Techcelerator și Google lansează programul de accelerare „Advancing AI” dedicat startup-urilor românești

0

Programul își propune să stimuleze ecosistemul românesc de inteligență artificială prin sprijinirea antreprenorilor AI, oferindu-le acces la tehnologiile și experții Google din acest sector, pe lângă dezvoltarea afacerii și acces la investiții.

  • Resurse AI de ultimă generație furnizate de Google pentru accelerarea afacerilor locale din ecosistemul AI;
  • Acces la sume de până la 200.000 de euro prin partenerii de investiții ai Techcelerator și la alte beneficii oferite startup-urilor selectate în program.

Techcelerator și Google for Startups anunță lansarea programului de accelerare „Advancing AI” pentru startup-urile locale care doresc să dezvolte produse bazate pe AI (artificial intelligence) și să își crească afacerile. Programul își propune să stimuleze ecosistemul de inteligență artificială din România prin sprijinirea antreprenorilor din această zonă, oferindu-le acces la resursele specializate furnizate de Google.

Aplicațiile sunt deschise aici, până pe 15 octombrie 2020. Toți candidații vor fi invitați la o sesiune online în cadrul căreia experții Google AI vor prezenta cele mai noi tendințe din această industrie, oportunități și povești de succes. După acest eveniment, juriul va selecta până la 5 echipe care vor intra în program. Acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii: să aibă o echipă tehnică puternică, un produs aflat în faza de prototip sau MVP(Minimum Viable Product) care folosește tehnologii precum AI, ML (Machine Learning), Deep Learning, Big Data, Advanced Analytics. Startup-urile ar trebui să aibă, de asemenea, un produs cu potențial de creștere la nivel internațional și un angajament puternic de a-l valida și extinde rapid pe piața vizată.

Având acces la resursele premium ale Google – experții, rețeaua și tehnologiile avansate – startup-urile vor beneficia de două luni de sesiuni de mentorat axate pe trei module esențiale pentru dezvoltarea afacerii lor: „AI Design Thinking, o abordare centrată pe nevoile utilizatorilor pentru dezvoltarea produselor AI”, „Product Management și Marketing pentru produsele AI” și „Pregătire pentru atragerea de investitori”. Programul se va încheia în decembrie 2020 cu un eveniment de tip Demo Day, dedicat tehnologiilor avansate AI.

Dan Oros, Director de Marketing, Google România, afirmă: „Ne concentrăm pe inteligența artificială deoarece credem că poate rezolva cele mai importante probleme pentru cea mai mare parte a utilizatorilor. AI creează noi oportunități și îmbunătățește viața utilizatorilor. Credem că beneficiile inteligenței artificiale vor avea cel mai mare impact atunci când toată lumea le va putea accesa. Prin urmare, ne-am angajat să ne asigurăm că AI este disponibil pentru toată lumea și că utilizatorii, programatorii, antreprenorii și companiile îi pot accesa beneficiile. Vrem să ajutăm startup-urile să construiască produse AI excelente.”

Programul de accelerare „Advancing AI” oferă acces startup-urilor la instituții din Europa Centrală și de Est pentru validarea serviciilor oferite și dezvoltarea afacerii, la avantaje și instrumente de lucru dedicate startup-urilor din industria hi-tech asigurate de partenerii Techcelerator, la o rețea de investitori pentru finanțare ulterioară, la mentori și know-how orientat pe nevoile companiilor din program, la suport inclusiv după programul de accelerare.

Pentru acest program, Techcelerator menține același nivel de potențiale investiții ca pentru cel orientat către soluțiile Fintech: până la 200.000 de euro în total de la GapMinder VC, dar și acces la oferte de co-investiții de la platforma de crowdfunding SeedBlink și de la comunitățile de business angels, precumTechAngels, validate de progresele startup-urilor înregistrate de-a lungul perioadei de accelerare.

„Techcelerator avansează cu strategia de a aborda verticale specifice pentru programele sale de accelerare. Recent, am anunțat a cincea rundă de accelerare care se concentrează pe Fintech, iar acum deschidem aplicații pentru startup-uri bazate pe AI. Astăzi, AI poate cuprinde de la algoritmi de căutare Google la instrumente uimitoare pentru a rezolva aproape orice. Și progresează rapid. De ceva vreme suntem implicați, împreună cu partenerii noștri GapMinder VC, SeedBlink, TechAngels, în susținerea activităților locale AI. Acum, cu experții Google pe AI alături, putem oferi startup-urilor cunoștințe de top de la experți internaționali și parteneri corporativi, astfel încât să poată construi modele de afaceri inovatoare și de succes”, a declarat Cristian Dascălu, partener GapMinder VC și Cofondator al Techcelerator.

Până în prezent, Techcelerator și GapMinder VC au sprijinit mai multe companii #DeepTech, printre care MedicAI, XVision, SecurifAI, Cyscale și TypingDNA, să obțină investiții. Typing DNA a atras investiții și de la Gradient Ventures San Francisco – fondul de investiții cu capital de risc specializat pe AI al Google.

Toate companiile incluse în programul „Advancing AI” vor primi beneficii de la partenerii Techcelerator în valoare de peste 150.000 de euro: acces gratuit Google Cloud, credite Stripe, conturi HubSpot pentru startup-uri, produse software FreshWorks și altele.

Techcelerator a susținut cu succes peste 40 de startup-uri de-a lungul rundelor de accelerare anterioare, dar și prin diferite programe de suport, organizate de acesta sau în parteneriat cu alte entități din ecosistem. În cei 2 ani și jumătate de când se află pe piață, companiile din portofoliul acceleratorului au beneficiat de o investiție totală de peste 5 milioane de euro din rundele de investiții atrase până acum.


Despre Techcelerator
Techcelerator este un program de accelerare care se adresează startup-urilor românești de tehnologie. Cu sedii în București și Cluj-Napoca, Techcelerator este primul accelerator din România care alocă fonduri pentru dezvoltarea companiilor aflate în faza de (pre)accelerare. Sunt vizate pentru accelerare și investiții companiile tinere inovatoare, cu potențial ridicat de dezvoltare și extindere la nivel internațional, din industrii în creștere precum: FinTech, PropTech, software, securitate cibernetică, inteligență artificială, transformare digitală, soluții IT pentru sănătate, AgTech, și altele. Techcelerator beneficiază de suportul strategic oferit de GapMinder VC și colaborează și cu alți investitori locali și europeni pentru a susțne ecosistemul tech local.

About Google for Startups
Google for Startups este o inițiativă ce oferă startup-urilor cele mai bune produse, conexiuni și know-how de la Google printr-o rețea globală de parteneri ăi resurse online. Misiunea noastra este de a ajuta startup-uri din toată lumea să crească și să aibă succes.

Lansarea programului de finanțare Casa Eficientă Energetic

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Fondului pentru Mediu, a lansat programul de finanțare Casa Eficientă Energetic. Aplicația online pentru înscriere este disponibilă pe site-ul www.afm.ro.

Programul vizează 9.000 de proprietari de case, care își vor putea eficientiza energetic locuințele. Casa Eficientă Energetic. Bugetul întregului program este de aproximativ 430 de milioane de lei. Un beneficiar poate primi ca primă energetică maximum 15.000 de euro (aproximativ 70.000 de lei), sumă pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor o finanțează prin AFM. Finanțarea nerambursabilă decontează 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de suma menționată, respectiv 15.000 de euro. Lucrările realizabile se referă la „creșterea eficienței energetice și/sau utilizarea energiei din surse regenerabile în locuințele unifamiliale existente, situate într-un imobil-construcție având regim de înălțime de cel mult 3 nivele”.

Sunt eligibile: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperișului, a pereților exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilație, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mișcare, robineți și conducte noi etc. Condiția eligibilității proiectului este ca eficiența energetică a locuinței să crească, după implementarea acestuia, cu cel puțin o clasă energetică.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, subliniază: „Casa Eficientă energetic este unul din programele la care țin foarte mult și care va ajuta foarte mult și populația, și economia, și mediul. Cele mai multe case nu sunt bine izolate. De aceea, pierderile de energie ajung până la 30% prin pereții exteriori, 25% prin geamuri sau acoperiș. Se știe că, astăzi, sectorul clădirilor este unul din cei mai mari consumatori de energie și cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Programul nostru are o mare componentă de mediu, dar și una economică și socială – o astfel de investiție duce la reducerea la jumătate a facturilor de energie și, implicit, la scăderea consumului național de energie”.

Project Syndicate: The Green Recovery, 16-17 Septembrie 2020

0

Economistul vă recomandă evenimentul Green Recovery organizat de Project Syndicate, online între 16 și 17 Septembrie.

Înainte de apariția COVID-19, lumea se trezea ușor, ușor din delăsarea față de problemele mediu. Multinaționalele și-au exprimat angajamentele față de noi forme de guvernanță corporativă mai ecologice. Tinerii activiști mobilizaseră o mișcare climatică globală la o scară fără precedent. Comisia Europeană a dezvăluit planuri pentru un acord verde european, în urma propunerilor din SUA pentru un acord verde pentru a transforma cea mai mare economie din lume. De atunci, majoritatea marilor economii au suferit contracții profunde, forțând băncile centrale și autoritățile fiscale să răspundă.

Pandemia a amintit cu brutalitate chiar și lumii bogate că umanitatea nu a cucerit natura. Prin creșterea piețelor, a aranjamentelor de lucru, a lanțurilor de aprovizionare și a percepțiilor publice asupra riscului, aceasta a schimbat permanent lumea în nenumărate moduri. Pentru a se concentra asupra a ceea ce urmează, Project Syndicate convoacă o gamă largă de experți pentru o serie de discuții aprofundate pe calea către o redresare ecologică, cu accent pe biodiversitate, energie, investiții publice și guvernanță financiară și corporativă.

Redresarea va aduce oportunități de anvergură pentru accelerarea tranziției către energiile regenerabile, reorientarea afacerilor și finanțelor către dezvoltare durabilă și reconsiderarea relației noastre cu natura. Dar va deschide, de asemenea, o fereastră pentru ca populiștii, naționaliștii și alții să exploateze anxietățile publice și să urmeze politica „zero-sum”. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice a avertizat că evitarea celui mai grav scenariu climatic va depinde în totalitate de acțiunile întreprinse (sau neîntreprinse) în anii 2020. Miza nu poate fi mai mare. Cum procedăm în continuare?

Pentru mai multe detalii legate de eveniment (agenda, speakeri, timeline) și înregistrare accesați pagina evenimentului aici.

____________

Foto©ProjectSyndicate

Un IMM din România poate economisi anual până la 100.000 de euro, prin digitalizarea serviciilor de marketing și vânzări

0

Companiile românești sunt automatizate în proporție de 20%, mult sub media europeană, iar soluția constă într-un produs de digitalizare accesibil IMM-urilor

Aproximativ 500.000 de companii din România pot beneficia de democratizarea transformării digitale în marketing și vânzări, noua tendință a pieței. Dacă până acum doar companiile mari, care dispuneau de bugete gigant, își puteau permite acest tip de soluții de automatizare, în prezent și întreprinderile mici și mijlocii au acces la produse de digitalizare prin care pot aloca de două ori mai puține resurse și obține rezultate de trei ori mai mari. Potrivit specialiștilor MediaPost Martech, aceste rezultate pot fi obținute cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro şi una lunară sub 1.000 de euro, mai precis un cost de 5 ori mai mic decât media actuală a unei astfel de soluții. Astfel, IMM-urile vor avea primele rezultate după trei luni, iar anual se pot face economii de peste 100.000 de euro, prin eficientizarea activității și creșterea productivității per angajat. De asemenea, prin automatizare, scade cu până la 80% timpul alocat sarcinilor repetitive, iar personalul alocat acestora va putea desfășura alte activități, mai creative. 

Integrarea soluțiilor de tip CRM și de automatizare a vânzărilor și activității de marketing ajută compania să comunice personalizat. Mesajul şi stilul se aleg în funcție de nevoile și obiceiurile de navigare și achiziție ale fiecărui utilizator, toate detaliile fiind  stocate în baza de date. Quickstart este un astfel de program, al cărui mod de funcționare simplificat contribuie la eficientizarea modelului de business şi, în acelaşi timp, face posibilă o reducere de 80% a preţului comparat cu servicii similare, pentru ca produsul să poată fi accesibil şi pentru IMM-uri. Licenţele pornesc de la 100 de euro, însă o implementare cu succes presupune aproximativ 1.000 euro lunar pentru licenţe şi servicii de implementare şi întreţinere, iar bugetul ideal este de 10.000 euro. Primele rezultate sunt vizibile după doar două săptămâni, dar o implementare completă și complexă durează circa șase luni. 

„Am ales să distribuim acest produs acum pentru că în prezent, din estimările Mediapost, circa 500.000 de companii românești sunt automatizate doar în proporție de 20%, de patru ori mai puțin decât ar fi necesar pentru cerințele actuale ale pieței. Contextul este confirmat şi de un studiu al Băncii Europene pentru Investiții, conform căruia rata de digitalizare în România rămâne sub media europeană, motiv pentru care fondurile dedicate IMM-urilor românești vor fi suplimentate de Uniunea Europeană cu până la 150 de milioane de euro, pentru a remedia situaţia. În acest moment, este o oportunitate grozavă de new business pentru IMM-uri. Industria de marketing și tehnologie oferă instrumente de lucru sigure și moderne, prin intermediul cărora afacerile nu stau pe loc, ci își continuă activitatea, și își recalifică și păstrează angajații.  Astfel, un business ajunge pe termen mediu sau lung să progreseze chiar și în condiții economice nefavorabile”, declară Adrian Alexandrescu, Senior Partner MediaPost Martech.

Într-un grafic publicat de Banca Europeană pentru Investiţii, România ocupă un loc la coada clasamentului digitalizării, pe mai multe segmente de piaţă. Cea mai mare diferenţă faţă de media europeană, dar şi de cea americană, se înregistrează pe segmentul producţiei, unde există o diferenţă de aproximativ 20 de procente, ceea ce presupune o automatizare minimală. Potenţialul de automatizare este enorm în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât aici se înregistrează un volum semnificativ de sarcini repetitive.

„Există percepția greșită că automatizarea o să amplifice valul de concedieri. Experiența însă ne-a arătat că lucrurile nu stau așa, ci dimpotrivă! Transformarea digitală și automatizarea au potențial real de a salva locuri de muncă în aproape orice industrie. Știm cel puțin un caz concret din industria farmaceutică, în care, datorită noilor soluții implementate, managementul a decis păstrarea și recalificarea întregii echipe de vânzări, de la agenți de teren la operatori desk sales, totul gestionat integral de un ecosistem digital. Trei luni mai târziu s-a dovedit o mutare câștigătoare și 27 de joburi au fost salvate”, adaugă Adrian Alexandrescu. 

Compania are ca deziderat transformarea automatizării de marketing dintr-o alegere de nişă într-una de masă, în segmentul IMM-urilor. În acest scop, MediaPost Martech şi-a propus să vândă produsul Quickstart la câteva zeci de clienţi din zona IMM. Programul va ajuta companiile să aibă o tranziţie mai uşoară spre noua direcţie de marketing şi să permită angajaţilor să se concentreze pe cele mai importante aspecte ale businessului, nu pe responsabilități repetitive.

Grupul Mediapost a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2019, cu o creştere de 16 milioane față de 2018. MediaPost Martech este parte a grupului Mediapost ce include și compania Interactions precum şi alte companii de comunicare şi marketing direct și este activă de peste 20 ani pe piața românească. În afară de România, compania este prezentă pe alte cinci piețe europene și a derulat de-a lungul timpului mai mult de 200 de campanii de marketing. Astfel, a acumulat experiență și know-how pentru a dezvolta propriile produse de automatizare, care au fost achiziționate de peste 20 de companii. Mediapost Martech este Gold Partner HubSpot și partener Salesforce. 

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați website-ul nostru lawww.mediapost-martech.com/

Analiză Euler Hermes privind cheltuielile consumatorilor

0

Compania Euler Hermes, cu expertiză recunoscută la nivel global în soluții de asigurare a creditelor, prezintă o analiză privind evoluția consumului la scară europeană de la declanșarea pandemiei actuale, precum și perspectiva pentru perioada următoare.

 Consumatorii europeni nu au scăpat de pericol

Toate privirile sunt ațintite asupra consumatorului european: Consumul privat este esențial în determinarea formei și vitezei de recuperare a sectorului de retail care, în urma pandemiei generate de virusul COVID-19 a avut de suferit. Scăderea bruscă a cheltuielilor consumatorilor din primul semestru al acestui an a depășit-o cu mult pe cea din timpul Marii Crize Financiare și din timpul Crizei Datoriilor din Zona Euro, iar fără o revenire semnificativă a consumului privat, perspectivele de redresare economică vor rămâne destul de reduse.

Grafic 1: Scăderea maximă a consumului privat din Zona Euro în raport cu nivelul de dinainte de criză

Sursa: Refinitiv, Allianz Research.
*Previziuni pentru prima jumătate a anului 2020.

Acest lucru explică entuziasmul generalizat cu privire la aparenta recuperare în formă de V a vânzărilor retail în Europa, concretizată din momentul în care guvernele din întreaga regiune au ridicat restricțiile la sfârșitul lunii aprilie. Multe dintre economiile europene importante, inclusiv cele de top, precum Germania, Franța, Țările de Jos și Marea Britanie, au revenit sau chiar au depășit nivelul vânzărilor din luna februarie, adică cel de dinainte de criză.

Grafic 2: Vânzări cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor, Index: Feb 2020=100

Sursa: Refinitiv, Allianz Research.

În mod surprinzător, ritmul redresării actuale a comerțului cu amănuntul depășește cu mult ceea ce am văzut în urma Marii Crize Financiare și a Crizei Datoriilor din Zona Euro.

Grafic 3: Comparație între ritmurile de recuperare retail – Zona Euro (indice: 100 = nivelul dinaintea crizei, în luni)

Sursa: Refinitiv, Allianz Research.

Totuși, o redresare în formă de V a comerțului cu amănuntul în perioada imediat următoare crizei nu înseamnă o redresare în formă de V a consumului privat. Există trei motive pentru care redresarea consumului în Europa va fi diferită de tendința comerțului cu amănuntul:

  • Vânzările cu amănuntul ≠ consumul privat: De fapt, vânzările cu amănuntul nu reprezintă un indicator foarte bun pentru pulsul consumului. La urma urmei, acestea reprezintă doar aproximativ 45% din consumul privat, restul fiind alcătuit majoritar din cheltuieli legate de locuință precum și din servicii. Acestea din urmă (aproximativ 25% din total) vor fi  în mod disproporționat mai afectate în contextul crizei actuale deoarece „cheltuielile sociale” sunt reduse din cauza persistenței temerilor legate de riscul contaminării.

Grafic 4: Încrederea consumatorului: Dec 2019 vs. ultimele date disponibile din 2020

Sursa: Refinitiv, Allianz Research

Un indicator mai bun pentru perspectivele consumului privat este așadar încrederea consumatorului care rămâne încă destul de scăzută, sub media pe termen lung în toate economiile europene, alături de intențiile ridicate de economisire.

Grafic 5: Încrederea consumatorului din Zona Euro  – Economii în prezent (rhs) vs. Economii din ultimele 12 luni (lhs)

Sursa: Refinitiv, Allianz Research.

  • Bunurile de folosință îndelungată – pregătiți-vă pentru o revenire în formă de W în comerțul cu amănuntul: Revenirea bruscă a comerțului cu amănuntul a fost ajutată de un impuls temporar în cererea de bunuri de folosință îndelungată, care este puțin probabil să continue. De exemplu, cererea pentru mobilierul și bunurile de recreere și cultură a persistat  în trimestrul II, întrucât consumatorii au cheltuit mai mult din veniturile disponibile pentru înfrumusețarea caselor și grădinilor și amenajarea de birouri virtuale în timpul restricțiilor. În plus, reducerea temporară a TVA-ului în Germania a dat un avânt suplimentar. Cu toate acestea, nu credem că cheltuielile pentru bunurile durabile (aproximativ 11% din consumul privat total), care tind să fie strâns legate de ciclul crizei, pot rămâne prea mult timp imune la declinul generat de Covid-19.

Grafic 6: Consumul privat din Zona Euro pe componente (% din total)

Sursa: Refinitiv, Allianz Research.
Notă: Aici transportul exclude achiziționarea automobilelor

Acest lucru este valabil mai ales în condițiile în care ne așteptăm la o creștere a șomajului în lunile următoare, întrucât schemele de sprijinire a veniturilor sunt pe sfârșite iar insolvențele urmează să crească. De fapt, este timpul să ne dăm seama că și în lipsa unui al doilea val de infecție semnificativ, revenirea în formă de V în comerțul cu amănuntul se va dovedi a fi doar prima etapă a unei recuperăre în formă de W.

  • Atenție la tendințele de consum specifice perioadei de pandemie Covid: Pe lângă victimele recesiunii obișnuite, cum ar fi bunurile de folosință îndelungată dar și textilele sau încălțămintea, particularitățile recesiunii Covid-19, de exemplu preocupările continue legate de riscul de contaminare, vor continua să pună presiune și asupra componentelor consumului. Cheltuielile vulnerabile la criza Covid-19 sunt cele de tipul „cheltuielilor sociale” și, prin urmare, au impact asupra serviciilor de transport, a restaurantelor si hotelurilor precum și asupra serviciilor de recreere și cultură. Aceste componente vulnerabile reprezintă aproximativ un sfert (23%) din consumul privat total din Zona Euro. Revenirea la obiceiurile de consum anterioare crizei depinde, prin urmare, de disponibilitatea la scară largă a unui vaccin.

Estimarile noastre de creștere a numărului de insolvențe în România cu cel putin 20% pentru anul următor comparat cu nivelul din 2019 nu induc o perpectivă liniștitoare nici pentru sectorul de comerț cu amanuntul.

În România, în ultimele luni s-a putut observa o revenire a comerțului cu amănuntul care a înregistrat o creștere de peste 4% în luna iulie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, recuperând treptat scăderea de aproape 19% din aprilie*. În timp ce trendul consumului alimentar rămâne într-o zona de confort, se remarcă o contribuție accentuată din partea produselor de folosință îndelungată, pentru care cererea este susținută doar de un context volatil, respectiv necesitatea adaptării stilului de viață la condițiile create de pandemie. În cee ace privește carburanții și serviciile, cele din urmă pierzând mai mult de 40% din nivelul anului anterior**, ne putem aștepta la un trend de revenire mai lent, pe fondul mobilității limitate și a unui indice de încredere a consumatorilor puțin probabil să depășească 80% în 2020. Somajul în creștere deși încă nu departe de 5%, dar cu potențial sigur de a mai urca în prima parte a anului următor, tendința spre o gestiune mai conservatoare a veniturilor gospodăriilor precum și valul așteptat de insolvențe de la inceputul lui 2021 sunt și ele de natură să contribuie negativ la disponibilitatea pentru consum”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Romania (foto).

Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Romania

*sursa INS, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate

**sursa INS, comparatie lunara iunie 2020 : iunie 2019 – sursa INS, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate

Luând în considerare aceste constatări, ne întrebăm care sunt perspectivele de redresare a economiilor europene? În contextul recesiunii, judecând acele sectoare vulnerabile la Covid-19 din perspectiva contribuției la formarea PIB-ului fiecărei tări în parte, rezultă perspectivele foarte diferite de redresare pe teritoriul Europei. La urma urmei, suma componentelor consumului sensibile la recesiunea actuală variază de la 13% din PIB în Belgia la 26% în Grecia. Interesant este că din calculele noastre reiese un risc mai mare pentru redresarea consumului privat în Grecia, Portugalia, Spania și Marea Britanie  decât în Italia.

Grafic 7: Componente de consum vulnerabile la recesiune și Covid-19 (% PIB)

Sursa: Refinitiv, Allianz Research.

Care va fi impactul asupra corporațiilor? Recuperarea de actvitate observată în multe sectoare dependente de consum va fi, probabil, de scurtă durată. Retailerii, mai ales, nu ar trebui să se aștepte la o revenire puternică și sustenabilă din punct de vedere al vânzărilor. Creșterea bruscă a acestora din perioada post-restricții, ca rezultat al încercării consumatorilor de a recupera timpul pierdut, se va estompa în timp, iar consumatorii vor începe să simtă efectele șomajului în creștere. În același timp, profiturile vor continua să aibă de suferit sub presiunea prețurilor în creștere și a costurilor adiționale pe care le presupune funcționarea magazinelor într-o perioadă de criză sanitară.

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine


Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Deficitul de cont curent a scăzut la 4,86 miliarde de euro

0

Deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut la 4,863 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, de la 6,038 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2019, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate luni, scrie Profit.ro.



Conform BNR, în perioada ianuarie – iulie 2020, datoria externă totală a crescut cu 9,616 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 82,499 miliarde de euro la 31 iulie 2020 (71,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 12% față de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la nivelul de 32,990 miliarde de euro (28,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2019. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6% în perioada ianuarie – iulie 2020, comparativ cu 18,6% în anul 2019.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2020 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Producția industrială a scăzut cu 14,9% în primele șapte luni

0

Producția industrială a scăzut cu 14,9% ca serie brută, în primele șapte luni ale anului, și cu 15,7% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de aceeași perioadă din 2019, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS).

În luna iulie 2020, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 8%, datorită creșterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+8,6%), industria prelucrătoare (+8%) și industria extractivă (+7,7%), scrie Profit.ro.

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 3,3%, susținută de creșterile din industria prelucrătoare (+4,3%), industria extractivă (+4,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică,gaze, apă caldă și aer condiționat (+2,7%), potrivit surei amintite.

Indicele producției industriale (IPI) este un indice de volum și măsoară evoluția rezultatelor activităților cu caracter industrial dintr-o perioadă față de alta. Indicii producției industriale descriu evoluția industriei pe total, secțiuni (industria extractivă, prelucrătoare și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), diviziuni CAEN Rev.2, precum și pe marile grupe industriale.

Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou

0

Material de opinie de Iulia Bică, Manager Taxe Indirecte, și Diana Cristea, Manager Taxe Indirecte, Deloitte România (foto)

Procedura de înregistrare a unei companii în scopuri de TVA în România a intrat într-un proces de simplificare începând din 2019, când, în Codul fiscal, pentru anumite companii s-a introdus posibilitatea obținerii codului de TVA în ziua solicitării, sub rezerva efectuării ulterioare a unei analize de risc. Din luna mai a acestui an, regula ar trebui să se aplice tuturor companiilor care se înregistrează, indiferent dacă solicită codul de TVA la înființare sau pe parcursul derulării activității. Însă reglementările adoptate recent cu scopul declarat de a ajuta societățile comerciale în acest demers par să fi complicat lucrurile.

Concret, până de curând, companiile care optau pentru înregistrarea în scop de TVA pe parcursul derulării activității puteau obține codul necesar în ziua solicitării, pe baza unei declarații pe proprie răspundere transmise online autorității fiscale, urmând ca analiza de risc să fie realizată ulterior. În luna mai, prin Hotărârea de Guvern 340 și Ordonanța de Urgență 69/2020, autoritățile au introdus o prevedere potrivit căreia înregistrarea în scopuri de TVA pentru companiile cu sediul activității economice în România se realizează fără efectuarea analizei risc, indiferent dacă se solicită codul de TVA la înființare sau, ulterior, prin opțiune ori ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei cifră de afaceri (caz în care înregistrarea în scop de TVA devine obligatorie). Această prevedere a fost interpretată ca o extindere a posibilității obținerii codului de TVA în ziua solicitării și asupra companiilor nou înființate, urmând ca analiza de risc să se realizeze ulterior înregistrării, pe parcursul activității companiei.

Această simplificare este bine-venită, având în vedere că orice investitor sau antreprenor apreciază scurtarea termenelor de soluționare a cererii de înregistrare și faptul că unicul document solicitat la înregistrare este formularul în sine.

Ce probleme apar în practică?

Din punct de vedere legislativ, procedura de obținere a codului de TVA nu a suferit nicio modificare, așa încât termenele și documentele necesare au rămas neschimbate. Totuși, în practică, o companie care optează pentru obținerea codului de TVA ulterior înființării va constata că declarația pe proprie răspundere depusă online este respinsă de sistemul administrației fiscale, cu justificarea că aceasta a fost abrogată prin HG 340, deși în textul hotărârii nu există o asemenea prevedere.

Așadar, în acest moment, pentru contribuabili este neclar ce procedură trebuie urmată și ce documente sunt necesare în vederea înregistrării în scop de TVA, întrucât, deși ordinele ce reglementează această acțiune sunt încă în vigoare, în practică, sistemul nu mai permite, începând cu luna mai a acestui an, utilizarea procedurii simplificate.

În plus, anumite administrații încă solicită documente precum declarațiile administratorilor și asociaților cu privire la cazierul fiscal pentru eliberarea codului de TVA, deși, conform procedurii, aceste declarații sunt necesare doar în vederea evaluării riscului fiscal, analiză pe care autoritatea nu o mai realizează în momentul înregistrării, ci ulterior.

Ce se întâmplă cu termenele în care se obține codul de TVA?

Potrivit procedurii încă în vigoare, termenul în care autoritatea fiscală trebuie să acorde codul de TVA, în funcție de momentul solicitării, rămâne neschimbat. Pentru companiile care solicită înregistrarea în scop de TVA la înființare, termenul este de 45 de zile, deși actele normative recent aprobate pot fi interpretate în sensul că și aceste societăți pot obține codul în aceeași zi. În cazul companiilor care optează pentru înregistrarea în scop de TVA  ulterior înființării, termenul pentru obținerea codului rămâne de o zi, sub rezerva verificării de către ANAF a datelor înscrise în declarația pe propria răspundere, în termen de 15 zile de la data depunerii solicitării, conform reglementărilor încă în vigoare.

Așadar, procedura este oricum inechitabilă, având în vedere că permite ca anumiți contribuabili să aștepte codul de TVA până la 45 de zile, în timp ce, pentru alții, prevede acordarea codului în ziua înregistrării cererii, cu toate că, potrivit Codului fiscal, procesul de înregistrare ar trebui să fie identic.

În concluzie, simplificarea începută încă din 2019 se dovedește a fi greu de implementat în lipsa armonizării legislației și a uniformizării practicii la nivelul administrațiilor fiscale. În această situație incertă, deși contribuabilul poate obține cu ușurință codul de TVA, conform legislației în vigoare, el nu are acces la informație și ajunge să rămână blocat în birocrația administrativă, în ciuda bunelor intenții ale legiuitorului.

Va rămâne Europa o putere a energiei regenerabile după pandemie?

Energia regenerabilă globală: ascensiune continuă în ciuda pandemiei de COVID-19

Potrivit unui studiu recent realizat de Coface, criza COVID-19 a avut un impact negativ asupra dezvoltării globale a energiei regenerabile pe termen scurt, iar provocările se vor păstra pe termen mediu și lung.

Segmentul de energie regenerabilă s-a consolidat accelerat în ultimii 20 de ani, în special în ceea ce privește generarea de energie electrică, câștigând cotă de piață mai mare în raport cu sursele tradiționale de energie precum cărbunele, petrolul și energia nucleară. Criza COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra acestui segment din sectorului energetic, deoarece pandemia a perturbat lanțurile de aprovizionare și disponibilitatea forței de muncă. Accesul la finanțare a fost, de asemenea, afectat puternic. Aceste tendințe recente au influențat proiectele care fuseseră deja aprobate, precum și alte proiecte în curs de desfășurare.

Cererea scăzută și supraoferta pe durata carantinei din întreaga lume au împins prețurile energiei electrice pe teritoriu negativ. În consecință, utilitățile care folosesc în principal sursele tradiționale de energie se confruntă cu o „realitate nouă”.

Se așteaptă ca alte sectoare să folosească tot mai mult energii regenerabile, în special sectoarele chimice sau metalele, ale căror activități le fac poluatori majori care trebuie să respecte reglementări mai stricte. Aceste sectoare trebuie, de asemenea, să se adapteze la atitudinea vehementă a publicului față de poluare și la posibilitatea de creștere a numărului de acțiuni în justiție.

  • Energia regenerabilă a luat avânt în ultimii ani, crescând de la 21,8% din capacitatea electrică totală instalată la nivel mondial în 2000 la 34,7% în 2019.
  • Un efect secundar al pandemiei COVID-19 este că se așteaptă ca emisiile globale de CO2 să scadă cu aproximativ 8% față de anul anterior (YoY) în 2020, până la nivelul la care erau acum un deceniu.
  • China este un producător major de energie regenerabilă și un lider global în tranziția energetică.
  • În America Latină, integrarea surselor regenerabile de energie în rețea nu mai este opțională.
  • Pentru lanțurile de aprovizionare, pandemia COVID-19 a limitat utilizarea surselor regenerabile de energie și va determina scăderea în suplimentarea capacităților cu 13% în 2020, după zece ani de creștere constantă.
  • Se anticipează o volatilitate ridicată a prețului energiei electrice pe viitor
  • Sectoarele chimic, metale, hârtie, lemn și TIC vor fi cei mai mari utilizatori de energie regenerabilă.

1.Dezvoltarea energiei regenerabile nu mai este o opțiune

Conform raportului, în contextul pandemiei de COVID-19, integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua electrică nu mai este opțională pentru guvernele din întreaga lume, atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, în ciuda provocărilor actuale. Acesta este cazul în America Latină, unde hidroenergia a fost din punct de vedere istoric cea mai mare sursă de energie regenerabilă și unde dezvoltarea proiectelor solare și eoliene accelerează datorită eficienței costurilor. China este un producător major de energie regenerabilă și un lider global în procesul de tranziție energetică.

De la începutul secolului 21, energia regenerabilă a câștigat o poziție semnificativă în mixul global de energie electrică. Potrivit cifrelor Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), adoptarea resurselor regenerabile a beneficiat de un avânt semnificativ, crescând de la 21,8% din capacitatea totală instalată la nivel mondial în 2000 la 34,7% în 2019, în principal datorită consensului global că o economie bazată pe carbon este nesustenabilă. Acest lucru este susținut de legătura dintre consumul de energie și schimbările climatice[1]. Mai mult, disponibilitatea și rezervele de combustibili fosili sunt limitate, iar volatilitatea prețurilor lor poate contribui la creșterea incertitudinilor din piață. De asemenea, a existat o schimbare notabilă în mixul de energie regenerabilă. În timp ce în 2000 hidroenergia reprezenta 93% din capacitatea totală regenerabilă globală, acest raport a scăzut la 47% în 2019, alte surse, în special solare și eoliene, câștigând teren.

Matrice energie globală – Capacitate instalată (procentaj din total)

Potrivit estimărilor Agenției Internaționale a Energiei (AIE), se așteaptă ca emisiile globale de CO2 să scadă cu aproximativ 8% față de anul anterior (YoY) în 2020, la nivelul la care erau acum un deceniu. Totuși, aceasta nu este o consecință a dezvoltării surselor regenerabile de energie, ci un efect al pandemiei de COVID-19. Sectorul energiei din surse regenerabile, deși nu este imun la efectele negative ale crizei de sănătate, este de așteptat să demonstreze o rezistență mai mare în comparație cu segmentul de energie neregenerabilă.

Cazul Chinei

China este una dintre țările care își propune să conducă această tranziție energetică. Planul Made in China 2025, lansat pentru prima dată în mai 2015, urmărește să transforme China dintr- un producător low-end, într-un un producător high-end de bunuri. Acest lucru necesită o creștere a utilizării energiei regenerabile și promovează intrarea în rețeaua electrică a surselor regenerabile la scară largă. Ca referință, investițiile globale în energie regenerabilă s-au ridicat la 279,8 miliarde USD în 2017, China fiind responsabilă pentru 45% din aceste investiții (126,6 miliarde USD).

Dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile din China evidențiază influența geopolitică în creștere a acestei țări. Investițiile în energie regenerabilă vizează în principal statele membre ale OECD din Europa, și mai puțin economiile în curs de dezvoltare, iar din 2010 până în 2017, investițiile externe ale Chinei în energia eoliană au totalizat 6,8 miliarde USD[2]. Este puțin probabil ca această tendință pe termen lung să fie oprită de pandemia COVID-19.

În ciuda provocărilor, energia regenerabilă trebuie dezvoltată:
cazul Americii Latine

Chiar și la începutul secolului al XXI-lea, multe țări din America Latină obțineau deja cea mai mare parte a energiei electrice din surse regenerabile, datorită marelui „potențial hidraulic” al continentului (cantitatea de energie utilizabilă din apele râurilor pe unitate de timp). În 2000, 54% din matricea electrică a Americii Latine era hidroelectrică.

Pe cele mai mari trei piețe energetice din America Latină – Brazilia, Chile și Mexic – capacitatea de energie regenerabilă a înregistrat o creștere relativ puternică între 2000 și 2019.

Ca și pe alte piețe globale, este de așteptat ca sectorul să fie puternic afectat de COVID-19 (amânarea investițiilor și a licitațiilor noi de energie electrică), întrucât America Latină a fost printre regiunile care s-au luptat cel mai mult pentru a controla pandemia. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, perspectivele globale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie rămân optimiste. Succesul sau eșecul dezvoltării sale viitoare va depinde de mediul politic și de mediul de reglementare local.

Sursă: Irena – Agenția Internațională de Energie Regenerabilă

Raportul prezintă modul în care Chile pare a fi cea mai bine poziționată piață din America Latină pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie în următorii ani. Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Energie (CNE), autoritatea de reglementare a energiei, Chile are potențialul de a dezvolta 40 GW de vânt, 12,5 GW de energie hidroelectrică, peste 1.000 GW de energie solară și 2 GW de energie geotermală. Cu o reputație de reglementare solidă, Chile este considerată mai angajată în tranziția globală de decarbonizare decât Mexicul și Brazilia.

2.  Dezvoltarea energiei regenerabile: se întrevăd numeroase provocări

În timp ce proiectele de infrastructură de energie regenerabilă au fost în creștere de la începutul anilor 2000 și se pregăteau pentru încă un an de creștere constantă în 2020, șocul COVID-19 a transformat așteptările. Potrivit IEA[3], pandemia COVID-19 a limitat ceea ce a reprezentat o creștere constantă a surselor regenerabile de energie, iar suplimentările de capacitate electrică sunt de așteptat să scadă cu 13% în 2020, după zece ani de creștere constantă. Cu toate acestea, este probabil ca 2021 să înregistreze o revenire, cu o creștere de 17%, în principal datorită proiectelor întârziate care revin online.

Scăderea din 2020 a noilor capacități regenerabile se va resimți cel mai puternic în Europa, din cauza restricțiilor stricte din mai multe țări și a apetitului pentru licitații mai mic din partea investitorilor. În iulie, studiul Bloomberg New Energy Finance (BNEF) a menționat că, în primul semestru al anului 2020, investițiile în decizia finală eoliană offshore au crescut cu 319% față de aceeași perioadă a anului precedent, împingând investițiile globale din surse regenerabile de energie să crească cu 5%. Cu toate acestea, energia solară și eoliană, care reprezintă cea mai mare parte a capacității regenerabile din Europa, au scăzut cu 12% și, respectiv, cu 21%. Proiectele eoliene offshore au fost mai mari, deoarece costurile lor au scăzut continuu începând cu 2012, iar dezvoltatorii se grăbeau să beneficieze de subvenții chineze care urmează să se încheie în 2021.

Mai mult, restricțiile din întreaga lume au condus la întreruperea lanțurilor de aprovizionare, deoarece multe fabrici au fost închise din motive de siguranță, în special în China, un actor global esențial în generarea de energie regenerabilă, unde restricțiile au dus la întreruperea întregului lanț valoric global. S-a resimțit și lipsa forței de muncă, deoarece multe țări și-au închis frontierele pentru muncitorii străini. Ne așteptăm ca aceste penurii să se disipeze treptat spre sfârșitul anului, pe măsură ce fabricile continuă să se redeschidă. Cu toate acestea, impactul negativ va fi resimțit până la sfârșitul anului.

Volatilitate ridicată a prețului energiei electrice în viitor

Deoarece creșterea economică a fost afectată de implementarea bruscă a restricțiilor în mai multe părți ale lumii, ne așteptăm ca și consumul de energie electrică să scadă. Acest lucru este valabil mai ales pentru piețele emergente, unde sectorul de producție nu este matur și consumă mult energie. Țările OECD se află de partea opusă a spectrului, unde activitatea economică este mai puțin dependentă de consumul de energie, datorită eficienței mai mari din sectorul de producție și preponderenței sectorului serviciilor[4]. Cu toate acestea, deși această decuplare este bine cunoscută, o recesiune, pe care Coface o anticipează pentru 2020 în multe țări, va fi urmată de o cerere mai mică de energie electrică.

Va rămâne Europa o „putere” a energiei regenerabile după pandemie?

Uniunea Europeană a promis un plan multianual pentru a-și face economia durabilă, prin utilizarea mai eficientă a resurselor sale și combaterea poluării[5]. Energiile regenerabile sunt unul dintre obiectivele principale, iar Comisia Europeană (CE) a declarat că va promova o integrare mai mare a surselor regenerabile de energie în diferitele rețele de energie electrică și va finanța cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu. În timp ce propunerile au fost primite cu mare căldură de industria surselor regenerabile de energie, acestea nu au respectat ceea ce industria a considerat un adevărat răspuns la provocările COVID-19. Dezvoltatorii îndeamnă CE și statele membre să simplifice permisele de indemnizații[6] și accesul la finanțare. În momentul redactării acestui material, nu există informații detaliate despre planurile de dezvoltare a energiei regenerabile în proiectul verde paneuropean anunțat în iunie 2020.

Cu ochii pe integrarea surselor regenerabile de energie în rețea

Există o percepție răspândită (și nu neapărat exactă) conform căreia sursele regenerabile de energie au  un impact negativ asupra utilităților. Intermitența  generării  de  energie  electrică regenerabilă a determinat utilitățile să pună în funcțiune (în principal gazele naturale) „centrale de rezervă”, în special în sprijinul energiei eoliene. De fapt, prin echilibrarea puterii cu țările vecine, rețelele electrice pe scară largă pot contracara efectul negativ al intermitențelor.

Lipsa producerii continue de energie electrică din sursele regenerabile de energie, în special atunci când cererea este mai mare, are un impact asupra rentabilității utilităților. Acest lucru a determinat companiile din întreaga lume să propună integrarea stocării în baterii pentru a aplatiza oferta și a răspunde cererii. Bateriile ar putea schimba jocul, așa cum se întâmplă deja în industria auto, odată cu dezvoltarea vehiculelor electrice și hibride plug-in. Unul dintre motivele acestei adoptări pe scară largă este dat de costul bateriilor care va scădea probabil în următorul deceniu, deoarece tot mai multe companii dezvoltă propria ofertă economică în acest sens. Bateriile vor fi integrate în rețelele de utilități pentru a le ajuta să echilibreze intermitențele de energie.

Se estimează că sectoarele chimice, metale, hârtia, lemn și TIC vor fi cei mai mari utilizatori de energie regenerabilă

Aprovizionarea corporativă a producției de energie electrică din surse regenerabile este în creștere, în special în Europa, Asia și America de Nord, dar și în țările emergente. Potrivit unui studiu din 2018 realizat de IRENA[7], principalele sectoare care își aprovizionează electricitatea din surse regenerabile sunt activități legate de materiale, adică în principal produse chimice, lemn (activități de producție de celuloză) și hârtie, minerit și metale. Acest lucru se datorează în principal faptului că intensitatea capitalului și aspectele poluante ale operațiunilor lor îi împing nu numai către surse regenerabile, datorită unei reglementări mai stricte și a impactului activiștilor de mediu și a opiniei publice. De asemenea, aceste sectoare văd că sursele regenerabile de energie le ajută să-și reducă semnificativ costurile.

Responsabilitatea socială corporativă (CSR) este un factor extrem de important în reputația companiilor și contribuie la o imagine pozitivă a brandului unei companii. Valorile de CSR contribuie, de asemenea, la atenuarea riscului legal, în special atunci când acesta vine din acțiunile asociațiilor de mediu. Aceste acțiuni pot fi o lovitură devastatoare, având în vedere numărul tot mai mare de investitori care caută activ să evite sectoarele extrem de poluante.

Aproximativ 39% din electricitatea venită din surse regenerabile este autogenerată. Multe companii din sectoarele cu un consum ridicat își generează propria electricitate. În timp ce energia electrică din surse regenerabile reprezintă doar o mică parte din acest tip de producție, se așteaptă ca ponderea să crească în următorii ani. Gigantul Amazon a construit și construiește proiecte solare la scară largă în SUA și în China în acest scop.

Raportul complet AICI


  1. Raport Schimbari climatice 2014, Comitetul Interguvernamental al Schimbarilor Climatice (IPCC), 2014.   https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/2018/02/AR5_SYR_FINAL_SPM.pdf
  2. Energie eoliana: cum se prefigureaza viitorul?, Coface, Iunie 2018 https://www.coface.com/News-  Publications/Publications/Wind-energy-how-long-will-the-wind-stay-in-the-industry-s-sails
  3. Actualizări Piata de energie regenerabila, IEA,2020. https://www.iea.org/reports/renewable-energy-market-update
  4. https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=33812
  5. https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en#latest
  6. https://www.evwind.es/2020/06/11/eu-recovery-plan-its-time-to-roll-up-our-sleeves-for-a-green-recovery/75083
  7. https://irena.org/publications/2018/May/Corporate-Sourcing-of-Renewable-Energy

Evoluția României în direcția debirocratizării și a simplificării relației cetățeanului cu statul

0

Autori: Andrei Ştefanovici și Irina Bîcă, avocați Radu și Asociații și consultanți în cadrul echipei de proiect privind Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)” (foto)

Promovarea principiului „doar o singură dată”, care implică extinderea situațiilor în care administrațiile publice refolosesc informațiile despre cetățeni sau companii, pe care le dețin deja, fără a le solicita din nou, este una dintre orientările cheie la nivel european din domeniul e-guvernării, la care România trebuie să se alinieze.

Acest principiu presupune ca persoanele fizice și juridice să furnizeze date (informații și documente) administrației publice o singură dată, fără obligația de a le mai prezenta unei alte instituții publice dacă le-a furnizat anterior. În același timp, organele administrației publice trebuie să asigure partajarea și reutilizarea datelor, chiar și la nivel transfrontalier, cu respectarea reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal.

Alături de simplificarea interacțiunii cu autoritățile și a autorităților între ele, aplicarea principiului are și un important impact macroeconomic asupra mediului de afaceri.

Din analiza noastră derulată în cadrul proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, aplicarea acestui principiu la nivelul României ar putea genera economii de aproximativ 180 milioane EUR pe an, respectiv economii de aproximativ 1,8 miliarde EUR într-un orizont de timp de 10 ani. Ținând cont că beneficiile aplicării principiului ”doar o singură dată” se pot reflecta mai ales la nivelul companiilor care ar accesa serviciile publice într-o formă simplificată, estimăm că aproximativ 50% din aceste sume ar putea reprezenta economii pentru companii, respectiv 90 milioane EUR/an sau 900 milioane EUR într-o perioadă de 10 ani[1].

În România, aplicarea principiului „o singură dată” nu se face încă la nivelul întregii administrații publice. Din punct de vedere legislativ, schimbul de date și documente între unele instituții publice este reglementat în mod expres doar pentru anumite situații specifice.

Agenția Națională de Administrare Fiscală, de exemplu, are obligația de a transmite Casei Naționale de Pensii Publice informațiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat și a punctajului lunar, în vederea acordării prestațiilor de asigurări sociale. Informațiile necesare, precum și procedura de transmitere a acestora, se stabilesc prin protocol încheiat între cele două instituții.

Un alt exemplu pozitiv este cel oferit de dispozițiile Codului de procedură fiscală, potrivit cărora ori de câte ori o instituție sau autoritate publică trebuie să soluționeze o cerere a unei persoane fizice sau juridice, iar pentru soluționarea cererii este necesară, potrivit legii, prezentarea unui certificat de atestare fiscală sau a unui alt document cu privire la situația fiscală a persoanei în cauză, instituția sau autoritatea publică are obligația să solicite documentul respectiv de la organul fiscal competent. Acesta din urmă va fi transmis în formă electronică, în baza unui protocol încheiat între instituția/autoritatea publică și organul fiscal emitent al acestuia.

În cadrul proiectului menționat mai sus, au fost analizate serviciile publice aferente a 36 de evenimente din viața cetățenilor. Din păcate, în cvasitotalitatea cazurilor, nu există o comunicare între bazele de date ale autorităților publice. Aici putem menționa serviciile legate de „înmatricularea unui autovehicul”, „obținerea indemnizației de creștere a copilului” dar și menținerea necesitații depunerii de către solicitanții unor servicii publice a actelor de stare civilă (certificate de naștere, de căsătorie, de deces etc.).

În vederea implementării interoperabilității la nivel general, a fost adoptat în 2017 Cadrul Național de Interoperabilitate[2], prin care sunt stabilite obiectivele, principiile și beneficiile interoperabilității și se propune un model conceptual pentru asigurarea integrării serviciilor publice. În prezent, implementarea interoperabilității implică, în cele mai frecvente cazuri, copierea unor volume mari de date între instituții și nu interogarea punctuală a registrelor.

În continuarea acestui cadru, a fost lansat proiectul de lege privind realizarea Cadrului național de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Prin acest proiect, se urmărește realizarea unui nod de interoperabilitate, care va funcționa ca o poartă de acces automat la toate registrele publice naționale și care va permite schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice.

Totodată, la nivel guvernamental, se află în implementare proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)[3], al cărui scop este dezvoltarea capacității instituționale a autorităților publice în vederea dezvoltării instrumentelor de e–guvernare pentru cetățeni și mediul de afaceri, precum și asigurarea viziunii și a direcțiilor de acțiune din domeniul e-guvernării.

La nivel european, principiul analizat este inclus în Planul de acțiune al Uniunii Europene privind guvernarea electronică 2016-2020 (Planul UE privind e-guvernarea) și în Regulamentul (UE) 2018/1724 (Regulamentul SDG)[4]. Până în decembrie 2023, în scopul schimbului de date și documente justificative pentru procedurile online prevăzute expres de Regulamentul SDG, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre, trebuie să stabilească un sistem tehnic pentru schimbul automatizat de date între autoritățile competente din state membre diferite.

Aplicarea principiului „o singură dată” se întâlnește deja la nivelul unora dintre statele membre UE. În Estonia, de exemplu, 99% dintre serviciile publice sunt furnizate prin mijloace electronice, bazele de date ale administrației publice sunt interoperabile, astfel încât cetățeanului să îi fie solicitate datele o singură dată.

Un alt exemplu este Spania, care a lansat în 2007 Platforma națională de intermediere a datelor, pentru publicarea și consumarea serviciilor privind schimbul electronic de date cu scopul de a fi reutilizate de întreaga administrație publică.

Deși nu ne aflăm încă la nivelul atins de Estonia, România face progrese în sensul asigurării interoperabilității sistemelor și registrelor și, deci, a aplicării principiului „o singură dată”, astfel încât să fie redusă cât mai mult birocrația și povara pentru cetățenii/întreprinderile solicitante de servicii publice și, totodată, să se simplifice, securizeze și accelereze procesele din administrația publică.


[1] Analiza a avut la bază rezultatele exercițiului pilot al Comisiei Europene din 2017, prin care a testat aplicarea principiului ”doar o singură dată” pentru o perioadă de 30 de luni. A fost estimat atunci că aplicarea acestui principiu ar genera probabil economii anuale la nivelul UE de aproximativ 5 miliarde de EUR pe an (e.n. savings). EY a utilizat aceste calcule estimate la nivelul UE, prin extrapolare, ținând cont de numărul statelor membre la momentul analizei.

[2] Aprobat prin HG nr. 908/2017

[3] https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-egov/

[4] Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012

***

Despre proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”: Proiectul EGOV este implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), având consultant EY România cu suport juridic al societății de avocați afiliate EY, Radu și Asociații SPRL. Proiectul este coordonat din partea EY Consulting de către Carmen Adamescu, Partener.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

***

Despre Radu și Asociații SPRL

Radu și Asociații SPRL este o societate de avocați ce oferă servicii juridice complete, care includ atât servicii de consultanță juridică cât și asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată, având o practică importantă de controverse și dispute fiscale.

Radu și Asociații SPRL este membră a societăților din grupul Ernst & Young Global Ltd și face parte din rețeaua globală EY Law, aflată în plină expansiune, în cadrul căreia lucrează peste 2400 de avocați în mai mult de 80 de țări. Experiența noastră a fost recunoscută de piață și de publicații internaționale. Chambers Global 2019 a recunoscut practica noastră de Corporate/M&A în timp ce Chambers Europe 2019 și 2020 au plasat practica noastră de Controverse și Dispute Fiscale pe banda 1. Totodată, The Legal 500 Europe, Middle East and Africa 2019 și 2020 au premiat practica noastră de Drept Comercial, Drept Societar și M&A, ediția 2020 plasând practica de Controverse și Dispute Fiscale pe poziția 1.

https://www.ra-law.ro/ro/