Valoarea de piață a Bitcoin se află la câteva procente de nivelul care i-ar da o capitalizare spectaculoasă de 1 trilion de dolari. Cifra nu este doar un reper simbolic. Suma este suficient de ridicată încât să atragă o atenție serioasă băncilor centrale. Pentru moment, riscul principal ar fi ca Bitcoin să devină victima propriului succes, este de părere Claudiu Cazacu(foto).

Bitcoin a depășit 50 000 de dolari pe unitate, pentru prima dată în istorie, pe 17 februarie. De la minimele de acum aproximativ un an, până pe 18 februarie, ora 20, Bitcoin a crescut de peste 13 ori. Dinamica este și mai impresionantă dacă ne gândim că în ianuarie 2015 cotația fluctua în jurul a 200 de dolari, iar în 2013 era în jur de 20 de dolari. Mai mult, în prezent, capitalizarea Bitcoin este pe punctul de a atinge 1 trilion de dolari, sumă suficient de ridicată să atragă atenția băncilor centrale, crede Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Traseul spectaculos al cotațiilor monedelor virtuale a venit pe un fond puternic favorabil unor astfel de evoluții. Pe de o parte, apetitul investitorilor de retail pentru piețele bursiere s-a aflat pe o curbă ascendentă foarte rapidă (timpul petrecut acasă, unele resurse financiare economisite prin limitările forțate de pandemie). Pe de altă parte, nume cu vechime din segmentul instituțional (în special din SUA) s-au arătat foarte deschise spre a investi sau a oferi produse și servicii din domeniul pe care, cu câțiva ani înainte, îl evitau cu fermitate (JPMorgan, Morgan Stanley).

Teama de inflație a avut, de asemenea, un cuvânt de spus, deși nu poate fi singurul argument, în acest moment. Jocul a devenit mai intens după ce nume ca Mastercard, BNY Mellon sau Tesla au fost asociate în titlurile zilei cu Bitcoin.

Mereu în căutare de „marfă proaspătă”, participanții la piață și-au reorientat atenția și spre Ethereum, care, o perioadă, rămăsese în umbra celei mai cunoscute monede virtuale. De la începutul anului, până joi 18 februarie, ora 20, Bitcoin a înregistrat un avans de 77%, iar Ethereum unul de peste două ori mai mare: 164%.

Ethereum poate fi utilizată ca „bază” pentru așa numitele „smart contracts”, contracte inteligente, de fapt o modalitate de a automatiza anumite operațiuni. Prin comparație cu Bitcoin, capitalizarea totală (numărul de monede în circulație * valoarea unei monede) este de aproape 4 ori mai mică. O serie de monede mai puțin vizibile sau relativ noi (apărute în ultimul an) au beneficiat, la rândul lor, de valul de entuziasm referitor la întregul domeniu, cu surplusul de adrenalină oferit de căutarea „viitorului Bitcoin”.

Situația actuală ar putea părea, la prima vedere, favorabilă fanilor Bitcoin: trend ascendent puternic, vizibilitate în creștere, grad de penetrare tot mai ridicat, cu spațiu însă pentru utilizarea la scară largă instituțională, planuri ale unor companii de prestigiu de acceptare ca metodă de plată (Tesla).

Valoarea de piață a Bitcoin se află la câteva procente de nivelul care i-ar da o capitalizare spectaculoasă de 1 trilion de dolari. Cifra nu este doar un reper simbolic: suma este suficient de ridicată încât să atragă o serioasă atenție băncilor centrale. De fapt, comentarii oficiale pe un ton reținut sau chiar avertismente directe (FCA a oferit unul dintre cele mai directe: se pot pierde toți banii investiți în monede virtuale) au limitat avansul, dar nu au fost decât o frână temporară, în perspectiva mai largă.

Cu toate acestea, riscul unei reglementări severe nu a dispărut, iar în opinia noastră el a devenit chiar mai ridicat. Cu cât devine mai valoros și e mai utilizat, în special prin legare la sistemul financiar global, cu atât pericolul unei abordări mai puțin prietenoase din partea autorităților devine mai mare.

Pe termen scurt, însă, prețul în sine poate reprezenta o problemă: aprecierea prea rapidă va oferi tentații (de a vinde pentru a „asigura” profitul) în creștere celor care au intrat în scop speculativ, și chiar unei părți a celor care au un orizont mediu de deținere. Se poate spune că, pentru moment, riscul principal ar fi ca Bitcoin să devină victima propriului succes.

_________________

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Proiectul de Regulament privind modificarea și completarea Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind organizarea și funcționarea Entității de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Financiar non-bancar SAL-Fin (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 15 zile);

Proiectul de Regulament referitor la obligația de întocmire de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a rapoartelor financiare anuale în formatul de raportare electronic unic (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

• Supraveghere

Rezultatele controlului periodic realizat la Allianz Țiriac Asigurări S.A.;

Rezultatele controlului periodic efectuat la compania de brokeraj Leader Team Broker de Asigurare S.R.L.;

Sancționarea companiei de brokeraj IQ MED Broker de Asigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia;

Sancționarea companiei de brokeraj Soko-Broker de Asigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia, precum și stabilirea unei obligații în sarcina acesteia;

Sancționarea companiei de brokeraj Full Casco Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia;

Sancționarea companiei de brokeraj Sigura Broker de Asigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia, precum și aprobarea cererii de retragere a autorizației de funcționare a societății;

Sancționarea companiei de brokeraj Crux Insurance Broker S.R.L. ca urmare a nerespectării prevederilor legale privind deschiderea Registrului Intermediarilor Secundari, precum și stabilirea unei obligații în sarcina acesteia.

• Autorizare

Aprobarea solicitării SSIF IFB Finwest S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a societății de către actualul auditor financiar Lexexpert Audit S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2021 și 2022;

Aprobarea solicitării societății Claim Expert Services S.R.L. de autorizare ca furnizor de programe de pregătire profesională;

Avizarea modificării Regulamentului de Organizare și Funcționare al BCR Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Aegon Esențial administrat de Aegon Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Stabil administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative BRD Medio administrat de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative BCR Plus administrat de BCR Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Auorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Pensia Mea administrat de BT Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative NN Activ administrat de NN Asigurări de Viață S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative NN Optim administrat de NN Asigurări de Viață S.A.

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis exercitarea opțiunii de amânare a aplicării ESEF (European Single Electronic Format) și a dispus publicarea în procedura de consultare publică, pentru un termen de 10 zile, a unui proiect de regulament privind obligația de întocmire de către emitenții, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a rapoartelor financiare anuale în formatul de raportare electronic unic însoțit de referatul de aprobare. De asemenea, Consiliul A.S.F. a hotărât notificarea Comisiei Europene cu privire la intenția de amânare cu un an a obligativității aplicării ESEF pentru emitenții listați pe piața reglementată din România.

Proiectul de regulament prevede printre altele faptul că:

• emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată au obligația de a întocmi și publica rapoartele financiare anuale în formatul de raportare electronic unic prevăzut la art. 153 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, pentru exercițiul financiar care începe pe sau după data de 1 ianuarie 2021;
• emitenții pot întocmi și publica în mod voluntar rapoartele financiare anuale în formatul de raportare electronic unic prevăzut la art. 153 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, pentru exercițiul financiar care a început pe sau după data de 1 ianuarie 2020.

A.S.F. nu va adopta măsuri de autoritate împotriva societăților care nu au aplicat formatul ESEF pentru exercițiul financiar 2020 până la momentul la care vor intra în vigoare prevederile privind amânarea obligației de aplicare a cerințelor ESEF cu un an (intrarea în vigoare a regulamentului A.S.F.).

La baza acestei decizii au fost avute în vedere următoarele: potrivit prevederilor art. 153 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare şi operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, emitenții ale căror valori mobiliare sunt tranzacționate pe piața reglementată din România au obligația de a întocmi rapoartele financiare anuale într-un format de raportare electronic unic ulterior emiterii de către ESMA a unor standarde tehnice de reglementare în acest sens, dar nu mai devreme de data de 1 ianuarie 2020. Această prevedere a fost introdusă la nivelul legislației naționale în vederea transpunerii actualelor prevederi ale art. 4 alin. (7) din Directiva 2004/109/CE.

Astfel, începând cu exercițiul financiar 2020, toate rapoartele financiare anuale ale emitenților ale căror valori mobiliare sunt tranzacționate pe o piață reglementată ar trebui să fie pregătite în limbajul xHTML sau Extensible Hypertext Markup Language. În baza aceste obligații, raportarea ar trebui să se facă începând cu anul 2021.

În contextul economic generat de pandemia de COVID-19, în cadrul proiectului de modificare a Regulamentului (UE)2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului European privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (pachetul CMRP), discutat la nivel european, au fost introduse și unele dispoziții care vizează posibilitatea amânării aplicării cerințelor privind formatul electronic unic european (ESEF) pentru rapoartele financiare anuale ale companiilor listate.

Având în vedere modificările propuse la nivelul legislației europene, respectiv introducerea unor dispoziții care vizează posibilitatea amânării aplicării cerințelor privind formatul electronic unic european (ESEF) pentru rapoartele financiare anuale ale companiilor listate, A.S.F. a solicitat părților implicate (emitenți, auditori financiari, asociații profesionale) punctul de vedere/o evaluare cu privire la oportunitatea adoptării unei astfel de decizii de amânare a implementării cerințelor de raportare în formatul ESEF cu un an, care să vizeze societățile listate pe piața reglementată din România.

Din datele și informațiilor comunicate s-a desprins concluzia că amânarea cu un an a aplicării ESEF pentru emitenții listați pe piața reglementată din România este oportună și necesară, în acest sens fiind invocate o serie de impedimente de natură să afecteze implementarea cerințelor ESEF, după cum urmează:

• circumstanțele excepționale cauzate de coronavirus (COVID-19) și concentrarea resurselor operaționale asupra nevoilor urgente;
• lipsa de personal angajat specializat în transformarea situațiilor financiare anuale conform noilor cerințe;
• existența unui număr redus de firme care dezvoltă aplicații de acest tip;
• prețurile solicitate de firmele existente pentru conversia situațiilor financiare în noul format, nejustificat de mari;
• costurile ridicate pentru identificarea și implementarea unor soluții IT;
• dificultăți în identificarea și contractarea unui furnizor IT care să ofere servicii complete și viabile;
• erorile de mapare apărute pe parcursul conversiei raportului anual, ce cuprinde situațiile financiare auditate (inclusiv raportul de audit), raportul administratorilor, declarația pe proprie răspundere în noul format iXBRL (Inline eXtensive Business Reporting Language) cerut de ESEF.

8 din 10 tineri spun că absolvirea școlii nu e de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.

În plină pandemie, tinerilor le este tot mai greu să își găsească un loc de muncă. Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii în piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic generația abia ieșită de pe băncile școlii. Potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Best Smart Consulting, 8 din 10 tineri spun că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.

Școala românească scoate șomeri cu diploma, pe bandă rulantă. O realitate crudă, care afectează sute de mii de tineri.

Dacă înainte de criza COVID, mulți dintre ei, după ce terminau școala, își găseau rapid un prim loc de muncă în special în HORECA, servicii, construcții, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau porneau pe calea antreprenoriatului, în prezent oportunitățile în marea lor majoritate au dispărut, iar opțiunile de angajare le poți număra pe degete.

Potrivit rezultatelor barometrului „Tinerii si locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze”,   78,9% dintre respondenți sunt în căutarea unui loc de muncă sigur, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și numai 16% mai sunt dispuși să lucreze pe forme de colaborare, care să le permită opțiuni multiple.

Mai mult chiar, 52,6% dintre ei își doresc un job de birou, la care să meargă în fiecare zi, în timp ce numai 14,5% și-ar dori un loc în care să aibă muncă de teren.

„Surprinzător este faptul că doar 32,9% dintre cei chestionați își doresc un job la distanță, altfel spus să lucreze de acasă. Acest lucru arată că, după restricțiile din 2020, tinerii își doresc tot mai mult un loc de muncă în care să interacționeze cu colegii. Sunt dornici să iasă din casă”, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.

ȘCOALA NU E DE AJUNS

Ca să își găsească un loc de muncă, școala nu mai e de ajuns, este concluzia a 80,3% dintre cei chestionați. 77,6% consideră că, pentru a reuși să își găsească un job mai bun, au nevoie de un training, de un curs de specializare.

46,1% consideră că cea mai bună formă de pregătire este una mixtă (online/offline), 39,5% ar participa la un training în mediul virtual și numai 14,5% ar urma un curs de pregătire clasic, într-o sală de curs.

Întrebați în ce domeniu și-ar dori să lucreze, mulți dintre tineri au menționat, printre altele, domeniile marketing (8,9%), evenimente (8,3%), vânzări (6,5%), turism (6,5%), IT (6%), administrație (6%), cultural (6%).

„,Interesant este că, spre deosebire de anii trecuți, a scăzut interesul pentru jurnalism (1,2%) și imobiliare (2,4%), două dintre domeniile preferate de tineri în perioada anterioară crizei. În schimb, a crescut semnificativ dorința de a lucra în antreprenoriat (13,7%), un semn că, la nivel declarativ, mulți tineri au idei și vor să dezvolte afaceri, și în zona de social media – influencer/ blogger/vlogger (7,7%), un fenomen care atrage tot mai mulți tineri din România.”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

CE SALARII VOR TINERII

Barometrul mai arată un lucru interesant. Faptul că tinerii sunt conștienți de ce au nevoie pentru a lucra în domeniile respective.

Cei mai mulți dintre ei (42,3%) afirmă că, pentru a-și schimba jobul, trebuie să aibă în primul rând cunoștințele necesare și să urmeze cursuri de specialitate.

Întrebați ce le lipsește să lucreze acolo unde își doresc, dincolo de cunoștințele necesare, 16,5% au menționat problemele financiare, 6,2% voința, 1% situația familială în timp ce 34% au bifat răspunsul „alt motiv”.

Interesant este și faptul că tinerii se dovedesc a fi realiști în privința salariului pe care pot să îl primească, având în vedere nivelul de pregătire.

Cei mai mulți dintre respondenți (39,5%) se așteaptă la un salariu între 2500 și 3500 lei. 27,6% și-ar dori un salariu între 3500-4500 lei și numai 15,8% se așteaptă la un salariu peste acest nivel.

17,1% dintre respondenți s-au declarat dispuși să lucreze pe un nivel salarial minim, între 1500 și 2500 lei.

„Așteptările salariale, opiniile privind educația și pregătirea pentru job, opțiunile privind domeniul în care și-ar dori să lucreze, toate aceste elemente arată că tinerii din 2021 sunt mult mai pregătiți pentru realitate decât în trecut. Sunt mai maturi, mai conștienți de ceea ce reprezintă, și își doresc siguranță și perspectivă. O generație dispusă să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să se perfecționeze. O rază de speranță, în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training”, a declarat Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.

Potrivit datelor de la Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din România au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%.

 În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Barometrul „Tinerii si locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze” a fost realizat de compania de consultanță Frames, la comanda Best Smart Consulting, în perioada 25 ianuarie – 1 februarie.

Eșantionul a numărat peste 250 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani.

Un proiect pilot în parteneriat public-privat poate fi cheia de accelerare și implementare a măsurilor concrete propuse de mediul de afaceri pentru flexibilizarea pieței muncii din România. Aceasta este principala concluzie rezultată în urma discuțiilor purtate între Ministrul Muncii și Justiției Sociale, doamna Raluca Turcan, și reprezentanții Pactului pentru Muncă – PPM. Ideea unui proiect pilot între minister și mediul privat, cu un manager de proiect care să lucreze la implementarea măsurilor venite dintre privat către stat în vederea creării unei piețe a muncii eficiente a fost îmbrățișată de Ministrul Muncii și Justiției Sociale. De asemenea, s-a discutat și despre reducerea muncii la negru, debirocratizarea și digitalizarea pe piața forței de muncă. 

Raluca Turcan, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, a declarat: „Apreciez implicarea mediului de afaceri în rezolvarea problemelor din piața muncii și cred că orice soluție este binevenită. Parteneriatul public – privat este un prim pas în cooptarea mediului privat în actul de legiferare și implementare de soluții viabile, benefice unei funcționari eficiente a pieței muncii.  În concordanță cu propunerile din Pactul pentru Muncă, intenționăm să prelungim măsurile de sprijin pentru cei care angajează zilieri sau sezonieri, vom sprijini sectorul HORECA și ne dorim să avem un grad redus al muncii nefiscalizate.” Ministrul Muncii și Justiției Sociale a vorbit și despre „noi legi surpriză care vor ajuta şi economia României în următoarele două săptămâni.”

La rândul său, Președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF, Cristina Chiriac, inițiatorul Pactului pentru Muncă, a declarat: „Mă bucur că avem deschidere din partea instituțiilor statului și că se dorește implementarea soluțiilor venite din partea mediului de afaceri. Pactul pentru Muncă este un proiect care vine cu soluții la probleme din piața muncii și constat cu bucurie că ceea ce s-a dezbătut la Cluj, de exemplu, privind situația asistaților sociali, iată că prinde contur și se fac pași pentru reinserția acestora în câmpul muncii. Sunt măsuri punctuale, dar care, aplicate coerent, conduc la flexibilizarea și eficientizarea pieței muncii în relația angajat – angajator – stat.”

Dragoș Anastasiu, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno – Germane, prezent la întâlnirea cu Ministrul Muncii și Justiției Sociale, a adus în discuție “Kurzarbeit” și nevoia ca industriile grav afectate de pandemie să primească finanțare prin acest program. „Industriile profund afectate, cum ar fi ospitalitate, evenimente, sport și așa mai departe, trebuie să primească sprijinul alocat de stat pentru a supraviețui în continuare. Mizez pe implicare și soluționarea sincopelor apărute astfel încât să nu mai întâmpinăm probleme în această zonă pe viitor.” Raluca Turcan a dat asigurări că aplicarea „Kurzarbeit” va aduce beneficii atât angajaților cât și angajatorilor, stimulând pe cei din dintâi, rămași fără obiectul muncii, din cauza pandemiei. 

La întâlnirea cu Ministrul Muncii și Justiției Sociale au participat: Cristina Chiriac – Președinte CONAF, Nicoleta Munteanu – Vicepreședinte Asociația Națională a Antreprenorilor, Andreea Negru – Președinte Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Magda Volonciu – profesor universitar doctor în dreptul muncii, Dragoș Anastasiu – Președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno – Germane și Cătălin Niță – Director General Federația Patronală Petrol și Gaze, co-inițiator al Pactului pentru Muncă.

Principalul obiectiv al documentului Pactul pentru Muncă  îl reprezintă identificarea soluțiilor și a strategiilor care pe termen scurt și mediu pot contribui la echilibrarea pieței forței de muncă în România și crearea unui cadru legislativ care să asigure o evoluție coerentă a pieței muncii.

Pactul pentru Muncă reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-a alăturat, în calitate de partener strategic și Confederația Patronală CONCORDIA. Ulterior, pe parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Camera de Comerț și Industrie Româno – Germană (AHK), Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și SCA Magda Volonciu și Asociații.

Proiectul Pactul pentru Muncă a fost dezbătut și agreat cu majoritatea partidelor politice, fiind un document care reprezintă un consens de principiu al factorilor politici în vederea soluționării problemelor actuale din piața muncii și identificării de oportunități de dezvoltare și emancipare pe termen mediu și lung. 

Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță rezultatele financiare la nivel de grup pentru anul 2020. Reținem:

– creștere organică de 3,6%, cu o creștere internă reală (RIG) de 3,2% și pricing de 0,4%, creștere susținută de avântul înregistrat în Americi, Purina PetCare și Nestlé Health Science

– schimbul valutar a redus vânzările cu 7,9% din cauza aprecierii continue a francului elvețian față de majoritatea monedelor; reducerea investițiilor a avut un impact negativ de 4,6% asupra vânzărilor; vânzările totale raportate au scăzut cu 8,9%, până la 84,3 miliarde CHF (în comparație cu 92,6 miliarde CHF în 2019)

– câștigurile per acțiune au crescut cu 3,5% în monedă constantă și au scăzut cu 4,5% pe durata intervalului de raportare, până la 4,21 CHF; câștigurile per acțiune au rămas neschimbate pe durata intervalului de raportare, la 4,30 CHF; fluxul suplimentar de numerar a fost de 10,2 miliarde CHF; randamentul capitalului investit a crescut cu 240 de puncte de bază, până la 14,7%

– consiliul de administrație a propus o creștere a dividendelor cu 5 centime la 2,75 CHF per acțiune, marcând 26 de ani consecutivi de creștere a dividendelor. În total, pe parcursul anului 2020, au fost plătite către acționari 14,5 miliarde CHF sub formă de dividende și răscumpărări de acțiuni

– progrese semnificative în transformarea portofoliului, cedând diviziile Yinlu de producție de lapte de arahide și terci de orez din China și acceptând să vândă brandurile sale regionale de apă de izvor, divizia de apă purificată și serviciul de livrare a băuturilor din SUA și Canada; din 2017 până în prezent, rotația portofoliului se ridică la aproximativ 18% din totalul vânzărilor din 2017.

– perspectiva pentru 2021 vizează creștere continuă a vânzărilor organice către o rată medie de o singură cifră

Mark Schneider, CEO Nestlé: „2020 a fost un an greu pentru mulți. Experiența noastră în materie de nutriție, abilitățile digitale, structura descentralizată și inovația ne-au permis să ne adaptăm rapid la comportamentele și tendințele în schimbare ale consumatorilor. Am înregistrat progrese semnificative în transformarea portofoliului nostru, am continuat să dezvoltăm Nestlé Health Science într-o entitate puternică în domeniul științei nutriționale și ne-am extins prezența în comerțul de tip B2C. În același timp, ne-am concentrat pe sustenabilitate și ne-am propus să atingem un nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Ne așteptăm ca această cale să sprijine dezvoltarea și să fie neutră în ceea ce privește câștigurile, generând valoare pentru societate și acționarii noștri”.

Rezultate în România

Nestlé anunță că „în România, rezultatele financiare pentru anul 2020 au fost în linie cu cele obținute la nivel global și de zonă, cu o creștere organică de 3,5% susținută de complexitatea portofoliului pe piața locală. Aceasta a permis compensarea evoluției negative a categoriilor care lucrează în sectorul out-of-home, dar și a investițiilor făcute în 2020 în susținerea comunității locale – donații în bani, echipamente și produse alimentare, măsuri de sprijinire a partenerilor din horeca.

Leszek Wacirz, Country Manager Nestlé România: „Anul 2020 a fost un an neobișnuit pentru noi toți, cu provocări de neimaginat acasă și la locul de muncă. Principalele noastre priorități au fost sănătatea și siguranța angajaților noștri, asigurând totodată îndeplinirea misiunii companiei de a livra alimente de înaltă calitate consumatorilor noștri, precum și de a sprijini comunitățile – sistemul de sănătate, angajații din prima linie, familiile care au nevoie de ajutor. În ceea ce privește business-ul, provocările au venit din toate domeniile – asigurarea funcționării optime în zona de logistică și distribuție în contextul închiderii frontierelor, asigurarea echipamentului de protecție necesar pentru angajații de pe teren, trecerea la munca de acasă sau smart working în sediile de birouri. Am reușit să rămânem agili în fața provocărilor și să continuăm business-ul aproape complet conform planului, cu lansări de noi produse și investiții în societate din perspectiva CSR. Printr-o solidaritate admirabilă a tuturor colegilor, a partenerilor strategici din retail si a furnizorilor noștri ne-am adaptat strategia foarte repede și am făcut tot posibilul pentru a continua să construim practici de business sustenabile și parteneriate durabile. Reziliența business-ului Nestlé este dată de portofoliul nostru variat care a permis compensarea scăderii înregistrate de divizia out-of-home, permițându-ne o creștere organică de 3,5%, în același registru cu rezultatele globale și EMENA. În 2021 vom continua să investim prin lansări de produse și surprize la aniversarea de 25 de ani în România”.

De asemenea, Nestlé informează că „gătitul în familie ca urmare a restricțiilor impuse și produsele inovatoare lansate pe piața locală (bazele de mâncăruri Maggi Marketplace – cuburi bio și baze pentru mâncăruri în format lichid) au dus la o evoluție pozitivă în cazul produselor alimentare, precum și cea mai mare creștere în România pentru această categorie de la intrarea pe piață. Principalele categorii care au înregistrat o evoluție bună au fost: mâncarea pentru animale de companie (Purina Petcare), categoria de cafea, în special cafea porționată pentru consum acasă (Nespresso, NDG, Starbucks), precum și categoria Nestle Health Science cu Optifibre ca inovație pe piață”.

Nestlé este recunoscută drept „cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei 308.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestlé de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestlé oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de brand-uri ale Nestlé includ nume emblematice precum Nescafé, Nespresso, Maggi și Nido. Performanța companiei este susținută de strategia Nutrition, Health and Wellness. Sediul principal al Nestlé se află în Vevey, Elveția, unde compania a fost fondată în urmă cu mai bine de 150 de ani”.

Mai multe detalii cu privire la rezultatele raportate de către Grup aici.

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Ai între 16 și 24 de ani? Ai o idee de afacere în care crezi și pe care consideri că o poți transforma într-un business de succes? NU mai sta pe gânduri! Până pe 23 februarie completează formularul, depune-l și intră în programul de la Tinerii în Arenă. 7 oameni de afaceri sunt pregătiți să-ți asculte ideea și să îți ofere feedback iar dacă reușești să-i convingi ai șansa să primești mentorat și sprijin în dezvoltarea propriului business.

Doi din trei tineri, la nivel național, au apetit pentru antreprenoriat – arată studiul Insights PulseZ, iar -unul din patru este deschis să își pornească propria afacere dacă găsește resursele necesare. Intenția pentru antreprenoriat este mare la nivel de România însă un procent aproape nesemnficativ (1% dintre tinerii între 15-34%) chiar încep o afacere, conform INS.

Pentru acei tineri motivați să își înceapă propria afacere și au o idee de business pe care vor să o pună în aplicare s-a deschis etapa de preselecție în cadrul evenimentului Tinerii în Arenă, cel mai mare eveniment de business pentru Generația Z din România.

Evenimentul anterior, din noiembrie 2020, a avut peste 1800 de participanți înregistrați și o audiență online de peste 20.000 care au urmărit cu atenție sfaturile unor antreprenori de succes precum Dragoș Petrescu, Dragoș Anastasiu, Daniela Marișcu, Cristian Onețiu, Cristina Bâtlan și Radu Constantin.

În ediția aceasta organizatorii și-au propus să selecteze 15 tineri pe care să îi treacă printr-un program de mentorat de aproximativ două luni, înainte de a-i selecta pe cei șapte care își vor prezenta ideile de business în fața a șapte dintre cei mai cunoscuți și de succes antreprenori români.

„Ne propunem să îi identificăm și sprijinim pe acei tineri între 16 și 24 de ani care sunt determinați și au o idee de business în care cred. Generația Z are nevoie de modele, de tineri asemenea lor, care să le arate că se poate. Dorința antreprenorială este mare, însă avem nevoie să trecem și la acțiune. Prin mentorat și sprijin putem să creăm niște povești inspiraționale care să îi motiveze pe cei cu o idee să o pună în aplicare.” – a declarat Alin Claudiu Apostu, gazda evenimentului și organizatorul Vreau să fiu Antreprenor – proiectul sub umbrela căruia se desfășoară evenimentul Tinerii în Arenă.

Înscrierile pentru ideile de business sunt deschise până pe 23 februarie, iar tinerii care își doresc să aplice trebuie să completeze un document prin care detaliază ideea lor de business și să trimită un videoclip în care să arate povestea și motivația lor.

Întrebat despre sfatul pe care îl are pentru cei interesați de antreprenoriat, Dragoș Petrescu – fondatorul Grupului City Grill și liderul de proiect al Vreau să fiu Antreprenor a declarat: „Aveți idei interesante? Aveți curaj să vi le sustineți ? Vreți un mentor cu experiență? Atunci merită să vă luptați să convingeți unul dintre Lei că meritați sprijinul lui!”

Mai multe informații pot fi aflate pe site-ul https://vsfa.ro/tinerii-in-arena/ , unde organizatorii au pus la dispoziție documentele de sprijin pentru procesul de înscriere al ideii de business. Totodată, acolo este și un video în care Cristian Onețiu, unul dintre antreprenorii participanți la evenimentul din toamnă Tinerii în Arenă și fondator Life Care, vine cu informații utile despre cum să completezi documentul de înscriere.

_________________

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național al Romanian Business Leaders, prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.