În contextul liberalizării pieței de energie electrică, Felix Căprariu, președintele
Asociației Teritoriale pentru Energie și Eficiență Energetică, prezintă o serie
de comentarii și de propuneri din perspectivă patronală:
„Liberalizarea
pieței de energie electrică este o etapa
necesara pentru creșterea calității serviciilor de furnizare energie electrica.
Începând cu luna ianuarie 2021 prețul energiei nu mai este stabilit pe baza
reglementărilor emise ANRE cu excepția tarifelor pentru serviciile de
transport, de sistem, de distribuție, taxă cogenerare înalta eficienta, contravaloare
certificate verzi indiferent dacă este casnic sau noncasnic, care rămân în
continuare controlate de ANRE și ultima componentă care influențează prețul
final este acciza care este stabilită de Ministerul de Finanțe. Acestea au o
pondere de peste 50% în prețul final pe care îl plătește consumatorul. În
aceste condiții, liberalizarea pieței de energie, mai corect spus valoarea la
care furnizorul va factura componenta de energie, nu va avea o influență majoră
în prețul final și acesta va putea fi monitorizat și controlat de ANRE prin
reglementarea celorlalte componente care formează prețul final.
Orice consumator
indiferent dacă este casnic sau noncasnic (include și sectorul IMM) are
posibilitatea de a solicita actualizarea serviciilor de furnizare energie
electrică prin solicitarea unei oferte și verificarea ei dacă este cea mai bună
pentru el prin comparație pe platforma: https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-de-tarife. În cazul în care constată că există furnizori care îi
pot oferta servicii de furnizare mai ieftine, poate să solicite imediat
schimbarea furnizorului.
Din păcate
consumatorii nu sunt informați corespunzător de aceste posibilități în
condițiile în care obligația de informare este în sarcina furnizorului de
energie, iar acesta nu va promova niciodată posibilitatea de schimbare a
furnizorului pe motiv de preț. Avem nevoie de prevederi de reglementare noi
mult mai ambițioase care să țină cont de evoluția tehnologiilor și pieței
energetice, de schimbarea profilului consumatorilor, de apariția posumatorilor,
de contorizarea și rețeaua inteligentă.
Odată cu revizuirea
legislației energiei pentru transpunerea noilor directive, ministerul are
posibilitatea să actualizeze și Legea 160/2012 privind organizarea și
funcționarea ANRE și Legea energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012. Dar
acestea trebuie făcute intr-un mod transparent cu consultarea tuturor
jucătorilor din piața energetica.
Recomandam:
Derularea
unei campanii de informare la nivel național prin toate canalele mass-media, de
către ANRE și Ministerul Energiei,
privind facilitățile de care dispun consumatorii prin liberalizarea
pieței prin prezentarea modului de verificare a celui mai optim preț pentru
fiecare tip de consumator, campanie de informare care a fost derulată doar prin
intermediul furnizorilor care nu au un interes să promoveze aceste facilități.
Implementarea
posibilității de schimbare a furnizorului de energie în maximum 24h prin simpla
notificare pe motivul de preț competitiv.
Lansarea
cât mai urgentă a pachetului legislativ Energie curată prin implementarea
conceptului de single preț pe piața de echilibrare și utilizarea platformelor
europene aferente pieței de echilibrare, preț ce influențează costul de
producție pentru energie”.
Soluții
inteligente, ecologice, pentru sănătate, viață, industrie și mobilitate
Michael Bolle, membru în consiliului de administrație Bosch: „Bosch îmbină IA și conectivitatea pentru a forma AIoT în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și combaterii coronavirusului”.
Sănătate și siguranță inteligente: Soluțiile Bosch AIoT au obținut Premiul pentru inovație CES®.
Software mai avansat: testul rapid Bosch pentru coronavirus poate depista în prezent probele pozitive în mai puțin de 30 de minute.
Sustenabil #LikeABosch: cea mai recentă versiune a campaniei de imagine arată cum fiecare își poate aduce aportul pentru a contribui la protecția climei.
Acțiunile climatice aduc rezultate: organizația CDP (Carbon Disclosure Project) adaugă Bosch pe lista companiilor de top.
Navigație autonomă: inteligența artificială Bosch este utilizată pentru roboții NASA care vor fi trimiși pe Lună.
Stuttgart, Germania / Detroit, SUA – Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației și pentru a proteja planeta, Bosch se bazează pe AIoT, profitând de posibilitățile oferite de date, inteligență artificială și internetul obiectelor pentru a oferi soluții tehnice în avantajul oamenilor și al mediului înconjurător. „Îmbinăm IA și conectivitatea pentru a forma AIoT, care ne ajută să îmbunătățim eficiența energetică și să combatem coronavirusul”, declară Michael Bolle,membru în consiliului de administrație Bosch. „AIoT oferă un potențial enorm. Deja valorificăm acest potențial și intenționăm să ne extindem eforturile pe viitor”. Prin sloganul „Sustenabil #LikeABosch,” compania va prezenta soluții inteligente și sustenabile pentru sănătate, viață și mobilitate la târgul virtual de tehnologie CES 2021.
Dr.-Ing. Michael Bolle, membru în consiliului de administrație Bosch.
Printre
inovațiile cu care debutează Bosch în cadrul târgului de tehnologie se numără
și primul senzor IA cu învățare automată pentru dispozitive purtabile și
dispozitive audibile pentru antrenamentele de fitness. Deoarece IA rulează
automat pentru acest senzor (edge AI), conexiunea la internet nu mai este
necesară în cadrul sesiunii de exerciții fizice – acest fapt îmbunătățind
eficiența energetică și confidențialitatea datelor. Compania prezintă, de
asemenea, un senzor care măsoară factori precum calitatea aerului și umiditatea
relativă. Acest lucru oferă informații despre concentrația de aerosoli în aer –
date care au devenit deosebit de importante în lupta împotriva coronavirusului.
Camerele de securitate Bosch pot ajuta, de asemenea, la combaterea virusului.
IA le permite să execute o gamă largă de aplicații specifice clienților. De
exemplu, o nouă soluție de cameră cu analiză video inteligentă integrată
măsoară temperatura corpului fără contact, într-un mod anonim și cu precizie
ridicată – cu o abatere maximă de jumătate de grad. În plus, prin utilizarea
software-ului pentru platforma deschisă a startup-ului Bosch Security and
Safety Things, camerele video permit detectarea numărului de persoane dintr-un
magazin și verificarea acestuia pentru conformitatea cu restricțiile actuale
privind coronavirusul. Această platformă a fost distinsă cu Premiul pentru
Inovație CES® 2021, devenind una dintre cele patru soluții Bosch selectate anul
acesta. O altă premieră este un dispozitiv portabil de monitorizare a
hemoglobinei, care poate detecta anemia prin scanarea unui deget. Dispozitivul
este foarte potrivit pentru regiunile care nu au acces suficient la îngrijiri
medicale. Echipat cu IA, dispozitivul portabil de monitorizare a hemoglobinei
oferă un rezultat în decurs de 30 de secunde, fără a fi necesare teste de
laborator sau probe de sânge.
În acest moment,
cel mai bun exemplu al modului în care tehnologia inovatoare Bosch poate
îmbunătăți starea de sănătate și bunăstarea este testul PCR pentru coronavirus,
efectuat cu dispozitivul de testare Bosch Vivalytic. Acest lucru oferă acum
rezultate și mai rapide: laboratoarele, cabinetele medicilor, azilele de
bătrâni și spitalele pot analiza simultan cinci probe în 39 de minute – tehnică
literalmente „pentru o viață”. Datorită software-ului îmbunătățit, probele
pozitive pot fi detectate chiar și în mai puțin de 30 de minute. Dezvoltarea
sistemului Vivalytic, care include un dispozitiv de analiză și cartușe de
testare, a rezultat în urma unei colaborări de lungă durată între cercetarea
corporativă Bosch și ingineria avansată, Bosch Healthcare Solutions și Spitalul
Robert Bosch.
Sustenabil #LikeABosch: Bosch în calitate de pionier în acțiunile climatice
Un studiu
publicat recent în Germania a indicat că AIoT poate depăși granițele
aplicațiilor de sănătate pentru a sprijini și acțiunile climatice. Studiul a
constatat că digitalizarea cuprinzătoare în domeniul mobilității, producției și
tehnologiilor pentru construcții ar putea ajuta țara să ajungă la jumătatea
drumului pentru atingerea obiectivelor de emisii ale Acordului de la Paris
(sursă: Accenture).
În acest caz,
Bosch își spune cuvântul: sloganul său din acest an pentru CES – „Sustenabil
#LikeABosch” – exprimă un aspect al responsabilității antreprenoriale a
companiei. Continuarea campaniei de imagine #LikeABosch evidențiază modul în care fiecare
persoană își poate aduce aportul pentru a proteja mediul înconjurător cu
produse sustenabile. Bosch demonstrează aici puterea exemplului: conform
calculelor interne, încă din 2020, toate cele 400 de locații ale companiei de
la nivel global au fost neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Bosch este prima întreprindere industrială care operează la nivel global pentru
a obține emisii zero de carbon în ceea ce privește energia pe care o produce și
energia pe care o furnizează extern. „Următorul pas pentru Bosch este abordarea
emisiilor de-a lungul întregului lanț valoric, de la achiziții până la
utilizarea produsului ”, declară Bolle. În acest sens, Bosch este primul
furnizor auto care se alătură inițiativei „Science Based Targets”, cu un
obiectiv specific și ambițios: reducerea cu 15 procente a emisiilor de CO2
pe întregul ciclu de producție-vânzare al produselor, până în 2030. Realizările Bosch în
domeniul acțiunilor climatice au dobândit recunoaștere și în afara companiei:
organizația CDP (Carbon Disclosure Project) a adăugat Bosch în lista
companiilor de top.
Prin intermediul
companiei sale de consultanță Bosch Climate Solutions, fondată anul trecut,
Bosch împărtășește experiența sa de pionier al acțiunilor climatice cu alte
companii. Startup-ul Bosch comercializează mai multe soluții, inclusiv
platforma pentru energie bazată pe cloud Bosch, care aplică algoritmi
inteligenți pentru a reduce consumul de energie al autovehiculelor și pentru a
crește eficiența proceselor de producție. Bosch a implementat deja platforma în
peste 100 de locații, aducând o contribuție majoră la îmbunătățirea eficienței
energetice – pilonul principal al eforturilor companiei de a deveni neutră în
materie de emisii de carbon.
Digital și
durabil sunt caracteristicile care pavează calea către viitor: IA din domeniul
industriei ocupă poziția fruntașă
După cum arată
acest exemplu, digitalizarea deschide calea către sustenabilitate. „Ne dorim să
fim cea mai bună companie AIoT din toate domeniile în care operăm”, explică
Bolle. Încrederea în IA este cea mai importantă condiție prealabilă pentru
atingerea acestui obiectiv, astfel încât să poată îmbunătăți viața oamenilor și
să contribuie la limitarea schimbărilor climatice. În acest scop, Bosch se
bazează pe IA din domeniul industriei, care explică lumea fizică mașinilor, în
loc să le învețe cum să se comporte ca oamenii. Cu toate acestea, acest lucru
implică instrucțiuni cu privire la etică. Pentru a le stabili, Bosch a elaborat
un cod de etică IA care se concentrează pe ideea că oamenii dețin întotdeauna
controlul.
Pe lângă îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul producției, Bosch
adaugă sistematic conectivitate produselor sale pentru clădiri și mobilitate,
pentru a îi ajuta pe consumatori să economisească energie. Unul dintre aceste
produse este un manager de energie pe care compania îl oferă pentru utilizarea în
case private. Atunci când este combinat cu o pompă de căldură și un sistem
fotovoltaic, managerul poate reduce consumul de energie cu până la 60 de
procente. În sfera mobilității, șoferii autovehiculelor electrice pot beneficia
de servicii precum Battery in the Cloud, care utilizează analize software
inteligente pentru a reduce uzura bateriei cu până la 20 de procente.
În general,
combinația între conducerea electrificată și automatizată și serviciile
personalizate și conectate va deschide un câmp larg pentru aplicațiile
software. Calculatoarele pentru autovehicule sunt esențiale pentru eforturile
Bosch de a-și extinde rolul de lider în sistemele electronice software
intensive. Pentru a satisface această cerere,
la începutul anului și-a început activitatea noua divizie Cross-Domain
Computing Systems, cu cei 17.000 de angajați ai săi. În această divizie, Bosch
își combină capacitățile din domeniul ingineriei hardware și software pentru
computerele autovehiculelor, senzori și unități de comandă pentru toate
domeniile auto. Acest lucru va reduce complexitatea dezvoltării autovehiculelor
și va ajuta la o lansare mult mai rapidă a noilor funcții.
Acum, și pe
Lună: stabilirea unor obiective înaltă cu Bosch IA
De la drumuri
terestre la activități în spațiu: în timp ce anul trecut, în cadrul CES, a fost
lansat în premieră sistemul de senzori AI SoundSee pentru Stația Spațială
Internațională, de această dată Bosch țintește către Lună. Ca parte a
programului NASA Tipping Point, Bosch își unește forțele cu companiile
Astrobotic și WiBotic, precum și cu Universitatea din Washington pentru a
dezvolta tehnologii inteligente, autonome de navigație și încărcare fără fir
pentru roboții care explorează suprafața lunară. Începând cu 2023, acești
roboți lunari de dimensiunea unei cutii de pantofi, denumiți CubeRovers, ar trebui
să se poată deplasa în mod autonom pe lună și să-și găsească drumul înapoi
către stațiile de andocare. Cercetătorii Bosch care lucrează la proiect în
Pittsburgh și Silicon Valley, își oferă expertiza în soluții de analiză
inteligentă a datelor bazate pe IA și soluții de conectivitate fără fir.
Constatările rezultate vor fi incluse în dezvoltarea ulterioară a soluțiilor
Bosch AIoT, la întoarcerea pe Pământ.
Toate acestea arată clar cât de mult potențial oferă AIoT, precum și rolul cheie pe care îl joacă sustenabilitatea. „Doar companiile care transformă astăzi durabilitatea într-un obiectiv și valorifică potențialul enorm al AIoT vor avea succes mâine”, spune Bolle.
Detectarea temperaturii umane
Evaluare unei probe cu ajutorul Bosch Vivalytic intr-un azil de batrani
Fabrica de design auto: manager de proiect și inginer mecanic șef vorbesc,prezentând modelul 3D de mașină electrică în software CAD. Instalație de înaltă tehnologie cu mașini automate CNC
Până la finalul anului trecut, Vodafone România a livrat către inspectoratele școlare județene toate cele 108.327 de tablete conectate la Internet, ca furnizor în cadrul licitației coordonate de către Ministerul Educației și Cercetării;
La acestea se adaugă alte câteva zeci de mii de tablete pe care Vodafone România le-a furnizat pe parcursul anului 2020 în cadrul proiectelor educaționale inițiate la nivel local de către instituții și ONG-uri pentru a permite unui număr cât mai mare de elevi să continue procesul de învățare online;
Fundația Vodafone România a accelerat extinderea programului „Școala din Valiză” în contextul pandemic, ajungând la 40 de școli din mediul rural; 1.200 de tablete au fost achiziționate în urma campaniei de donații „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”.
Vodafone România a finalizat livrarea tabletelor pentru elevi în cadrul licitației coordonate de către Ministerul Educației și Cercetării, cu scopul de a veni în sprijinul elevilor care nu au instrumentele necesare pentru a continua să învețe online. Astfel, toate cele 108.327 tablete din cele 4 loturi câștigate (5, 6, 8 și 9) de către Vodafone România în cadrul licitației au fost livrate către inspectoratele școlare județene până la sfârșitul anului trecut. Toate tabletele livrate beneficiază de servicii de internet nelimitat. Inspectoratele școlare asigură, mai departe, distribuția tabletelor către școli.
„Contextul pandemic actual ne-a arătat cu și mai multă claritate necesitatea de adaptare a sistemului educațional la tehnologii moderne și soluții digitale. Am înțeles cu toții nevoia unui sistem de educație pregătit pentru viitor, care să integreze și să beneficieze de avantajele și oportunitățile pe care tehnologia le poate oferi astăzi. Dar, la fel de bine am putut vedea în contextul actual că, din păcate, prea mulți elevi nu au instrumentele necesare pentru a continua să învețe online. La Vodafone credem într-o lume a educației care este digitalizată și la care cât mai mulți copii să aibă acces. Ne-am angajat să facem acest lucru posibil, iar implicarea noastră în acest proiect național continuă seria de inițiative în domeniul educației pe care le-am derulat, atât la nivelul companiei, cât și prin Fundația Vodafone România.
Printr-un
efort extraordinar al întregii echipe Vodafone România, am reușit să finalizăm până
la sfârșitul anului trecut livrările unui număr de peste 100.000 de tablete din
loturile asumate în cadrul licitației și să dăm, astfel, șansa cât mai multor
elevi să poată să continue școala online. Ne bucurăm că am reușit să contribuim
la atingerea acestui obiectiv într-un demers cu numeroase și majore provocări
în contextul actual, de ordin logistic, de management al stocurilor,
într-un timp extrem de scurt. Este un moment important pentru accelerarea
procesului de transformare digitală a sistemului de educație din România, iar
Vodafone a dovedit că este un partener
de încredere pentru un viitor mai bun, în care tehnologia este accesibilă
tuturor”, a spus Mihnea Rădulescu, Director Exterprise Business
Unit, Vodafone România.
De
asemenea, pe parcursul anului 2020, Vodafone România a livrat câteva zeci de
mii de tablete conectate la internet în cadrul proiectelor educaționale
inițiate la nivel local de către instituții publice, instituții de învățământ
și ONG-uri cu scopul de a permite unui număr cât mai mare de elevi să poată
beneficia de educație digitală în noile condiții.
În plus, Vodafone România s-a implicat în proiectul național „Internet în școli”, în cadrul căruia compania a conectat într-un termen de doar câteva săptămâni aproape o mie de școli din România.
În contextul pandemic, Fundația Vodafone România a accelerat extinderea programului „Școala din Valiză”, derulat împreună cu Fundația World Vision România, cu scopul de a oferi școlilor din mediul rural mijloacele necesare pentru clase digitale. În 2020, programul „Școala din Valiză” a ajuns la 40 de școli din mediul rural. În urma campaniei de donații „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”, lansată în vara anului 2020, Fundația Vodafone România a dublat, până la 200.000 de euro, suma strânsă din donații și a achiziționat 1.200 de tablete care au ajuns în școli din mediul rural. Vodafone România oferă internet pentru toate școlile din programul „Școala din Valiză” și SIM-uri pentru tabletele donate, cu trafic gratuit de date mobile pentru acces la platforme educaționale.
Compania a dezvoltat anul
trecut infrastructura de distribuție cu aproape 250 de kilometri de rețea nouă
și modernizată, pe liniile de joasă și de medie tensiune
În Timiș,
compania a investit peste 34,8 milioane de lei în lucrări de modernizare a
liniilor electrice și a echipamentelor.
E-Distribuţie Banat, operatorul de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, a investit anul trecut 127 milioane de lei în digitalizare și în modernizarea echipamentelor și rețelelor de energie electrică din județele Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara.
Investițiile
în rețelele și echipamentele de înaltă tensiune s-au ridicat la 20 de milioane
de lei în 2020 și au vizat, printre altele, modernizarea stației Muzicescu din
Timișoara, a stațiilor Chisineu Criș, Simeria, IRUM și retehnologizarea stației
Orăștie (Hunedoara). În ceea ce privește rețelele de medie și de joasă
tensiune, investițiile au urcat la aproximativ 50 de milioane de lei și au inclus
proiecte din Timișoara, Buziaș, Urseni, Curtici, Maderat, Mănăștur, Ususău, Horia,
Biled, Poltura, Bucova, Lugoj, Saravale, Oravița, Topleț, Orăștie, Băița, Ghiroda,
Parta, Uivar, Maguri, Moșnița Nouă, Belint.
„E-Distribuție
Banat a continuat și anul trecut să aloce sume importante pentru proiecte
menite să reducă durata întreruperilor și să extindă capacitatea rețelei de a
alimenta noi consumatori. O componentă importantă a acestor investiții o
reprezintă procesul de digitalizare.Numai în 2020, compania noastră de
distribuție instalează contoare inteligente pentru aproximativ 50.000 de
clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș”, a declarat Gino Celentano, director
general al E-Distribuție Banat, Dobrogea și Muntenia.
În total, cele trei companii românești de distribuție ale grupului Enel au prevăzut pentru 2020 instalarea a peste 170.000 de contoare inteligente în zonele în care își desfășoară activitatea. Investiția s-a ridicat la peste 56 de milioane de lei și a făcut ca, până la sfârșitul lui 2020, numărul clienților Enel care beneficiază de această tehnologie să ajungă la 900.000.
În județul Timiș, pe segmentul de medie tensiune, companía a implementat un proiect extins în Buziaș, pentru a crește capacitatea și siguranța în alimentare a aproximativ 7.000 de clienți și, implicit, reducerea numărului de incidente și a timpilor de întreruperi. Valoarea totală a investiției se ridică la peste 7 milioane de lei și vizează înlocuirea liniei electrice aeriene de medie tensiune cu o linie subterană de 10 km, lucrare aflată la final. De asemenea, compania a modernizat 18 posturi de transformare prin montarea de celule, transformatoare noi cu capacități cuprinse între 160 kVA și 400 kVA și prin instalarea de echipamente destinate telecontrolului. Conductoarele clasice neizolate de joasă tensiune au fost înlocuite cu conductoare izolate destinate atât alimentării clienților, cât și circuitelor de iluminat public. Tot pe segmentul de medie tensiune, a fost finalizat în Giroc proiectul de modernizare a liniei electrice aeriene VI Fratelia, în beneficiul a 5.800 de locuințe.
În ceea ce privește liniile de joasă tensiune, lucrările la rețeaua ce deservește
localitatea Ghiroda au fost finalizate, investiția s-a ridicat la 4,6 milioane
de lei și este în beneficiul a peste 6.000 de locuitori. În Timișoara, au fost
programate investiții de 8 milioane de lei pentru două proiecte de reabilitare
a rețelelor electrice aeriene și subterane, demarate în cadrul evenimentelor
destinate Capitalei Culturale Europene. De asemenea, au fost pregătite posturi
de transformare pentru a asigura comunicarea cu contoarele inteligente
instalate la clienți.
În luna iunie, E-Distribuție
Banat a alocat aproape 120.000 de lei pentru alimentarea cu energie electrică a
Spitalului Militar de Campanie dedicat pacienților cu Covid -19.
În Hunedoara, cele mai importante proiecte din 2020 au vizat modernizarea rețelelor de medie tensiune în Deva și Orăștie, investiții care se ridică la o valoare totală cumulată de 15 milioane de lei. În Orăștie, 90% dintre cabluri au fost înlocuite si au fost montate echipamente noi, care asigură posibilitatea efectuării de manevre din dispecerat, prin sistemul telecontrol. De asemenea, E-Distribuție Banat a refăcut liniile de medie tensiune afectate de inundațiile din luna iunie a anului trecut.
Tot în Hunedoara, E-Distribuție Banat a finalizat în 2020 lucrările la liniile electrice de joasă tensiune din localitățile Băița, Câinelul de Sus, Crăciunești și Săliște, în beneficiul a sute de consumatori. Investiția s-a ridicat la 1,1 milioane de lei. De asemenea, în Petroșani, compania a avut programate lucrări de modernizare a liniilor de joasă tensiune aflate pe străzile Nedeii, Gheorghe Șincai, Vasile Lupu, Matei Basarab, George Enescu, Oltului.
În Arad, investițiile realizate de E-Distribuție Banat în modernizarea rețelelor de medie tensiune au fost în 2020 cu 35% mai mari față de 2019, ajungând la 16 milioane de lei. Printre localitățile beneficiare se numără Curtici, Ususău. În Chișineu-Criș și cartierul Gai din Arad au fost modernizate stații de transformare iar în Hălmagiu, linii de joasă tensiune. De asemenea, compania a continuat să investească în digitalizare prin instalarea de echipamente pe liniile de medie tensiune ce permit reconectarea clienților la energia electrică în maximum 3 minute, cu mult sub timpul aferent unei intervenții în teren.
În județul Caraș-Severin au avut loc lucrări pe linii de medie tensiune din Reșița si Bucova, precum și pentru înlocuirea separatoarelor uzate pe multe linii de acest tip din județ. Au fost modernizate linii de joasă tensiune în localitățile Oravița și Topleț, investiție care se ridică la 1,8 milioane de lei. În Reșița, pentru 35 de posturi s-a activat sistemul de telecontrol ce permite controlul de la distanță al dispozitivelor de conectare și manevră din rețeaua de energie electrică.
Consiliul Național
al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România apreciază că
analizarea cererilor de finanțare aferente Măsurii 2 – Capital de lucru pentru
IMM-uri se poate face în maximum două săptămâni, deoarece operațiunea nu
presupune evaluare, astfel încât banii necesari să fie alocați cât mai repede.
CNIPMMR pornește de la următoarele premise:
„1. Lipsa alocării sumelor necesare finanţării
Iniţial pentru măsura 2 au
fost alocaţi 350 milioane EURO, această sumă ajungând pentru aproximativ 3000
de beneficiari. Ulterior, Guvernul a adoptat OUG nr. 199/2000 prin care a
crescut bugetul măsurii 2 la valoarea de 1,067 miliarde EURO, din care 142
milioane de euro fonduri de la bugetul de stat, pentru finanţarea tuturor celor
22.226 aplicaţii admise electronic. La acest moment suplimentarea de buget este
doar scriptică doarece bugetul pe anul 2021 nu a fost adoptat.
2. Declarațiile oficialilor conform carora timpul de
analiză al cererilor de finanţare pe măsura 2 – granturi pentru capital de
lucru este îndelungat.
În prezent din informaţiile
publice rezultă că sunt analizate 90 de cereri/zi din cele 17.430 rămase, ceea
ce ne arată că Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului i-ar
mai fi necesare 194 de zile pentru evaluarea tuturor cererilor (aproximativ 10
luni dacă calculăm doar zilele lucrătoare).
3. Aplicaţia electronică preia în mod automat cifra de
afaceri și numărul de salariaţi ale întreprinderilor solicitante.
În plus, aplicația
calculează automat valoarea grantului și valoarea cofinanțării în funcție de
cifra de afaceri, generează automat declarațiile care sunt doar semnate de
reprezentantul legal/împuternicit.
4. Contextul economic dificil cu care se confruntă
mediul de afaceri, în special IMM-urile care
îşi văd activitatea economică limitată sau chiar închisă în anumite situaţii şi
care se confruntă cu o lipsă gravă de lichidităţi;
5. Scopul imediat al finanţării este asigurarea rapidă
de finanţare pentru IMM-uri în vederea
prevenirii dispariţiei acestora din mediul economic românesc;
6. Perioada îndelungată scursă de la data adoptării
OUG nr. 130/2020, respectiv 31
iulie 2020 şi data la care firmele aflate în dificultate au putut să aplice;
7. Numeroasele modificări aduse actului normativ, precum şi faptul că acestea trebuie notificate şi
supuse avizului Comisiei Europene (neexistând informaţii că modificările aduse
OUG 130/2020 prin Legea nr. 220/2020 au fost comunicate către Comisia
Europeană)”.
Pe această bază, Consiliul
Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită
Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului:
„1. Finalizarea etapei de
analiză a cererilor în termen de 2 săptămâni, având în vedere că în această
etapă se verifică încadrarea activităţii economice în codurile CAEN stabilite
prin OUG nr.130/2020 cu modificările şi completările ulterioare şi
înregistrarea corespunzătoare a documentelor necesare în aplicaţie.
2. Alocarea sumelor bugetare
necesare derulării măsurii 2 conform art. 27, alin. 3 din OUG nr.130/2020 cu
modificările şi completările ulterioare «Bugetele pentru formele de sprijin sub formă de
granturi prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) şi c) sunt indicative şi se pot
reloca între tipurile de măsuri în funcţie de nevoile IMM-urilor şi în
condiţiile încadrării în alocarea totală a măsurilor din prezenta ordonanţă de
urgenţă, în limita alocărilor cu această destinaţie din POC şi facilitatea de
finanţare REACT-EU», astfel încât plata către beneficiari să se facă până la sfârşitul
lunii februarie.
3. Verificarea criteriilor
de încadrare în categoria IMM-uri să se facă pe bază de eşantion, conform OUG
nr. 130/2020 cu modificările şi completările ulterioare. Verificare poate fi
realizată atât în faza de evaluare a cererii de finanţare dar şi ulterior, după
semnarea contractului de finanţare, astfel cum se menţionează la art. 10, alin.
(3) din OUG nr. 130/2020. «Verificarea încadrării beneficiarului în categoria IMM
se realizează pe bază de eşantion, de către MEEMA/AIMMAIPE după depunerea
cererii de finanţare şi încheierea contractelor de finanţare, cu condiţia
recuperării sprijinului din fonduri externe nerambursabile dacă beneficiarul nu
se încadrează în categoria de IMM la data depunerii cererii de finanţare».
4. Transparentizarea modului
de evaluare a cererilor depuse şi a plăţilor către beneficiarii finanţării;
5. Asigurarea finanţării
necesară tuturor beneficiarilor admişi
Indiferent de criteriul de
alocare a finanțării «primul venit, primul servit», prevazut în OUG nr.130/2020, din modificările aduse
prin OUG nr. 199/2020 rezultă vor fi finanțați toți beneficiarii.
Prin urmare, pentru ca toți
beneficiarii să-și primească banii la timp, este important ca etapa de evaluare
a aplicațiilor să se încheie în termen de 2 săptămâni iar plata sumelor
solicitate prin acestea să se facă până la sfârșitul lunii februarie.
6. Pentru a nu apărea alte
impedimente în procesul de alocare a acestor fonduri, dacă nu s-a realizat
încă, să se notifice cu celeritate modificările aduse celor 3 scheme de
finanțare prin Legea nr.220/2020 către Comisia Europeană”.
O analiză a Boston Consulting Group ne arată la ce să ne așteptăm în anul 2021 și transmite câteva recomandări pentru companiile din România.
Deși pandemia ar putea da semne de încetinire din prima parte a anului, revenirea economică la nivelurile anterior crizei este așteptată abia în 2022.
În lupta cu pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 începem să vedem lumina de la capătul tunelului: mai multe vaccinuri au fost deja aprobate și au început să fie distribuite și administrate, în timp ce altele sunt în fazele finale de aprobare. Cu toate acestea, drumul care urmează va fi destul de greu, iar revenirea completă a activității economice va depinde în mare măsură de răspunsurile la următoarele întrebări:
Cât de eficientă va fi implementarea vaccinurilor la scară largă?
Cât de dispusă va fi populația să se vaccineze?
Cât de eficiente vor fi măsurile de administrare a sănătății pe parcurs?
Până atunci, majoritatea țărilor încă luptă cu virusul. Deși răspândirea infecțiilor începuse să se aplatizeze în țări precum Franța, Spania, Elveția și Marea Britanie, observăm o revenire puternică, datorită noii tulpini, mult mai agresive. România, ca și alte țări din Spațiul Economic European, inclusiv Polonia și Ungaria, vede o primă fază întârziată: după o lovitură minimă în primul val, COVID-19 a lovit din nou cu intensitate puternică în a doua parte a primului val.
O mare speranță pentru combaterea pandemiei este apariția vaccinurilor: 13 dintre acestea se află în fazele finale de dezvoltare, în timp ce unele dintre ele au fost aprobate și au început să fie administrate în mai multe țări.
Cu toate acestea, administrarea vaccinurilor va necesita timp și trebuie să ne asigurăm că procesul de administrare a acestora și răspunsul societății vor fi pe măsură, pentru a ajunge la un scenariu de recuperare rapidă, în care estimăm că vom vedea rezultate vizibile în trimestru trei al anului 2021.
Deși au existat mai multe semne economice pozitive în ultimele luni, incertitudinile legate de situația medicală continuă să pună sub semnul întrebării prognozele economice. Pe baza ultimelor estimări, cu excepția Chinei, toate celelalte regiuni nu se așteaptă să revină ferm la nivelurile economice din 2019 în 2021: o recuperare completă până la nivelurile dinaintea crizei se estimează că va avea loc în 2022.
Stimulentele financiare fără precedent în țări precum Germania, SUA, Canada, Japonia și Australia au dat rezultate, contribuind la minimizarea efectelor pandemiei raportat la PIB, iar țări precum China și Coreea au reușit să limiteze impactul cu un sprijin limitat, dar cu un control foarte bun al crizei sistemului medical.
În cazul României, presiunea uriașă asupra deficitului bugetar ridică întrebări semnificative cu privire la capacitatea de a sprijini în continuare economia. Sfârșitul moratoriului privind amânarea ratelor la credite poate genera probleme pentru sectorul financiar, în timp ce IMM-urile, în general, și sectoarele foarte afectate, în special, ar putea întâmpina dificultăți și în 2021. Sectoarele ce însumează 50-60% din producția economică, valoarea adăugată și forța de muncă sunt afectate, dintre care aproximativ 20% sunt destul de puternic afectate de criza COVID-19.
Există însă și câteva sectoare în România care s-au descurcat relativ bine pe timpul crizei:
IT, domeniu ce se dezvoltă în România de câțiva ani și pentru care digitalizarea, care a fost puternic impulsionată de COVID-19, a avut o influență pozitivă la nivel global;
Fabricarea și vânzarea cu amănuntul a articolelor nediscreționare, stimulate de tendințele de consum în schimbare determinate de măsurile de distanțare socială (și timpul crescut petrecut acasă), dar și a anumitor obiecte de îmbunătățire a casei sau tehnologii;
Asistența medicală și farmaceutică, determinate de îngrijirea sporită pe care trebuie să o acordăm sănătății, dar și de alți factori, cum ar fi numeroasele teste pe care populația trebuia să le facă;
Agricultura, care a avut un an foarte dificil în 2020, poate înregistra o revenire în 2021.
Investițiile publice, inclusiv în infrastructură, educație și sănătate, au reprezentat o mare speranță, împreună cu o alocare mai mari a fondurilor UE, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acestea ar putea ajuta și economia, dar trebuie să fim conștienți de istoricul și limitările administrative ale României în ceea ce privește investițiile publice și absorbția fondurilor europene.
Mai mult, trebuie să învățăm din lecțiile din trecut. În criza financiară din 2009, România a pornit de la cea mai mare creștere a PIB-ului din Europa în 2008, pentru a înregistra mai apoi o prăbușire în 2009, urmată de o revenire greoaie în 2010, în timp ce majoritatea țărilor UE revenise deja la creșterea dinainte.
În general, observăm o mare inerție, un decalaj de timp în reacția economică a României la criză, care ar putea fi explicată prin 2 fapte:
România este mai dependentă de alte țări ale UE și este poziționată mai jos în lanțul valoric, prin urmare valurile economice ne-au lovit mai târziu;
În România, reacțiile publice și ale business-urilor tind să fie întârziate (la toate nivelurile), astfel rezultatele vin mai târziu.
În timp ce ne uităm la evoluția PIB-ului în 2020, vedem o imagine mixtă: după o performanță relativ bună chiar înainte de criză (a doua cea mai mare creștere din Europa în T1), scăderea PIB-ului din T2 a fost aproape de media UE, în timp ce în T3, scăderea PIB-ului a fost printre cele mai mari 5 înregistrări din Europa.
Prin urmare, dacă vrem să trecem cu bine de incertitudinile din anul 2021, companiile românești ar trebui să respecte cîteva reguli simple:
Fiți proactivi: Timpul înseamnă bani, deci acționați rapid pentru a obține bani și costuri rapide pentru a proteja și a crea o bază solidă care vă va permite să fiți în avantaj și să începeți să investiți (potențial prin M&A), dezvoltându-vă mai repede decât concurența.
Adoptați o viziune clară: Chiar dacă sunteți în căutarea de noi surse de creștere, performanții de top ar trebui să aibă o viziune clară și un număr rezonabil de mic de teme pe termen lung; nu vă întindeți mai mult decât vă ține plapuma;
Creșteți vitalitatea cererii: Pe măsură ce trecem de la o piață push la o piață pull, trebuie să vă creați capabilități axate pe cerere, pentru a adapta eforturile comerciale la ceea ce au nevoie clienții acum; abordați prezența în online și capacitatea de a intra pe piață, trecerea la vânzarea și service-ul online.
Deveniți mai agili: Având în vedere variabilitatea și incertitudinea, aduceți agilitatea și adaptarea în baza și lanțul dvs. de aprovizionare;
Construiți reziliența întreprinderii: Construiți organizații care pot rezista șocurilor viitoare, dar, de asemenea, le pot anticipa, inclusiv prin eficientizarea operațiunilor de bază și reproiectarea proceselor pentru a valorifica capacitățile digitale.
FoodIntelForum 2021 debutează cu o reuniune a vinurilor românești de colecție, vinuri reprezentative pentru două podgorii faimoase: Dealu Mare și Târnave. O seară de gală și invitați de vârf într-o confruntare a vinurilor de bună calitate de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietrosa-Istrița (USAMV București) și Jidvei, cel mai mare producător de vinuri din România.
Admirăm aromele inconfundabile ale unei Tămâioase Românești din 1990 de la Pietroasa, un vin de vinotecă pentru care mulți ne-ar putea invidia, dar savurăm și vinurile pline de prospețime de pe Târnave puse în valoare de bucatele alese din carne de vită de la Ferma Baciu.
Ne încântă simțurile un Pate de ficat de vită, cârnații de vită în foietaj sau sandvișurile cu filet de carne de vită de calitate deosebită pe care le găsiți și în magazinele proprii Ferma Baciu.
În confruntarea de calitate preparatele pregătite de Restaurantul Reforma 9 de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), au captat atenția tuturor.
Rectorul Sorin Cîmpeanu se bucură de participarea distinsă și subliniază din nou importanța parteneriatului socio-economic între mediul academic, mediul de afaceri și autorități în aceste momente dificile pentru economie și societate.
Sunt prezenți, printre partenerii și prietenii FoodIntelForum, personalități importante ale României din agribusiness, autorități și mediul academic, printre care menționăm Gheorghe Hurduzeu, Alexandru Baciu, Cristina Leorent, Cătălin Ivan, Alexandru Stănescu, Valeriu Tabără, Ion Biriș, Flavia Teodosiu, Alexandru Ungurelu, Cristi Rapcencu, Aurel Tănase, Ionuț Olteanu, Mihai Stănescu, Nicolae Vasile și alții.
Nicolae Badea, președintele grupului Computerland, subliniază obligativitatea România Funcționează și acceptă cu încredere să fie unul dintre Ambasadorii FoodIntelForum.ro, Ediția a IV-a, mai-iunie 2021.
Fostul premier Petre Roman, un moderator de excepție al evenimentului se declară încântat să fie Ambasadorul BucharestFoodSummit.ro, Ediția a IV-a, septembrie – noiembrie 2021.
„Un sistem bine articulat este o cunoaștere prin simplul fapt că se instaurează, creează sub formă de evenimente mijloacele și rezultatele sale duse înspre comunitate”, spune Petre Roman care citează un enunț din protofilozofia sumeriană (Mesopotamia) descoperit într-o excelentă lucrare a academicianului Gh. Vlăduțescu despre Filozofia Orientului Antic.
Ce este organizația BucharestFoodSummit?
Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.ro, evoca necesitatea unei colaboarari largi intre mediul de afaceri din domeniul productiei agricole si alimentare, si unitatile de invatamant si cercetare de profil si scoate in evidenta rolul si importanta platformelor de dezbatere, cum este FoodIntelForum.
Prorectorul USAMV Răzvan Teodorescu este cel care declară deschisă disputa dintre Vinurile de„Pietroasa” și cele de „Jidvei”. Iar cum de la o Tămâioasă Românească până la un Mysterium Rose drumul este lung, vă invităm să descoperiți câteva vinuri deosebite, care vă vor face mândri că sunteți români.
Leontin Dinulescu – FoodIntelForum.ro – face o incursiune in istoricul foarte bogat al vinurilor produse la Jidvei, distinse cu peste 500 de medalii in ultimii 10 ani la cele mai prestigioase competitii internationale de profil. SC Jidvei, aflata in proprietatea familiei Necsulescu, a devenit cel mai mare producator de vinuri din Romania si cea mai mare podgorie cu proprietar unic din Europa.
Vinurile de Pietroasa sunt reprezentate de o Tămâioasă românească din 1990 – vin de vinotecă extraordinar, dar mai degustăm un Vin Alb Aromat- Gama Research&Innovation și un Cabernet Sauvignon, Gama Pietroasa Veche.
Jidvei ne încântă cu două dintre cele mai premiate și mai iubite vinuri ale sale: Ana Sauvignon Blanc 2019 și Mysterium Rose 2019 – Cupaj de Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Syrah.
FoodIntelForum – uragan tehnologic, finanțare, tradiție și modernitate, implementare Green-Deal.
Forumul este organizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice București. #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, HORA, USAMV, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Agrostandard și Economistul.
Toti participanții hotărăsc să se reîntâlnească permanent la evenimentele pregătitoare FoodIntelForum.ro 2021, începând încă din ianuarie 2021.
AUTORI: Viorela Pitulice și Dana Eftimie Articol preluat de pe FoodBiz.ro
Piața de fuziuni și achiziții (mergers&acquisitions – M&A) a numărat 91 de tranzacții în România în 2020, comparativ cu 110,în 2019.Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieței, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost de 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 (față de o valoare între 4 și 4,4 miliarde de euro în 2019), în timp ce tranzacțiile a căror valoare a fost comunicată au totalizat 1,5 miliarde de euro (față de 1,7 miliarde de euro în 2019).
„2020 a marcat o scădere a numărului de tranzacții comparativ cu nivelul anului precedent, care a reprezentat un record pentru perioada de după criza financiară, însă, ținând cont de contextul general fără precedent marcat de pandemia de COVID-19, putem spune că aceste rezultate sunt bune. O analiză pe trimestre indică faptul că trimestrul al doilea a fost cel mai afectat, pentru ca ulterior activitatea să înregistreze un reviriment notabil. Anul 2020 a adus cea mai mare tranzacție a ultimului deceniu: preluarea unui portofoliu de active deținut de CEZ în România”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Radu Dumitrescu, Deloitte Romania
Nouă tranzacții cu o valoare declarată sau
estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate anul trecut. În
2019, numărul acestora a fost similar.
„Notăm o activitate de M&A alimentată de un interes real al investitorilor atât financiari, dar în special strategici, față de sectoarele cu potențial de creștere. De asemenea, în rândul investitorilor strategici se remarcă jucători importanți ce vizează intrarea pe piața românească, fenomen ce sugerează accelerarea căutării de noi oportunități de expansiune în contextul reevaluării planurilor strategice”, a spus Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.
Iulia Bratu, Deloitte Romania
Cele mai mari tranzacții ale anului 2020 au fost:
achiziția de către Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) a unui portofoliu de active deținut de CEZ în România (valoare necomunicată);
preluarea de către dezvoltatorul ceh CPI Property Group SA a unui pachet minoritar din acțiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România și Polonia, într-o serie de tranzacții succesive, cea mai mare având valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro;
achiziția de către Orange România a pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom România Communications (valoarea tranzacției: 268 de milioane de euro);
rundă de finanțare în valoare de 225 de milioane de dolari (200 de milioane de euro), obținută de către UiPath, companie din domeniul automatizării robotizate a proceselor (RPA),care a stabilit evaluarea companiei la nivelul de 10,2 miliarde de dolari;
vânzarea de către OMV Petrom a 100% din participația sa în Kom-Munai LLP (KOM) și TasbulatOil Corporation LLP (TOC) din Kazahstan către Magnetic Oil Limited (valoare necomunicată).
Cele mai active sectoare din punctul de
vedere al numărului de tranzacții au fost cel imobiliar (inclusiv
construcțiile), energia și sectorul financiar. Cumulat, acestea au generat 50
de tranzacții. Din punctul de vedere al valorilor, pe primul loc s-a aflat tot
sectorul imobiliar, urmat de tehnologie și energie.
„În legătură cu evoluția activității de fuziuni și achiziții anul acesta, avem un optimism rezervat. Există semnale care indică faptul că interesul actorilor din piață pentru tranzacții, atât pe partea de cumpărare, cât și de vânzare, va continua în 2021, dar, având în vedere incertitudinile care guvernează întregul spectru economic pe fondul continuării pandemiei, rămânem prudenți”, a mai spus Radu Dumitrescu.
Piața de M&A din România, în 2020 versus 2019
valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,5
miliarde de euro în 2020 versus 1,7 miliarde de euro în 2019;
valoare estimată piață (inclusiv tranzacții cu valoare
necomunicată): 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 versus 4-4,4 miliarde de euro
în 2019;
număr tranzacții (inclusiv tranzacțiile cu valoare
necomunicată): 91 în 2020 față de 110 în 2019;
număr tranzacții cu valoare comunicată: 36 în 2020 față
de 24 în 2019;
valoare medie (calculată pentru tranzacțiile cu valoare
comunicată): 42 de milioane de euro în 2020 față de 52 de milioane de euro în
2019.
*Notă: Doar tranzacțiile cu valoare comunicată mai mare de 5 milioane de euro au fost luate în
calcul. Datele sunt colectate din surse publice și sunt ajustate la zi conform
ultimelor informații disponibile.
Dunwell, singurul broker exclusiv de real estate industrial din România, relevă o analiză complexă a pieței de industrial din anul care tocmai s-a încheiat
Agențiile imobiliare au
tranzacționat peste 650.000 mp de spații de depozitare de-a lungul anului trecut,
pe toată suprafața României. Marea majoritate a contractelor au vizat înțelegeri
noi, aspect pozitiv pentru un an destul de atipic din punct de vedere comercial.
În ciuda tuturor
temerilor, pronosticurilor pesimiste și fluxului de activitate încetinit, 2020
a fost un an mai bun din punct de vedere al spațiilor de industrial tranzacționate
decât 2019. Mai exact cu 37,93% (peste 650.000 mp vs. ~475.000 mp).
Q1 și Q3 au fost în scădere și în 2020 și în 2019 față de Q2 și Q4. Putem asocia acest fapt lunii ianuarie, de tranziție, începutului lent de an, dar și lunilor de concedii din iulie și august. În schimb, putem observa o creștere clară a activității din vara aceasta, când angajații au renunțat de tot la concedii sau au micșorat perioadele de vacanță. 117.510 mp au fost semnați în Q3 al 2020 vs. putin peste 60.000 mp în 2019, Q3 fiind și cel mai slab trimestru al anului antepandemic.
Industriile care au stat în topul suprafețelor închiriate sunt FMCG – 38% din cota de piață (potențată în anul trecut de creșterea comerțului online), logistică (15% din valoarea tranzacțiilor) și retail (13% dintre toate suprafețele închiriate). Au urmat cei din producție și pharma.
Majoritatea contractelor au fost semnate în București, urmat de Timișoara, oraș de referință în top și de Craiova, o surpriză a anului precedent.
Dezvoltatorii cei mai activi în relație cu agențiile imobiliare de profil au fost WDP cu 162.640 mp intermediați pentru depozitele sale, urmat foarte aproape în top de CTP (154.044 mp) și P3 (133.450 mp).
„În martie, Europa a intrat într-o zonă de îngheț, o dată cu lockdown-ul din mai multe capitale. 2020 părea atunci un an compromis economic, dar iată că, din punct de vedere al tranzacțiilor din industrial a fost un an avantajos și activ. Piața a avut parte de o creștere formidabilă de aproape 40% și, ce ne bucură cel mai tare, majoritatea tranzacțiilor (52%) au fost constituite de contracte noi, urmate de reînnoiri sau renegocieri de contracte și pre-închirieri. Acesta este un semnal foarte bun pentru producătorii și distribuitorii din FMCG și retail, în primul rând!” declară Marian Orzu, Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage.
Marian Orzu – Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage
Cei peste 650.000 mp tranzacționați se traduc în 84 de contracte semnate la nivelul întregii țări, de către toate agențiile. Dunwell Industrial Brokerage ocupă primul loc în topul numărului de contracte semnate, cu 19 chiriași noi aduși în spații de depozitare potrivite activităților lor.
„Am fost o agenție extrem de activă în 2020. 18 din 19 tranzacții semnate de DIB au fost de tip new-lease. Asta înseamnă că nu am așteptat ca lucrurile să se întâmple, ci le-am provocat, am semnat cele mai multe tranzacții (și tranzacții noi) din piață, iar 2021 l-am început în forță cu un pipeline bine conturat, pe care abia așteptăm să îl transpunem în realitate!” declară Daniel Cautiș, Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage.
Daniel Cautis – Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage
Despre Dunwell
Dunwell (www.dunwell.eu) singurul broker
exclusiv de real estate industrial din România, este un start-up pro activ,
înființat în 2017, în București. Scopul agenției este de a intermedia în mod
eficient și personalizat tranzacțiile între proprietarii de spații logistice și
industriale, dezvoltatorii de parcuri (proprietăți noi, existente, în
construcție, built-to-suit, proiecte de tip brownfield sau greenfield etc.) și
chiriași (furnizori de servicii logistice, retaileri tradiţionali și online, FMCG,
companii cu activități de producție). Divizia de terenuri se ocupă de
tranzacționarea de terenuri, atât industriale, cât și pentru alte destinații de
dezvoltare (retail sau rezidențial). Din echipa executivă a Dunwell fac parte
Marian Orzu, unul dintre cei mai experimentați specialiști ai pieței de industrial,
cu peste 15 ani de activitate în domeniu, Daniel Cautiș, cu peste 8 ani vechime
în industrie și Laurențiu Badea, cu aproape 17 ani de experiență în piața imobiliară
din România.
Într-un studiu realizat de agenția de cercetare de piață și consultanță Wisemetry Research se arată că în 2021 oamenii vor fi precauți cu bugetele lor, dar își vor îngădui bucuriile negate anul trecut, precum călătoriile.
Studiul desfășurat în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2020 a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricțiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea și educația copiilor și dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face față izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni.
2021 – anul în care oamenii vor echilibra nevoia de securitate materială, declinată prin intenția de economisire, creșterea veniturilor prin obținerea unei poziții mai bine plătite la locul de muncă sau căutarea unui job secundar, cu dorința de a spori confortul și relaxarea prin îmbunătățiri în locuință și concedii binemeritate.
Întrebați ce anume plănuiesc să facă în anul 2021, cei mai mulți respondenți, 42%, au spus că au de gând să pună de-o parte mai mulți bani în următoarele 12 luni. O treime dintre cei intervievați își doresc să aducă îmbunătățiri în casă, iar 28% spun că vor să meargă într-o vacanță sau excursie deosebită, semn că oamenii au simțit lipsa călătoriilor în anul ce tocmai s-a încheiat. În plus, unul din patru respondenți are de gând să-și suplimenteze veniturile prin găsirea unui job secundar, sau activarea altor surse de venit.
Dorința de siguranță materială și un comportament orientat spre economisire sunt atitudini firești atunci când oamenii se confruntă cu amenințări externe, fie că este vorba de o criză financiară, fie de una de sănătate. Printre planurile pentru noul an se numără și:
Lichidarea unui credit – 21% dintre respondenți;
Participarea la cursuri de dezvoltare personală sau profesională – 20%;
Schimbarea locului de muncă – 18%;
O schimbare majoră în carieră – 17%.
Acțiuni în următoarele 12 luni
În următoarele 12 luni, cei mai mulți respondenți vor investi în concedii deosebite, echipament electronic și produse pentru locuință.
Când vine vorba de investiții pe care oamenii au de gând să le facă în 2021, 32% dintre respondenți sunt convinși că în următoarele 12 luni urmează să meargă într-o vacanță sau un sejur. Cum anul 2020 a stat sub semnul restricțiilor de mobilitate, este de așteptat ca în viitorul apropiat, odată ce călătoriile vor redeveni sigure, oamenii să-și dorească să exploreze noi destinații, poate chiar țări deosebite, și să se aventureze dincolo de clasicele obiective turistice.
Un sfert dintre respondenți sunt siguri că în următorul an vor investi în echipament electronic/ IT&C. Dispozitivele electronice au devenit bunuri esențiale în anul 2020, atât în derularea activităților profesionale/ ce țin de locul de muncă, școala/ învățământul de la distanță, precum și pentru divertisment și a comunica/ păstra legătura cu persoanele dragi.
Nu este neglijabilă nici proporția celor care urmează să investească în renovarea locuinței (23%) și în mobilier nou (22%). În anul 2020 oamenii s-au aflat în situația de a redefini noțiunea de locuință – aceasta a căpătat noi înțelesuri și a preluat funcții noi – loc de muncă, școală, spațiu de socializare. În acest context a apărut inevitabil și necesitatea armonizării spațiului locuibil la noile nevoi. Fără îndoială, și așteptările oamenilor cu privire la locuința ideală au suferit schimbări. Există de asemena interes și pentru cumpărarea de bunuri imobiliare – a unei locuințe sau a unui teren.
Investiții în următoarele 12 luni
În 2020 oamenii au îmbrățișat un stil de viață digital și sunt semne că această tendință va continua și în 2021. În plus, se accentuează grija pentru ceilalți și pentru ei înșiși.
În top trei obiceiuri pe care oamenii își doresc să le adopte sau păstreze în 2021 se regăsesc activități ce țin de digitalizare și care au ajutat la eficientizarea timpului alocat treburilor administrative:
66% dintre respondenți au de gând să viziteze cât mai rar sediul unei bănci în 2021;
62% plănuiesc să folosească aplicații de online banking;
61% vor ca în următoarele 12 luni să primească facturile pentru utilități exclusiv în format digital.
Printre prioritățile oamenilor pentru anul 2021 se numără grija față de cei dragi sau chiar grija pentru sănătatea lor fizică și mentală – 53% și-au planificat ca în următoarea perioadă să-și viziteze mai des părinții, 47% își doresc să se implice mai mult în educația copiilor, 42% vor să facă activități sportive în mod constant, iar altă treime să se lase de fumat sau să facă analize medicale mai des. 8% dintre respondenți își propun să muncească mai puțin de 8h pe zi.
Respondenții își doresc de asemenea ca în anul ce abia a început să fie mai responsabili social. Astfel, 54% dintre cei intervievați au de gând să-și facă un obicei din a recicla – cetățenii ar fi mai fericiți dacă autoritățile ar creea condiții de colectare selectivă, iar 41% intenționează să achiziționeze preponderent produse fabricate în România. Voluntariatul și donațiile sunt si ele pe lista a 15% dintre respondenți. A folosi mai rar mașina personală dovedește preocuparea oamenilor pentru mediu – aspect ce merită luat în considerare de către autorități.
Obiceiuri de adoptat sau păstrat în următoarele 12 luni
Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1000 respondenți. Eșantionul este reprezentativ pentru populația utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuției pe sexe, grupe de vârstă și regiuni geografice, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3.1%. Pe langă informații despre intenții de consum/ acțiuni în viitor, studiul mai cuprinde și date despre:
Gestionarea școlii online și provocările de care s-au lovit părinții în îngrijirea și supravegherea copiilor;
Tiparele de lucru în regim telemuncă versus munca de la birou/ sediu;
Mecanisme adoptate pentru a face față izolării sociale;
Impactul izolării sociale asupra relației de cuplu și vieții de familie.
Puteți solicita gratuit acces la raportul complet printr-un email la adresa office@wisemetry.com
Despre Wisemetry Research
Wisemetry Research este o agenție de cercetare de piață și consultanță din România. Compania a fost fondată la începutul anului 2020 de trei cercetători cu vastă experiență în proiectarea și gestionarea unui spectru larg de studii, adresând piețe și arii diverse.
