Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos (foto), a participat la a cincea sesiune a Adunării ONU de Mediu a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA5), eveniment desfășurat în format virtual, transmis de la Nairobi, Republica Kenya, în perioada 22-23 februarie 2021, cu tema „Consolidarea acțiunilor pentru natură în scopul atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, accentul fiind pus asupra rolului pe care îl joacă natura și soluțiile bazate pe natură în realizarea setului de Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) al Agendei 2030.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor subliniază că „prin participarea la această reuniune, România își arată sprijinul privind inițiativele desfășurate de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, precum: combaterea schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, prevenirea, controlul și managementul poluării, al chimicalelor și al deșeurilor, precum și legăturile cu alte procese internaționale în implementarea sinergică a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. România va continua demersurile și acțiunile pentru promovarea și consolidarea dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile și implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, va asigura informarea privind stadiul dezbaterilor la nivel internațional și, în egală măsură, va lua act de inițiativele și bunele practici existente/inițiate de Statele Membre, pentru realizarea unei lumi post-pandemice reziliente și incluzive”.

În cadrul reuniunii, ministrul Barna Tánczos a subliniat: „La nivel național, suntem angajați într-un proces de promovare pe scară largă a principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 definește un cadru național pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și oferă o foaie de parcurs pentru realizarea ODD. Am făcut pași importanți pentru a promova sustenabilitatea prin Strategia națională privind schimbările climatice, creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon și planul de acțiune aferent, axat pe necesitatea introducerii stimulentelor economice pentru un sistem de transport ecologic. În aceeași direcție de acțiune, România a implementat recent un nou sistem integrat de informații pentru urmărirea materialului lemnos, numit SUMAL 2.0. Această aplicație îmbunătățește trasabilitatea lemnului și descurajează exploatarea forestieră ilegală.De asemenea, am inițiat prin Administrația Fondului pentru Mediu mai multe programe care abordează domenii ca: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industria transportului și acordarea de subvenții pentru transportul public ecologic pentru achiziționarea de vehicule noi, ecologice. Totodată, derulăm programe care vizează creșterea eficienței energetice și a managementului inteligent al energiei în școli. Este clar că angajamentul și cooperarea sunt factori cheie pentru a obține rezultate durabile. Cu toate acestea, schimbările despre care vorbim necesită timp, unul mai extins decât ne putem permite. Astfel aș dori să subliniez că lecția pe care trebuie să o învățăm în acest context este cum să respectăm mediul și, în același timp, să găsim echilibrul social și economic pentru a acționa #PentruNatură într-o manieră multisectorială eficientă”.

Adunarea ONU de Mediu (UNEA) este cel mai înalt organism de luare a deciziilor în materie de mediu din lume, care reunește reprezentanți ai celor 193 de state membre ale ONU, întreprinderi, lideri ai societății civile și alte părți interesate pentru a pentru a stabili prioritățile pentru politicile globale de mediu privind schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. UNEA se întâlnește la Nairobi, Kenya, o dată la doi ani, iar prin declarația sa ministerală, rezoluțiile și deciziile sale, asigură conducerea, catalizează acțiunile interguvernamentale privind mediul și contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. UNEA este, de asemenea, organul de conducere al Programului Naíunilor Unite pentru Mediu (UNEP). UNEA-5 va oferi, de asemenea, o oportunitate pentru statele membre și părțile interesate de a face pași ambițioși în vederea reconstruirii mai bine și mai ecologic, asigurându-se că investițiile în redresarea economică după pandemia Covid-19 contribuie la dezvoltarea durabilă.

Gabriel Cherebețiu este primul român din istorie nominalizat la premiul pentru personalitatea anului în volei, de către International Volleyball Hall of Fame. Totul însă stă în puterea voturilor de susținere venite direct de la oameni. Oricine își dorește să îi ofere un vot celui care a pus România pe harta voleiului mondial încă din anii ’50 o poate face intrând pe site-ul volleyhall.org, iar pagina de vot se deschide automat. Se poate chiar vota zilnic, de aceeași persoană, până pe 28 februarie.

Doctorul Gabriel Cherebețiu sau „mexicanul din Blaj”, cum i se mai spune, este unul dintre numele de referință ale voleiului românesc și mexican. A fost vicecampion mondial în 1956 (Paris), obținând alte două medalii de bronz la edițiile din 1960 (Rio de Janeiro) și din 1962 (Moscova). De asemenea, a fost vicecampion european în 1958 (Praga), apoi a fost antrenor secund al Naționalei de volei și medicul echipei, cu care a și câștigat Campionatul European din 1963 (România), de altfel singurul aur din istorie obținut de voleibaliștii noștri. Cherebețiu ar fi trebuit să participe și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, însă, cu 3 săptămâni înainte de plecare, a fost chemat la Comitetul Olimpic și Sportiv Român și a fost anunțat că nu va mai pleca împreună cu lotul la Tokyo, ci va merge în Mexic, la solicitarea Comitetului Olimpic de acolo, pentru a forma și pregăti echipa de volei în calitate de antrenor și medic al lotului, în vederea participării la Jocurile Olimpice, pe care Ciudad de Mexico avea să le găzduiască 4 ani mai târziu, în 1968.

S-a întors în țară imediat după acest eveniment, pentru că plecase pe semnătură, și, între timp, a renunțat la antrenorat și a dezvoltat Centrul de medicină sportivă. La 6 ani de la întoarcerea sa în țară, o delegație oficială din Mexic, în frunte cu ministrul Sportului, a vizitat România pentru a căuta și a duce peste hotare valori ale sporturilor, din dorința de a-și consolida performanțele sportive. Întâmplarea face că ministrul Sportului din Mexic era un fost jurnalist care îl cunoștea și îl aprecia foarte mult pe doctorul Cherebețiu pentru ceea ce făcuse din voleiul mexican. Impresionat de ceea ce realizase la Centrul de medicină sportivă din România, i-a propus să meargă din nou în Mexic pentru a pune acolo bazele medicinei sportive, iar după 2 ani de formalități invitația s-a și concretizat.

Pentru meritele sale deosebite în volei și în medicina sportivă, doctorul Gabriel Cherebețiu a fost decorat și de președintele Emil Constantinescu, în anul 2000, cu Ordinul Național pentru merit în grad de ofițer.

Acum, cariera lui de succes și contribuția lăsată în paginile de istorie ale acestui sport pot fi încununate onorific cu un titlu râvnit și de alte nume mari ale voleiului mondial, dar pentru asta oamenii trebuie să își reamintească sau să afle cine este Gabriel Cherebețiu și să îl voteze.

Să punem steaua României în volei la loc de cinste! 

EximBank anunță că „a emis garanții în numele și în contul statului român în valoare de 15,75 milioane de lei, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19 pe care o implementează în urma mandatului special primit din partea statului, pentru compania suceveană Trutzi SRL – unul dintre principalii jucători pe piața producției și comercializării de elemente din fier forjat, garanții care acoperă 90% din creditele acordate societății de Raiffeisen Bank”.

Valoarea totală a finanțării de la Raiffeisen Bank garantate de EximBank este de 17 milioane de lei, sumă ce va permite societății „să-și asigure necesarul de lichiditate pentru desfășurarea activității curente, precum și să investească în dotarea cu echipamente tehnologice și utilaje pentru extinderea liniilor de producție”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Garanțiile pe care EximBank le acordă în cadrul programului financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri de peste 20 milioane lei deschid noi oportunități pentru companiile locale, acestea putând astfel să dispună, într-un moment excepțional, de finanțările de care au nevoie pentru a-și îndeplini planurile de investiții sau pentru a-și finanța activitatea curentă. Este o facilitate valoroasă pe care așteptăm ca băncile comerciale de pe piață să o valorifice în beneficiul direct al firmelor românești aflate în căutarea celor mai bune soluții financiare pentru a depă­şi obstacolele acestei perioade deosebite”.

Ciprian Nuțu, CEO Trutzi SRL: „Pandemia a afectat pe toată lumea, mulţi dintre partenerii noştri au fost nevoiți să-și oprească temporar activitatea, iar efectele negative s-au resimțit pe tot lanţul comercial. Suntem bucuroși însă că întreaga noastră strategie de criză s-a dovedit a fi una eficientă și că am reușit să asigurăm continuitatea activității, fără să apelăm la moratorii sau să solicităm amânări la plata taxelor și impozitelor. Astfel, beneficiind și de acest program financiar de susținere a companiilor mari, derulat în parteneriat de EximBank și Raiffeisen Bank, vom reuși să ne finanțăm activitatea curentă și totodată să ne concentrăm atenția pe derularea investițiilor pentru extinderea liniilor de producție care să ne permită consolidarea poziției pe piața pe care activăm”.

Cristian Sporiș, vicepreşedinte corporate banking Raiffeisen Bank: „Ne bucurăm că am putut să susținem compania Trutzi în această perioadă dificilă cu un credit de investiții și unul pentru capital de lucru, ajutați de facililitatea EximBank. E un parteneriat tripartid de succes pentru o companie românească cu un potențial mare de dezvoltare. Principala investițite va fi achiziționarea unei linii tehnologice de vopsire în camp electrostatic, modalitate care oferă avantaje importante, precum rezistența la coroziune și la condițiile meteo, dar protejează și mediul înconjurator, emisiile de noxe fiind extreme de reduse. Pentru Raiffeisen Bank finanțarea sustenabilă și susținerea economiei românești este un obiectiv strategic important și vom continua să o facem”.

Trutzi SRL este caracterizată ca „o societate comercială cu capital privat integral românesc care a pornit de la vânzarea de elemente de fier forjat într-un mic spaţiu comercial din Suceava și s-a dezvoltat de-a lungul timpului până la realizarea unei reţele de mari depozite la nivel naţional, a două unităţi de producţie de peste 4.000 de mp, crearea a peste 300 de locuri de muncă și afaceri de peste 170 de milioane de lei în 2019. După un început de 2020 bun, activitatea companiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare care a determinat scăderea vânzărilor, precum și întârzieri în încasarea facturilor. Ridicarea treptată a restricțiilor impuse de pandemie a favorizat însă o revenire a activității, iar compania se pregătește să își reia planurile de dezvoltare”.

Berea Skol se relansează pe piața românească prin câteva noutăți pe care le enunță producătorul, Tuborg România (URBB – United Romanian Breweries Bereprod), singurul berar din București dezvoltat printr-o investiție Greenfield: „Noua rețetă Skol are un conținut de alcool de 5% și a fost dezvoltată pentru piața românească de către specialiștii berari locali, în colaborare cu specialiștii din Danemarca. Rezultatul are la bază trei tipuri de malț și hamei special de aromă, cu un caracter echilibrat și nobil”.

Paul Markovits, vicepreședinte de marketing, URBB, subliniază: „Brandul Skol este aproape sinonim cu istoria recentă a berii în România și face azi un pas hotărât prin această relansare. Am revăzut și refăcut întreaga construcție de brand, plecând de la poziționare și produs, cu scopul de a oferi un brand modern, actual și viguros. Ne-am bazat pe cercetări de consumator la fiecare pas. Acestea au arătat că am devansat lichide ale competitorilor, oferind un lichid pe gustul consumatorilor din segment. Am centrat eticheta pe protagonistul nostru, consumatorul. Am adăugat ambalajului elemente de inovație menite să îmbunătățească experiența de consum a acestuia: senzor de răcire pe doze și cod QR pe toate ambalajele, cu trimitere la conținut pe gustul targetului. Avem și o campanie nouă de comunicare cu un brand ambasador foarte îndrăgit, dar fără a strica surpriza, vă invit să o descoperiți cât de curând”.

Esența noii forme a produsului, special conceput pentru segmentul majoritar al consumatorilor de bere reprezentat de barbați, este sugerată de sloganul „Skol răcorește bărbatul!”

Sub aspect tehnic și implicit cu efect comercial, creatorii accentuează că „dozelor de bere Skol le-a fost adăugat un senzor termic ce măsoară temperatura optimă de consum. Acest senzor este inițial galben și se colorează în verde atunci când berea a ajuns la temperatura recomandată pentru consum. Rezultatele cercetărilor noului tip de ambalaj au confirmat faptul că noul Skol este mai modern, mai atractiv și mai vizibil la raft. Schimbările la nivel de ambalaj implică adoptarea noii identități vizuale și lărgirea gamei cu noile sticle nereturnabile de 0.33l si 0.75l. Noul ambalaj Skol Original oferă o prezență reechilibrată între roșu și verde, la care se adaugă un model de ace de gheață, pentru a accentua senzația de răcorire. Eticheta de bază a fost regândită, centrată de această dată pe imaginea consumatorului”.

Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România a scăzut cu 10%, ca urmare a crizei Corona, anunță Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK România, pe baza celor mai noi date publicate de Oficiului Federal de Statistică (Destatis).

În detaliu, „exporturile totale către România au fost anul trecut în valoare de 15,8 miliarde euro (minus 5,9%), importurile au însumat 13,5 miliarde euro, cu 14,4% mai puțin decât în 2019. Cu un volum comercial bilateral de 29,36 miliarde euro în 2020, România se situează pe locul 19 în rândul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare. Principalul partener comercial al Germaniei este China, cu un volum total de 212 miliarde euro, urmată de Țările de Jos (173 miliarde euro) și SUA (171,6 miliarde euro).

AHK România apreciază că „după o scădere accentuată a schimburilor comerciale în lunile aprilie și mai 2020, a început în septembrie o redresare vizibilă, care a continuat până la sfârșitul anului. Deși a doua jumătate a anului a fost marcată de incertitudini din cauza restricțiilor impuse de pandemia Corona, comerțul bilateral s-a redresat mai bine decât se estimase”.

Sebastian Metz, director general al AHK România, subliniază: „Suntem încrezători că redresarea schimburilor comerciale din a doua jumătate a anului 2020 va continua și în 2021. Totul depinde însă în continuare de evoluția pandemiei. Cu îngrijorare pentru circulația mărfurilor și, prin urmare, pentru lanțurile de aprovizionare, urmărim măsurile de închidere a unor frontiere, cum a fost cea către Republica Cehă. În general, companiile germane din România privesc cu mare încredere evoluția economică a României, mai ales având în vedere fondurile europene care îi stau la dispoziție – având totodată mari așteptări din partea Guvernului, și anume implementarea reformelor anunțate pentru următorii patru ani. Avem multe oportunități în această țară și potențialul este mare. Acum trebuie să depunem toate eforturile pentru a le fructifica”.

• Jucătorii din piață sunt optimiști în privința tranziției către mobilitatea electrică
• 1 din 10 vehicule vândute în Europa, în perioada decembrie 2019 – octombrie 2020, a fost electric sau hibrid
• În primele 9 luni ale anului 2020, vânzările de vehicule electrice din Europa le-au depășit, pentru prima dată, pe cele din China

Electrificarea transporturilor, o temă fierbinte pe agenda companiilor, va aduce avantaje comerciale semnificative jucătorilor care vor face cel mai rapid tranziția către ecosistemul de mobilitate electrică (eMobilitate) și va avea consecințe uriașe asupra îmbunătățirii mediului. Noul studiu realizat de EY și Eurelectric, Accelerarea electrificării flotelor în Europa: Când este perfect logică reinventarea roții?, arată, de asemenea, că electrificarea flotelor va avea cea mai mare și mai rapidă contribuție la decarbonizarea transportului rutier.

Studiul are la bază o analiză a discuțiilor cu lideri de companii din sectoare precum industria auto, utilități, petrol și gaze, producția de acumulatori, administrarea flotelor, leasing și infrastructura de alimentare cu energie electrică. Ideile și opiniile grupate în analiză identifică resurse și acțiuni cheie pentru accelerarea și construirea soluțiilor de eMobilitate.

eMobilitatea atinge un punct critic în Europa

Noua legislație a crescut presiunea asupra vehiculelor rutiere, odată cu introducerea noilor standarde legate de emisiile de dioxid de carbon (CO₂) pentru producătorii de autovehicule, care vor intra în vigoare în toată Europa. În același timp, pachetele financiare destinate revenirii economice după criza provocată de COVID-19 se concentrează pe soluțiile care implică energia regenerabilă și o amprentă de carbon neutră, acestea susținând împreună tranziția către eMobilitate.

Potrivit studiului, în perioada decembrie 2019 – octombrie 2020, unu din zece autoturisme comercializate în Europa a fost electric sau hibrid, înregistrând nivelul record de un milion de vehicule. În primele nouă luni din 2020, vânzările de vehicule electrice din Europa le-au depășit pentru prima dată pe cele din China.

În Regatul Unit, în septembrie 2020, vânzările de vehicule electrice le-au depășit, tot pentru prima dată, pe cele cu motor diesel.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță în afaceri, EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală și Inovație: „În Romania, tranziția către mobilitatea electrică, deși se desfășoară într-un ritm mai lent decât în țările din vestul Europei, se accelerează în fiecare an. Numărul de mașini electrice achiziționate și stații de încărcare instalate sunt în continuă creștere, fiind încurajate de bonificațiile acordate de către stat. Companiile din domeniul utilităților, petrol și gaze, precum și retail, par să își fi asumat rolul de lideri în această tranziție, prin investițiile făcute în infrastructura și dezvoltarea serviciilor. Un alt semnal vine și din partea autorităților locale, care încep să înlocuiască vehiculele din flotă cu automobile electrice.”

Acesta este un punct de cotitură important în evoluția către atingerea unui volum de vânzări de vehicule electrice de 30%-40% până în anul 2030, care ar putea face realizabile țintele europene de reducere a emisiilor de carbon.

În prezent, din 308 milioane de vehicule care circulă pe drumurile europene, doar 3 milioane sunt electrice (mașini, autobuze și camioane), prin urmare potențialul de creștere al acestui segment este foarte mare. Conform estimărilor EY, numărul vehiculelor electrice ar putea atinge 40 de milioane în 2030.

Mihai Drăghici, Senior Manager, Consultanță în afaceri, EY România: „România se poziționează semnificativ sub media Uniunii Europene din perspectiva adopției mașinilor electrice. Noile modele electrice anunțate de producătorii locali, investițiile în stațiile de reîncărcare și schemele suport vor contribui la accelerarea adopției pe plan local.”

Accelerarea electrificării transportului

Decarbonizarea la care se angajează fiecare țară va determina efectele asupra climei, sănătății și mediului în următoarele decenii. Potrivit studiului, emisiile asociate cu transporturile au crescut în ultimii 3 ani și este necesară o reducere totală de 65% sau o diminuare anuală de 10% pentru a se atinge ținta europeană de reducere cu 55% a emisiilor, față de nivelurile din 1990.

Studiul arată că, pentru a transforma în realitate acest deziderat, accelerarea tranziției către electrificarea flotelor este esențială. În acest sens, obiectivele politice trebuie să fie armonizate cu oportunitățile comerciale printr-o reglementare unitară. Sunt necesare noi modele de finanțare pentru infrastructura de încărcare publică și privată, trebuie acordată atenție lanțului de aprovizionare în integralitatea lui, este nevoie de creșterea gradului de încredere al clienților prin dezvoltarea infrastructurii fizice și este necesară o interfață digitală simplă între vehicul și rețea. 

Sectorul flotelor trebuie să se electrifice primul

Sectorul european al flotelor, deși este relativ mic, cuprinzând 63 milioane de vehicule (20% din parcul auto total al Europei), afectează mediul într-un mod disproporționat, potrivit studiului. Acesta cumulează peste 40% dintre kilometrii totali parcurși și jumătate din emisiile totale generate de transportul rutier din Europa. În plus, lecțiile învățate din accelerarea electrificării flotelor, cum ar fi dezvoltarea unor modele de afaceri durabile, care sprijină investițiile în infrastructura de alimentare cu electricitate și integrarea capacităților de încărcare inteligente, vor permite o tranziție mai rapidă pentru piața autoturismelor noi și rulate. Prin urmare, acesta va reprezenta testul cel mai important și cu cel mai mare impact.

Studiul evidențiază patru factori cheie care vor favoriza o primă tranziție a flotelor:

1. Trecerea treptată către vehicule alternative, odată cu restricționarea vânzărilor de vehicule neelectrice conform standardelor privind emisiile de CO₂.
2. Interzicerea vehiculelor poluante din cadrul flotelor. În prezent, acestea sunt interzise în peste 300 de mari orașe și localități europene care administrează zone cu emisii reduse, iar alternativa este plata unei penalități sau trecerea la vehicule electrice.
3. Amplasarea eficientă a punctelor de încărcare. Vehiculele unei flote parcurg, de obicei, rute regulate și acoperă o distanță destul de mare zilnic. Acestea au destinații și escale fixe, unde se poate realiza încărcarea.
4. Costul total al deținerii de vehicule electrice ajunge rapid la același nivel cu cel al deținerii de vehicule cu motoare cu combustie internă. Stimulentele și granturile pot anula însă această diferență, în timp ce nivelul redus de operațiuni de service și mentenanță, precum și economiile semnificative cu combustibilii reprezintă argumente economice puternice în favoarea electrificării flotelor.

Un ecosistem al eMobilității în curs de dezvoltare

La fel ca în cazul transformării altor sectoare, începe să se dezvolte un ecosistem care sprijină accelerarea tranziției către eMobilitate. Acesta cuprinde soluții inovatoare pentru clienți și propuneri cu valoare adăugată pentru a propulsa eMobilitatea spre adoptarea pe scară largă. În prezent, furnizorii de energie formează deja parteneriate cu operatorii punctelor de încărcare și cu companiile de leasing, iar producătorii de autovehicule cooperează cu companiile de utilități și își înființează propriile companii de leasing.

În același timp, jucători noi și consacrați colaborează pentru a câștiga încrederea clienților și a-și îmbogăți experiența generală în domeniul eMobilității. Rezultatele studiului arată că cei care fac primii tranziția pot obține beneficii semnificative. Studiu identifică, de asemenea, oportunitățile de optimizare aduse de ecosistemul de eMobilitate, printre care gestionarea rețelelor, soluțiile de propulsie și încărcare a vehiculelor electrice, administrarea flotelor, gestionarea vehiculelor și acumulatorilor, soluții pentru casarea acumulatorilor, finanțare și managementul datelor.