Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, transmis la Summit-ul Administratorilor de Fonduri din România, prezentat de Directorul Direcției de Comunicare și Relații Interinstituționale al Autorității, domnul Daniel Apostol

23 septembrie 2020

Domnule Ministru secretar de stat,

Domnule Horia Gusta,

Stimați participanți,

Doamnelor și domnilor,

dați-mi voie să vă transmit mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu:

„Înainte de toate, trebuie să salut și cu această ocazie câștigarea de către BVB a statutului de piață emergentă. Pentru economia românească și pentru piața de capital autohtonă se deschid astfel noi perspective, concrete, pentru dezvoltarea economiei românești.  Piața de capital trebuie să ajungă un motor al economiei care oferă sursă de finanțare companiilor, precum și un loc de investiții pentru societățile de asigurare, respectiv pentru fondurile de pensii, ceea ce poate conduce în mod direct și indirect la creșterea economică a României.

Subliniez și astăzi că Bursa de Valori București trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european. Pentru acest lucru este nevoie de o lichiditate mai mare, iar aceasta se poate obține prin oferirea de active de calitate, printr-o implicare mai activă a statului român la dezvoltarea acestui sector financiar.

Elaborarea unei strategii naționale pentru piața de capital este unul dintre proiectele importante pe care Autoritatea, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, îl promovează pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și facilitarea accesului la finanțare pentru toate tipurile de  investitori.

Reamintesc totodată că Autoritatea de Supraveghere Financiară are ca obiectiv principal asigurarea stabilității, competitivității și bunei funcționări a piețelor de instrumente financiare, promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în instrumente financiare, precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase.

Este însă un moment bun să vă spun că Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează modul în care tehnologia a transformat produsele și serviciile pentru a promova cele mai noi practici în domeniu.

Într-un context macroeconomic global, dar și european greu încercate de incertitudini, stabilirea unor condiții favorabile, mai puțin birocratice și mai puțin costisitoare (de ex: introducerea de către  Autoritatea de Supraveghere Financiară a posibilității pentru subscrierea unităților de fond prin mediul online), pentru fondurile de investiții și pentru consumatori, poate ajuta această industrie să se dezvolte, cu impact pozitiv și asupra altor segmente ale pieței financiare (de ex: Bursa de valori).

Dintre segmentele pieței de capital, în ultimii ani, piața organismelor de plasament colectiv a avut o dezvoltarea mai accelerată și s-a bucurat de o creștere importantă a activelor administrate pe termen lung, în ciuda turbulențelor generate de contextul COVID-19.

Deși piața este încă dominată de fondurile de instrumente cu venit fix, lipsindu-i gradul de sofisticare și diversitatea de produse de acumulare și investire întâlnite pe piețele mai dezvoltate, trebuie scoasă în evidenta importanța industriei fondurilor de investiții în procesul de economisire, mai ales în condițiile unui mediu financiar caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor.

Un alt element important, care poate duce la dezvoltarea industriei fondurilor de investiții este creșterea gradului de incluziune financiară. În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează și modul în care tehnologia a transformat produsele și serviciile pentru a promova cele mai noi practici în domeniu care să ajute la dezvoltarea piețelor financiare nebancare prin diversificarea produselor și prin posibilitatea utilizării celor mai noi tehnologii.

Prin acest demers ne dorim să ne asigurăm că atât persoanele fizice, cât și micile afaceri pot beneficia de servicii financiare accesibile și eficiente.

Acestea fiind spuse, urez mult succes tuturor investitorilor din România”.

„Creșterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în contextul pandemic dat, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit”, este de părere Președintele CONAF, Cristina Chiriac (foto).

Este cunoscut faptul că bugetul de stat este deja afectat de situația creată de efectele pandemiei, iar dacă România dorește să continue drumul european spre dezvoltare, spre atragere de investiții şi să își întărească încrederea şi potențialul economic câștigate în faţa cetățenilor proprii, dar şi a partenerilor externi, trebuie să dea dovadă de prudență şi predictibilitate.

Se impune o analiză profundă a riscurilor la care este supus mediul economic şi pentru care este necesară creionarea unei strategii care să nu împovăreze şi să nu sufoce mediul de afaceri sau bugetul statului prin decizii de creșteri salariale, ale pensiilor, care nu vor putea fi în realitate susținute şi onorate fără a provoca o prăbușire economică fără precedent.

Președintele CONAF a declarat: „Fie că vorbim de creșteri salariale sau de pensii, în timp de pandemie, o creștere este o măsura iresponsabilă. Conștientizăm nevoia ca pensiile din România să fie crescute și aceasta să se reflecte direct în sporirea nivelului de trai, însă momentul acesta nu este cel mai potrivit. Evoluția economiei la nivel mondial este una negativă, lucru reflectat în indicatorii macroeconomici ai României. Ca urmare, pentru a acoperi cheltuiala cu majorarea pensiilor, guvernul va trebui să se împrumute și mai mult la un nivel al dobânzilor pe plan internațional în creștere. Ar fi bine dacă am putea discuta de o răspundere a aleșilor din parlament, care promovează astfel de măsuri fără o analiză amănunțită a efectelor în lanț pe care le produc astfel de măsuri populiste.”

***

CONAF – www.conaf.ro, reuneşte interesele femeilor antreprenori, promovează și susține antreprenoriatul românesc, deschizând orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. Confederația a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business. CONAF are în componeță sa, 2 federații patronale, 6 Patronate și 5 Asociații nationale și 9 sucursale.

• Păstrarea calității rețelei și a percepției pozitive din partea clienților sunt elemente esențiale în atingerea obiectivelor comerciale
• 78% dintre respondenții din sectorul telecomunicațiilor își regândesc planurile de transformare digitală pe fondul pandemiei
• Alte riscuri pentru industrie: tulburările geopolitice, modificarea imperativelor legate de confidențialitatea datelor și definirea viziunii 5G

Companiile din sectorul telecomunicațiilor au reușit să facă față exploziei gradului de utilizare a rețelelor în timpul pandemiei, cu toate acestea, presiunea de a menține reziliența infrastructurii rețelei și de a-și extinde acoperirea reprezintă principalele provocări ale acestui sector, conform raportului EY „Principalele 10 riscuri în sectorul telecomunicațiilor în 2020”.

Raportul îmbină cunoștințele de specialitate ale EY în acest sector și informațiile obținute în urma unor sondaje derulate în rândul consumatorilor, punctând cele mai mari amenințări cu care se confruntă, în prezent, operatorii din această industrie.

În contextul măsurilor de izolare impuse în întreaga lume, care au declanșat creșteri ale traficului de până la 70%, operatorii de telecomunicații și-au asumat cu succes un important rol social, în calitate de furnizori de servicii de conectivitate. Dar, având în vedere că o mare parte dintre consumatorii din Regatul Unit (42%) au declarat că operatorii ar trebui să-și concentreze resursele asupra menținerii calității serviciilor de internet în bandă largă, iar o treime (32%) dintre consumatorii din SUA și-au exprimat rezervele în ceea ce privește fiabilitatea, viteza și stabilitatea conexiunii la internet la domiciliu de la începutul pandemiei, companiile din sectorul telecomunicațiilor trebuie să facă mai multe eforturi pentru a păstra percepția pozitivă a clienților asupra serviciilor pe care le oferă.

Prin urmare, pentru a avea succes pe mai departe, se impune o nouă gândire a business-ului, cu noi competențe asociate, în care promisiunea față de clienți să se schimbe de la asigurarea vitezei, la asigurarea fiabilității.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România (foto): „Analiza este actuală şi pentru jucătorii de telecom din România, unde avem o comunitate largă de specialişti în tehnologie şi în analiza de date. Pe fondul schimbărilor dese ale tehnologiei, ale priorităţilor de business şi ale competențelor necesare personalului, transformările digitale tind să fie efectuate disparat în cadrul organizaţiilor, fără un cadru coerent de coagulare a beneficiilor şi, drept urmare, fără un impact major în rezultatele operaţionale ale întregii firme. Recomandăm tuturor executivilor să aloce timp, buget şi resurse umane pentru a defini o strategie integrată la nivel de companie pentru transformarea digitală şi pentru concentrarea pe nevoile clienților, împreună cu un plan  de implementare ambiţios, dar realist, cu resurse dedicate.”

Realizarea planurilor de transformare pe fondul tulburărilor geopolitice

Incapacitatea de a scala proiectele de digitalizare se situează pe locul al doilea pe radarul riscurilor identificate. Pandemia provocată de COVID-19 alimentează această tendință, având în vedere că, în prezent, 78% dintre operatorii telecom își regândesc sau adaptează viteza programelor de automatizare și de transformare digitală. În pofida acestei reevaluări, se mențin barierele din trecut, inclusiv lipsa abilităților necesare în analiza de date și inteligența artificială.

Escaladarea tulburărilor geopolitice și concurențiale ocupă locul al nouălea în clasament și reprezintă, de fapt, o temă care stă la baza principalelor zece riscuri. Pe fondul perturbărilor suferite de lanțurile de aprovizionare cu echipamente de rețea, generate de forțele comerciale globale, există temeri că lansările tehnologiei 5G ar putea fi amânate. În același timp, actorii din sectorul tehnologic fac demersuri pentru a exercita un control mai mare asupra lanțurilor de valoare, iar nou intrații pe piața telefoniei mobile continuă să scadă tarifele pentru a câștiga cotă de piață.

Construirea încrederii și definirea viziunii 5G, esențiale în atingerea obiectivelor comerciale

Un alt risc important, clasat pe locul al cincilea în top, vizează subestimarea schimbărilor imperativelor legate de protecția vieții private, de securitate și încredere. Mai puțin de jumătate dintre consumatorii din Regatul Unit (47%) consideră că dețin controlul asupra datelor lor din mediul online, iar rapoartele privind problemele legate de confidențialitatea datelor în contextul utilizării diverselor aplicații și a platformelor de apeluri video au sporit îngrijorările în timpul pandemiei.

Raportul subliniază că jucătorii din industrie nu fac legătura dintre încrederea clienților și creșterea veniturilor. Aproape jumătate dintre companiile de telecomunicații (46%) consideră că securitatea cibernetică este, mai degrabă, o cerință legală sau o necesitate în situații de criză și nu o inițiativă proactivă.

Pe poziția a șaptea se situează colaborarea ineficientă cu nișele de piață și cu sectorul public, adeseori din cauza unui grad de conștientizare redus în ceea ce privește beneficiile tehnologiei 5G. Potrivit raportului, deși diferite sectoare se află în diverse etape de investiție în tehnologia 5G, toate au nevoie de sprijin în concretizarea oportunităților pe care le au la dispoziție.

În același timp, 80% dintre companiile din toate nișele de piață doresc ca furnizorii de tehnologie 5G să definească o viziune mai coerentă în acest domeniu, ceea ce evidențiază necesitatea unui dialog mai clar.

Printre celelalte riscuri clasate pe primele zece locuri se numără: eșecul în redefinirea politicilor privind forța de muncă și în asigurarea incluziunii (locul trei în clasament), eșecul în eficientizarea cheltuielilor de capital și în recuperarea investițiilor în rețea (locul al patrulea), gestionarea deficitară a așteptărilor investitorilor și ale acționarilor (locul al șaselea), incapacitatea de adaptare la un cadru legislativ în schimbare (locul al optulea) și eșecul în valorificarea schimbărilor în structura pieței (locul al zecelea). Raportul integral poate fi consultat aici.

Despre raport

Raportul „Principalele 10 riscuri în sectorul telecomunicațiilor în 2020” face parte dintr-o serie permanentă de rapoarte, menite să identifice cu exactitate cele mai critice riscuri cu care se confruntă sectorul telecomunicațiilor. Analiza se bazează pe un program de cercetare a sectorului, făcând apel la concluziile studiilor realizate de EY în rândul consumatorilor și companiilor din domeniu și exploatându-le prin intermediul perspectivelor profesioniștilor din domeniu. Riscurile sunt clasificate prin intermediul radarului de riscuri EY, care organizează factorii de risc pe patru domenii:

1. Amenințări legate de conformitate: generate de politicile din domeniu, de reglementările legale sau guvernanța corporativă
2. Amenințări operaționale: care au un impact asupra proceselor, sistemelor, angajaților și lanțului valoric general al afacerii
3. Amenințări strategice: care au legătură cu clienții, concurenții și investitorii
4. Amenințări financiare: care rezultă din volatilitatea piețelor, ecosistemelor și investițiilor.

Piața de gaze naturale trece printr-o transformare puternică, care va continua și în perioada următoare. Vom asista la creșteri ale prețului gazului marfă față de prețurile actuale, fără ca această creștere să fie resimțită de majoritatea consumatorilor casnici de gaze. Nu vor fi probleme în asigurarea cu gaze a consumatorilor datorită cantităților mari de gaze din depozitele de înmagazinare și a dezvoltării infrastructurii de transport gaze, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Prognozele meteorologice pentru Europa Centrala și de Est pentru iarna 2020/2021 arată o iarnă blândă cu episoade severe de frig și viscol, astfel încât cererea de gaze în această regiune se va situa probabil la nivelul cererii din ultimii ani. Evoluția prețului gazelor în regiune va urma un ușor trend ascendent, odată cu creșterea cererii, însă, cel mai probabil prețul mediu al gazelor în lunile de iarnă nu va depăși 14 -15 euro/MWh (68 – 72,75 lei/MWh).

România se înscrie în același scenariu arată un studiu realizat Asociația Energia Inteligentă, astfel că prețul gazelor naturale pentru iarna 2020 / 2021 va fi similar cu cel din iarna precedentă.

”Pentru consumatorul final de gaze din sectorul casnic, nu întrevăd schimbări semnificative la nivelul prețului pe care acesta o să-l plătească. Prețul gazelor va fi la un nivel aproape identic pentru majoritatea consumatorilor casnici cu cel plătit în iarna 2019/2020” a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.

Cu o prognoză meteorologică de iarnă ușoară, dar cu episoade de frig și viscol, țara noastră va înregistra probabil un consum similar ultimelor ierni, cu maxime de consum în zilele friguroase. Cantitatea mare de gaze depozitate în depozitele din România (peste 90% din capacitatea depozitelor), temperaturile ridicate prognozate pentru lunile octombrie și noiembrie 2020, dar și costurile ridicate ale gazelor din depozite, probabil vor duce la deschiderea depozitelor abia către luna decembrie 2020, ceea ce va face ca disponibilul de gaze din înmagazinare la nivelul lunilor ianuarie și februarie 2021 (lunile cu consumurile cele mai mari la nivel zilnic) să fie la un nivel de 25-30 mil mc/zi. Acest lucru va permite teoretic acoperirea consumului de gaze al României exclusive din intern, în majoritatea zilelor de iarnă. În zilele cu temperaturi foarte scăzute (dacă numărul consecutive al acestora nu va depăși 7 zile), România va avea nevoie de 5-15 mil mc/zi gaze din import, gaze care nu ar trebui să fie (exceptând accidentele) o problemă în a fi achiziționate din import având în vedere prețul comparativ al gazelor din import cu prețul din România, dar și importantele modificări în infrastructura românească care vor asigura curgerea mai rapidă a gazelor din Ungaria către principala zonă de consum din România, București – Ploiești, urmare a stațiilor de comprimare montate în sistemul românesc de transport și a construcției BRUA. Este posibil ca alte zone ale României să aibă de suferit datorită configurației actuale a sistemului de transport.

Evoluția prețului marfă a gazelor naturale în România (exclusiv servicii) va urma un trend ascendent în lunile următoare putând atinge un preț maxim de 81,65 lei/MWh în iarna 2020/2021. Această previzionare nu ia însă în calcul scenariul întreruperii activităților economice cu scopul de a opri răspândirea virusului SARC-COV-2.

”În această analiză nu am luat în calcul scenariul (posibil în opinia mea) de oprire a activităților datorită Crizei Valului II Covid, aspect care va determina scăderi ale cererii de energie și va genera o ofertă mai ridicată decât cererea cu diminuare prețului la gaze marfă” a explicat Dumitru Chisălită.

În ultimele luni, piața de gaze naturale a prezentat o evoluție atipică, cauzată de multiplele modificări legislative, supraofertei de gaze datorată iernii blânde 2010/2020 și cantităților mari de gaze depozitate anterior datei de 31 decembrie 2019, ca urmare a pericolului existent la acel moment de oprire a gazelor prin Ucraina, la care se adaugă pentru iarna 2020/2021 importantele modificări ale capacităților de transport prin finalizarea noilor rute de transport și permisivitatea creșterii și diversificării cantităților de gaze în Europa Centrală și de Est (Turkish Stream, TAP, TANAP, LNG, etc.).

Asociația Energia Inteligentă reunește profesioniști din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, care militează pentru un preț corect al gazelor naturale și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România. Misiunea asociației este de a contribui la o bună informare a consumatorilor de gaze și de energie din țara noastră.

Adunarea Generală a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) reunită în şedinţă astăzi, 21 septembrie 2020, a votat noua componenţă a Consiliului Director ca urmare a completării celor două posturi vacante de membru. Conducerea Consiliului Director al ARB este asigurată de dl. Sergiu Oprescu, Președinte al Consiliului Director, dna. Luminița Runcan, Vicepreședinte, dl. Francois Bloch, dna. Mihaela Bitu și dl. Dan Sandu aleși în calitate de membri, la care se adaugă începând de astăzi dna. Mioara Popescu și dl. Cristian Agalopol.
Consiliul Director este organul deliberativ şi decizional al ARB, durata mandatului membrilor fiind de trei ani. Dl. Radu Grațian Ghețea ocupă funcția de Președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor. Conducerea executivă este asigurată de Preşedintele Executiv, dl. Florin Dănescu.
Asociaţia Română a Băncilor și membrii săi au venit în întâmpinarea nevoilor din ce în ce
mai complexe ale populației, companiilor și statului român pentru contracararea efectelor negative determinate de contextul pandemic. Aproximativ 22% din creditele în derulare acordate populației au beneficiat de suspendarea obligațiilor de plată lunare, iar pe zona corporate procentul este de 28%.
Sectorul bancar românesc a intrat pregătit în această criză de sănătate determinată de
pandemia COVID-19, indicatorii de solvabilitate și lichiditate înregistrând valori superioare mediilor europene. Lichiditatea imediată era de 43,8%, la finele anului 2019, în timp ce indicatorul de solvabilitate atingea 22%. La finele primelor șase luni din anul 2020, solvabilitatea sistemului bancar era în creștere, până la 22,76%, mai mult decât dublu față de nivelul minim necesar. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante s-a majorat la 60,6%, la sfârșitul anului trecut, înregistrând valori semnificativ superioare mediei europene (44,6%), în timp ce rata creditelor neperformante tinde spre media europeană.
Responsabilitatea în alocarea resurselor va fi definitorie în evoluția sistemului bancar și a
economiei României în perioada post criză de sănătate. Aceste măsuri au rolul de a conserva capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Națională, de a rămâne solid capitalizate și cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naționale și internaționale pentru a evita afectarea stabilității financiare.
Asociația Română a Băncilor concentrează întreaga piață bancară din România și s-a extins
prin includerea a nouă membri afiliați, companii non-bancare. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. Asociația Română a Băncilor are o tradiție de aproape trei decenii și este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și a 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 24 de comisii tehnice.