Indicatorul de Incredere Macroeconomica realizat de Asociatia CFA Romania a crescut in luna decembrie 2020

0

Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte Asociatia CFA Romania declara:
“Semnificatia evolutiei divergente a indicatorului conditiilor curente si a indicatorului anticipatiilor arata faptul ca suntem inca in valul al doilea al crizei coronavirusului, cu toate implicatiile economice care decurg din aceasta situatie. In acelasi timp, se vede iesirea din aceasta criza,
probabil undeva in a doua parte a anului 2021, odata cu distribuirea la scara larga a vaccinului impotriva acestui coronavirus.”
Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a crescut fata de luna anterioara cu 5,9 puncte pana la valoarea de 50,4 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 11,1 puncte), evolutia datorandu-se ambelor componente ale acestuia. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2022/ianuarie 2021) a inregistrat o valoare medie de 2,64%. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 85% dintre participantii la sondaj anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9283, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 4,9825 lei pentru un euro.

Este de remarcat faptul ca 56% din participantii la sondaj considera pretul
proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluat.
Din luna aprilie a anului 2020, in cadrul sondajului au fost adaugate intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar rezultatele pentru luna decembrie 2020 releva:
 Durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 51%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul IV al anului 2021;
 Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021: valoarea medie a
anticipatiilor este 6,9%;
 Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este +3,3%.

Propunerile mediului de afaceri pentru Executiv

0

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) apreciază că „rețeta” pentru realizarea obiectivelor prioritare deopotrivă pentru mediul de afaceri și pentru guvernanți în 2021 „trebuie să includă: debirocratizare, digitalizare, transparență și consultare reală, din timp, cu mediul de afaceri și cu societatea civilă”. Ideile și propunerile în acest sens au fost reiterate la întâlnirea reprezentanților Coaliției pentru Dezvoltarea României cu prim-ministrul Florin Cîțu și cu membri ai guvernului. Sublinieri sunt făcute de reprezentanți ai CDR.

Dragoș Anastasiu, președintele AHK România și coordonatorul CDR: „În sfârșit, am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri și societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere și sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”.

Ionuț Simion, președintele Amcham România: „România are nevoie de un buget fundamentat pe trei piloni esențiali: i) investiții, cu resurse financiare nu doar alocate, ci și cheltuite, ii) menținerea controlului cheltuielilor bugetare și iii) creșterea colectării și digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar. Am solicitat înființarea unei autorități unice pentru digitalizarea administrației, cea mai eficientă soluție. Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moașe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”.

Florin Pogonaru, președintele AOAR: „Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creșterea competențelor digitale în educațieșiînadministrație, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situațiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”.

Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders: „Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză. Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple și ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administrație. Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare și simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”.

CDR reamintește că „este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)”.

15 companii listate au obținut peste 9 la evaluarea VEKTOR din 2020, dublu față de 2019

1

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a publicat pentru a doua oară indicatorul VEKTOR pentru companiile listate din Piața Reglementată în cadrul website-ului Bursei de Valori București (BVB). VEKTOR este indicatorul comunicării cu investitorii pentru companiile listate la bursă și este calculat în baza unei metodologii ce include 15 criterii, în linie cu cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR). Au fost notate 77 de companii care au obținut punctaj de la 0 (comunicare redusă) la 10 (comunicare excelentă).

Companiile care au obținut cel mai mare indicator VEKTOR sunt:

VEKTOR Companie Categorie Website
10 ANTIBIOTICE Premium www.antibiotice.ro
10 BANCA TRANSILVANIA Premium www.bancatransilvania.ro
10 NUCLEARELECTRICA Premium www.nuclearelectrica.ro
10 PURCARI Internațional www.purcari.wine
10 TERAPLAST Standard www.teraplast.ro
9,5 ALRO Premium www.alro.ro
9,5 ELECTRICA SA Premium www.electrica.ro
9,5 FARMACEUTICA REMEDIA Standard www.remedia.ro
9,5 OMV PETROM Premium www.omvpetrom
9,5 ROMGAZ Premium www.romgaz.ro
9 BURSA DE VALORI BUCUREȘTI Premium www.bvb.ro
9 BRK FINANCIAL GROUP Premium www.brk.ro
9 FONDUL PROPRIETATEA Premium www.fondulproprietatea.ro
9 MEDLIFE Premium www.medlife.ro
9 TRANSGAZ Premium www.transgaz.ro

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR (foto):

„ARIR a finalizat a doua evaluare a companiilor listate din perspectiva comunicării cu investitorii. 15 companii au obținut note de peste 9, dublu față de prima evaluare din 2019, în contextul unei revizuiri a metodologiei. Rezultatele îmbunătățite scot în prim plan companiile care vor să transmită investitorilor mai multă încredere, printr-o comunicare proactivă, cele mai bune practici în relația cu investitorii și în final transparență. Toate trei sunt elemente importante în noul context de piață. Impactul adus de VEKTOR este vizibil, indicatorul a devenit reper pentru investitori, companii și presă. Ne propunem promovarea acestui indicator către Comisia Europeană și de asemenea extinderea într-o formă adaptată și pentru companiile de pe sistemul alternativ de tranzacționare al bursei.”

Criteriile îndeplinite de cel mai mare număr de companii la evaluarea din decembrie 2020 au fost: criteriul 5 (53 de companii), care se referă la furnizarea informațiilor despre prețul acțiunilor în cadrul website-ului emitentului și criteriul 1 (49 companii) care se referă la disponibilitatea datelor de contact pentru echipa de Relația cu Investitorii (numele și prenumele persoanei (lor) de contact, un număr de telefon și o adresă de e-mail). Criterul 14 care solicită existența unei politici de remunerare a fost îndeplinit de cele mai puține companii (16).

Media indicatorului VEKTOR pentru toate companiile este de 3,8, o creștere de 0,2 puncte față de 2019, iar a companiilor din categoria premium este de 7,3. Se remarcă de asemenea o creștere semnificativă pentru companiile din indicele BET, media indicatorului VEKTOR pentru aceste companii fiind 8,6 (în 2019 media a fost 8).

Datele agregate pentru toate companiile sunt disponibile și în secțiunea dedicată indicatorului VEKTOR a website-ului ARIR.

Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019. Metodologia VEKTOR din acest an a fost actualizată de către un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori) pentru a include așteptările investitorilor instituționali și individuali. Metodologia include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), printre care:

  • informații despre echipa de relații cu investitorii;
  • existența prezentării pentru investitori;
  • organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare;
  • publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare;
  • participarea la evenimente cu investitori;
  • furnizare informațiilor financiare în format Excel;
  • transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare;
  • publicarea informațiilor despre prețul acțiunii;
  • acoperirea de către analiști financiari;
  • informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare;
  • raportarea non-financiară.

Analiza și evaluarea informațiilor publice disponibile, a website-ului și a secțiunii pentru relația cu investitorii (IR) au fost realizate de ARIR și o comisie de proiect, formată din 10 persoane (analiști de guvernanță corporativă, profesioniști IR, mediul academic, consultanți raportare non-financiară) în perioada 21 noiembrie – 15 decembrie 2020. Procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie de către Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România.

Evaluarea comunicării companiilor listate cu investitorii va avea loc anual în noiembrie – decembrie sau oricând, la cererea unei companii listate.

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

Relațiile comerciale România-Turcia, puse în pericol de o prevedere nou introdusă în Codul Fiscal

Material de opinie de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România (foto)

Companiile care activează pe piața din România și sunt implicate în relații comerciale cu parteneri din Turcia întâmpină probleme serioase la acest început de an. O regulă nou introdusă în Codul Fiscal, prin Legea 296/2020, prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante în scop fiscal, conform definiției și listei Uniunii Europene, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Surpriza constă în faptul că, printre aceste jurisdicții, se află și Turcia.

Consiliul UE a adoptat lista cu jurisdicțiile necooperante, pentru prima dată, în data de 5 decembrie 2017 și, de atunci, a efectuat mai multe modificări (teritorii au fost adăugate sau eliminate din anexele sale). Documentul cuprinde state din afara UE, care, în viziunea instituțiilor europene, practică un regim fiscal avantajos și, astfel, încurajează companiile din statele membre să își erodeze baza impozabilă.

Lista este formată din două anexe și se actualizează de două ori pe an, următoarea revizuire fiind planificată pentru februarie 2021. Anexa I cuprinde lista statelor necooperante în scopuri fiscale, iar Anexa II include state care și-au asumat acțiuni de remediere a deficiențelor identificate în procesul de monitorizare, astfel că nu sunt considerate complet necooperante. Din Anexa II a listei, un stat poate să fie eliminat sau, dimpotrivă, poate să fie mutat în Anexa I, dacă nu își respectă obligațiile asumate până la data stabilită.

În cele două anexe ale listei figurează, în general, paradisuri fiscale recunoscute (de exemplu, Panama, Fiji, Seychelles), astfel că includerea Turciei în Anexa II constituie o mare surpriză pentru contribuabili.

Care este originea noii reglementări?

Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele).

Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia.

Mai mult, recomandările Consiliului privind măsura defensivă de neacordare a deductibilității costurilor aferente tranzacțiilor cu aceste jurisdicții necooperante vizează doar anumite cheltuieli, cum ar fi, spre exemplu, plăți de dobânzi, redevențe, drepturi de proprietate intelectuală sau servicii, și nu includ tranzacții precum achizițiile de bunuri (așa cum a fost transpusă această regulă în legislația internă).

Noua regulă fiscală are un impact semnificativ

Întrucât autoritățile române au preluat în Codul Fiscal noua prevedere fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri (spre exemplu, stocuri sau echipamente) și de cele cu servicii, dobânzi, redevențe sau alte elemente similare (intangibile), toate tranzacțiile cu Turcia care generează cheltuieli în contabilitate intră sub incidența sa.

Drept urmare, începând cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor înregistrate în legătură cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit. Așadar, impozitul pe profit rezultat din această reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi regăsit inclusiv în valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe piața din România.

Impactul este semnificativ, având în vedere valoarea schimburilor comerciale dintre România și Turcia. Doar în anul 2019, România a importat bunuri din Turcia în valoare de aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul importurilor efectuate din țări non-UE.

Ce variante există pentru remedierea situației?

Cu siguranță, această restricție fiscală va afecta major relațiile economice și schimburile comerciale dintre România și Turcia, astfel că ea ar trebui eliminată sau modificată cât mai rapid. În acest sens, există mai multe variante, de la renunțarea integrală la textul de lege, la nuanțarea acestuia pentru cazuri specifice.

Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi doar o soluție temporară în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz, România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7 în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania).

Forestierii trag un semnal de alarmă

0

În contextul intrării în funcțiune la 31 ianuarie a noii forme a Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL 2.0 odată cu aplicarea prevederilor HG 497/2020,  Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq analizează efectele pe care posibil să le producă noua versiune. Observând „lipsa unei metodologii clare și coerente privind popularea bazelor de date” introduse în sistem, forestierii semnalează:

Cine  răspunde? La 5 ani de la începutul dezvoltării, testarea și pregătirea implementării SUMAL 2.0, la 31  ianuarie, reprezintă un haos!

Intrarea în vigoare a HG 497/2020 și implicit operationalizarea SUMAL 2.0 de la 31 ianuarie 2021 ar putea duce la blocaje majore și haos pe întreaga ramură a sectorului forestier, a industriei lemnului și pe întregul lanț de comercializare a materialelor lemnoase. Motivul principal al acestei situații este lipsa unei metodologii clare și coerente privind popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0.

Practic, peste 100 000 de operatori economici vor avea obligații în SUMAL 2.0 peste numai 12 zile, iar aceștia nu au la dispoziție modalitatea de a intra în legalitate și nu știu:

– cum să se înregistreze ca profesioniști SUMAL

– cum să își înregistreze partizile aflate în lucru, stocurile din depozite, care  trebuie transferate din SUMAL 1 în SUMAL  2

Comunitatea Forestierilor – Fordaq a organizat pe data de 18 ianuarie 2021 o  dezbatere în cadrul căreia specialiștii din domeniu au arătat că SUMAL 2.0  suprareglementează, risipește resursele de control direcționându-le greșit după  false alerte satelitare și către industria lemnului, în loc să le direcționeze conform directivelor și practicii europene, la prima punere pe piață a masei  lemnoase, acolo unde se pot constata și combate tăierile ilegale sau poate fi impiedicat accesul în piață al lemnului fără proveniență legală.

Logica SUMAL 2.0 este ca transporturile de materiale lemnoase să fie urmărite  GPS, cu ajutorul unui telefon mobil și al unei aplicatii Wood Tracking instalată pe telefon. Dar se pare că autoritățile nu au luat în calcul că o parte semnificativă din transporturi sunt pe cale feroviară. Mijlocul de transport este  vagonul! Cum poate fi implementat sistemul pe aceste transporturi? Să stea oare un CFR-ist în fiecare vagon, având asupra sa telefonul și aplicația Wood  tracking? În triaje, vagoanele se mută de la o garnitură la alta, oare să alerge  mecanicul de locomotivă prin triaj să predea telefonul cu Wood –Tracking?  Este  absurd!

Definiția profesioniștilor SUMAL ca fiind  „orice operator care depozitează,  deține, procesează, comercializează materiale lemnoase“ va conduce, în evaluarea Ministerului, la crearea de obligații de utilizare a SUMAL pentru   100.000 de operatori economici. Grav este faptul că, deși sistemul SUMAL 2.0  este prorogat la implementare de aproape 5 ani de zile, Ministerul nu a pregătit  implementarea nici până în prezent!

Potrivit art. II din Hotărârea Guvernului nr. 923/2020, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și până la data de 30 ianuarie 2021, pentru aplicațiile SUMAL 2.0 .[…] aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Adică în perioada 30 octombrie-30 ianuarie, de la ultima prorogare, trebuia să se facă această pregătire a implementării. Acest ordin, această metodologie nu există nici astăzi. Ceea ce se numește generic SUMAL 2.0 este un softare și o reglementare – HG 497/2020, care intră în vigoare la 31 ianuarie 2021! Odată cu această operaționalizare nu mai știm cum să facem lucruri banale:

  • Nu mai știm cum să operăm în SUMAL un refuz banal de marfă în portul Constanța și să aducem marfa înapoi în firmă, pentru această operațiune trebuie autorizat în port un depozit SUMAL
  • Nu mai știm cum să facem achiziție de marfă, orice achiziție transformă  punctul respectiv de achiziție în depozit SUMAL 2.0
  • În SUMAL 2.0 nu mai există recepție în depozit, datele se preiau automat din avizul de expediție. Recepția se face din ochi, inclusiv la o barjă de 1000 de mc!
  • SUMAL 2.0 ține o evidență scriptică în metri steri pentru tocătură și  rumeguș, recepțiile în viața reală sunt în tone! Evidențele din SUMAL nu mai au nicio legatură cu evidența contabilă, devin registre paralele!
  • Firmele care fac decojirea bușteanului înainte de procesare pur și simplu nu pot înregistra coaja ca rezultat al sortării și apoi să expedieze acest  sortiment!
  • dacă un operator economic găseste un transportator de pe bursa  transporturilor pentru un transport banal de orice materiale lemnoase, transportatorul nu poate efectua transportul, trebuie să se întegistreze ca  profesionist SUMAL la Garda Forestieră, să doteze șoferul cu un telefon cu GPS și Wood Tracking!

„Pentru industria lemnului tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările  europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al  provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne  dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care poate furniza economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă –   lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolem.

Românii cred că diaspora contribuie la economia țării doar prin banii trimiși familiei

0

TransferGo derulează campania „Valorez pentru România” pentru recunoașterea contribuției românilor din diaspora la economia și imaginea țării și construirea unei percepții reale asupra acestora

59% dintre români consideră că principala contribuție a diasporei la economia României este reprezentată de banii trimiși familiei, iar 21% de banii cheltuiți în vizitele lor în țară. Aceasta în contextul în care aproape jumătate dintre români consideră că diaspora are o contribuție financiară per ansamblu mică sau foarte mică la economia locală, iar 73% dintre români subestimează valoarea reală a sumelor trimise în țară de către conaționalii lor de peste hotare, potrivit unei cercetări comandate de TransferGo și derulate la finalul anului 2020.

TransferGo, compania de transferuri internaționale de bani, a lansat  pe 1 decembrie 2020 campania „Valorez pentru România”, pentru a sprijini și promova contribuția românilor din diaspora la dezvoltarea economiei locale, precum și la promovarea imaginii țării pe plan extern. Campania include o petiție online adresată BNR pentru lansarea unei bancnote sau monede de colecție dedicate diasporei, care poate fi accesată aici: link petiție, cât și povești de succes ale românilor de peste hotare care se regăsesc atât pe website-ul campaniei, cât și pe pagina de Facebook TransferGo Romania.

Astfel, până în prezent, peste 3500 de români au semnat petiția pentru emisiunea numismatică dedicată diasporei. La inițiativă s-au alăturat români din toată țara, care au rude, cunoscuți sau au fost plecați ei înșiși peste hotare, precum și românii plecați permanent sau temporar în străinătate. O mare susținere a venit din partea comunităților românești numeroase din țări precum Marea Britanie, Germania, Austria, Spania, Italia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Belgia, Olanda, Franța sau Irlanda. Însă campania a avut ecou și față de românii din state mai puțin consacrate ca destinații de emigrare pentru români, precum Cipru, SUA, Grecia, Cehia,  Portugalia, Elveția, Luxemburg, Islanda, Polonia, Muntenegru, Malta și Filipine.

Ne bucurăm enorm să vedem că a fost atât de bine primită campania „Valorez pentru România” prin care ne dorim să facem cunoscută întregii opinii publice adevărata valoare pe care o are comunitatea românească din diaspora și pe care o transferă României atât prin contribuția sa financiară la economia locală, cât și prin renumele bun pe care românii și-l fac peste tot în lume și pe care cred că ar trebui să îl luăm mai mult în considerare. Sunt milioane de români din străinătate, clienți TransferGo, care trimit bani acasă pentru a își întreține familia, însă o mare parte dintre ei o fac cu gândul de a se întoarce într-o zi și a încerca să își reconstruiască un viitor alături de ei,” a declarat Marius Nedelcu, Chief Marketing Officer, TransferGo.

Potrivit TransferGo, în medie, un roman trimite acasă 500 euro pe lună. Această valoare este una destul de ridicată, având în vedere că venitul unui român care lucrează în Marea Britanie sau Spania, spre exemplu, este de aproximativ 2000 euro. Practic suma pe care acesta o trimite în țară reprezintă un sfert din banii pe care îi câștigă într-o lună, restul fiindu-i necesar pentru a își acoperi costurile minime de trai, mai ridicate decât în România.

Mai mult, conform datelor Băncii Mondiale, valoarea sumelor trimise în Romania în 2019 este de 7,2 miliarde de dolari, acestea reprezentând un procent de 3% din PIB-ul României.

Cu toate acestea, doar 20% dintre români sunt de părere că cei plecați în străinătate contribuie la dezvoltarea economiei locale prin investiții făcute la întoarcerea în țară, conform studiului derulat la cererea TransferGo la sfârșitul lui 2020. Potrivit aceluiași studiu totuși, 60% dintre români consideră că cei plecați peste hotare ar trebui sa se întoarcă în țară.

TranferGo este singura companie paneuropeană de transfer de bani care poate garanta că fondurile clienților vor ajunge la destinație în 30 minute și este preferată de imigranții care trimit bani acasă, datorită lipsei procedurilor birocratice ale băncilor, precum și datorită taxelor mai mici.

Pe plan local, compania este prezentă din 2015, iar în 2019 au fost operate către Româniapeste jumătate de milion de transferuriprin intermediul TransferGo, 80% dintre acestea fiind efectuate de pe aplicația pentru dispozitive mobile. Mai mult, în luna ianuarie a acestui an, TransferGo a raportat o creștere de 50% a fluxului de bani pentru țara noastră, precum și un grad de utilizare al aplicației de peste 80%, conform rezultatelor preliminare ale companiei.

Sancțiuni aplicate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară
(A.S.F.) din data de 20 ianuarie 2021, Sectorul Asigurări – Reasigurări (S.A.R.) a prezentat rezultatele activității de supraveghere realizate la Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A.
În cadrul procesului de supraveghere, A.S.F. a solicitat City Insurance S.A. informații și documente relevante necesare verificării programului de reasigurare al societății.
Informațiile solicitate nu au fost transmise Autorității, iar conducerea executivă și conducerea superioară a societății nu s-au asigurat că informațiile solicitate sunt disponibile astfel încât să fie puse la dispoziție în termenul stabilit, A.S.F. fiind astfel împiedicată, fără drept, în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege.
Prin urmare, Consiliul A.S.F. a decis sancționarea membrilor Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, după cum urmează:

Directorat:
– Domnul Renato Szilagyi, Președinte Directorat – amendă în cuantum de 530.000 lei;
– Domnul Buzerea Barbu Mircea, Vicepreședinte al Directoratului – amendă în cuantum de 500.000 lei;
– Domnul Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al Directoratului – amendă în cuantum de 500.000 lei.

Consiliu de Supraveghere:
– Domnul Browne Woodthorpe Robert, Președinte al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;
– Domnul Rossler Max Walter, Vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;

Str. Splaiul Independenței nr.15, sector 5, București
Tel: +4021.659.63.76., Fax: +4021.659.60.51
office@asfromania.ro; www.asfromania.ro

– Domnul Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;
– Doamna Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;
– Domnul Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei.

Mesajul președintelui Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, cu prilejul aniversării a 157 de ani de la înființarea instituției

0

Curtea de Conturi a României împlinește astăzi 157 de ani de la înființarea ei, printr-o lege promulgată de Alexandru Ioan Cuza în 1864, într-o zi cu uriașă însemnătate istorică pentru români: 24 ianuarie. Înalta Curte de Compturi a traversat, alături de societatea românească, vremuri de restriște, dar și de înnoire. A fost reper în buna orânduire a finanțelor publice și a devenit principalul partener al cetățeanului în monitorizarea cheltuirii banului public. Rolul Curții de Conturi nu poate crește în relevanță în afara relației cu cetățeanul. De aceea trebuie să ne conducem activitatea după principiile gândite de părinții fondatori ai instituției supreme de audit: independență, eficiență, transparență și dialog. Consider că munca fiecărui angajat al acestei prestigioase și respectate instituții reprezintă o contribuție valoroasă la îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat împreună în fața cetățenilor. Le mulțumesc tuturor celor care performează în echipa Curții de Conturi a României și îi asigur de toată prețuirea mea!

La mulți ani!

Piața fondurilor de investiții la decembrie 2020

0

Fonduri deschise locale

  • cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 7,4% și 17,4%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 27,7% și 47,7% , obținute de-a lungul ultimilor 3 ani dezile (față de luna decembrie 2017).
  • activele nete ale celor 83 de fonduri deschise locale au crescut în luna decembrie cu 2,8%, până la 22,2 mld RON (4,55 mld €) iarde la începutul anului au scăzut cu 11%.
  • fondurile deschise locale au înregistrat în luna decembrie intrări nete de 579,4 mil RON (119 mil €), fiind vizate fondurile deobligațiuni și instrumente cu venit fix (253,2 mil RON), cele diversificate (177,1 mil RON), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (99,1 mil RON), cele de acțiuni (49,6 mil RON) și cele de randament absolut (0,4 mil RON).

Fonduri deschise străine distribuite în RO

  • activele nete exprimate în lei ale celor 108 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna decembrie cu 5,9%față de luna precedenta, până la 1 mld RON (0,2 mld €) iar de la începutul anului au crescut cu 1,2%.
  • fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 4,3% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, auînregistrat în luna raportată intrări nete de 41,6 mil RON (8,5 mil € ).

Fonduri închise (FIA) locale

  • activele nete ale celor 33 de fonduri închise (inclusiv SIF-uri și FP) au crescut cu 3,5% în luna decembrie, până la 21,3 mld RON (4,4mld €), și au scăzut cu 9,7% de la începutul anului; fondurile închise locale au avut intrări nete de 3,9 mil RON (0,8 mil € ) în luna raportată.

Piața totală a fondurilor

  • activele nete ale celor 224 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna decembrie cu 3,2%, până la nivelul de 44,4 mld RON (9,1 mld €), iar de la începutul anului au scăzut cu 10,2%; intrările nete ale lunii au totalizat 625 mil RON (128,3 milEUR).