Agenția Internațională de Evaluare Financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datorii pe termen lung (IDR) al Garanti BBVA România, la ‘BB-’, și ratingul de viabilitate la ‘bb-’.

Fitch a recunoscut profitabilitatea și calitatea activelor Garanti BBVA România, precum și capitalizarea adecvată, nivelul bun de finanțare și lichiditatea optimă a băncii, în ciuda incertitudinii generate de pandemie în mediul de afaceri.

„Confirmarea ratingurilor noastre de către Fitch, în contextul pandemic actual, reiterează soliditatea strategiei noastre de afaceri și confirmă capacitatea băncii de a-şi continua dezvoltarea pe piață”, a declarat Ufuk Tandoğan, CEO Garanti BBVA România.

***

Despre Grupul Garanti BBVA România

Grupul Garanti BBVA România reunește Garanti BBVA, Garanti BBVA Leasing (marca sub care funcționează compania Motoractive IFN SA) și Garanti BBVA Credite de Consum (marca sub care funcționează Ralfi IFN SA), care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing și credite de consum.

Prezentă în România din 1998, Garanti BBVA a dezvoltat un portofoliu solid de clienți și și-a extins canalele digitale și gama de produse pentru toate segmentele de afaceri: Retail, IMM și Corporate.

În 2019, Garanti BBVA a fost declarată Superbrand, pentru al doilea an consecutiv, dintr-o listă de peste 1,500 de mărci analizate de Superbrands România.

Mai mult, Garanti BBVA a primit din partea prestigioasei reviste Global Finance premiul “Best Consumer Digital Bank in Romania”. Distincția a fost acordată în cadrul evenimentului “2020 World’s Best Consumer Digital Banks”, fiind cel de-al treisprezecelea premiu pe care Garanti BBVA îl primește din partea acestei publicaţii de renume.

Grupul Garanti BBVA România este deținut de Garanti BBVA Turcia (TGB), al cărui acționar majoritar este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).

Plant an App, startup specializat în tehnologie low-code, alături de Wantsome, Academia Prietenoasă de IT, lansează cursul Low-Code Engineering – Traseul de carieră agil, dedicat persoanelor care își doresc reconversia profesională către IT, dar și celor care vor să aprofundeze acest domeniu. Acesta este primul curs din România realizat exclusiv pentru învățarea tehnologiei low-code.

Prin intermediul acestui curs, participanții vor învăța cum să creeze aplicații de business, care vor putea fi livrate în timp record și cu scriere minimă de cod. Cursul începe pe 1 martie 2021, cu o introducere în IT, și continuă în perioada 1 aprilie – 31 mai 2021 cu module dedicate aprofundării informațiilor despre tehnologia low-code. Detaliile complete pot fi consultate pe site-ul Wantsome, aici. 

Absolvenții cursului vor deveni Low-Code Engineers, cu abilități reale de creare de aplicații end-to-end pentru enterprise, startup-uri sau chiar vor putea lucra ca freelanceri. Pe parcursul programului de învățare, Plant an App pune la dispoziția participanților licențe Plant an App, suport tehnic și interacțiune cu echipa, iar la final absolvenții vor avea oportunitatea de a obține un loc de muncă. Plant an App oferă două locuri de muncă în cadrul echipei pentru absolvenții cursului. 

„Pentru domeniul IT, tehnologia low-code este încă la început, nu doar în România, ci la nivel global. Însă, prin ritmul accelerat de creștere pe care îl are, ne dăm seama că în câțiva ani serviciile de low-code vor fi unele dintre cele mai căutate. Crearea de aplicații în timp scurt și la costuri reduse va deveni o cerință puternică în piață. De aceea, ne-am dorit să aducem în România acest curs, prin care să instruim ingineri locali de low-code. Avem în țară o forță de muncă în IT excepțională, recunoscută pentru performanțele sale la nivel mondial, iar noi ne dorim să rămânem la aceste standarde crescute. Ne bucură și apreciem în acest sens deschiderea pe care am avut-o din partea partenerului nostru de la Iași, Wantsome, și suntem încântați să lansăm cursul Low-Code Engineering. Reconversia profesională către IT prin low-code este acum posibilă la un curs distanță”, a explicat Bogdan Lițescu, fondator și CEO Plant an App.

„Domeniul IT este unul care evoluează constant, tocmai de aceea ne dorim ca prin portofoliul nostru de cursuri să aducem pe piața din România specializări pentru cele mai recente tehnologii. Ne dorim ca cei care ne trec pragul să aibă la îndemână o gamă variată de module și să poată alege atât în funcție de interese, cât și în funcție de cerințele curente din piață. Astfel, ne bucură colaborarea cu Plant an App și suntem încrezători că vom oferi împreună un curs relevant pentru piața muncii. Acest parteneriat ne dă siguranța că vom avea rezultate excelente”, a explicat Iuliana Anton, fondatoare Wantsome.   

Cursul Low-Code Engineering – Traseul de carieră agil este format din nouă module, de la introducere în IT și ce înseamnă o aplicație până la utilizarea de date, interfață, testare și altele. Cursul se închide cu o prezentare care va fi susținută în fața unui grup de posibili angajatori și va consta în expunerea aplicației pe care fiecare cursant a construit-o în toate cele 8 module de curs. Cursul este recunoscut la nivel internațional, iar costul este de 1.130 de euro. 

Partea de low-code din curs va fi livrată de specialiști în domeniu, membri ai echipei Plant an App, respectiv Radu Niculcea, Customer Success Manager, alături de Patrick Anderson, Head of Learning. Radu are o vastă experiență în low-code și conduce echipele de implementare pentru clienții cheie ai companiei, în timp ce Patrick, cetățean american, se ocupă de dezvoltarea canalelor de învățare pentru platforma românească. De curând, el a devenit și imaginea publică a comunității de învățare Plant an App, prin susținerea de cursuri online sau training on the job cu clienții startup-ului.

Sesiune Demo Gratuită de Low-Code Engineering

Pe 20 februarie, începând cu ora 10, Wantsome și Plant an App organizează și o sesiune demonstrativă de prezentare a cursului Low-Code Engineering. Evenimentul se va desfășura online, pe platforma ZOOM și va consta în prezentarea programei, structurii și metodologiei cursului, dar și în exerciții practice pentru cei prezenți, care vor înțelege concret în ce constă cursul. Detaliile complete pot fi consultate pe pagina de eveniment, aici.

Plant an App își propune să se implice în formarea viitorilor ingineri de low-code odată cu înființarea Low-Code Academy prin intermediul căreia urmează să implementeze programe de învățare online & offline. Plant an App are o prezență internațională puternică, prin birou în Statele Unite ale Americii și o bază de clienți din întreaga lume. Mai mult, Plant an App a dezvoltat și dezvoltă aplicații prin tehnologia low-code pentru instituții și companii de renume, din domenii precum sănătate, educație, administrație publică și multe altele.

Despre Plant an App

Plant an App este o platformă de dezvoltare low-code care ajută companii din întreaga lume să construiască aplicații de business mai rapid și să își accelereze transformarea digitală. Abordarea Plant an App presupune ca timpul necesar pentru crearea și lansarea soluțiilor software să fie mai mic cu până la de 20 de ori, fără a pierde din flexibilitatea soluțiilor propuse la nivel tehnic. Mai mult, costurile de dezvoltare sunt reduse cu până la 80%.

Pe lângă funcționalitățile caracteristice de low-code, Plant an App vine cu peste 20 de module (API Builder, Form Builder, Advanced Search Engine etc.), zeci de integrări și peste 200 de acțiuni reutilizabile și extrem de configurabile. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul companiei sau puteți urmări această scurtă prezentare video a platformei.

Despre Wantsome

Wantsome a fost înființată în 2017, la Iași, și este cea mai mare unitate de învățământ independent în IT din Nord-Estul României. În 2019, Wantsome a deschis un sediu în București și urmărește să atingă cât mai mulți din cei interesați de specializările oferite. Până în prezent, Wantsome a înregistrat un număr de peste 1.000 de absolvenți, deține în portofoliu 49 de programe de mentorat susținute de 36 de traineri cu experiență, specialiști în IT din Iași și București. Detalii complete puteți găsi pe site-ul companiei.

Criza COVID-19 a accelerat tendința digitalizării din ultimii ani, aducând în prim plan o serie de oportunități, dar și de riscuri. Conform ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), companiile din domeniul financiar folosesc analizele de date și machine learning pentru o serie de activități cum ar fi: administrarea riscului, detectarea fraudelor, cercetarea în zona clienților și stabilirea de strategii de investiții, relevă cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Oportunitățile digitalizării sunt clare, serviciile financiare devenind mai rapide, mai ieftine, mai transparente și mai eficiente. Cu toate acestea, există riscuri, fiind dificil de explicat clienților o investiție sau un împrumut bazate pe algoritmi.

Un prim efect al  digitalizării accentuate este intrarea firmelor BigTech în zona financiară, beneficiind de avantaje competitive cum sunt rețelele vaste de clienți, accesul la finanțări ieftine și capacitatea de a gestiona valul de digitalizare. O altă tendință observată în timpul pandemiei COVID-19 a constat în creșterea tranzacționărilor online de către investitorii de retail, mulți dintre aceștia încercând să profite de volatilitatea piețelor financiare.

ESMA împreună cu autoritățile naționale competente monitorizează atent noile evoluții și analizează oportunitatea implementării unor noi acțiuni de supraveghere. La nivel european, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe a început să folosească datele disponibile, raportate în baza prevederilor legale, pentru a monitoriza riscurile piețelor financiare. De asemenea, Comisia Europeană a inițiat anumite propuneri legislative în zona activelor cripto și tehnologiilor DLT.

Bursele își revin

Începând cu luna ianuarie 2021, contagiunea a început să scadă ușor, ca urmare a introducerii programului de vaccinare în Uniunea Europeană, care a contribuit la reducerea incertitudinii și a generat un climat pozitiv pe burse.

Tendința de scădere a continuat și la începutul lunii februarie. Activitatea investițională la bursa de valori locală a crescut în luna ianuarie a acestui an cu 6,1% comparativ cu ianuarie 2020.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 6 /11.02.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

Peste jumătate dintre români (58%) consideră că reclamele de Valentine’s Day și Dragobete îmbunătățesc imaginea brandurilor.

Luna februarie este un prilej pentru branduri de a-și promova produsele sau serviciile cu diverse promoții de sărbătoare, fie că e vorba despre Valentine’s Day, fie că e vorba despre Dragobete. Reveal Marketing Research a derulat un studiu care a analizat impactul acestor campanii asupra publicului român, precum și ce fel de abordare este mai apreciată: accentul pe specificul local sau internațional? 

Mediul Online – cel mai eficient pentru campaniile de V-Day

Doar 27% dintre respondenți spun că au văzut reclame cu promoții de Valentine’s Day, iar peste jumătate (54%) declară contrariul. Dintre cei care au văzut astfel de reclame în această perioadă, majoritatea (55%) declară că le-au văzut în mediul online, iar 45% menționează canalele TV. Reclamele stradale cu ocazia Valentine’s Day au fost mai puțin menționate de respondenți – doar 7% dintre ei spun că le-au remarcat. Promoțiile văzute în magazine cu ocazia acestei sărbători au fost menționate de 24% dintre români.

Românii preferă Dragobetele astfel brandurile care aleg să se asocieze cu acesta ar putea fi mai apreciate

Rugați să aleagă între sărbătorile din luna iubirii, românii au preferat Dragobetele, în detrimentul Valentine’s Day. 38% dintre respondenți au ales sărbătoarea românească, comparativ cu doar 16% care înclină spre Valentine’s Day. Totuși, 28% dintre români nu fac diferențe și au declarat că preferă ambele variante în egală măsură.

Doar 1 din 3 români sunt influențați de campaniile de
Valentine’s Day/ Dragobete

Pentru a ajuta brandurile să înțeleagă mai bine impactul campaniilor lor asupra publicului, studiul a analizat și măsură în care românii sunt influențați de reclamele de Valentine’s Day și de Dragobete în decizia de cumpărare. 26% dintre români declară că brandurile care au promoții cu ocazia Valentine’s Day i-ar determina să achiziționeze produsul sau serviciul respectiv, pe când 54% dintre respondenți spun că nu i-ar influența acest lucru – ei spun că ar cumpără acel brand, indiferent de promoții.

Rezultatele sunt similare și în cazul brandurilor care apelează la reclame cu ocazia sărbătorii de Dragobete. 30% dintre români consideră că o astfel de reclamă i-ar convinge mai degrabă să cumpere, comparativ cu 56% care ar rămâne pasivi.

Cele mai potrivite categorii de produse pentru campaniile și promoțiile de Valentine’s Day în opinia românilor sunt următoarele:

• Obiectele decorative/florile – menționate ca fiind potrivite de 69% dintre români

• Accesorii/bijuterii – menționate ca fiind potrivite de 61% dintre români

• Cosmetice/machiaj/parfumuri – considerate potrivite de 59% dintre români

• Haine/încălțăminte – considerate potrivite de 45% dintre români

Categoriile care nu sunt deloc asociate de către respondenți cu promoțiile de Valentine’s Day sunt: serviciile de energie electrică/gaz (65% au spus că nu sunt deloc potrivite), benzinăriile (58%), mobilă (51%), produse farmaceutice (52%).

Chiar dacă nu influențează decizia de cumpărare a consumatorilor, reclamele și promoțiile îmbunătățesc imaginea brandurilor

Procentele sunt similare în cazul celor două sărbători, astfel încât, aproximativ 58% dintre români consideră că promoțiile sau campaniile brandurilor cu ocazia Valentine’s Day sau Dragobete le îmbunătățesc imaginea. Un procent de doar 5% consideră că aceste campanii au un efect negativ asupra imaginii brandului. Pe de altă parte, 37% dintre respondenți sunt pasivi și declară că aceste promoții nu au niciun efect asupra brandului.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 8-11 februarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%. 

Cu toții avem preferințele noastre când vine vorba despre oamenii cu care colaborăm zi de zi la locul de muncă, de aceea, cu ocazia Valentine’s Day, platforma de recrutare Bestjobs a provocat angajații români să răspundă la un chestionar despre colegul preferat. Din sondaj a reieșit că pentru un procent ridicat dintre angajați (48,6%), colegul cu care se înțeleg cel mai bine este unul de sex opus. Mai mult decât atât, relația cu acesta este văzută ca una de prietenie și sprijin reciproc.

În total, șase din zece angajați români consideră că au o relație mai mult decât profesională cu acest coleg preferat, din care aproape un sfert îl percep ca pe unul dintre cei mai buni prieteni. Doar patru din zece respondenți au declarat că relația pe care o au cu cel mai îndrăgit coleg este una strict profesională.

Cum este descrisă relația cu acest coleg preferat de la locul de muncă? Cei mai mulți (37,6%) spun că se sprijină unul pe altul în activitatea profesională, iar alți trei din zece au declarat că pentru ei cel mai important lucru este că se încurajează și își ridică moralul unul altuia. De asemenea, se amuză reciproc, își fac complimente, dar nu lipsesc nici confesiunile din viața personală.

Pe fondul restricțiilor cauzate de pandemie, dacă nu reușesc să se întâlnească la birou, 36% dintre respondenți afirmă că păstrează legătura zilnic sau aproape zilnic cu cel mai bun coleg, fie online, fie prin telefon. În noul context, însă, aproape doi din zece respondenți discută mult mai rar, din cauza stresului și a programului încărcat. Lipsa interacțiunii zilnice este unul din principalele dezavantaje ale muncii de acasă (56%), conform unui studiu BestJobs realizat la începutul anului despre munca de la distanță.

Sondajul a mai arătat că patru din zece respondenți obișnuiesc să ia prânzul dacă nu zilnic, cel puțin o dată pe săptămână cu cel mai bun coleg de la serviciu, însă doar 15% ies împreună și seara, după program, la o bere sau la un pahar de vin.

Dat fiind că în ultimii ani Valentine’s Day a devenit o tradiție care a început să fie sărbătorită și în rândul echipelor de la locul de muncă, aproape doi din zece angajați au spus că vor cumpăra un cadou cu această ocazie și pentru colegul preferat, iar alți 12,8% iau în calcul acest lucru.

Sondajul a fost efectuat în perioada 15 ianuarie – 8 februarie, pe un eșantion de 1.109 de utilizatori de internet.

Perioada de perturbare pe care o traversează industria hotelieră europeană va continua până cel puțin la jumătatea anului 2021, iar intervalul necesar pentru redresare va fi semnificativ mai lung, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte European Hotel Industry. Jumătate (51%) dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii și investitorii activi în domeniul ospitalității se așteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023, iar 20% dintre ei consideră chiar că revenirea la nivelul anterior pandemiei se va înregistra abia începând din 2024 și mai târziu. Pe lângă provocările cauzate de pandemia de COVID-19, industria hotelieră europeană trebuie să gestioneze și alți factori de risc, cum ar fi fluctuațiile cererii (72% din respondenți) și lipsa creșterii economice (60%). Respondenții din Marea Britanie au menționat și Brexitul ca fiind un element de risc ridicat pentru industria hotelieră locală (40%), arată studiul.

În contextul crizei sanitare, apetitul investitorilor pentru industria hotelieră a scăzut cu 25% în 2020 față de anul precedent. Cu toate acestea, orașe europene precum Amsterdam, Londra și Paris sunt considerate în continuare promițătoare pentru investiții în 2021. Amsterdam, care a condus clasamentul în ultimii patru ani, continuă să fie cel mai atractiv oraș pentru investițiile din domeniul hotelier, urmat de Londra și Paris, în timp ce Berlinul avansează pe poziția a patra de pe locul 16, ocupat anul trecut. În plus, studiul evidențiază faptul că apartamentele închiriate în regim hotelier – care sunt complet mobilate, disponibile pentru sejururi pe termen scurt și lung și care oferă facilități similare hotelurilor – devin cele mai interesante active europene pentru investiții în 2021, datorită creșterii cererii și costurilor flexibile.

„Industria hotelieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară și s-a confruntat cu o scădere a apetitului pentru investiții anul trecut, arată studiul, iar gestionarea lichidității a devenit prioritară. Și România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turiști cu aproximativ 60% în decembrie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

În ceea ce privește sursele de capital pentru achiziții în domeniul ospitalității, participanții la studiu preconizează că investițiile fondurilor de capital privat vor rămâne opțiunile preferate, atitudinea respondenților îmbunătățindu-se semnificativ în 2020 față de anul precedent (creștere de 22%). La polul opus, interesul pentru achiziții din partea investitorilor instituționali și a trusturilor de investiții imobiliare s-ar putea tempera în 2021, având în vedere scăderea acestuia cu 9% și, respectiv, cu 10% în 2020 față de 2019.

Studiul subliniază, de asemenea, că împrumuturile bancare vor rămâne cea mai frecventă sursă de finanțare pe piața hotelieră europeană, potrivit a două treimi (66%) dintre respondenți, urmate de fondurile de investiții imobiliare (40%) și de fondurile interesate de achiziția de credite neperformante (36%).

Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte European Hotel Industry se bazează pe răspunsurile a mai mult de 100 de lideri din domeniul ospitalității, inclusiv proprietari, creditori, dezvoltatori și investitori, și își propune să sondeze opiniile lor cu privire la principalele tendințe ale industriei.

Eurodeputații au solicitat miercuri exercitarea controlului democratic asupra giganților tehnologici pentru a garanta libertatea de exprimare.

În cadrul unei dezbateri cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea președinției portugheze a Consiliului, și cu vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, aproape toți vorbitorii au criticat vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare.

Citând diverse decizii luate de rețele pentru a cenzura conținutul sau conturile, mulți eurodeputați au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici. Aceștia au îndemnat Comisia să abordeze această chestiune în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul privind piețele digitale, precum și ca parte a Planului de acțiune pentru democrație.

Majoritatea vorbitorilor s-a concentrat asupra necesității de a oferi securitate juridică pentru situațiile când este eliminat conținut online și de a se asigura că astfel de decizii aparțin autorităților responsabile din punct de vedere democratic, și nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.

Printre alte subiecte abordate s-au numărat:

– Necesitatea de a apăra democrația și valorile UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violență;

– Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură și a discriminării online;

– Transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și restricționarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conținut personalizat;

– Problemele cauzate de apariția monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și asupra pluralismului în discursul public;

– Falsa dihotomie între sferele online și offline și necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieții;

– riscurile sistemice, precum și daunele societale și economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.

Urmăriți înregistrarea video a dezbaterii aici.

Context

În octombrie 2020, în recomandările sale referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale, Parlamentul a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea respectării legii trebuie să revină autorităților publice și că, în cele din urmă, deciziile ar trebui să aparțină unui sistem judiciar independent, și nu unei entități comerciale private.

Alegerile europene din 2019 au fost protejate împotriva dezinformării prin intermediul unui plan de acțiune al UE și al Codului de bune practici al Comisiei Europene pentru platforme. Cu toate acestea, în contextul Planului de acțiune pentru democrație, Comisia a confirmat că măsurile de auto-reglementare trebuie înlocuite cu o combinație de măsuri obligatorii și de co-reglementare pentru a proteja în mod adecvat drepturile fundamentale ale utilizatorilor și pentru a reglementa moderarea conținutului.

Parlamentul s-a pronunțat recent, de asemenea, împotriva deteriorării drepturilor fundamentale, a situației îngrijorătoare a libertății mass-mediei în UE și a campaniilor de dezinformare online desfășurate de actori străini și naționali.