Lanțul de cafenele Captain Bean și-a fixat ca obiectiv peste 50 de locații noi în 2021

0

Captain Bean, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate lanțuri de cafenele din Cluj-Napoca, a încheiat anul 2020 cu o rețea de 17 unități, dintre care 10 deschise anul trecut în sistem de franciză, la nivel național. Pentru acest an, fondatorii business-ului își propun un ritm de dezvoltare accelerat și mizează pe 50 de noi locații, atât francize, cât și unități proprii, estimând o cifră de afaceri de 5 milioane de lei.

Pe lângă cele 7 locații deja existente în Cluj, rețeaua Captain Bean s-a extins anul trecut cu încă 10 noi francize în Oradea, Câmpina, Târgu Mureș, Baia Mare, București, Cluj, Craiova și Tulcea. Pentru anul în curs, planurile de expansiune vizează 36 de noi francize la nivel național și 15 unități proprii în orașe cu potențial din Transilvania.

Dacă în 2020 am învățat să dezvoltăm, anul acesta vom aplica ce am învățat. Pe baza experienței și a notorietății acumulate anul trecut, suntem pregătiți pentru un ritm de creștere accelerat. În primul rând, vizăm extinderea în Capitală, în orașele reședință de județ, dar avem potențial și în orașele din provincie cu peste 30.000 de locuitori, unde, alături de oamenii potriviți, avem toate atuurile de a dezvolta brandul nostru”, a declarat Bogdan Pandea, CEO și fondator Captain Bean.

Bogdan Pandea, CEO si fondator Captain Bean

Prin extinderea rețelei Captain Bean, fondatorii și-au propus și expansiunea conceptului de coffee corners în locații precum patiserii, cofetării, benzinării sau alte spații similare în care vânzarea de cafea este oportună.

„Am identificat oportunitatea de a oferi produsul nostru complementar și ne-am adresat afacerilor unde se pliază acest lucru. Avem deja 5 coffee corners operaționale în cadrul unui lanț de cofetării, iar rezultatele sunt semnificative. Noi venim în sprijinul acestor afaceri nu doar cu un meniu, ci și cu training și marketing dedicat, servicii pe care distribuitorii de cafea nu le oferă. De asemenea, lucrăm la asocierea brandurilor pentru a crește împreună și pentru a crea produse special pentru ei”, a menționat fondatorul Captain Bean.

Investiția într-o franciză Captain Bean pornește de la 17.000 euro și poate fi amortizată în 6-24 luni

Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5000 euro, sumă ce include training de specialitate, design-ul spațiului, consultanță financiară și antreprenorială, precum și suport operațional și strategic pe întreaga perioadă a contractului. Pe lângă această taxă, mai sunt necesare investițiile în echipament și stand/locație, bugetul total inițial ajungând, în funcție de spațiu și concept, la cca. 17.000 euro.

O franciză Captain Bean poate fi dezvoltată în două variante – Captain Bean Gallery, concept pliabil pentru centrele și galeriile comerciale și pentru care este necesară o suprafață de 6-8 mp și Captain Bean Coffee Shop pentru care necesarul de spațiu variază între 25-40 mp. În ambele cazuri, meniul cuprinde o gamă diversificată de cafea – blendul casei și de origine și, în funcție de conceptul dezvoltat, produse complementare precum ceai, patiserie proaspătă și mini-gustări. În plus, începând din acest an, meniul Captain Bean va fi extins și cu preparate pentru mic dejun și desert.

În ceea ce privește profilul unui francizat, acesta este în esență un antreprenor, informat cu privire la ce prespunrentabilitatea, profitabilitatea și latura operațională a unui astfel de business, precum și o persoană care respectă și implementează procedurile conform ghidurilor transmise de către francizor.

„Din punctul meu de vedere, avantajul esențial al unei francize este antreprenorul, o persoană proactivă care își dorește depășirea limitelor, nu doar alinierea la media pieței, iar franciza este un mecanism de remunerare care trebuie pliat pe acesta. În egală măsură, trainingul oferit este cel mai important aspect al francizei, întrucât prin aplicarea celor învățate, atât de către francizat, cât și de angajații acestuia,locația va putea deveni rapid apreciată și profitabilă”,a completat Bogdan Pandea.

Potrivit acestuia, vârsta nu este un impediment în acest tip de business, deoarece există proceduri și sisteme care, dacă sunt respectate, vor aduce rezultatele dorite. Un francizat mai tânăr va opta, probabil, pentru a lucra el însuși în cafenea, în timp ce un antreprenor cu o experiență mai mare și cu resurse financiare poate opta pentru dezvoltarea și managementul mai multor locații.


Despre Captain Bean

Captain Bean este un lanț local de cafenele, fondat în 2014 la Cluj. În 2020, rețeaua Captain Bean număra 17 locații la nivel național, toate în sistem de franciză. Mizând pe diversitate și inovație, Captain Bean își propune pentru 2021 o dezvoltare accelerată a rețelei de francize la nivel național și o cifră de afaceri de 5 milioane de lei.

Campanie de educare și informare asupra pensiilor private

0

Pentru informarea și educația consumatorilor în domeniul pensiilor private, Asociația pentru Protecția Consumatorilor InfoCons lansează cu sprijinul Metropolitan Life SAFPAP (Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat) Campania „o9atitudine! – Pensii Private”. Informațiile sunt oferite prin portalul www.pensiiprivate.infocons.ro, disponibil în versiune desktop și în variantă pentru mobil.

Sorin Mierlea, președintele InfoCons: „Educația financiară și informarea corectă a consumatorilor români reprezintă atât o obligație, cât și o necesitate, pentru ca fiecare dintre noi să fie, cu adevărat, consumator european. Proiectul cu privire la Pensiile Private se numără printre programele cu impact pe termen lung în rândul consumatorilor și a societății”.

Oana Velicu, director general al Metropolitan Life SAFPAP S.A.: „Misiunea de a fi un partener pe termen lung pentru participanții noștri este definitorie pentru compania noastră și îmbracă numeroase forme de manifestare, inclusiv implicarea în campanii și programe educaționale atât pentru participanții noștri, cât și pentru toți consumatorii români. Metropolitan Life SAFPAP are datoria firească de a sprijini inițiativele de educație financiară a publicului român cu privire la sistemul de pensii din România”.

Inițiatorii subliniază că „în cadrul campaniei a fost elaborat un Curs Vocațional de Protecția Consumatorilor în domeniul Financiar Nebancar adresat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Cursul este gratuit și se desfășoară exclusiv online, având trei secțiuni distincte pentru care doritorii se pot înscrie separat: Piața de Capital, Asigurări și Sistemul Pensiilor Private. La finalul cursului, absolvenții vor avea un certificat electronic, oferit de Asociația InfoCons, sub egida Federației Asociațiilor de Consumatori (F.A.C.). Cadrele didactice interesate au opțiunea de înscriere exclusiv online, iar suportul de curs este transmis în format electronic. Până în prezent, la Cursul Vocațional de Protecția Consumatorilor în domeniul Financiar Nebancar: Sistemul Pensiilor Private, s-au înscris peste 8.800 de profesori de gimnaziu și liceu. Până la finalul acestui an se estimează un număr de 15.000 de cursanți. Lansarea website-ului www.pensiiprivate.infocons.ro cu scopul informării complete și corecte privind sistemul de pensii din România este cu atât mai importantă pentru participanții la Pilonul II de pensii, cu cât Norma ASF nr. 31/2020 a adus o schimbare privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor administrate privat. Începând cu anul acesta, norma permite transmiterea informării anuale către participanți și prin mijloace electronice, fapt ce le va facilita participanților accesul la datele anuale cu privire la contul lor de pensii private Pilon II pe e-mail. Conform Autorităţii de Supraveghere financiară, Pilonul II administrează în prezent active nete de peste 75 miliarde RON (15,4 miliarde de euro) în numele a 7,6 milioane de participanți”. 

InfoCons (www.infocons.ro), Asociația pentru Protecția Consumatorilor, se definește ca „unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori. Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615! Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom”.

Metropolitan Life (Metropolitan Life S.A.F.P.A.P. S.A.) este caracterizară ca „parte din MetLife, Inc. (NYSE: MET) una dintre cele mai importante companii ce oferă servicii financiare – asigurări de viată, planuri de pensii, beneficii pentru angajați și servicii de administrare a activelor – pentru a sprijini clienți individuali și instituționali, într-o lume aflată într-o evoluție continuă. Înființată în anul 1868, MetLife are operațiuni deschise în peste 40 de tări și deține poziții de conducere în piețe din Statele Unite ale Americii, Japonia, America Latină, Asia, Europa and Orientul Mijlociu”. 

Frank Pörschke, noul CEO al P3 Logistic Parks

0

Frank Pörschke (foto) a fost numit în funcția de CEO al P3 Logistic Parks (P3), investitor, proprietar, dezvoltator și manager pe termen lung de proprietăți logistice europene, funcție pe care o preia de la 1 aprilie 2021. Mandatul său va produce efecte începând cu data de. Actualul președinte al consiliului director și, din 2019, CEO al P3, Tim Beaudin, se retrage ca urmare a unei tranziții de conducere planificată.

După cum informează P3, „Frank Pörschke ocupă în prezent mai multe funcții de conducere în cadrul unor companii europene și fonduri de investiții imobiliare. Frank a ocupat în trecut diverse poziții precum cea de președinte al EMEA Markets în cadrul JLL, CEO al Eurohypo și CEO al Commerz Real. Experiența sa în domeniul imobiliar, achiziții și finanțare, împreună cu experiența vastă obținută în urma rolurilor de leadership anterioare vor contribui la creșterea susținută și o poziționare excelentă a P3 pe piața logistică europeană extrem de competitivă. În ultimele 12 luni, P3 a înregistrat o creștere rapidă, perfectând tranzacții de peste 2 miliarde de euro reprezentând noi achiziții care au dus la creșterea suprafaței brute închiriabile (GLA) cu 48%, la peste 6,5 milioane mp. Numirea lui Pörschke este parte integrantă a planului strategic de tranziție al P3 către o nouă  etapă de creștere”.

Goh Kok Huat, Chairman of the Board, P3 Logistic Parks: „Doresc să îi mulțumesc sincer lui Tim Beaudin pentru prestația sa exceptională din această perioadă marcată de schimbări economice și societale fără precedent și să-i urez toate cele bune în activitățile viitoare. Mă bucură venirea lui Frank Pörschke în cadrul P3, în calitate de CEO. Împreună cu echipa de conducere a P3, noul CEO va avea în vedere consolidarea rezultatelor excelente întregistrate până la ora actuală, continuând planurile de expansiune ale companiei în Europa”. 

Frank Pörschke: „P3 este extrem de bine poziționată pe un segment de piață deosebit de atractiv. Sunt încântat să mă alătur unei echipe de senior management excelente precum cea  a P3 și să conduc compania către următoarea sa etapă de creștere”.

Tim Beaudin: „A fost o plăcere și un privilegiu să dețin calitatea de președinte și CEO al P3. Doresc să mulțumesc consiliului director pentru sprijinul generos pe care mi l-au oferit, echipelor executive și de conducere pentru perspicacitate și dedicare, precum și tuturor angajaților P3 pentru concentrarea și reziliența de care au dat dovadă. Îi doresc echipei P3 mult succes sub conducerea lui Frank Pörschke”.

Lee Kok Sun, Chief Investment Officer, GIC: „Îi mulțumim lui Tim Beaudin pentru prestația și contribuțiile aduse echipei și îi dorim mult succes în activitățile viitoare. Frank Pörschke este un profesionist cu experiență dovedită în segmentul de business și strategie de business, cu un palmares relevant în administrarea și dezvoltarea cu succes a mai multor companii din Europa. Acesta are o înțelegere clară a viziunii strategice de expansiune a P3 și va colabora îndeaproape cu echipa de conducere a companiei întru realizarea acestor planuri. În calitate de proprietar al P3 și de investitor pe termen lung, suntem încrezători în echipa sa de conducere și rămânem dedicați susținerii creșterii sale continue în Europa”.

Doar 18% dintre români cumpără lactate de la producători locali

0

  • 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand de lactate.
  • Doar 18% dintre respondenți declară că se duc direct la producătorii locali pentru a cumpăra lactate. Majoritatea românilor (57%) preferă lanțurile de magazine.
  • O treime dintre români (33%) consumă zilnic sau aproape zilnic lapte.

Consumul de lactate are multe beneficii asupra sănătății, fiind o sursă bună de calciu, de proteine și de vitamine pentru organism. Comportamentele de consum s-au schimbat foarte mult în contextul pandemiei, iar oamenii au devenit mai atenți la sănătatea lor, inclusiv în ceea ce privește alimentația. Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind consumul produselor lactate în rândul românilor: de la comportament la loialitate și produse preferate.

Cât de des consumă românii lactate?

În medie, 16% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre aceștia spun că au în medie un consum de lactate de 2-3 ori pe săptămână. Doar 6% dintre respondenți spun că nu consumă niciodată produse lactate. Produsul evitat în cea mai mare măsură de către respondenți este margarina – 30% dintre ei declară că nu mănâncă niciodată acest produs. Cei mai în vârstă, persoanele peste 60 de ani, sunt cei care spun în cea mai mare măsură că nu preferă margarina – aproape jumătate (49%) au selectat această opțiune.

Cand vine vorba de categorii de produse preferate de români, pe primul loc se afla laptele – consumat zilnic de o treime din români (33%). Alte produse incluse de români în alimentația lor zilnică sunt: iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte bătut (menționate de 21%), untul (menționat de 20%) și brânza telemea (menționată de 18%).

Cumpără românii lactate de la piață și de la producători locali?

Datele Reveal Marketing Research arată că în general, românii preferă să cumpere produse lactate din trade-ul modern (supermarketuri / hypermarketuri), în detrimentul magazinelor din proximitatea casei. Întrebați de unde preferă să cumpere fiecare categorie de produse lactate, în medie, 57% dintre respondenți declară că preferă varianta supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun că se duc la piață pentru a cumpăra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate în medie de 16% dintre români, iar doar 9% dintre respondenți declară că nu cumpără deloc. 

Aproape jumătate dintre români (49%) spun că, de obicei, cumpără lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% îl cumpără mai degrabă de la piață. Observăm că 1 din 3 români cu cumpără deloc margarina. Deși lanțurile de magazine sunt preferate în cea mai mare măsură de români, un sfert dintre aceștia (25%) spun că preferă să cumpere smântână, de exemplu, direct de la un producător local.

Cât de loiali sunt românii brandurilor preferate de lactate?

Întrebați cât de loiali sunt atunci când vine vorba despre alegerea produselor lactate în general, 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand, indiferent de promoțiile de la raft. 46% dintre respondenți afirmă că alternează aceleași branduri, în funcție de promoțiile găsite în magazin. În schimb, doar 12% dintre români spun că își fac aprovizionarea cu produse lactate, în funcție de promoțiile de la raft și nu cumpără mereu aceleași brand. Un procent de doar 6% dintre respondenți spun că se uită la alte criterii atunci când fac cumpărăturile de lactate și nu achiziționează aceeași marca. Alegerea lor este influențată de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor. 

Cantitate mai mare la același preț:
ofertele cele mai atractive pentru români

Întrebați care sunt pachetele de lactate cele mai atractive pentru români, în medie, cei mai mulți dintre români (53%) au spus că preferă pachetele de cantitate, de tipul primești 20% în plus pentru același preț. Pe locul al doilea se află pachetele cu același produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost menționate în medie de 37% dintre respondenți. Mai puțin atractive sunt pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) – doar 10% în medie dintre români au selectat acest răspuns. 

Comportamentul de consum privind lactatele
în contextul pandemiei. Ce s-a schimbat?

Studiul și-a propus să investigheze și schimbările aduse de pandemie în ceea ce privește criteriile de alegere a produselor lactate. Pentru 60% dintre aceștia noul context nu a adus schimbări în comportamentele lor de achiziție. Ei declară că în continuare cumpără aceleași produse lactate ca înainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declară că au avut loc niște schimbări36% spun că pe lângă produsele pe care le cumpărau și înainte, adaugă în coș și produse pe care le consideră mai sănătoase iar 4% declară că acum cumpără alte produse decât înainte – produse considerate a fi mai sănătoase.


Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 19-25 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%. 

NOUA PARADIGMA A ECONOMIEI CIRCULARE PENTRU UN VIITOR SUSTENABIL

0

The Diplomat-Bucharest organizeaza prima editie a evenimentului dedicat ECONOMIEI CIRCULARE pe 16 februarie, in cadrul unei conferinte online adresata partilor interesate si relevante din departamentele guvernamentale si economice, companii, grupuri de lobby si experti.

Proiectul dezvoltat de IRCEM, in parteneriat cu Ministerul Mediului si Departamentul pentru Dezvoltare Durabila din Guvernul Romaniei si referitor la tranzitia catre o economie circulara (ROCES) 2020-2030,are scopul de a defini pilonii pentru sustinerea acestei tranzitii catre o economie circulara prin implicarea tuturor actorilor relevanti si prin atragerea sprijinului financiar necesar.

Obiectivele cheie ale proiectului sunt legate de identificarea oportunitatilor regionale si locale ale sectorului economiei circulare din România, care vizeaza principalul plan de actiune al Comisiei Europene in directia mai multor directive:

• Directiva-cadru privind gestionarea deseurilor

• Directiva privind depozitele de deseuri

• Directiva privind ambalarea si deseurile de ambalaje

• Vehicule scoase din uz (ELV), baterii si acumulatori si baterii pentru gestionarea deseurilor de baterii

• Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

AGENDA EVENIMENTULUI

14:30- 16:30 PANNEL DISCUSSION

14:30-14:35 CONSTANTIN DAMOV, PRESEDINTE C.E.R.C.
Cum se poate dezvolta un model de economie circulara în Romania?

  • Cadrul legislativ european și national privind tranzitia către o economie circulara
  • Planul de actiune pentru economie circulara la nivel national ( economic, social , mediu, comunicare, educatie)
  • Potentialul economiei circulare la nivel national

VORBITORI

LÁSZLÓ BORBÉLY, State Counselor, Department of Sustainable Development Government of Romania (confirmed)

CONSTANTIN DAMOV, President, Circular Economy Coalition (CERC) (confirmed)

CONSTANTIN TOMA, Mayor, Buzau City Hall (confirmed)

GABRIEL IVAN, Country General Manager, CHEP Romania with presentation: Circular Economy in FMCG – Regenerative Supply Chains(confirmed)

TRAIAN IONESCU, Business development manager, Moderator (on behalf of CERC) (confirmed)

BARNA TÁNCZOS, Ministry of Environment, Water and Forests(tbc)

CLAUDIU NASUI, Ministry of Economy, Entrepreneurship and Tourism(tbc)

EMIL BOC, President, Romanian Municipalities Association (AMR)(tbc)

16:30-17:30 Bune practici la nivel national

IMM-urile solicită resurse umane și alocare bugetară pentru Măsura 3

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prezintă o anliză asupra implementării de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a Măsurii 3 – Granturi pentru investiții, elaborate „în contextul crizei provocate de Covid-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă”. Totodată, IMM-urile avansează o serie de solicitări pentru eliminarea deficiențelor constatate în aplicare și derularea procesului în continuare: 

Poziția CNIPMMR privind Măsura 3 – Granturi pentru investiții

STATISTICI CU PRIVIRE LA APLICANȚI

  •  S-au depus proiecte de 15.89 mld lei, iar antreprenorii au fost dispuși să cofinanteze cu un total de 13.44 mld lei pentru acestea, adică 45.84%.
  •  20946 de firme din totalul de 27736, adica un procent de 75%, au avut un punctaj de 100 de puncte, ceea ce arată că nu este un program bine gândit care să diferentieze aplicanții.
  •  Cofinantarea medie pentru câștigători este de 59, 23%, granturi totale în valoare de 2,31 mld lei, iar cofinanțare de 3,35 mld lei).
  •  În intervalul de cofinanțare 30% – 45% sunt 58,94% dintre firme, acesta fiind de altfel intervalul de cofinanțare folosit în POR și un interval de cofinanțare suportabil pentru firmele afectate de COVID.
  •  În ultima zi s-au depus aproape jumătate din proiectele câștigătoare (47,18%), fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la informațiile din interiorul aplicației cu privire la procentele de cofinanțare folosite de aplicanți până în ultima zi.
  •  În regiunea NV, 63,07% din proiectele depuse în ultima zi au fost câștigătoare.
  •  40% din aplicații prevăd achiziții de spații. 

PROBLEME IDENTIFICATE 

  1. Suspiciuni privind scurgeri de informații cu privire la proiectele depuse

În perioada precedentă au aparut în presă suspiciuni privind scurgerea de informații cu privire la aplicațiile depuse și la faptul că unii aplicanți au avut informațiile necesare privind condițiile necesare a fi atinse pentru ca aplicațiile lor să fie selectate. 82,7% din aplicațiile câștigatoare au fost depuse în ultimele 5 zile.

  1. Când 75% din proiectele depuse au un punctaj de 100 de puncte, acest lucru arata ca programul a fost gândit deficitar; de altfel, CNIPMMR, a atras atenția în repetate rânduri asupra grilelor de punctaj și a domeniilor eligibile pentru această măsură.
  2. Procentul de cofintantare mediu de 59,23%, demonstrează că programul nu își atinge obiectivul, acela de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, ci a-i ajuta pe cei care NU AU NEVOIE de finanțare de tip grant, aceștia putând beneficia de alte instrumente de împrumut de tipul IMMINVEST.
  3. Cofinanțarea nu trebuie să fie un criteriu de departajare a firmelor, ci trebuie să fie un procent fix, de altfel, faptul că 60% din aplicanți au aplicat în intervalul 30-45% demonstrează acest lucru.
  4. Criteriul privind cofinanțarea nu este un criteriu bun pentru un program de finanțare care are drept obiectiv sprijinirea beneficiarilor a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, întrucât exact acești beneficiari afectați nu sunt în măsura să asigure o cofinanțare cât mai mare.
  5. Criteriul cu privire la RIR este greșit gândit de la început din cel putin 3 motive:
  1. RIR trebuia verificat pe o perioadă cuprinsă între 5-7 ani, o perioadă rezonabilă pentru recuperarea investiției.
  2. RIR trebuia să aibă o valoare cuprinsă între 0-5% pentru punctaj maxim, care să demonstreze că investiția va fi recuperată într-o perioadă rezonabilă de timp.
  3. RIR a fost calculat doar în baza unor numere introduse manual în aplicație doar pentru a obține punctajul maxim la acest criteriu, fără a avea și o justificare a acelor numere.
  1. 40% din aplicații au vizat achizitia de spatii, ceea ce arată un mod speculativ de a aborda această finanțare.

POZIŢIA CNIPMMR

Dat fiind cele menționate mai sus, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită:

1. Un control strict din partea STS și a Corpului de Control al Prim-Ministrului României cu privire la:

  • Persoanele care au avut acces la baza de date a programului și care au accesat alte secțiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul
  • Să transmită public dacă angajați ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicațiile
  • Numărul de accesări ale fiecarei secțiuni și momentele în timp
  • O corelație între angajații băncilor care au accesat baza de date a măsurii și proiectele câștigătoare 

2. Deschiderea unei noi sesiuni de certificate stare de urgență necesare în momentul SEMNĂRII contractului de finanțare, care să ateste că firmele aplicante au fost afectate de COVID PÂNĂ LA DATA APLICĂRII PROIECTULUI și că programul își atinge obiectivul inițial, acela de a ajuta firmele în nevoie.

3. Excluderea firmelor care achiziționează spații imobiliare sau spre închiriere conform art Art 23, (5) Din granturile pentru investiții nu se finanțează:

a) cereri de finanțare care au drept obiect realizarea unor servicii de consultanță, studii sau alte activități asimilate acestora;

b) cereri de finanțare care au drept obiect sedii de birouri sau alte activități destinate investițiilor imobiliare pentru închirierea de birouri/concesionarea sau orice alte forme de valorificare ale acestora;

c) orice alte cereri de finanțare care nu sunt în legătură cu domeniile de investiții prevăzute la art. 19 alin. (1) și (2).

4. Corelarea achiziționării de spații de producție cu:

  • Numărul de angajați (nu poți să achiziționezi un spațiu de câteva sute de metri pătrați daca ai numai 1 angajat)
  • Echipamentele propuse spre achizitionare în proiect (pentru a evita specula imobiliară, nu poti achiziționa un spațiu de producție dacă nu îl și dotezi cu măcar o parte din echipamente)
  • Raport ANEVAR independent care să demonstreze eficacitatea și valoarea de piață a achiziției ( ATENȚIE la cei care își vând sieși sau unor apropiați spații)

5. Utilizarea de asistență tehnică pentru angajarea unor experți independenți care să monitorizeze toate achizițiile realizate în proiecte și care să valideze aceste achizitii

6. Suplimentarea de urgență a alocarii bugetare pentru această măsură: Este vital ca această suplimentăre a alocării bugetare să se realizeze în cel mai scurt timp (implicit semnarea contractelor de finanțare) astfel incat cel puțin aplicantii cu 100 de puncte și minim 30% rată de cofinanțare asumată să fie capabili să își redereseze activitatea. Această măsură include și realizarea unei liste de rezervă unde să se regasească aplicațiile care au potențial de a primi finanțare în urma suplimentării fondurilor alocate.

7. Alocarea de resurse umane profesioniste pentru proiectarea viitoarelor apeluri și masuri de finanțare: Această măsură are rolul de a lansa viitoare apeluri și măsuri eficiente, cu viziune, astfel încât să se poată previziona și combate eventuale scăpări de proiectare și programele lansate să fie eficiente, relevante și să își atingă scopul propus.

Turismul românesc are nevoie de oxigen acum

0

Stringența unor măsuri de susținere a industriei turismului în condițiile crizei actuale a fost reiterată de Grupul de Lucru pentru Turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) și de Alianța pentru Turism (APT) într-o analiză sub genericul „Pandemia de Covid-19, destinația finală pentru turismul românesc?”, punctul de pornire constituindu-l aprecierea că dialogul cu autoritățile există, însă concretizarea rezultatelor este lentă, încât pericolul e să devină inutilă.

Dragoș Anastasiu, președintele în exercițiu al Coaliției pentru Dezvoltarea României, a subliniat că industria turismului „încă trăieşte, încă există, chiar dacă este decimată şi afectată profund” și a semnalat: „În fiecare zi se mai adaugă antreprenori care nu fac faţă acestei situaţii şi sunt obligaţi să abandoneze. Un mesaj pe care îl transmitem tuturor autorităţilor şi colegilor noştri din industrie este să strângă rândurile şi să găsească soluţii pentru ca oxigenul atât de necesar să nu vină după deces. Nimeni nu mai are nevoie de oxigen după ce a închis ochii. Pandemia va trece şi în aceste moment trebuie ca împreună să ne mobilizăm pentru ce se întâmplă după. Toate aceste lucruri trebuie făcute azi, ieri, alaltăieri. Este destul de târziu şi mesajul nostru este de urgentare. Nu arătăm cu degetul, nu trebuie să facă autorităţile singure, nu trebuie să facem noi singuri. Nu putem decât împreună”. Reamintind că industria turismului cuprinde nu numai restaurante și hoteluri, ci şi agenţii de turism, ghizi, organizatori de evenimente, toți afectați într-un an complicat care a trecut şi unul care anunță dificil în faţă: „Din fericire, dialogul cu autorităţile a fost extrem de intens. Am avut tot felul de schimburi de idei şi de soluţii. Au fost foarte multe propuneri din partea noastră puse pe masă şi preluate de autorităţi atât la nivel central, cât şi la nivel local, dar sunt probleme cu implementarea. Lucrurile vin destul de greu şi chiar dacă la nivel de miniştri deschiderea este maximă, atunci când discutăm despre detalii lucrurile se complică”.

Alin Chipăilă, preşedintele Alianţei pentru Turism: „Sunt câteva măsuri vitale pentru industria turismului, în diverse stadii de implementare şi care au nevoie de a fi grăbite. În primul rând, discutăm despre Măsura 2 de granturi, Măsura 3 şi măsura cu 20% din cifra de afaceri. Un aspect care ne preocupă foarte mult este partea de reorganizare a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în care ne dorim să vedem transpus din programul de guvernare şi un deziderat al industriei turismului fără de care credem că este imposibilă o revenire sănătoasă la un turism pe care ni-l dorim cu toţii în România –  implementarea Organizaţiei de Management al Destinaţiei România, un OMD naţional. Ne interesează efectul multiplicator pe care poate să-l aibă acest demers pentru a atrage fonduri suplimentare la nivel european în măsura în care această organizaţie ar fi un parteneriat public-privat între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi structurile reprezentative la nivel national”.

În perspectiva sezonului turistic 2021, președintele APT a accentuat: „În momentul în care sezonul turistic de anul acesta va începe şi în condiţiile în care populaţia vaccinată va creşte ca număr şi în condiţiile respectării normelor de siguranţă, România va fi la concurenţă acerbă cu celelalte destinaţii europene şi mondiale. Nu putem să stăm şi să pregătim în iunie, iulie sau după aceea această revenire a turismului. Ne propunem şi ne asigurăm toată disponibilitatea să lucrăm cot la cot cu ministerul extinzând astfel capacitatea de muncă pentru a planifica împreună, prin intermediul Organizaţiei de Management al Destinaţiei România, această repornire turismului pe care ne-o dorim cu toţii să vină cât mai repede în condiţii de siguranţă”.

Comisia Europeană prelungeste si extinde Cadrul Temporar al ajutoarelor de stat

0

Comisia Europeană  prelungeste si extinde Cadrul Temporar al ajutoarelor de stat, pentru a sustine economiile europene, în contextul pandemiei de coronavirus.  

FNGCIMM contribuie la relansarea economiei românești prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu patru programe, aprobate în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat.

Comisia Europeană a anuntat prelungirea până la 31 decembrie 2021 a Cadrului Temporar al ajutoarelor de stat, adoptat în data de 19 martie 2020, pentru a susține economia europeană și companiile, în contextul persistenței crizei generată de pandemie.

Noul amendament al Cadrului Temporar, prevede atât prelungirea, cît și  extinderea  plafoanelor ajutoarelor de stat premise. Astfel noile valori prevăd ajutoare de stat de până la:

  • 225.000 de euro pe companie activă în producția primară de produse agricole (anterior 100.000 euro)
  • 270.000 de euro pe companie activă în sectorul pescuitului și acvaculturii (anterior 120.000 de euro)
  • 1,8 milioane de euro pe companie activă în toate celelalte sectoare (anterior 800.000 de euro).

Prin același amendament, CE a permis introducerea posibilității de conversie a unor instrumente rambursabile, de tipul garanțiilor, creditelor, credite punte, în granturi directe, ce pot fi acordate  pînă la sfârșitul anului 2021.

Comisia Europeană anunță că ajutoarele de stat vor fi îndreptate, în continuare, către susținerea Mecanismului de redresare și reziliență, pe măsură ce economia europeană iese din faza de criză și face pași către revenire economică.

În acest sens, Guvernul României a lansat  Planul Național de Investiții și Relansare Economică, un plan de investiții fără precedent, care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenționare (WAGELEDGROWTH) cu cele de stimulare a investitiilor (INVESTMENTLGROWTH).

FNGCIMM contribuie la relansarea economiei românești prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu patru programe, ce au primit aprobare în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat: IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST – Subprogramul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE și IMM FACTOR.

„Aceste noi programe, lansate de către FNGCIMM în anul 2020, reprezintă răspunsul Guvernului și al Ministerului Finanțelor Publice  la necesitățile crizei actuale, care a adus multe provocări dar și multe oportunități de resetare a sectorului IMM și de deschidere a sistemului bancar către finanțarea economiei. FNGCIMM a înregistrat în anul 2020 rezultate istorice prin acordarea celui mai mare numar de garantii de la infintarea sa. Astfel, în 2020 s-a aprobat un procent de 12,8% din numărul total de garanții acordate de FNGCIMM, iar valoarea acestor garanții reprezintă peste 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în toți anii de activitate. În  anul 2020 au fost acordate circa de 2 ori mai multe garanții față de  anul 2019, cu o valoare de 5,3 ori mai mare, la care programul IMM INVEST a avut o contribuție majoră. Această creștere semnificativă se datorează în mare parte contextului economic care a favorizat intervenția și utilitatea unui instrument de susținere anticiclic, dar și sinergiei create  cu sistemul bancar, care a înțeles să ofere cât mai rapid soluții de finanțare optime, atât pentru menținerea în viață a IMM-urilor aflate în dificultate cât și pentru IMM-urile pentru care criza a adus oportunități de dezvoltare”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

Prin IMM INVEST, programul care asigură accesul la capital financiar, au fost acordate până la 31.12.2020, 25.586 credite, cu o valoare ce depășește 15 miliarde lei. Aceste credite au fost susținute  de ajutoare de stat de peste 291 milioane lei, iar prin program se estimează că au fost salvate peste 443.000 locuri de muncă.  

Comisia Europeană a autorizat în data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care sustine implementarea programului IMM INVEST,  pentru a interveni cu masuri adaptate de sprijin in domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. AGRO IMM INVEST – Subprogramul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar, va fi disponibil beneficiarilor in perioada imediat următoare. Programul IMM LEASING de ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este operațional iar numărul mare de operatori de leasing financiar care s-au înscris în program arată că acest instrument financiar nou este foarte necesar IMM-urilor. IMM FACTOR, programul care susține accesul IMM-urilor la finanțarea creditului comercial, este operational și urmează să producă rezultate în perioada următoare.

Schemele de ajutor de stat sau de minimis care susțin aceste programe, se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

INSCOP: Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19

Capitolul 1: Intenția de vaccinare a populației

55,2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, în timp ce dintre cei 39,4% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”. Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o  evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19.  Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării intenței de vaccinare anti-Covid19. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/02/8.02.21-Cap.-1-Sondaj-VACCINARE-STG.pdf

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: „Mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, iar dintre cei aproape 40% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Analizând datele în ansamblu, constatăm că aproximativ 20% din populația României are opinii foarte ferme împotriva vaccinării, un alt grup de 20% fiind relativ sceptic, dar dispus să își schimbe opinia în viitor funcție de mai mulți factori, printre cei mai importanți fiind un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului să fi provocat efecte adverse, respectiv o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical. Convingerea acestui public încă neîncrezător, dar deschis la argumente raționale ar putea duce rata de acceptare a vaccinării în România la aproximativ 75%. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este însă necesar un efort major de informare corectă, detaliată, coerentă și coordonată care să includă entități specializate, academice, culturale, politice.”

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: „Este îmbucurătoare dorința de vaccinare înaltă în rândul vârstnicilor, categoria socio-demografică cea mai vulnerabilă la COVID-19. Lipsa de încredere în procesul de vaccinare sau în necesitatea acestuia sunt semnificative în mediul rural și în rândul celor mai săraci dintre români (două categorii care în bună măsură se suprapun) de oriunde de pe teritoriul țării. Viitoare inițiative de comunicare și mobilizare trebuie să se concentreze pe aceste grupuri.”

Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Percepția asupra pandemiei

68.3% dintre români sunt de părere că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate, 17.2% că este reală, dar nepericuloasă pentru sănătate, iar 10.4% că este o minciună. 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și urbanul mare, din regiunile Vest, Nord-Vest și București Ilfov și cei cu un venit lunar peste 2000 lei cred într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate.
Tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi potențial activi, rezidenții din orașele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.

Percepția asupra vaccinurilor

76.6% dintre respondenți consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli, în timp ce 21.4% își exprimă dezacordul, iar 1.9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din urbanul mare.
Au încredere în informațiile oficiale pe care le primesc despre vaccinuri 62.4% dintre cei chestionați, în timp ce 33.9% afirmă contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.

Analiza socio-demografică: Au încredere în informațiile oficiale mai ales persoanele peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, inactivi pasivi sau gulere albe, cei cu un venit lunar mai ridicat.
70.4% dintre cei intervievați apreciază că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21.4% își exprimă dezacordul, iar 8.1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile cu precădere: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, cei inactivi pasivi sau gulere albe și cei cu un venit lunar mai ridicat.

Ca o sumarizare: să luăm în calcul următoarele patru afirmații:

  1. „pandemia este o minciună”;
  2. „beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile”;
  3. „NU intenționez să mă vaccinez contra COVID-19”;
  4. „Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19”.

Persoanele care împărtășesc una sau mai multe din aceste percepții aparțin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea – după cum s-a văzut în SUA – suferind disproporționat din punct de vedere medical din cauza pandemiei. În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural și cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă și datorită nivelului scăzut de trai au o situație medicală generală mai proastă decât restul populației. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparație cu românii din mediul urban aceștia ar avea dificultăți în a obține rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situații, este că acest pachet de percepții este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – și prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).

65.8% dintre cei chestionați declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli. 12.7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în ultimii cinci ani, 7.8% de două-trei ori, 12.7% în fiecare an din ultimii cinci, iar 0.5% mai des. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.6%.

În opinia a 54.8% dintre români, vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus. 33.7% sunt de părerea contrară, iar 11.5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus sunt mai ales: vârstnicii, persoanele cu educație medie sau superioară, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.

Încrederea în procesul de avizare și aprobare a
vaccinurilor anti-COVID19

Cât privește încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din diverse țări, românii au cea mai mare încredere în procesul din Uniunea Europeană.
Astfel, 54.2% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din Uniunea Europeană. 50.4% au încredere multă și foarte multă în procesul derulat de instituții de profil din Statele Unite ale Americii, iar 45% în procesul din România.
În procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din China au încredere multă și foarte multă 26.3% dintre cei intervievați, iar în procesul derulat de instituții de profil din Rusia 25.9% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din UE, SUA  sau România este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din mediul urban, cei cu un venit lunar peste 2000 lei.

Tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cei cu un venit redus tind să aibă o încredere scăzută în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din toate țările enumerate în sondaj.

Încrederea în procesul de avizare a vaccinurilor este direct proporțional cu nivelul de încredere al românilor în țara/entitatea transnațională despre care e vorba. Astfel, procedurile anti-COVID din Uniunea Europeană și SUA beneficiază de o evaluare superioară celor din Federația Rusă sau China. În context, poziționarea României este bună, apropiată de SUA/Europa și semnificativ superioară celei din țările aflate la est de noi.

Alegere personală vs. Obligativitate

În opinia majorității covârșitoare a românilor (83%), vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să fie o alegere personală a fiecărui cetățean. Sunt de părere că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie 16.4% dintre participanții la sondaj, iar 0.6% nu știu sau nu răspund.

83% din respondenți consideră că vaccinarea ar trebui să fie o alegere personală, doar o șesime – în special românii cu venituri considerabil peste medie – considerând că ar trebui să fie obligatorie. Cheia de interpretare a informației este complexă: pe de o parte, impunerea voinței statului în perioada comunistă a lăsat răni adânci, creând suspiciune față de orice „obligativitate” impusă de autorități. Deceniile de democrație au mărit de asemenea apetitul societății pentru autonomie individuală și chestionarea critică a acțiunilor deținătorilor puterii. Aceste aspecte sunt pozitive: societatea românească are o reziliență înaltă la eventuale tentative totalitare de diminuare a libertății personale. Pe de altă parte, este îngrijorător că până și în contextul unei urgențe medicale serioase, care a ucis pînă acum 18 mii de români, cea mai mare parte a societății nu înțelege necesitatea unei acțiuni comune și energice.

Sursele creșterii încrederii în vaccinurile anti-COVID19

Întrebați care ar fi principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii  în vaccinurile anticovid, 23.5% menționează un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse, 22.4%  o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical, 13.1% o rată mare de vaccinare în alte țări, 10.3% vaccinarea liderilor statelor lumii (președinți, prim-miniștri, miniștri). 22.5% declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19, iar 8.1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit mai ridicat invocă mai des decât celelalte categorii „un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse” drept principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii în vaccinurile anticovid.

Declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19 mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi potențial activi, rezidenții din regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.

Cea mai mare parte a respondenților indică elemente care se concretizează sau care sunt pe cale de concretizare în acest moment. Ar fi, deci, de așteptat ca încrederea în vaccinare să crească în condițiile în care efectele adverse raportate la numărul tot mai mare de vaccinuri sunt neglijabile, iar comparativ cu numărul foarte mare de decese provocate de pandemie, practic nu există niciun termen de comparație. De asemenea, ritmul bun de vaccinare a personalului medical este o informație utilă cu condiția ca aceasta să fie valorificată activ de autorități în planurile de comunicare.

Intenția de vaccinare anti-COVID19

55.2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an, 39.4% afirmă că nu intenționează să facă acest lucru, iar 5.4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: bărbați, persoane peste 45 de ani, și în special vârstnicii (peste 6o de ani) cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitori din București și din urbanul mare, persoane cu un venit lunar peste 2000 lei.

Cei care declară că NU intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: persoane sub 45 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitori din orașe mai mici sau din mediul rural, fără venit sau cu un venit redus.

Remarcabilă este diferența dintre persoanele foarte tinere (18-29 de ani) și vârstnici (peste 60 de ani) în ceea ce privește atitudinea față de vaccinare. Astfel, doar 42% dintre tinerii de 18-29 de ani declară că intenționează să se vaccineze împotriva COVID19, comparativ cu 72% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care susțin că se vor vaccina. Explicațiile acestui decalaj evident sunt multiple: riscurile medicale diferite ale celor două grupuri de populație, o cultură a vaccinării consolidată în cazul populației cu vârsta de peste 60 de ani care a experimentat campaniile de vaccinare extinsă din perioada comunistă, precum și expunerea mult mai puternică a populației tinere la informațiile culese de pe rețelele sociale unde circulă nestingherite teorii ale conspirației și o avalanșă de informații false. Comparativ, vârstnicii se informează mai mult din media tradiționale unde controlul știrilor false și al dezinformărilor este mult mai strict.

Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, 49% spun că decizia lor în acest sens este una definitivă, în timp ce aceeași pondere, 49%, apreciază și-ar putea schimba opinia în viitor. Nu știu sau nu răspund 2%. Practic, aproximativ 20% din populația României poate fi considerată drept adeptă fermă a opțiunii anti-vaccin, în timp ce alți aproximativ 20% dintre români, deși sceptici, iau în considerare schimbarea alegerii inițiale de a nu se vaccina în cazul în care argumentele favorabile vor deveni mai convingătoare pentru ei. Este grupul de populație care observă câți români se vaccinează, cine sunt cei care se vaccinează, care este ponderea efectelor adverse, care este eficiența vaccinului și în funcție de analiza acestor concluzii va lua o decizie personală. Pentru a se tinde un prag de 75% populație dispusă să se vaccineze, autoritățile vor trebui să își concentreze campaniile de informare în special pe acest grup de populație.

Analiza socio-demografică: Declară că decizia lor de a nu se vaccina este una definitivă mai ales: bărbații, cei sub 30 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitorii din mediul rural, din regiunile Sud-Vest Oltenia sau Sud Muntenia, cei fără venit sau cu venit între 2000 și 3000 lei.

Apreciază că și-ar putea schimba opinia în viitor cu precădere: femeile, cei cu un nivel de educație mai ridicat, cei din categoria gulerelor gri, locuitorii din București sau din regiunea Vest, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.

Motivațiile refuzului vaccinării

Principalele motive invocate de cei care nu intenționează să se vaccineze sunt: teama de posibile reacții adverse (30.9% invocă acest lucru drept principalul motiv pentru care nu sunt de acord să se vaccineze), neîncrederea în eficiența vaccinului (26.8%) și informațiile insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). 12.7% își justifică refuzul de a se vaccina prin faptul că nu cred că virusul Covid-19 există, iar 5.8% menționează că sunt împotriva vaccinurilor, în general. 8.2% invocă alt motiv. Procentul non-răspunsurilor este 0.9%.

Analiza socio-demografică: Teama de reacții adverse este invocată mai ales de: femei, persoane peste 30 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.
Neîncrederea în eficiența vaccinului este menționată cu precădere de către: bărbați, tineri, gulere albastre, locuitorii din București sau din urbanul mare.
Doar o cincime din cei 39,4% care nu doresc să se vaccineze indică motive teoretic implacabile (nu cred că virusul există sau se opun vaccinării în genere). Cea mai mare parte a celor care nu doresc să se vaccineze indică drept motivație aspecte care sunt în curs de evidențiere: absența aproape totală a reacțiilor adverse, eficiența vaccinării etc.

Percepții privind vaccinarea altor persoane

Puțin peste jumătate dintre respondenți (53.8%) apreciază că, în general,  apropiații lor (prietenii, membrii familiei) intenționează mai degrabă să se vaccineze împotriva Covid-19. 39.7% estimează că apropiații lor intenționează mai degrabă să nu se vaccineze, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Nu există diferențe semnificative între numărul celor care doresc să se vaccineze (intenția de vaccinare) și numărul celor estimați ca dorind să se vaccineze (percepția privind vaccinarea altor persoane). De asemenea și în același sens, nu există diferențe semnificative între numărul celor care NU doresc să se vaccineze și numărul celor care sunt PERCEPUȚI ca dorind să NU se vaccineze. Acest aspect este interesant întrucât, deseori, există o disonanță de percepție în astfel de situații, apetitul societății de a (nu) face ceva fiind supra-apreciat sau sub-apreciat de către respondenții unui sondaj de opinie. Nu este cazul aici – românii percep corect dorința societății de a se vaccina.

Chestionați cu privire la ponderea celor care se opun vaccinării în rândul diverselor categorii de persoane, 46.6% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre români, 40.5% că ar fi mai mult de jumătate dintre români, iar 3.6% aproape toți românii. 2.9% apreciază că aproape niciunul dintre români nu ar fi împotriva vaccinării, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Estimează că mai mult de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special tinerii între 18 și 29 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții care lucrează la privat.

Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, respondenții din regiunea de Vest, cei care câștigă peste 3.000 de lei pe lună și cei care lucrează la stat.

36.2% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva accinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, 28% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, iar 13.7%  că ar fi aproape toți oamenii pe care îi cunosc. 14.4% apreciază că aproape niciunul dintre oamenii pe care îi cunosc nu ar fi împotriva vaccinării, iar 7.7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Estimează că sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc în special persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții din regiunea Sud Vest Oltenia.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre persoanele pe care le cunosc sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special gulerele albe și respondenții care câștigă între 2001 și 3000 de lei pe lună.
33.6% dintre respondenți apreciază că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii ca ei, 22.8% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii ca ei, iar 13.9% că ar fi aproape toți oamenii ca ei. 20.4% consideră că aproape niciunul dintre oamenii ca ei nu ar fi împotriva vaccinării, iar 9.3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: În rândul gulerelor gri și al persoanelor care locuiesc în regiunea de Sud Est există procente mai ridicate decât media al celor care sunt părere că mai mult de jumătate dintre persoanele ca ei sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.
29.7% dintre cei intervievați consideră că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre prietenii lor apropiați, 24% că ar fi mai mult de jumătate dintre prietenii lor apropiați, iar 17.5% aproape toți prietenii lor apropiați. 23.1% sunt de părere că aproape niciunul dintre prietenii lor apropiați nu ar fi împotriva vaccinării, iar 5.7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu studii primare, cei inactivi potențiali activi, gulerele albastre și persoanele fără venit sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice că aproape toți dintre prietenii apropiați împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.

Estimează că mai mult de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai ales gulerele gri și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele care câștigă lunar între 2001 și 3000 de lei.

Prezentarea grafică a sondajului poate fi regasită aici.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro)

Datele au fost culese  în perioada 13 ianuarie  – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.

O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.

Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22

FREE NOW oferă curse gratuite în valoare de 1 milion de euro pasagerilor din România și din alte 7 țări europene care merg să se vaccineze împotriva Covid-19

0

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, se implică în lupta împotriva Covid-19 printr-o inițiativă unică de susținere a infrastructurii de vaccinare din România și din alte 7 țări în care își desfășoară activitatea – Germania, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Grecia și Polonia. Compania oferă curse gratuite în valoare totală de 1 milion de euro tuturor pasagerilor din aceste țări care călătoresc în următoarea lună prin aplicația de taxi și ridesharing FREE NOW pentru a se imuniza împotriva Covid-19.

Pentru FREE NOW, contextul actual reprezintă o nouă oportunitate de a se implica și a contribui activ la lupta împotriva Covid-19. Pasagerii care călătoresc în următoarea lună către sau dinspre un centru de vaccinare din orașele în care este disponibilă aplicația FREE NOW primesc contravaloarea curselor plătite cu cardul sau un voucher valoric pentru cursele achitate cu numerar, în limita a 18 lei per cursă. Fiecare pasager poate beneficia de 2 curse gratuite care au ca destinație sau punct de plecare un centru oficial de vaccinare din orașul lor. Pentru șoferi, cursele se desfășoară normal, valoarea lor fiind achitată integral.

Ne dorim să sprijinim cât mai mulți pasageri să beneficieze de o opțiune confortabilă și eficientă de transport când merg să se imunizeze împotriva Covid-19 și, în același timp, să oferim șoferilor parteneri acces la mai multe curse în contextul unui an dificil. Inițiativa FREE NOW este o cale de a ne folosi forța colectivă pentru a mobiliza imunizarea la scară largă a populației, pornind de la valorile companiei și de la rolul asumat de FREE NOW de a contribui responsabil la binele comunității. Pentru că, mai mult ca oricând, sănătatea este primul pas către binele tuturor„, a declarat Anca Gherle, Public Affairs Manager FREE NOW România.

Ce trebuie să facă pasagerii pentru a beneficia de cursa gratuită

  1. Călătoresc cu FREE NOW către sau dinspre unul din centrele oficiale de vaccinare din orașul lor
  2. Transmit detaliile despre curse, împreună cu dovada vaccinării prin completarea formularului disponibil pe pagina https://support.free-now.com/hc/ro/requests/new, precizând că solicită rambursarea călătoriei pentru vaccinare
  3. FREE NOW returnează contravaloarea curselor plătite cu cardul sau oferă vouchere valorice dacă plata s-a făcut în  numerar.

„Există segmente importante ale populației pentru care transportul reprezintă o provocare, ba chiar o problemă uneori. Motivele sunt fie de ordin financiar, fie legate de lipsa unei infrastructuri de transport public corelate cu nevoile de deplasare în orașe. Segmentele cele afectate sunt persoanele în vârstă și cele cu venituri mici. Este datoria instituțiilor statului, dar și a companiilor private să se implice activ pentru accelerarea procesului de imunizare a românilor, așa încât să revenim la o viață economică și socială normală”, a mai spus Anca Gherle.

FREE NOW este singura platformă de mobilitate din Europa care desfășoară o astfel de inițiativă, continuând strategia companiei de a susține comunitățile din care face parte în contextul pandemiei de Covid-19, demarată încă din primăvara anului trecut. În perioada stării de urgență, FREE NOW a susținut personalul medical din România și personalul din instituțiile implicate în organizarea și gestionarea situației prin crearea unei secțiuni speciale în aplicație prin care au putut fi comandate curse gratuite. Totodată, pentru desfășurarea în siguranță a curselor, FREE NOW a echipat sute de mașini ale șoferilor voluntari cu panouri care despart scaunele din față și bancheta din spate.