernului României referitor la aplicarea Ordonanței de urgență nr. 130/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19.

Această Ordonanță a Guvernului a fost modificată anul trecut, în decursul a 5 luni de zile, prin alte două OUG-uri (nr. 174 și nr. 199), precum și prin Legea nr. 220/2020.

Deși reglementările europene și naționale în domeniul ”ajutoarelor de stat” și chiar OUG nr. 199/2020 instituie în sarcina Guvernului României obligația de a informa Comisia Europeană în vederea aprobării schemelor de ajutor de stat, România a notificat Comisiei doar modificările aduse OUG 130 prin propriile Ordonanțe (174 și 199), nu și modificările aduse prin Legea 220/2020, ceea ce o face inaplicabilă.

În acest moment, 29 ianuarie 2021 este termenul maxim ca IMM-urile să poată depune cereri de finanțare la Măsura 3 – ajutoare de investiții de câte 50.000 – 200.000 de euro.

Legea nr. 220/2020 aduce modificări esențiale Ordonanței 130, în sensul că introduce în lista codurilor CAEN eligibile și alte domenii economice (precum distribuția de bunuri de larg consum și producția vinurilor din struguri) și modifică 100% Anexa 4 – ”CRITERIILE DE SELECȚIE la finanțare ale proiectelor de investiții aferente măsurii 3”.

Articolul 45 din Constituția României consacră: ”accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.” Articolul 53 din Constituția României prevede că restângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăţi se poate realiza: ”numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”

Prin OUG nr. 130/2020 se finanțează sectoare economice total irelevante în contextul economic actual generat de epidemia de COVID-19, de exemplu vânzarea cu amănuntul a armelor și munițiilor sau închirierea de casete video și CD-uri, însă nu se finanțează distribuția de alimente sau producția vinurilor…

Asociația ACDBR a solicitat raspunsuri în data de 21 decembrie de la Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Economiei, Consiliul Concurenței, Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Avocatul Poporului, Primul Ministru, Președintele României, Comisia Europeană.

Toate instituțiile care au răspuns până acum indică Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ca principal responsabil în acest abuz al eludării notificării prevederilor legii 220/2020, însă de la această instituție nu am primit niciun răspuns oficial.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este administratorul ajutorului de stat instituit prin OUG nr. 130/2020 cu modificările și completările ulterioare. Paradoxal este că Ministrul Economiei, domnul Claudiu Năsui, fie nu a găsit încă soluții legale, fie nu a dorit să aplice prevederile Legii nr. 220/2020, deși, în calitate de deputat, domnul Claudiu Năsui a fost unul dintre susținătorii actualei forme a legii prin formularea de amendamente.

Subliniem că Legea nr. 220/2020 a fost aprobată de Parlament în unanimitate și promulgată de Președintele Republicii în cateva zile, deci factorul ”orgoliul politic” nu ar trebui să reprezinte un obstacol!

Subliniem că în viitorul apropiat România va trebui să identifice priorități și soluții strategice pentru a duce gradul de absorbție a fondurilor europene spre 100%, or, în condițiile în care neglijența în serviciu, incompetența, reaua-credință sau interesele partizane ale membrilor Guvernului vor fi la temelia Planului Național de Redresare și Reziliență, antreprenoriatul și cetățenii României vor fi marii perdanți de la masa Uniunii Europene.

Solicităm Primului Ministru, Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministrului Economiei, Președintelui Consiliului Concurenței să se reașeze la aceeași masă de discuții și să respecte legea. Compromisul partizan în aplicarea legii naționale și europene diminuează încrederea mediului de afaceri și a cetățenilor în autoritățile României.

Solicităm autorităților publice mai sus menționate următoarele:

  1. Notificarea Comisiei Europene a prevederilor Legii nr. 220/2020 prin care se modifică OUG nr. 130/2020
  2. Prorogarea termenului de 29 ianuarie pentru depunerea solicitărilor pe Măsura 3 – ajutoare de investiții,
  3. Aplicarea Legii nr. 220/2020 prin care se aprobă OUG nr. 130/2020.

ACDBR contribuie în context macroeconomic la asigurarea securității alimentare și la diminuarea deficitului de balanță comercială ale României prin supraviețuirea comerțului tradițional (independent), în contextul în care peste 65% din comerțul cu bunuri de larg consum pe teritoriul național se realizează prin supermagazinele firmelor multinaționale.

Ovidiu – Nicolae GHEORGHE

Președinte Asociația ACDBR

STUDIU Accenture: Companiile cu angajați care folosesc cu ușurință tehnologiile digitale obțin venituri mai mari și conduc topurile privind satisfacția clienților

Pandemia evidențiază o discrepanță imensă de 86% în ceea ce privește maturitatea digitală între companiile care se concentrează pe formare, leadership și sprijin cultural pentru angajații lor și cei care nu fac acest lucru

Angajații care lucrează de la distanță reprezintă aproape două treimi (60%) din forța de muncă. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre companii au politici de lucru la distanță la nivelul întregii organizații, unul din trei angajați folosind propriul dispozitiv pentru muncă, potrivit unui nou raport Accenture (NYSE: ACN).

Raportul, intitulat „Honing Your Digital Edge”, include un sondaj realizat pe un eșantion de 5.400 de angajați și 12 CIO (Chief Information Officer) din nouă industrii și 12 țări. Potrivit acestuia 25% dintre angajați se confruntă periodic cu probleme în ceea ce privește tehnologiile de lucru la distanță. Companiile identificate ca fiind fluente digital au o probabilitate de 5,4 ori mai mare să prognozeze o creștere ridicată a veniturilor în următorii trei ani, sunt considerate un loc de muncă foarte bun de către majoritatea angajaților (69%) și conduc topurile de satisfacție a clienților (68%).

Fluența digitală reprezintă măsura în care persoanele adoptă și folosesc tehnologiile digitale pentru a deveni mai informate, mai conectate și mai eficiente. Companiile care pun accent pe fluență digitală au angajați mai activi și conduc la capitolul inovație și servicii pentru clienți.

„Când a lovit pandemia, toată lumea a trebuit să acționeze rapid și să-și accelereze transformările digitale, cu toate acestea, puține companii erau suficient de mature digital pentru a se deplasa la scara și viteza necesare tranziției și deblocării valorilor”, declară Eva Sage-Gavin, Global Talent & Organization / Human Potential lead la Accenture. „Ca să aibă succes în condițiile actuale, companiile trebuie să își perfecționeze abilitățile digitale, sprijinindu-i pe angajații lor să identifice oportunități de consolidare a abilităților și de dezvoltare a potențialului și ingeniozității.”

Ce presupune fluența digitală


Pentru a ajuta companiile să ia măsuri care să le îmbunătățească perspectiva și viteza necesare supraviețuirii și dezvoltării, raportul Accenture prezintă un cadru de lucru care integrează oportunitățile digitale ale unei organizații. Cele patru elemente de bază ale fluenței digitale includ: Fundații digitale, Operațiuni digitale, Leadership și cultură digitală și Coeficientul tehnologic al forței de muncă.

„Deși transformarea digitală a fost o prioritate în ultimii ani, există încă un decalaj major între fundația tehnologică de care dispune o companie și abilitățile sau instrumentele digitale de care au nevoie angajații pentru a fi creativi în noile condiții de lucru”, a spus Emma McGuigan, Intelligent Platform Services lead la Accenture. „Promovarea unei forțe de muncă fluente din punct de vedere digital înseamnă reducerea acestui decalaj al companiei de multe ori pornind de la vârf. CIO-ul este esențial pentru a realiza acest lucru, transformându-și rolul de la simpla dotare a angajaților cu infrastructură digitală la valorificarea entuziasmului lor de a stimula inovația în companie.”


Citiți raportul complet la https://www.accenture.com/ro-en/insights/consulting/honing-digital-edge

Despre cercetare

Sondajul Accenture 2020 privind reziliența forței de muncă globale își propune să înțeleagă mai bine mentalitățile, caracteristicile și pârghiile organizaționale de care este nevoie pentru o forță de muncă adaptată la digital. Am analizat peste 5.400 de angajați din 12 arii geografice în perioada mai – august 2020. Zonele cercetării noastre includ Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Japonia, Singapore, Spania, Marea Britanie și Statele Unite. În plus, cercetarea acoperă nouă sectoare: bănci / piețe de capital; comunicații, mass-media și tehnologie; asigurări; bunuri de consum și servicii; high tech; retail; aerospațial și apărare; energie; petrol și gaze.



Despre Accenture

Accenture este o companie globală de servicii profesionale cu abilități de top în domeniul digital, cloud și securitate. Combinând experiența fără egal și experiența specializată în peste 40 de industrii, oferim servicii de strategie și consultanță, servicii interactive, tehnologie și operațiuni – toate bazate pe cea mai mare rețea din lume de centre de tehnologie avansată și operațiuni inteligente. Cei 514.000 de angajați îndeplinesc promisiunea tehnologiei și a ingeniozității umane în fiecare zi, deservind clienții din peste 120 de țări. Îmbrățișăm puterea schimbării pentru a crea valoare și succes pentru clienții noștri, oameni, acționari, parteneri și comunități. Vizitați-ne la www.accenture.ro.