Asociația Energia Inteligentă a încheiat un protocol de colaborare cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România în vederea susținerii și promovării reciproce a proiectelor celor două organizații, precum și realizarea unor activități comune. Scopul acestui parteneriat este promovarea dezvoltării pieței de gaze naturale și energie electrică.
Schimbul periodic de informații, articole, studii
și analize, organizarea de cursuri de perfecționare sub egida AFEER Academy,
facilitarea dialogului cu experți din domeniul petrolului și gazelor naturale
și a eficienței energetice sunt câteva dintre obiectivele prevăzute în acordul
încheiat.
Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din
România a hotărât să își extindă activitatea și pe sectorul gazelor naturale,
iar Asociația Energia Inteligentă a hotărât extinderea proiectului Preț Corect
La Gaze și la Energie Electrică, fapt pentru care s-a impus această colaborare
reciproc avantajoasă.
„Dorim să contribuim la creșterea transparenței pe piața de gaze naturale și energie electrică și să punem la dispoziția tuturor participanților pe această piață analizele și studiile elaborate de membri Asociației Energia Inteligentă, precum și activitatea membrilor Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER), societate fără personalitate juridică ce funcționează în cadrul AEI. Protocolul încheiat cu AFEER vine să sublinieze dezideratul asociației de a-și aduce contribuția buna dezvoltare a pieței de gaze naturale și energie electrică” a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.
Asociația Energia
Inteligentă
Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul
gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice.
Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea
transparenței în piața de energie din România.
AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a
contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de
gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru
negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect
facturile pe care le plătesc.
AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la
piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți,
constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din
sistem sau reprezentanți ai mass-media.
Este esențial să dezvoltăm comunitatea locală de investitori
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) în parteneriat cu USH Pro Business a organizat evenimentul online ”Atragerea de capital prin bursă și drumul către reușită”. Reprezentanții Bursei de Valori și ai companiilor prezente în piața de capital sunt încrezători în perspectivele oferite și, deși volatilitatea a fost mare, anul 2020 a adus multe oportunități. Pentru a dezvolta piața este esențial să creștem comunitatea locală de investitori și să aducem cât mai multe companii la Bursă.
Adrian Tănase, CEO BVB
Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București: „Este foarte important să avem un dialog cu companiile și să le familiarizăm cu mecanismele pieței de capital pentru ca antreprenorii să înțeleagă pe deplin avantajele acesteia. Am văzut din ce în ce mai multe companii mici și mijlocii care accesează piața de capital și sper ca acest trend să continue. Prioritatea numărul unu a Bursei de Valori București este dezvoltarea comunității locale de investitori astfel încât să avem o participare mult mai mare a populației din România la piața de capital.”
Alexandru Stânean, CEO TeraPlast
Alexandru Stânean, CEO TeraPlast: „Anul acesta a fost un an excepțional pentru TeraPlast. Am început anul cu includerea în indicele principal al Bursei și am fost una dintre cele trei companii românești incluse în indicii FTSE Russell, în timp ce randamentul adus investitorilor a fost de 96%. Ne-am bucurat de o lichiditate record sprijinită și de performanța operațională care a dat încredere investitorilor în Bursă. Faptul că suntem prezenți pe piața de capital de peste 12 ani ne face să fim încrezători în piața de capital din România. Ne-am dori să nu fim singura companie din domeniul materialelor de construcții listată pentru că bursa are nevoie de cât mai mulți emitenți și perspectivele sunt foarte bune.”
Giacomo Billi, CEO Alive Capital
Giacomo Billi, CEO Alive Capital: „Planurile Alive Capital sunt de a investi
în unități de producție de energie regenerabilă existente și de a dezvolta
altele. Această strategie a fost definită pentru a ne putea consolida poziția
în piață. Pentru a susține financiar obiectivele nu am accesat niciodată linii
de finanțare sau de credit însă, pentru a dezvolta și capitaliza compania la
momentul prezent și pentru a ne susține planul de afaceri destul de ambițios,
am ales ca formă de finanțare, o emisiune de obligațiuni. Considerăm că este
cea mai eficientă formă pentru noi și putem vorbi chiar despre conceptul de “green
bond” pentru prima dată în România. Astăzi,
în România este nevoie 100% de investiții în domeniul energiei regenerabile, un
domeniu care ia amploare în toată Europa unde există deja investitorii foarte
activi.”
Daniela Serban, Presedinte ARIR
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Unul din obiectivele ARIR este susținerea dezvoltării pieței de capital și extinderea comunității companiilor listate la bursă, iar evenimentele de acest tip vin în sprijinul acestui deziderat. Piața de capital este locul unde surplusul de bani întâlnește cererea de bani și aici vorbim de miliardele din depozitele bancare din România, din conturile fondurilor de investiții, ale fondurilor de pensii sau de investitorii străini care sunt în căutare de noi oportunități de investiții. Oportunitățile pe care piața de capital le oferă companiilor în căutare de noi surse de finanțare sunt foarte mari, iar cei care au depășit cu brio această perioadă de criză pot beneficia de ele. Ei vor fi cei care pot sprijini revenirea pieței de capital și a economiei în general.”
***
Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă
din România (ARIR):
ARIReste
o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul
de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea
profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la
implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în
guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca
membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate,
administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și
consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO,
Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București,
Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban,
Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari,
Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania,Transgaz, Biofarm și MedLife
s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR,
Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.
Eveniment de
referință în aria economică și științifică, Forumul Pădurilor, Industriei
Lemnului și Bioeconomiei – organizat de
Fordaq România Comunitatea Forestierilor, cu sprijinul Consiliului Pădurilor
și Dezvoltării Rurale, susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din
România PIAROM și Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului –
își desfășoară ediția a IV-a, 2020, joi, 26 noiembrie, în format online.
Forumul este
definit ca „un eveniment de dezbatere internă în cadrul sectorului
forestier, dar concomitent și un eveniment de dezbatere publică
extinsă cu factori implicați/interesați, pe aspecte de
politici și strategii legate de domeniul pădurilor și industriei
lemnului”.
Tema centrală a
ediției din acest an este „Rol central pentru lemnul provenit din păduri
gestionate durabil în noua bioeconomie”.
Vor fi
abordate subiecte precum:
-Domeniul pădurilor,
între realități, fapte și fake-news. Ce ne spun rezultatele
Inventarului Forestier Național.
-Procedura de
infringement pe domeniul pădurilor deschisă de Comisia Europeană. Ce
politici trebuie inițiate de România ca răspuns la această procedură, în
special pe linie de combatere a tăierilor ilegale, evaluare de mediu a
amenajamentelor silvice și conservarea biodiversității, cu
accent special privind proiectul SUMAL 2.0, între deziderat și
aplicabilitate reală.
-Cum
transformăm consumul de lemn de foc din problemă socială în oportunitate, prin
creșterea eficienței energetice a utilizării resursei?
-Rolul
pădurilor și al industriilor bazate pe lemn din păduri gestionate
durabil în noua bioeconomie. Contribuție esențială prin fixarea
carbonului în păduri și produse din lemn, prin efect de substituție a altor produse
cu amprentă ecologică mai mare. Sectorul pădure-industrii bazate pe lemn în
contextul Green Deal.
-Principii
pentru o nouă strategie pădure-lemn. Priorități și oportunități de
finanțare a sectorului pădure-industrii bazate pe
lemn în contextul Green Deal.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține Forumul
Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei
Regia Națională a
Pădurilor – Romsilva își afirmă susținerea pentru Forumul Pădurilor, Industriei
Lemnului și Bioeconomiei (Eveniment: 26 noiembrie 2020- Forumul Pădurilor,
Industriei Lemnului și Bioeconomiei), accentuând că „în cadrul dezbaterilor vor fi luate în
discuție rolul pădurii și al industriei bazate pe lemn în contextul Pactului
Verde European, folosirea conceptelor inovative bazate pe lemn ca resursă
regenerabilă cu amprentă mică de carbon în conformitate cu cerințele Planului
de Recuperare și Reziliență, evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice și
conservarea biodiversității, procedura de infrigement pe domeniul pădurilor
deschisă de Comisia Europeană, soluții pentru creșterea eficienței energetice a
lemnului pentru foc și principiile pentru o nouă strategie pădure-lemn și oportunitățile
de finanțare a sectorului.
Pe agenda
evenimentului sunt incluse intervenții din partea reprezentanților Ministerului
Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, administratorilor de păduri din România și mediului academic, iar
dezbaterile vor fi moderate de Cătălin Constantin Tobescu, președintele
Asociației Industriei Lemnului – Prolemn”.
Regia Națională a
Pădurilor – Romsilva reamintește în context că „administrează sustenabil 3,13
milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român,
aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național și susține folosirea
lemnului, resursa regenerabilă, ecologică și indispensabilă traiului zilnic,
subliniind că un management durabil al pădurilor asigură accesul pe termen lung
la această resursă”.
În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.
Contextul actual schimbă rapid comportamentul
consumatorilor, care par să prefere canalele digitale, 66% afirmând că pandemia
i-a făcut să aprecieze mai mult soluțiile tehnologice de calitate. Criza sanitară
a contribuit nu numai la trecerea către tehnologiile digitale, ci și la crearea
unui model pentru anii următori, conform rezultatelor studiului, 63% dintre
respondenți declarând că vor continua să folosească mult mai des tehnologiile
digitale chiar și după ce pandemia se va încheia.
„Brandurile se confruntă cu situații fără precedent și sunt nevoite să facă schimbări mai rapid decât oricând, căutând parteneriate în afara domeniilor lor tradiționale de activitate și folosind soluții digitale pentru a satisface noile nevoi ale clienților. În ultimele luni, colaborarea dintre mărci la nivel mondial a fost creativă și a depășit așteptările. Au existat parteneriate între bănci și cabinete de psihologie pentru a răspunde unor preocupări asociate problemelor financiare, între producători de echipamente medicale și companii din sectorul auto pentru a răspunde cererii, precum și între platforme de tehnologie și jucători din diferite industrii pentru a furniza servicii de telemedicină. Folosirea intensă a tehnologiei vine și cu provocări, cum ar fi menținerea interacțiunii fizice cu clienții, interacțiune care nu trebuie înlocuită de soluții digitale, ci doar sprijinită sau îmbunătățită, iar consecvența între misiunea si acțiunile brandului devine mai relevantă ca niciodată”, a spus Ruxandra Băndilă (foto), Director Marketing și Business Development, Deloitte România.
Studiul Deloitte Global
Marketing Trends 2021 subliniază deschiderea consumatorilor față de mărcile
care se concentrează pe îndeplinirea propriului obiectiv într-o perioadă de
criză. Atunci când organizațiile au un scop clar definit, acțiunile lor au
capacitatea de a modela atitudinile consumatorilor, aproape un sfert dintre
respondenți susținând că acțiunile concertate le-au schimbat pozitiv percepția
asupra mărcii, arată studiul. Mai mult, companiile cu obiective foarte clare pot
influența comportamentul de cumpărare, unul din cinci consumatori menționând că
acțiunile brandului i-au influențat în mod pozitiv decizia de cumpărare.
Contextul pandemiei de COVID-19
a evidențiat importanța unei relații bazate pe încredere între mărci și consumatori,
potrivit studiului. Lipsa de încredere poate afecta brandul, două treimi dintre
respondenți (66%) fiind la curent cu acțiunile negative întreprinse de companii
în timpul pandemiei, cum ar fi creșterea prețurilor la articolele de bază, acțiuni
care au făcut ca 25% dintre clienți să renunțe la unele mărci. Când vine vorba
de confidențialitatea datelor, consumatorii manifestă mai degrabă lipsă de încredere
în mărci, doar 21% dintre respondenți declarând că sunt de acord să-și
împărtășească datele cu o organizație pentru a o ajuta să ia măsuri în
contextul pandemiei.
Raportul concluzionează că principalele
șapte tendințe globale în marketing pe care mărcile trebuie să se concentreze
în 2021 pentru a construi relații mai solide cu clienții, cu angajații și cu societatea
sunt: claritatea scopului, agilitatea crescută, menținerea experienței umane
directe, întărirea încrederii, cooperarea nemijlocită cu consumatorii,
dezvoltarea ecosistemelor și păstrarea angajaților
valoroși.
Deloitte Global Marketing
Trends 2021 este rezultatul interviurilor cu respondenți din întreaga lume și
își propune să descopere efectele tendințelor globale în domeniul marketingului
într-un moment în care lumea se schimbă în mod imprevizibil. Rezultatele sunt
disponibile aici.
CEC Bank,
instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea
teritorială din România, continuă să-și îmbunătățească serviciile bancare
digitale prin lansarea unei noi platforme de Internet Banking.
„Serviciile
bancare digitale reprezintă un pilon important al strategiei de dezvoltare a
CEC Bank. CEC Bank este instituția bancară cu cea mai lungă tradiție din
România, dar ținem pasul cu vremurile și avem planuri ambițioase de
modernizare. Nu întâmplător, azi, în ziua în care CEC Bank aniversează 156 de
ani, relansăm platforma de Internet Banking. Acest proiect vine în completarea
inițiativelor de digitalizare care au fost deja lansate pe piață: platforma
CEC_In care permite deschiderea conturilor online, fără deplasări la bancă,
lansarea Apple Pay și Google Pay, autorizarea biometrică pentru ecommerce, plăți
instant și integrarea cu ghiseul.ro. Lansarea noii platforme de Internet
Banking este un pas necesar în direcția îmbunătățirii prezenței digitale a CEC
Bank, în condițiile în care cererea pentru servicii bancare online a crescut în
contextul pandemiei COVID-19”, a declarat Mugur Podaru, directorul Direcției
Operatiuni la Distanță din cadrul CEC Bank.
Noua platformă de Internet Banking
CEC-Online este disponibilă pentru toți clienții persoane fizice la adresa https://home.ceconline.ro/ și va funcționa în paralel
cu vechea platformă în următoarele luni. Pentru autentificare, clienții persoane
fizice vor utiliza același nume de utilizator și codurile generate de token-ul
fizic si/sau eToken. Noua platformă are un design prietenos, în linie cu
standardele momentului la nivel internațional, oferind acces rapid și sigur la
serviciile bancare de zi cu zi. Clienții pot vizualiza non-stop situația
financiară, detaliile conturilor, depozitelor și creditelor, pot seta limitele
cardurilor, pot iniția transferuri și plăți, pot face schimburi valutare și pot
constitui depozite și conturi de economii.
Pentru a încuraja
utilizarea serviciilor online, CEC Bank oferă o serie de facilități pentru
operațiunile realizate prin Internet și Mobile Banking: cursuri valutare mai
avantajoase față de cele din unitățile teritoriale, dobânzi cu 0,10 puncte
procentuale mai mari – până la 3,35% la cele pe 12 luni și comisioane reduse cu
60% față de cele de la ghișeu la plăți și transferuri.
Dezvoltarea noii platforme
de Internet Banking s-a realizat pe parcursul a 12 luni, necesitând atât
eforturi interne, din partea unei echipe multi-departamentale CEC Bank, cât și
serviciile unor prestatori externi specializați.
În
prezent, CEC Bank are circa 200.000 de utilizatori de servicii online, iar
valoarea tranzacțiilor prin aceste canale s-a dublat față de anul trecut.
POCO a devenit brand independent la
nivel global odată cu lansarea ultimului smartphone de buget care este dotat cu
o cameră de top, o baterie de 6,000mAh și ecran FHD+
Bazându-se pe pe renumita sa gamă de telefoane inteligente, POCO Global și-a anunțat astăzi independența, precum și lansarea noului smartphone entry-level POCO M3. Dotat cu o cameră triplă de 48MP, o baterie de 6,000mAh, un ecran performant FHD+ și un procesor Qualcomm® Snapdragon™ 662, POCO M3 este următorul smartphone pentru tineri.
POCO M3 marchează debutul global al
seriei M: o incursiune a brandului într-o categorie complet nouă. Noua gamă de
produse se bazează pe succesul POCO la nivel global și concurează cu linia de
telefoane flagship din seria F, precum și cu seria X, aflată în categoria
mid-range. În acest mod, brandul își propune să se adreseze unei noi categorii
de iubitori ai tehnologiei.
Independența brandului POCO
Cu ocazia acestei lansări, POCO Global
intră într-o nouă etapă ca un brand de sine stătător. Această etapă semnificativă a fost
posibilă cu sprijinul fanilor din întreaga lume, care au ajutat brandul să
obțină realizări remarcabile încă de la debutul POCO F1, în anul 2018:
Brandul a intrat în peste 35 de piețe globale în doar trei ani;
POCO F1 a înregistrat peste 2,2 milioane de unități livrate*;
În total, brandul a vândut peste 6 milioane* de telefoane POCO în întreaga lume.
„Aceste rezultate extraordinare subliniază susținerea totală a utilizatorilor pentru filosofia POCO – «tot ceea ce ai nevoie, nimic din ceea ce nu îți trebuie» – și vom face tot posibilul pentru a le oferi fanilor noștri tehnologie inovativă”, a declarat Kevin Qiu, Head of POCO Global.
„Filosofia POCO reprezintă starea pe care ne-o dorim cu toții – să ne simțim atutentici și siguri pe noi. Ca un brand independent și nou, vrem să livrăm în continuare tehnologia care contează într-o lume în permanentă dezvoltare.”
NEW YORK – Ungaria și Polonia au dat un vot de veto propunerii de
buget pe șapte ani a Uniunii Europene, în valoare de 1,15 trilioane de euro
(1,4 trilioane de dolari), și fondului de redresare europeană de 750 de
miliarde de euro. Deși aceste două țări sunt cei mai mari beneficiari ai
bugetului, guvernele lor se opun cu înverșunare condiționalității statului de drept pe care UE a adoptat-o la
cererea Parlamentului European. Ele știu că încalcă
statul de drept în moduri flagrante și nu vor să suporte consecințele.
Nu este vorba de un concept abstract
al statului de drept la care se opun prim-ministrul maghiar Viktor Orbán și, într-o
măsură mai mică, adevăratul conducător al Poloniei, Jarosław
Kaczyński. Pentru aceștia, statul de drept reprezintă o limită
practică asupra corupției personale și politice. Votul de veto este o încercare disperată a doi contravenienți în serie.
A fost, de asemenea, un pas fără precedent
care a venit la un moment în care Europa suferă de pe urma creșterii
periculoase a cazurilor COVID-19 și care a creat confuzie în rândul reprezentanților
celorlalte țări europene. Însă atunci când șocul a trecut, o analiză mai atentă
a arătat că există un mod de a ocoli votul de veto.
Reglementările statului de drept au
fost într-adevăr adoptate. În cazul în care nu se ajunge la o înțelegere
asupra noului buget, bugetul vechi care expira la finalul anului 2020 va fi
extins anual. Ungaria și Polonia nu vor primi niciun fel de plăți potrivit
acestui buget deoarece guvernele lor încalcă statul de
drept.
În mod similar, fondul de redresare,
denumit Noua Generație UE, ar putea fi implementat prin utilizarea unei
proceduri consolidate de cooperare, așa cum a propus Guy Verhofstadt. Dacă UE
ar lua-o pe acest drum, votul de veto Orbán-Kaczyński ar putea fi eludat. Întrebarea
este dacă UE, eventual cu cancelarul german Angela Merkel deschizând calea,
poate să genereze voința politică necesară.
Eu sunt un susținător dedicat al
Uniunii Europene ca model al unei societăți deschise, construite pe baza
statului de drept. Fiind de origine maghiară și evreiască, sunt extrem de îngrijorat de situația
din Ungaria, acolo unde am fost activ ca filantrop timp de peste 30 de ani.
Orbán a construit în Ungaria un sistem cleptocratic complex pentru a devaliza
țara. Suma cu care și-a îmbogățit familia și prietenii este dificil de estimat, însă mulți dintre
aceștia au devenit extrem de bogați. Orbán se folosește acum de noul val COVID-19 pentru a schimba Constituția Ungariei și legea electorală (din nou), dar și pentru a-și consolida poziția de prim-ministru pe viață prin mijloace constituționale.
Aceasta este o tragedie pentru poporul maghiar.
Permiteți-mi să vă ofer câteva exemple despre cum Orbán a jefuit
poporul maghiar. Acesta a transferat sume importante din banii
publici către mai
multe fundații private pe care le controlează în mod indirect. Printr-un tertip
constituțional ingenios,
Orbán scoate acum în mod permanent aceste
active din domeniul public; ar fi nevoie de o majoritate parlamentară de două treimi
pentru ca acestea să fie înapoiate poporului maghiar. Sumele în discuție
ar totaliza aproximativ 2,8 miliarde de dolari.
Într-o serie de tranzacții
fraudulente, companiile apropiate lui Orbán au achiziționat peste
16.000 de ventilatoare în numele Ungariei, în valoare de aproape 1 miliard de
dolari, depășind cu mult numărul de paturi de terapie intensivă și personalul
medical capabil să le utilizeze. O analiză a datelor referitoare la comerțul
internațional arată că Ungaria a plătit cel mai mult din UE pentru
ventilatoarele din China, la un moment dat plătind de 50 de ori mai mult decât
Germania.
Una dintre aceste companii a primit și o comandă din Slovenia, al cărui prim-ministru, Janez Janša, este
un aliat politic al lui Orbán. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
trebuie să investigheze dacă UE a fost fraudată. Contractul recent pentru vaccinul rusesc, care va face ca Ungaria să fie prima țară europeană care îl va folosi, merită să fie investigat.
În același timp, Orbán încearcă să evite
asumarea răspunderii pentru aceste acțiuni și ia măsuri pentru a preveni
repetarea situației alegerilor locale din 2019, atunci când partidul său,
Fidesz, a pierdut controlul asupra administrației municipale din Budapesta și din alte
orașe importante. El face tot posibilul pentru a priva Budapesta de resurse
financiare, respingând solicitarea
orașului de a împrumuta
bani de la Banca Europeană de Investiții pentru cumpărarea unui nou echipament
de transport public, adaptat distanțării sociale. Budapesta se confruntă acum
cu un deficit de 290 de milioane de dolari în bugetul pe anul 2021. Condiții
similare se înregistrează și în alte orașe în care
administrațiile locale nu sunt controlate de Fidesz.
Partidele de opoziție ale Ungariei încearcă
cu temeritate să-l contracareze pe Orbán, formând o listă comună
de candidați pentru alegerile generale din 2022. Însă șansele lor de
succes sunt limitate deoarece Orbán poate schimba regulile într-un timp foarte
scurt, așa cum a făcut-o deja de mai multe ori până acum. În mod convenabil,
Orbán plănuiește să introducă cele mai recente modificări la legea electorală în
timp ce pandemia face ravagii, Budapesta este în carantină și soldații
patrulează pe străzi.
În plus, Orbán exercită un control aproape total asupra regiunilor
rurale, acolo unde locuiește majoritatea populației. El controlează informațiile
pe care aceasta o primește, iar procesul de vot din multe sate nu este secret. Practic, nu există nicio modalitate prin care opoziția să
poată învinge.
Doar UE poate interveni. De exemplu,
fondurile UE ar trebui direcționate spre autoritățile locale, acolo unde încă mai
există o democrație funcțională, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel
național în Ungaria.
UE nu își permite să facă compromisuri asupra prevederilor statului de drept.
Felul în care va răspunde la provocarea prezentată de Orbán
și Kaczyński va determina dacă va supraviețui ca o societate deschisă care
respectă valorile pe baza cărora a fost fondată.
George Soros is Chairman of Soros Fund
Management and the Open Society Foundations. A pioneer of the hedge-fund
industry, he is the author of The Alchemy of Finance, The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis
of 2008 and What it Means,
and, most recently, In Defense of Open Society.
UNICEF (cel mai
mare cumpărător de vaccinuri din lume), Organizația Panamericană a Sănătății
(OPAS) și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) au informat
principalele companii aeriene de la nivel global „cu privire la capacitatea
necesară conform estimărilor și au discutat despre modul prin care vor fi
transportate aproape 2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva Covid-19 în
2021”. De asemenea, UNICEF a organizat o reuniune online cu participarea a
peste 350 de parteneri logistici, inclusiv transportatori aerieni de marfă,
companii maritime și asociații logistice globale. Pe cale maritimă, vor fi
transportate un miliard de seringi.
Etleva Kadilli,
directorul Diviziei de Aprovizionare a UNICEF: „Odată cu continuarea demersurilor privind crearea unor vaccinuri
împotriva Covid-19, UNICEF împreună cu companiile aeriene, operatorii de
mărfuri, companiile maritime și alte asociații logistice își intensifică
eforturile pentru livrarea cât mai rapidă și mai sigură a vaccinurilor vitale.
Prin această colaborare importantă, ne vom asigura că există capacitatea de
transport necesară acestei uriașe operațiuni istorice. Avem nevoie de
implicarea tuturor pe măsură ce ne pregătim de livrarea dozelor de vaccin
împotriva Covid-19, a seringilor și a altor echipamente individuale de
protecție care să protejeze personalul din prima linie din lumea întreagă.
Protejând aceste persoane, protejăm, practic, milioane de copii care depind de
serviciile medicale pe care le oferă acestea.Sprijinul guvernelor,
partenerilor și sectorului privat va fi determinant pentru asigurarea unui
transport cât mai eficient al vaccinurilor împotriva unor boli fatale, precum
rujeola, difteria și tetanosul, pe lângă COVID-19”.
O colaborare globală
în acest sens este reprezentată de Acceleratorul de Acces la Instrumente
împotriva Covid-19 (AIC), al cărei obiectiv este „crearea, producerea și
accesul echitabil la teste, tratamente și vaccinuri împotriva Covid-19”. În
cadrul Acceleratorului, pilonul referitor la vaccinuri este mecanismul COVAX,
care vizează „accelerarea creării și fabricării vaccinurilor împotriva Covid-19
și garantarea unui acces corect și echitabil fiecărei țări din lume”.
UNICEF informează
că „depune eforturi pentru a achiziționa și a livra vaccinuri de la
producătorii care au încheiate acorduri cu Mecanismul COVAX. În colaborare cu
OPAS, UNICEF va coordona procesul de achiziție și livrare pentru 92 de țări cu
venituri mici și venituri medii inferioare, într-un mod cât mai rapid și mai
sigur”.
UNICEF informează
că „în următoarele săptămâni, va evalua și capacitatea de transport existentă
pentru a identifica lipsurile și necesarul. Se anticipează că achiziția,
livrarea și distribuirea vaccinurilor împotriva Covid-19 vor constitui cea mai
amplă și mai rapidă operațiune de acest gen întreprinsă vreodată. UNICEF depune
eforturi pentru a achiziționa și a livra vaccinuri de la producătorii care au
încheiate acorduri cu Mecanismul COVAX”.
BCR a fost selectată de Comisia Europeană în cadrul unui consorțiu ce a aplicat la inițiativa „INNOSUP-10-2020 – Closing the finance gap for IPR-driven start-ups and SMEs” pentru a primi un grant în valoare totală de 1 milion de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru a susține 15 start-up-uri și 15 IMM-uri inovatoare din Uniunea Europeană, inclusiv România, în valorificarea activelor de proprietate intelectuală.
BCR a aplicat la program, ca parte a unui
consorțiu cu experiență extinsă în inovare, atât pe plan local, cât și
internațional. Din acesta mai fac parte: bwcon GmbH (Germania), Iceberg
Consulting SRL (România), Innova
(Italia), Aster Capital Partners (Franța), BUGNION S.p.A. (Italia), CNRS
Innovation (Franța) și KMU FORSCHUNG (Austria).
Programul Leadership4SMEs, parte din inițiativa
INNOSUP-10-2020, a fost lansat de Comisia Europeană în 2019.
Obiectivul general este de a dezvolta un program complet, care să permită
IMM-urilor si startup-urilor inovatoare să-și valorifice în mod eficient
activele de proprietate intelectuală, crescând accesibilitatea la oportunități
de finanțare corelate cu strategia de afaceri și potențialul pieței. Acesta va
fi susținut de o platformă dedicată, autosustenabilă, iar firmele ce vor primi
finanțare trebuie să fie stabilite în cel puțin 10 state membre ale UE sau țări
asociate programului Horizon 2020.
„Suntem
prima banca din România interesată să finanțeze echitabil și activ companiile
de tehnologie și de aceea am aplicat la acest grant, pentru că ne va ajuta să
găsim instrumente funcționale în vederea evaluării și dezvoltării activelor
intangibile pentru startup-uri și IMM-uri, fiind foarte valoroase pentru
drepturile de proprietate intelectuală. Aplicarea la acest program de granturi
este rezultatul experienței acumulate în programul BCR- InnovX, acceleratorul
lansat anul trecut pentru a sprijini antreprenorii români activi în tehnologie.
În urma feedback-ului primit de la participanți, ne-am dat seama că firmele
care activează în această zonă au nevoie de îndrumare și resurse atunci când
vine vorba de finanțarea și conceperea dreptului de proprietate intelectuală”,
a declarat Ana-Maria Crețu, Șef
Departament Social Banking BCR.
Programul va contribui la:
protejarea și îmbunătățirea valorii inovațiilor și
atractivității companiilor participante pentru investitori;
reducerea riscului accesului la finanțarea dreptului de
proprietate intelectuală;
creșterea efectului de pârghie a activelor de proprietate
intelectuală ale IMM-urilor și startup-urilor sprijinite.
Durata proiectului este de doi ani, iar
coordonatorul va fi bwcon GmbH, urmând ca BCR să ofere sprijin membrilor
consorțiului, prin alocarea unei echipe specializată în managementul
drepturilor de proprietate intelectuală, accelerare de afaceri și finanțare.
Proiectul implică realizarea a unei platforme de asistență de tipul
one-stop-shop pentru IMM-uri și startup-uri bazată pe drepturi de proprietate
intelectuală, accesul la capital privat de creștere și promovarea
start-up-urilor selectate prin program.
Acest proiect a
primit finanțare prin programul de cercetare și inovare Horizon 2020 al Uniunii
Europene, prin cadrul acordului de subvenționare nr. 951164.
• Jucători TOP 500 ECE: cifra de
afaceri totală a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR în 2019
• Companiile din Polonia generează
cele mai mari câștiguri din Europa Centrală și de Est, cu o creștere agregată a
cifrei de afaceri de la an la an
• Cele mai bune 500 de companii din
Europa Centrală și de Est au beneficiat de un mediu economic favorabil
• Sectoarele care au condus în
clasamentele anterioare sunt din nou printre primele trei în 2019: auto și
transporturi pe primul loc, urmat de petrol și gaze, și comerț nespecializat
A douăsprezecea ediție a studiului
Top 500 ECE oferă o perspectivă asupra viitorului și rezumă activitatea
economică a regiunii de anul trecut, prezentând Europa Centrală și de Est ca o
zonă prosperă. De asemenea, analiza descrie situația celor mai mari 500 de
companii din regiune în funcție de cifra de afaceri. Declan Daly, CEO Coface
Europa Centrală și de Est, explică faptul că „în 2019, majoritatea companiilor
din regiunea ECE au beneficiat de un mediu economic favorabil continuu, aspect
predominant în cazul economiilor mai mici orientate spre export”. Cifra de
afaceri agregată a celor mai mari 500 de companii a crescut cu 5,5%, la 740
miliarde EUR. Din companiile listate, 373 (care reprezintă 74,6% din totalul
companiilor, comparativ cu 79% în 2018 și 80% în 2017) au înregistrat o
creștere a veniturilor. Astfel, doar 25,4% au înregistrat o stagnare sau o
scădere. Cifra de afaceri medie a celor mai mari 500 de companii a crescut la
1.5 miliarde EUR, comparativ cu 1.4 miliarde EUR în 2018.
Polonia conduce în continuare clasamentul
Polonia ocupă prima
poziție atât la numărul de companii prezente în top, cât și după cifra de
afaceri generată, veniturile agregate ale companiilor poloneze crescând cu
6,6%, ajungând la 283,7 miliarde EUR. Chiar dacă numărul companiilor poloneze
incluse în clasamentul Top 500 ECE a scăzut cu 12 (adică de la 175 la 163
companii), structura sa industrială rămâne cea mai diversificată, în ciuda
faptului că niciuna dintre cele mai mari industrii nu predomină. Locul doi revine
Cehiei, cu un total de 78 de companii, și o cifră de afaceri agregată de 115,4
miliarde EUR, în creștere cu 2,3%. Ungaria a coborât pe locul trei. Cu toate
acestea, cifra de afaceri totală a crescut mult mai mult decât media regională,
accelerând cu 6,3%.
Sectoare:
poziții de top pentru automotive și transporturi, urmat de sectorul petrolului
și gazelor
60% dintre veniturile generate în
ECE sunt atribuite celor mai mari companii, reprezentate de trei sectoare
cheie: automotive și transporturi, petrol și gaze, și comerțul nespecializat.
Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri a fost înregistrată în sectorul
textile, piele și îmbrăcăminte (+23,2%) și în construcții (+ 3,6%). Potrivit
lui Declan Daly, „creștere pozitivă a fost înregistrată doar în
sectoarele construcțiilor,
electronicii, informației și telecomunicațiilor și în comerțul nespecializat.
Metalele, mecanica și precizia, precum și sectorul lemn și mobilier au generat
o cifră de afaceri mai mică comparativ cu anul anterior. Pe de altă parte,
profiturile nete au scăzut în toate sectoarele, cu excepția celor 4 mai sus
menționate.”
Primele trei companii din Top 500
ECE, bine cunoscute din clasamentele anterioare, sunt compania poloneza PKN
Orlen (locul 1), Skoda Auto din Cehia (locul 2) și compania multinațională de
petrol și gaze MOL din Ungaria (locul 3). Alte companii au făcut un salt uriaș
în clasament: Totalizator Sportowy din Polonia (locul 53) a urcat114 locuri cu
venituri care au crescut cu 80%. Strabag Poland (197) a generat venituri cu 40%
mai mari comparativ cu anul precedent și a câștigat 86 de locuri. Compania
bulgară Astra Bioplant Ltd (219), producător de combustibil biodiesel, a
crescut cu 155 de locuri în clasament, cifra de afaceri crescând cu 61%. Cel
mai mare avans în clasament aparține operatorului slovac de transporturi, Eustream
(locul 286), după ce a câștigat 255 de locuri, pe fondul unei creșteri a
veniturilor de 76%.
Bazat exclusiv pe numărul de
companii, sectorul auto și transporturi este din nou cel mai important (locul
1). În 2019, vânzările de vehicule noi au fost mai slabe decât în anii
precedenți, dar au înregistrat totuși o dinamică pozitivă. Potrivit lui Grzegorz
Sielewicz, economist regional, Coface Europa Centrală și de Est, „schimbarea
preferințelor consumatorilor, încetinirea economică și întârzierile în
adaptarea la noile standarde de emisii ale mai multor mărci europene au dus la
o ușoară creștere, cu 1,2%, a vânzărilor de autoturisme noi în 2019 în Uniunea
Europeană.”
Locul al doilea în clasamentul Top
500 al CEE cu 89 de companii (17,8%), aparține mineralelor, produselor chimice,
petrolului, materialelor plastice și produselor farmaceutice. Cifra sa de
afaceri rămâne cea mai mare în 2019 – cu un total 172,1 miliarde EUR.
Companiile din acest sector operează în principal în segmentul din aval, adică
rafinarea și prelucrarea petrolului și gazului. Comerțul nespecializat este
reprezentat de 73 de companii în clasamentul actual (+2), ceea ce plasează
acest sector pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 113 miliarde EUR (+
9,8%). Scorul mediu de rating este de 6,2, cele mai slabe companii având sediul
în Letonia, Polonia și Republica Cehă, în timp ce cele mai puternice sunt în
Croația și Bulgaria.
