Nestlé anunță că
de-acum „folosește doar ouă de la găini crescute la sol pentru Divizia de
produse alimentare din Europa, îndeplinindu-și angajamentul asumat în 2017”. În acest fel, Nestlé
se alătură organizației internaționale Compassion
in World Farming și altor companii de top din industria alimentară care
solicită „factorilor de decizie din Uniunea Europeană să elimine treptat
utilizarea cuștilor în creșterea animalelor, începând cu găinile ouătoare”.
Magdi Batato,
vicepreședinte executiv al Nestlé și șef de operațiuni:
„Suntem mândri să folosim 100% ouă de la găini crescute
la sol în produsele noastre alimentare din Europa. Susținem pe deplin
inițiativa Compassion in World Farmingde a scoate în afara legii cuștile pentru găinile ouătoare. Împreună
cu societatea civilă, fermierii și clienții noștri vom continua să îmbunătățim
calitatea vieții animalelor de fermă pentru a stimula progresul și pentru a
asigura cele mai înalte standarde agricole posibile pe lanțul nostru de
aprovizionare”.
Nestlé subliniază
că apelul „a fost inspirat de rezultatele inițiativei cetățenești europene End
The Cage Age, care solicită interzicerea cuștilor în creșterea animalelor din
Europa. În 2018, peste 170 de ONG-uri europene s-au alăturat
inițiativei și au colectat 1,4 milioane de semnături verificate, devenind
astfel prima inițiativă cetățenească europeană de succes privind bunăstarea
animalelor de fermă”.
De asemenea, Nestlé
informează că „folosește anual aproximativ 4.500 de tone de ouă în Europa pentru
mărcile sale alimentare, inclusiv maioneza de la Maggi și câteva produse pe
bază de plante din portofoliul Garden Gourmet. Compania
și-a stabilit obiectivul de a folosi numai ouă de la găini crescute la sol pentru
toate produsele sale alimentare la nivel global până în 2025 și de a continua
să îmbunătățească calitatea vieții animalelor de fermă”.
EY Future Consumer Index: Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor: mutarea în afara orașelor, cumpărăturile online, importanța acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității.
La un an de la debutul pandemiei, în topul
priorităților consumatorilor de la nivel global se află prețurile accesibile
(32%) și sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%)
și experiențele personale (12%). În prezent, consumatorii sunt mai preocupați
decât în urmă cu patru luni de sănătatea lor, de familie și de viitorul lor,
potrivit celei de-a șasea ediții a EY Future Consumer Index, un
studiu realizat pe un eșantion de 14.500 de consumatori din 20 de țări, în
intervalul ianuarie – februarie 2021.
Consumatorii
sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile
de bază, finanțele personale și libertățile fundamentale
Procentul celor care cred că vor trăi încă un
an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie
2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariției vaccinurilor.
Studiul constată de asemenea că, din cauza
pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul
la necesitățile de bază, de finanțele personale și libertățile fundamentale.
Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenții din
India și Brazilia au fost în mod constant mai preocupați de toate aceste
aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce
oamenii din alte țări sunt acum mai îngrijorați în privința sănătății familiei
lor decât erau în urmă cu patru luni (creștere de 4% în SUA și de 5% în
Japonia). Respondenții din China și Germania au declarat că sunt tot mai
preocupați de situația lor financiară (creștere de 4%) și de libertatea de a se
bucura de viață (creștere de peste 10%) față de octombrie 2020.
În acest context, aproape jumătate dintre
consumatori (48%) consideră că viața după perioada de vaccinare va fi mai bună
decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de
COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în
afara orașelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanță acordată sănătății,
prețurilor accesibile și sustenabilității. Având în vedere aceste date,
companiile trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă consumatorii și să fie mai
curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-și afacerile în funcție
de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.
Atitudinea
față de vaccinarea împotriva COVID-19 diferă între zonele geografice și
categoriile de venituri
Majoritatea respondenților la nivel global
(91%) intenționează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „rețineri”, iar
9% nu intenționează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii crește
până la 15% în SUA și până la 19% în Franța, dar scade la 3% în China, 5% în
Brazilia și 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează
această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele
efecte secundare (29%) și neîncrederea în siguranța vaccinurilor (19%).
Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate
și între consumatorii cu venituri mari și cei cu venituri mici și se leagă cu încrederea
în instituții. Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenții cu
venituri mici intenționează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate
față de 54% dintre respondenții cu venituri mari. Este posibil ca această
situație să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenții cu venituri mici
au mai puțină încredere sau deloc în autorități, față de 28% în cazul respondenților
cu venituri mari.
În pofida acestei reticențe, majoritatea
respondenților (56%) ar fi mai dispuși să cumpere din magazinele care impun
angajaților să se vaccineze, iar 48% dintre respondenți consideră că cei care
refuză vaccinarea se comportă egoist.
Majoritatea
consumatorilor vor acorda prioritate prețurilor accesibile sau sănătății
După pandemie, prețurile accesibile (32%) și
sănătatea (25%) vor rămâne priorități pentru consumatori atunci când fac
cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie
2020, când 30% dintre respondenți au declarat că vor acorda mai multă atenție
prețurilor accesibile și 26% sănătății, decât sustenabilității, impactului social
și experiențelor personale.
Prețuri accesibile. Peste jumătate dintre
respondenți (58%) intenționează să fie mai atenți și mai prudenți pe termen
lung cu cheltuielile lor și 63% au declarat că prețul va fi cel mai important
criteriu de achiziție pentru ei în următorii trei ani.
Sănătate. 57% dintre respondenți își doresc să
facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce privește achizițiile de
produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine” va
reprezenta cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani. 62%
sunt dispuși să își pună la dispoziție datele cu caracter personal pentru a
obține recomandări de produse mai sănătoase.
Sustenabilitate. 49% dintre respondenți vor
acorda prioritate mediului și schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc
și prin produsele pe care le achiziționează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi
cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani.
Impactul social. 56% vor fi mai dispuși să
cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact
pozitiv asupra societății, 38% vor cumpăra mai mult de la organizații cu impact
pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe,
iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.
Experiențe. 37% vor fi mai puțin inclinați să
se implice în experiențe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la
cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate și siguranță, iar 76% și-au
schimbat modul în care se distrează.
Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță, EY România: „Având în vedere că programul de vaccinare progresează diferit în întreaga lume, consumatorii nu par să-și fi schimbat preferințele de achiziție – accesibilitatea și sănătatea ocupă încă pozițiile de top. În timp ce mulți au fost afectați financiar, accentul pe alegeri sănătoase (prezent înainte de pandemie și până astăzi) pare să rămână și va influența sortimentele și mixul lanțurilor de aprovizionare ale retailerilor. Mai mult, trei sferturi dintre respondenți au menționat că și-au schimbat modul în care se relaxează (mai puțin timp în restaurant, baruri, la film etc.) și vedem, de asemenea, o creștere a băuturilor fără alcool / cu conținut scăzut de alcool în obiceiurile de consum, în special în Asia de Sud-Est, dar mai nou, și în Europa.”
Cristian Carstoiu, EY Romania
Pandemia provocată de COVID-19 a modificat
comportamentele consumatorilor și a făcut mai mult decât să încurajeze
„consumul de acasă” prin intermediul comerțului electronic. Consumatorii își
construiesc acum întregul lor stil de viață în jurul locuințelor lor, acestea
fiind locul unde muncesc, se distrează și se mențin sănătoși. Peste jumătate
dintre respondenți (56%) plănuiesc să se mențină în formă acasă după trecerea
pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenționează să își schimbe
electrocasnicele și mobilierul și 30% speră să lucreze mai mult de acasă în
viitor.
Cea mai recentă
ediție a studiului EY Future Consumer Index este disponibilă la ey.com/futureconsumerindex6.
_________________
Despre
EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de
servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de
birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul
fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la
nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim
clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga
lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie
și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem
birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a
afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată
antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale
reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie,
la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The
Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com
Despre EY Future Consumer
Index
Studiul
EY Future Consumer Index urmărește modificarea atitudinii și comportamentelor
consumatorilor pe orizonturi de timp și piețe globale, identificând noile
segmente de consumatori care își fac apariția. Acesta oferă periodic indicatori
longitudinali și o perspectivă unică în ceea ce privește schimbările care sunt
reacții temporare la criza COVID-19, schimbările care indică modificări
fundamentale și cum ar putea arăta consumatorii de după criza COVID-19. În
cadrul celei de șasea ediții a EY Future Consumer Index, au fost intervievați
14.483 de consumatori din SUA, Regatul Unit, Canada, Brazilia, Franța, Italia,
Germania, Spania, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, India, Emiratele Arabe
Unite, Arabia Saudită, China, Indonezia, Japonia, Australia și Noua Zeelandă în
săptămâna 25 ianuarie – 4 februarie 2021.
O cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii a devenit subiect de interes pentru Organizația Națiunilor Unite. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă științifică „Environmental Research” și încărcat pe platforma centrului ESDAC al Comisiei Europene.
Acesta a fost realizat de un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice prestigioase din țară și din străinătate sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie.
Rezultatele științifice obținute în
cadrul acestei analize globale complexe au atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării
(„United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală
în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite,
fiind considerate importante pentru comunitatea științifică internațională și
pentru politicile mondiale de combatere a degradării terenurilor.
Echipa care a realizat cercetarea a
pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea
securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale
de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală,
continentală și națională.
Plecând de la această ipoteză și
ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost
investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii
studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la
nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea
biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.
Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate
care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost
investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de
degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea
(afectarea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea
(sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile)
suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii.
Prin intersecția geostatistică a unor
baze globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii
au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru
agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii,
care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent.
În același timp, aceștia au
constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui
impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale
planetei.
Studiul efectuat a evidențiat
inclusiv faptul că cele două procese menționate afectează simultan încă 7% din
terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare
a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.
Rezultatele obținute de echipa
coordonată de lect. univ. dr. Remus Prăvălie au fost acceptate și încărcate
inclusiv pe platforma centrului ESDAC(„European
Soil Data Centre”) al Comisiei Europene, după ce au fost diseminate în
articolul „Arable lands under the pressure of multiple land degradation
processes. A global perspective”, publicat în prestigioasa revistă științifică
„Environmental Research”.
Pe lângă lect. univ. dr. Remus
Prăvălie, care are calitatea de prim-autor și coordonator al studiului, și-au
adus contribuția în cadrul acestei cercetări globale alți nouă specialiști în
domeniu, afiliați la instituții academice renumite din țară și din străinătate.
Astfel, printre coautorii studiului
se numără Cristian Patriche (Academia Română, Filiala Iași), Pasquale Borrelli
(Departamentul de Științe ale Pământului și Mediului / „Department of Earth and
Environmental Sciences”, Universitatea din Pavia, Italia, respectiv
Departamentul de Mediu Biologic / „Department of Biological Environment”,
Universitatea Națională Kangwon, Coreea de Sud), Panos Panagos (Directoratul
pentru Resurse Sustenabile al Uniunii Europene / „Directorate for Sustainable
Resources”, „Joint Research Centre”, Ispra, Italia), Bogdan Roșca (Academia
Română, Filiala Iași), Monica Dumitrașcu (Institutul de Geografie al Academiei
Române, București), Ion-Andrei Niță (Administrația Națională de Meteorologie,
București), Ionuț Săvulescu (Facultatea de Geografie, UB), Marius-Victor Bîrsan
(Administrația Națională de Meteorologie, București) și Georgeta Bandoc
(Facultatea de Geografie, UB).
Coordonatorul studiului, lect. univ.
dr. Remus Prăvălie, s-a implicat în ultimii ani în mai multe proiecte
științifice care au vizat evaluarea interdisciplinară a efectelor schimbărilor
climatice asupra degradării terenurilor arabile, declinului agricol sau
diminuării productivității pădurilor, la nivel național, european și global.
Una din 10 campanii promoționale este efectuată la această oră cu ajutorul unei platforme automatizate, arată agenția de comunicare interactivă Interactions. Perspectiva este în doi ani ponderea să ajungă la trei din 10.
Adrian Alexandrescu, Managing Partner Interactions și Senior Partner al Mediapost Martech, subliniază: „Există deschidere pentru integrarea noilor tehnologii în România, iar până în prezent am implementat promoții cu 37 de clienţi în țară, cu 7 în Bulgaria, 2 în Portugalia şi unul în Franţa. La nivel global, 68% dintre business-uri folosesc o formă de automatizare în activitățile curente de marketing și se estimează o creștere la an de 31%. România nu se află încă la același nivel de adoptare a platformelor automatizate, dar tendința de creștere este clară și intenționăm să o valorificăm prin soluțiile oferite de noi”.
Adrian Alexandrescu, Senior Partner MediaPost Martech
Între beneficiile platformelor de automatizare a campaniilor promoționale se evidențiază „reduceri ale bugetelor de până la 90%, în condiții de creștere cu 30% a ratei de succes și diminuarea considerabilă a timpului alocat”.
Interactions argumentează: „Câtă vreme o campanie automatizată reduce de 5-10 ori bugetele de marketing, aducând economii de câteva mii de euro pentru fiecare promoție, iar în plus poate fi implementată de 20-30 de ori mai rapid decât printr-un website „custom made”, tendința de dezvoltare a acestor soluții este din ce în ce mai evidentă. Acestor avantaje li se adaugă faptul că utilizarea unor platforme de automatizare a promoțiilor satisface nevoile legate de segmentarea mai precisă a publicului vizat, de gestionarea mai exactă a informațiilor, de măsurarea rezultatelor în timp real și, de oferirea unor soluții CRM (Customer Relationship Management), cu ajutorul cărora se realizează acțiuni de fidelizare și retenție a clienților.
O analiză efectuată pe 300 de website-uri realizate în aplicația automatizată Promotiful a revelat că industriile care folosesc instrumentele de marketing automatizate sunt FMCG 35%, retail 20%, electronics 20, auto 10%, beauty 5%, insurance 5%, energy 5%. În totalul celor 300 de campanii promoționale analizate, numărul celor care au participat depășește 2,5 milioane. din 2016 încoace. Odată ce au testat beneficiile unei platforme automatizate, clienții revin, astfel că media campaniilor per client este de 3, iar durata creării unui mecanism de promoție poate scădea cu 3 săptămâni.
În funcție de strategia de comunicare, prin aplicația automatizată Promotiful, se pot alege rapid și simplu mecanisme de promoții, de la a genera coduri unice pe produse, până la concursuri cu fotografii, trageri la sorți, vouchere-cadou, licitații, jocuri piramidale, trimiteri bonuri de casă și multe altele. Din momentul în care partea de conținut și conceptul creativ sunt definitivate, site-ul de promoție cu tot ce implică mecanismul ales, poate fi gata de lansare în 3 ore, inclusiv cu integrări SMS. Implementarea platformei implică o investiţie de minimum 1.000 euro, care poate scădea gradual, în cazul unor campanii multiple într-o perioadă de timp prestabilită”.
Interactions a lansat „Promoția Organizatorilor de Promoții”, pentru a marca realizarea site-ului cu numărul 300, dezvoltat integral folosind platforma Promotiful: „Odată înscriși în concurs, participanții primesc gratuit un Kit de Tips & Tricks pentru organizarea promoțiilor, bazat pe experiența a mii de campanii create în ultimii 12 ani. La sfârșitul campaniei, pe 9 aprilie 2021, prin tragere la sorți, va fi desemnat câștigătorul Marelui Premiu PROMO FOR THE WIN – un workshop online, personalizat, susținut de Adrian Alexandrescu – expert în transformare digitală, CRM & marketing digital, Salesforce Certified Consultant și HubSpot Certified Professional. Întreaga echipă de marketing sau vânzări a câștigătorului va învăța în cadrul workshop-ului-premiu cum să-ți eficientizeze rapid munca, cum să beneficieze de avantajele transformării digitale, cum să rezolve problemele online și va descoperi tool-uri moderne de automatizare a activității de marketing în domeniul campaniilor promoționale. Activarea poate fi accesată pe https://promotie.promotiful.com.
Interactions şi-a propus să-şi extindă segmentul de piaţă care ar putea folosi Promotiful, contribuind astfel la transformarea digitală a business-urilor româneşti şi europene. Misiunea agenţiei este ca cel puţin 10% dintre paginile promoţionale din România să fie construite cu Promotiful, până la finalul anului 2022”.
Agenția de comunicare interactivă & eCRM Interactions, creată în 2009, este definite ca „parte a Grupului Mediapost. Grupul a avut o cifră de afaceri de peste 175 de milioane de lei în 2020, cu o creştere de 54 de milioane față de 2019. Compania a avut o creștere constantă și oferă servicii de creație, administrare și dezvoltări tehnice: două treimi business autohton și o treime business extern, ce însumează peste 300 de campanii. Alături de Promotiful, catalogul de servicii Interactions include Eventiful şi Datamart. În portofoliul de clienți Interactions, de-a lungul timpului, s-au numărat branduri precum Telekom, Nestlé (Joe, KitKat, Maggi, Nescafé, Nesquik, Nescafé Dolce Gusto), Audi, Seat, Hochland, LG Electronics, Mega Image, Macromex (Edenia), Martini, CEC Bank, Groupama, Mobexpert, Metropolitan Life, Sodexo, Salterra, Porsche Finance Group, Elefant.ro, Oracle, Niran, Free Now sau Queisser Pharma. Agenția are în portofoliu peste 50 de premii creative și nominalizări”.
Potrivit unui studiu Reveal Marketing Research despre comportamentul de consum al românilor privind categoria vinurilor, 4 din 10 români consumă vin cel puțin o dată pe săptămână.
4 din 10 români (39%) consumă vin cel puțin o dată pe săptămână, iar 29% de aproximativ 1-3 ori pe lună.
Vinul roșu este preferatul românilor, fiind consumat frecvent de 30% dintre aceștia.
Cramele din Moldova au cea mai mare notorietate (90%), iar vinurile din această regiune sunt preferate de către 76% dintre români.
În contextul în care România se află pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa, potrivit estimărilor oficiale, Reveal Marketing Research și-a propus să investigheze care este peisajul consumului de vin în țara noastră. Ce obiceiuri de consum au românii, care sunt tipurile de vin preferate și care sunt cele mai cunoscute crame din România?
Cei mai mari consumatori de vin sunt și cei mai buni cunoscători ai brandurilor din categorie
Studiul Reveal Marketing Research a descoperit că segmentul heavy users (consumatori frecvenți de vin) este compus din 39% dintre români. Urmează segmentul medium users, format din 29% dintre respondenți – aceștia obișnuiesc să consume vin de aproximativ 1-3 ori pe lună. Low users (consumatorii ocazionali) reprezintă 21% dintre români. Aceste segmente corelează cu gradul de informare asupra mărcilorde vin din România. Cei care consumă vin cel puțin o dată pe săptămână (heavy users) cunosc în medie 7 branduri, iar cei cu un consum moderat (medium users) cunosc 6 branduri. Cei care beau vin ocazional (o dată la câteva luni sau mai rar – low users), în schimb, cunosc în medie doar 4 branduri din categorie.
Vinul roșu este preferatul românilor, fiind consumat cel mai frecvent
Principalele vinuri preferate sunt cele dulci și demi-dulci, consumate frecvent (cel puțin o dată pe săptămână), de peste 40% dintre români. În ceea ce privește culoarea preferată pentru consum, vinul roșu este cel mai apreciat, astfel că 30% dintre respondenți au declarat că obișnuiesc să-l consume cel puțin o dată pe săptămână. Pe locul al doilea, când vine vorba despre frecvența de consum, se află vinul alb menționat de un sfert dintre români (25%). Vinul rose, chiar dacă nu s-a aflat printre primele mențiuni (21% au spus că îl consumă frecvent), acesta a continuat să crească în preferințe în ultimii ani pe piața din România.
Cramele din regiunea Moldova sunt cele mai cunoscute de români (90%), având și consumul cel mai ridicat (76%)
Reveal Marketing Research a realizat, de asemenea, media notorietății cramelor din România. Astfel, studiul a ajuns la următoarele concluzii: cele mai cunoscute crame sunt cele din Moldova, menționate de 90% dintre consumatori, urmate de cramele din inima țării, Transilvania cu 70%, apoi de cele din Muntenia cu 62%.
Aceste rezultate pot fi utile pentru producătorii de vinuri la nivel de comunicare. Pentru a identifica cele mai bune strategii de comunicare cu publicul țintă, cramele pot apela la studii de imagine de brand pentru a descoperi ce aspecte influențează nivelul lor actual de notorietate și cum pot acționa pentru a-l îmbunătăți.
Pe lângă nivelul de notorietate, studiul a analizat și consumul declarat pentru cramele din România și a identificat din ce regiuni consumă în medie românii. Astfel că pe primul loc se află din nou cramele din Moldova (76%). Apoi, românii preferă să consume vinuri din Transilvania (49%) și Banat (39%). Alte crame menționate de oameni sunt cele din regiunea Muntenia, preferate de 34%, Oltenia (25%) și cramele din Dobrogea (17%).
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1009 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural, dintre care 908 consumatori de vinuri cel puțin ocazional. Studiul a fost realizat în perioada 25.02 – 3.03 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.
***
Despre Reveal Marketing Research
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.
Sistemul pensiilor private a cunoscut o evoluție solidă pe parcursul anului
trecut, în ciuda contextului economic nefavorabil generat de pandemia COVID-19.
Astfel, la finalul lunii decembrie a anului 2020, fondurile de pensiiprivate (Pilon
II și Pilon III) au ajuns la active de 78,07 miliarde lei, cu 21% mai mult
comparativ cuanul anterior. Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului
de pensii private au ajuns la un nivelde 7,5%.
Politica investițională din cadrul portofoliilor de active ale
fondurilor de pensii private a fost concentrată pe piața locală de capital. La
sfârșitul anului trecut, ponderea investițiilor în instrumente cu venit fix
reprezenta 74% din totalul portofoliului investițional al fondurilor de pensii
private, în timp ce ponderea investițiilor în acțiuni a fost de 22%.
Pilonul II
La sfârșitul anului trecut, valoarea totală a activelor fondurilor de
pensii administrate privat a fost de 75,14 miliarde lei, în creștere cu
aproximativ 21% comparativ cu finele anului 2019. Numărul participanților
înregistrați a fost, la sfârșitul anului trecut, de 7,63 milioane persoane,
față de 7,46 milioane persoane înregistrate la sfârșitul anului 2019.
La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu
contribuții virate la 31 decembrie 2020, a fost de 191,63 lei/participant. În
perioada ianuarie-decembrie 2020, contribuțiile virate în sistemul de pensii
administrate privat au fost în cuantum de 8,91 miliarde lei, în creștere cu
circa 5% față de aceeași perioadă din anul 2019.
Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii
administrate privat a fost 5,38% în decembrie 2020, în timp ce la finele anului
2019 aceastaera de 6,34%.
La finalul lunii decembrie 2020, valoarea medie a activelor unui
participant la Pilonul II era de 9.863 lei, în creștere cu 18,32% comparativ cu
decembrie 2019.
În perioada ianuarie-decembrie 2020 au fost efectuate plăți ale
activului personal net în valoare de 178 milioane lei către 12.374 participanți
sau beneficiari.
La 31 decembrie 2020, titlurile de stat și acțiunile au rămas
principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii
administrate privat. Investițiile în titluri de stat au reprezentat 68%, în
creștere cu 6,45 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2019.
Pilonul III
Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii facultative a
fost de 2,93 miliarde lei, la finalulanului 2020, în creștere cu aproximativ
17% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, peste
527.000 de participanți erau înregistrațiîn cadrul Pilonului III.
La nivelul sistemului de pensii facultative, contribuția medie a
participanților, cu contribuții virate la 31 decembrie 2020, a fostde 160
lei/participant. În perioada ianuarie-decembrie 2020, contribuțiile virate în
sistemul de pensiifacultative au fost în cuantum de 370 milioane lei, în
creștere cu circa 8% față de aceeași perioadă din anul2019.
Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii
facultative cu grad de risc ridicat afost 8,35% în decembrie 2020. În luna
decembrie 2019,aceasta a fost de 5,82%. Rata medieponderată de rentabilitate a
tuturor fondurilor de pensii facultative, cu grad de risc mediu, a înregistrat
unnivel de 7,55% la finalul lunii decembrie 2020, față de 4,77% la sfârșitul
anului2019.
La finalul lunii decembrie 2020, valoarea medie a unui cont în sistemul
pensiilor facultative era de 5.549lei, cu 11% mai mare decât în decembrie 2019,
reprezentând totodată 56% din valoarea unui cont mediudin fondurile Pilonului
II. În intervalul ianuarie-decembrie 2020 au fost efectuate plăți ale
activuluipersonal net în cuantum de aproximativ 77 milioane lei pentru 8.543
participanți șibeneficiari.
Raportul privind evoluția
pensiilor private în anul 2020 poate fi consultat aici.
Piața fuziunilor şi achiziţiilor din România a scăzut cu 6% anul trecut față de 2019, pe fondul incertitudinilor aduse de pandemia COVID-19, arată raportul PwC M&A Outlook, realizat de echipa integrată de tranzacţii a PwC România și D&B David și Baias și prezentat în cadrul conferinței ”M&A: Transformare, consolidare, oportunitate. Cum creăm valoare în vremuri incerte?”.
Totuși, dat fiind contextul, valoarea pieței a rămas
la un nivel înalt, de 4,9 miliarde euro, față de 5,2 miliarde euro în 2019 și 5
miliarde euro în 2018. Cea mai mare valoare a pieței de M&A a fost
înregistrată în anul 2007, de 5,8 miliarde euro.
„În ultimul trimestru al anului trecut am văzut o activitate foarte intensă pe piața de M&A, aliniată cu evoluția surprinzător de bună a economiei românești care a înregistrat cea mai mare creștere din UE. Totuși acest record de tranzacții încheiate pe finalul de an nu a putut compensa reducerea din primăvară și vară. Prin urmare, observăm această scădere comparativ cu anul anterior. Semnalele din economie sunt, însă, pozitive și este de așteptat ca revenirea activității de la sfârșitul lui 2020 să continue în 2021, întrucât există bani în piață. Atât investitorii strategici, cât și cei financiari dispun de resurse de capital substanțiale, finanțarea este ieftină datorită dobânzilor încă foarte mici și momentul este prielnic pentru companiile care vor să se extindă, să se consolideze sau să își diversifice și să își transforme activitatea achiziționând resurse și tehnologii noi”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Liderul departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.
Anul trecut au fost încheiate în total 254 tranzacții,
conform analizei PwC, cu 18% peste volumul înregistrat în 2019 (215 tranzacții). Potrivit raportului, se remarcă o creștere a
segmentului „sub 5 milioane euro” atât din punct de vedere al numărului, cât și
al valorii medii a tranzacției, alimentat de numărul de ținte relevante și de
disponibilitatea crescătoare a investitorilor și interes pentru acest segment.
Ca de obicei, mai mult de 50% din valoarea pieței a
fost realizată prin tranzacții care au depășit 100 de milioane euro, care au
rămas constante ca număr de la an la an.
„Sectoarele vedetă ale anului trecut, ținând cont de circumstanțe și de schimbările impulsionate de restricțiile impuse de criza sanitară, au fost IT&C, produse industriale, energie, imobiliare, sănătate și farma. Aceste sectoare vor rămâne în continuare pe agenda investitorilor. De asemenea, anul 2021 va fi favorabil consolidării pentru jucătorii mari din industrii precum energie și construcții”, a mai spus Dinu Bumbăcea.
Cele
mai importante 10 tranzacții de peste 100 milioane Euro finalizate în 2020 au
fost:
Achiziția CEZ de către Macquarie Infrastructure and Real
Assets.
Achiziția unui pachet de 5,3% din acțiunile Electrica SA de
către Allianz SE.
Parcul Eolian Crucea S.A. cumpărat de către Hidroelectrica
SA.
Pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea la OMV
Petrom.
Achiziția Smart Diesel de cătreDKV.
Achiziția Floreasca Business Park de către Fosun International
Ltd; Zeus Capital Management.
Achiziția portofoliului NEPI Rockastle de către AFI Group.
Achiziția Globalworth Real Estate Investments de către CPI
Property.
Achiziția rețelei fixe Telecom de către Orange.
Rundele
de finanțare UiPath.
Achiziția Al Dahra – Agricost de către ADQ.
Raportul PwC Romanian M&A Outlook a fost întocmit pe baza
informațiilor publice disponibile în legătură cu tranzacțiile semnate și/sau
închise în anul 2020. Tranzacțiile anunțate public care, din diferite motive,
nu au fost închise în 2020 și tranzacțiile semnate în 2019, dar închise în
2020, nu sunt incluse în acest studiu. Pentru estimarea valorilor care nu sunt
disponibile public s-au folosit metode de evaluare indicativă bazate pe
comparabile, considerând influența modelului de business și a industriei din
care au făcut parte respectivele companii.
Echipa integrată de tranzacții PwC România și D&B
David și Baias este coordonată de Dinu Bumbăcea, Partener PwC România, fiind
formată din Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, Andreea Mitiriță,
Partener PwC România, Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, George Ureche,
M&A Leader PwC România, Dragoș Atanasiu, Director PwC România, Andreea
Bistriceanu, Director PwC România și alți 50 de profesioniști în tranzacții.
De-a lungul timpului, echipa
integrată de tranzacții a asistat peste 600 de tranzacții (sell side/ buy side)
și a încheiat peste 70 de mandate de asistență la exit. În 2020, echipa
integrată a PwC și D&B David și Baias a fost implicată într-un număr semnificativ
de tranzacții, printre care vânzarea Te-Rox, preluarea
Partner Coffee Service de către Tchibo Coffee Service, achiziția unui pachet de
acțiuni la clinicile Dr. Leahu de către fondul Morphosis, achiziția Parcului
Fotovoltaic Stăneşti de către Electrica, vânzarea KIWI Finance.
Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research despre comportamentul de consum al românilor privind restaurantele din centrele comerciale, o treime dintre români nu frecventează restaurantele din mall în contextul COVID-19.
90% dintre români sunt de părere că industria HoReCa a fost afectată în mare și în foarte mare măsură de contextul pandemiei.
Dacă înainte de pandemie, doar 7% dintre oameni declară că NU mergeau niciodată la restaurantele din centrele comerciale, astăzi procentul a crescut la 32%.
Calitatea produselor este cea mai importantă în decizia de cumpărare de la restaurantele din mall, fiind menționată de către 54% dintre oameni.
Context
Pe fondul pandemiei, obiceiurile de consum s-au schimbat semnificativ în ultimul an, influențând, astfel, evoluția afacerilor din diverse zone de activitate. HoReca este de departe una dintre cele mai afectate industrii ca urmare a contextului COVID-19. În ce măsură mai frecventează oamenii restaurantele din mall, cât de loiali sunt acestor localuri și care sunt criteriile relevante în decizia lor de cumpărare? Reveal Marketing Research a oferit răspunsurile în studiul despre comportamentul de consum al românilor privind restaurantele din mall.
Astăzi, oamenii cumpără mai rar de la restaurante din mall, iar atunci când o fac, preferă localurile tip fast-food
90% dintre români sunt de părere că industria HoReCa a fost afectată în mare și în foarte mare măsură de contextul pandemiei. Acest lucru se reflectă, inclusiv, în frecventarea mai redusă a restaurantelor din mall. Înainte de pandemie, cei mai mulți dintre români spun că le frecventau de 2-3 ori pe lună (19%), iar acum fac acest lucru mai degrabă o dată la câteva luni sau chiar mai rar (40%). Atunci când merg, totuși, la mall, restaurantele cele mai populare sunt cele de tip fast-food, menționate de peste jumătate dintre oameni (55%). În preferințele lor, urmează apoi, restaurantele cu specific românesc (33%) și cafenelele (20%).
Pentru români, calitatea primează atunci când trebuie să aleagă restaurantul din mall. Prețul se află pe locul al doilea în lista criteriilor
Calitatea produselor este cea mai importantă în decizia de cumpărare de la restaurantele din centrele comerciale, fiind menționată de către 54% dintre oameni. Pe locul al doilea se afla preturile (41%). Un alt criteriu relevant pentru romani este gradul în care sunt respectate măsurile de siguranță împotriva COVID-19 în aceste localuri, fiind important 32% dintre aceștia.
Pe lângă aceste criterii, studiul a urmărit și impactul promoțiilor asupra loialitățiiconsumatorilor. 40% dintre oameni afirma că alternează cam aceleași restaurante, în funcție de promoțiile pe care le au. Aceasta este o informație utilă pentru branduri, deoarece ele pot continua să comunice oferte pentru a atrage consumatorii, chiar și în contextul pandemiei. O altă categorie la care brandurile trebuie să fie atente este cea a consumatorilor loiali, reprezentata de un sfert dintre români – 25% spun că obișnuiesc să cumpere mereu de la același local, indiferent de promoții. Astfel, restaurantele trebuie să identifice, prin studii de loialitate, care sunt acele elemente adiționale ce îi fidelizeaza pe oameni.
La un an de la izbucnirea pandemiei, a scăzut incidența mersului la restaurantele din mall – cei care spun că NU merg niciodată sunt acum mai mulți
Dacă înainte de pandemie, doar 7% dintre oameni declara că NU mergeau niciodată la restaurantele din centrele comerciale, astăzi procentul a crescut semnificativ. La un an de la izbucnirea pandemiei, 32% dintre români spun că nu frecventează deloc aceste restaurante, în special persoanele peste 55 de ani (65%). Restricțiile impuse în zonele cu grad ridicat de răspândire a virusului, precum și teama de îmbolnăvire din spațiile publice pot fi explicații pentru care mulți dintre români evită restaurantele din centrele comerciale.
***
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1004 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 18-22 februarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.
SanoPass, cea mai mare platformă care
conectează, digitalizează și integrează toate serviciile de prevenție medicală,
anunță primii pași pentru majorarea capitalizării prin investiții equity
(investitorii devin acționari). Expansiunea SanoPass din 2020 a determinat
fondul Cleverage Venture Capital, specializat în investiții medtech, să
participe la proces ca Lead Investor, cu o contribuție de 200.000 de euro.
Liderul pieței de medtech din România își propune să atragă o contribuție
suplimentară de 600.000 de euro prin intermediul SeedBlink, în prima relistare
de pe platforma de crowdfunding.
La finalul anului trecut, SanoPass
oferea abonaților săi acces la o rețea de peste 850 de centre medicale, iar
creșterea accelerată a avut la bază și parteneriatele de succes semnate cu
firme precum Mastercard, Dr. Max sau NN România.
„Planurile SanoPass pentru acest an
includ extinderea rețelei de clinici partenere, integrarea unor soluții de
inteligență artificială, crearea unor soluții personalizate de nutriție și dezvoltarea
unei rețele de săli de sport. Sprijinul din partea unui finanțator precum
Cleverage confirmă potențialul SanoPass și direcția pe care o abordăm în acest
moment, de a digitaliza toate serviciile de prevenție medicală.”, a declarat
Andrei Vasile, Managing Partner SanoPass.
„Modelul de business dezvoltat de
SanoPass răspunde unei nevoi reale din piață – proximitate și timp redus de
așteptare pentru accesarea unui medic specialist. Acestea coroborate cu
beneficiile tehnologiei deschid noi căi de acces pentru serviciile medicale.
Capacitatea fondatorilor de a lua decizii optime, dar și proiectele de
notorietate derulate anul trecut, ne-au confirmat decizia de implicare și ne-au
determinat să facem un pas suplimentar pentru a permite acestui business să atingă
adevăratul potențial”, a declarat Alexandru Popescu, partener Cleverage
Venture Capital.
În 2020 SanoPass a mai atras o
investiție de tip equity de 400.000 de euro, oferind în schimb 20% din capital.
Lead Investor a fost tot Cleverage Venture Capital care s-a implicat alocând
150.0000 de euro. De asemenea, fondul Founders Bridge a participat cu o
investiție de 150.000 de euro, iar un alt pachet de 100.000 de euro a fost
strâns prin platforma SeedBlink. Seedblink permite implicarea activă a celor
interesați să devină angel investors în startup-uri locale dinamice.
Cleverage Venture Capital este un fond
de investiții rezultat din asocierea antreprenorilor Wargha Enayati, fondator
Regina Maria și președinte Enayati Group, Georgios Sofianos, antreprenor în
industria de sănătate și CEO Sofmedica, Sergiu Neguț – business angel și
co-fondator Fintech OS și Voicu Oprean, fondator AROBS Transilvania Software.
Aplicația SanoPass avea la finalul
anului trecut peste 15.000 utilizatori, decontând servicii medicale în valoare
de peste 500.000 lei pentru clinicile partenere, în anul 2020. Abonamentele
SanoPass conțin servicii de medicina muncii, consultații, investigații, analize
medicale, stomatologie, nutriție, psihologie, fizioterapie, imagistică avansată
și consiliere medicală telefonică.
Primul asset manager independent din România, SAI
Certinvest, îl propune pentru funcția de CEO pe Alexandru Voicu, dosarul de
avizare fiind depus la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Începând cu data de 1 aprilie 2021, Horia Gustă, CEO
SAI Certinvest, își va încheia mandatul, urmând ca atribuțiile sale să fie
preluate intern până la autorizarea noului manager general. Certinvest îi
mulțumește pentru anii dedicați companiei și îi urează succes în următoarea
etapă a carierei sale.
Propunerea lui Alexandru Voicu în funcția de CEO SAI Certinvest
se va reflecta și în strategia companiei, având în vedere contextul economic și
social pe care îl tranzitează România și piața de capital, în general.
Alexandru Voicu: „Țin săîi mulțumesc lui Horia pentru
toate eforturile depuse de-a lungul anilor. Mă simt onorat să accept cel mai înalt
nivel de responsabilitate într-o nouă etapă pentru SAI Certinvest și piața de
capital. Istoria pe care o avem în piață locală este de neînlocuit și avem
foarte multe oportunități în față. Mă voi asigura că vom onora în continuare
valorile fundamentale ale companiei (Inovație, Performanță, Dedicare,
Transparență) și îi asigur pe investitori de întregul meu sprijin.”
Horia Gustă: „SAI Certinvest înseamnă pentru mine cea
mai importantă parte a carierei. Am dedicat companiei 17 ani, perioadă în
care am trăit niște experiențe extraordinare, alături de o echipă profesionistă
și dedicată, trecând printr-o serie de promovări ce au dus la numirea mea în
calitate de CEO SAI Certinvest. Decizia pe care am luat-o, de reconfigurare a
traseului profesional, a fost o opțiune personală. Aș dori să le mulțumesc
tuturor celor cu care am lucrat aici, dar și investitorilor, partenerilor,
care ne-au fost și ne sunt alături și ne creditează cu încredere. De asemenea,
am convingerea că noua echipă managerială, construită pe valorile SAI Certinvest,
va aduce o viziune inovatoare și o strategie de business prin care compania va
continua să își consolideze poziția pe piața de capital.”
