• 90% dintre angajatori au declarat că analizează brandul personal al angajatului în procesul de recrutare
• 31% dintre angajați investesc deja în brandul personal pentru șanse mai mari

(București, 10 noiembrie 2020): În actualul context marcat de pandemie, perioade de carantină și presiune socio-economică, 49% dintre angajații între 25 și 45 de ani consideră că reputația personală este mai importantă pentru dezvoltarea carierei decât înainte de începutul crizei. Dintre aceștia, 31% investesc deja în construcția unui brand personal pentru a-și asigura șanse mai bune. Datele sunt extrase dintr-un studiu realizat de BrandingUP – un proiect de learning privind reputația personală, care a organizat încă de la începutul perioadei de pandemie cursuri gratuite de construcție a brandului personal pentru angajați și angajatori din toate industriile.

Cu toate că acordul asupra importanței reputației personale a fost majoritar, conform datelor extrase din studiul BrandingUP, 69,4% dintre respondenți nu au investit încă în construcția unui brand personal.

Principalele argumente identificate de angajați în favoarea unei investiții susținute în reputația personală sunt faptul că aceasta construiește încredere și credibilitate în fața clienților și a partenerilor de business (79,6%), rețeaua de contacte care se creează în urma implementării strategiei de comunicare a brandului personal (50%), dar și vizibilitatea dobândită odată cu creșterea expunerii în piață (42,6%). În plus, au mai fost indicate drept beneficii și creșterea directă sau indirectă a veniturilor, creșterea autorității în domeniul de activitate și a autonomiei personale, dar și îmbunătățirea controlului în situații de criză.

”Suntem plăcut surprinși de faptul că există o apreciere atât de mare a importanței reputației personale atât din partea angajaților, cât și a angajatorilor. Am observat această creștere încă de anul trecut, iar sutele de cursanți pe care i-am avut de la începutul crizei au venit să dovedească interesul crescut față de acest instrument. Am vrut însă să avem o imagine cât mai clară a trendului pe care l-am identificat, precum și a provocărilor pe care le întâmpină cei care doresc să își construiască un brand personal. De asemenea, este îmbucurător faptul că, dintre cei aproape 70% care încă nu au început să utilizeze acest instrument, jumătate afirmă că ar fi interesați să înceapă investiția în propriul brand.”- Alina Stoian, Fondator BrandingUP. Personal brand strategist.

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării a fost relevanța atribuită reputației personale în procesul de recrutare. Astfel, aproape 90% dintre angajatori au răspuns că acordă o importanță deosebită angajaților cu branduri personale puternice. Mai mult, 34,3% dintre aceștia consideră reputația personală ca fiind esențială în succesul afacerii și în conturarea imaginii companiei.

“Mai mult ca oricând, reputația personală și brandul personal reprezintă un diferențiator puternic într-un proces de recrutare, mai ales când vorbim de poziții de management sau experți de top. Oamenii investesc din ce în ce mai mult în capitalul lor de imagine de pe piața muncii, prin participarea ca speakeri la evenimente și conferințe, prin articole publicate, prin expunere în media. S-a produs o schimbare importantă de la maniera clasică de a aplica pentru un job – CV foarte impresionant postat pe LinkedIn, spre maniere îndrăznețe – oamenii caută să apară pe Google, iar recrutorii din marile companii îi abordează cu prioritate pe aceștia.”, susține și Luiza Müller, HR Director, Orange România.

La studiu au participat aproximativ 200 de manageri de top, antreprenori, dar și specialiști liber profesioniști sau angajați din domenii variate – IT, banking, marketing și comunicare, avocatură, agricultură, consultanță și chiar administrație publică. Dintre respondenți 36.11% reprezintă angajatorii. Studiul a fost realizat în perioada Septembrie-Octombrie 2020.

De asemenea, a fost realizat un focus grup de 30 cu răspunsuri de la respondenți din străinătate, cu precădere din Spania, Italia și Portugalia, dar și din state cu culturi corporative diferite, precum Austria, Olanda, Elveția sau Turcia. Ideea testării opiniei internaționale despre reputația personală a venit din dorința de a face o comparație între trendurile existente în alte state, cu o istorie mai bogată în abordarea reputației personale, și curentul înregistrat în România. Concluzia reieșită este că trendul este similar cu țările incluse în focus grup, diferențele fiind de 2-5 %.

Comisia publică rezultatele unui studiu privind servicii de cloud computing și centre de date mai verzi. Conform rezultatelor, este de așteptat ca consumul de energie al centrelor de date din statele membre ale UE să crească de la 2,7 % din cererea de energie electrică în 2018 la 3,2 % până în 2030. Studiul oferă opțiuni tehnice și de politică pentru a limita această creștere.09/11/2020

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă responsabilă cu o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Pactul verde european are ca obiectiv transformarea Europei într-un prim continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În acest sens, nu putem să lăsăm consumul nostru de energie electrică necontrolat. O utilizare mai inteligentă și mai ecologică a tehnologiilor digitale este un element esențial pentru a garanta că Europa își atinge obiectivul ambițios”.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Volumul global de date va continua să crească rapid. Iată de ce promovăm infrastructuri adecvate pentru servicii de cloud eficiente și respectuoase față de mediu și centre de date eficiente din punct de vedere energetic. Europa va fi epicentrul tehnologiei verzi.” Soluțiile tehnice includ sisteme de răcire mai eficiente, reutilizarea căldurii, utilizarea energiei din surse regenerabile pentru alimentarea centrelor de date, precum și construirea acestor centre de date în regiunile cu climă rece.

Printre opțiunile de politică se numără achizițiile publice verziCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, norme pentru ca autoritățile publice europene să își utilizeze puterea de cumpărare pentru a alege servicii care nu dăunează mediului, precum și stabilirea unor cerințe de transparență și promovarea unor indicatori uniformi de eficiență energetică.

Studiul va sprijini eforturile depuse în prezent pentru a se îndeplini obiectivul strategiei digitale de a realiza centre de date neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, foarte eficiente din punct de vedere energetic și durabile până în 2030 și de a stabili un cadru european de reglementare în domeniul cloud computingului, un set unic de reguli și norme tehnice comune. Puteți găsi mai multe informații aici.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a avut, în ultimele zile, câștig de cauză în trei litigii împotriva City Insurance S.A., Onix Asigurări S.A. și Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A.

1. Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea formulată de City Insurance S.A., în dosarul 7056/2/2019, în baza căreia societatea de asigurare a solicitat instanței de judecată să oblige Autoritatea să emită un aviz prin care să admită cererea de compensare a creanțelor Societății Asigurarea – Reasigurare Astra S.A. cu cele ale societății City Insurance S.A. Totodată, City Insurance S.A. a solicitat și anularea avizului emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară de respingere a cererii de avizare a compensării creanțelor societății de asigurare City Insurance S.A. cu creanțele societății Astra S.A.

2. De asemenea, în dosarul nr. 1374/2/2020, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Onix Asigurări S.A. și a luat act de renunțarea la judecată formulată de societate în ce privește capătul de cerere având ca obiect pretenții civile, în același dosar.

Onix Asigurări S.A. a solicitat instanței de judecată anularea Deciziei A.S.F. nr. 123/04.02.2020; obligarea A.S.F. la transmiterea informațiilor comunicate de Onix Autorității către IVASS Italia; obligarea A.S.F. la plata unei sume, cu titlu de despăgubiri, constând în daune materiale suferite de societate, ca urmare a faptului că informațiile nu au fost transmise către IVASS, precum și obligarea A.S.F. la plata cheltuielilor de judecată.

3. În dosarul 5090/2/2020, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă acțiunea în care societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A. a solicitat suspendarea executării Notificării nr. SA-DSC/3296/14.09.2020, care a stat la baza emiterii Deciziei A.S.F. nr. 1137/28.09.2020 privind sancționarea cu amendă în cuantum de 1.500.000 lei și dispunerea de măsuri în sarcina societății.

La finalul lunii septembrie, fondurile de pensii private au înregistrat rentabilități real pozitive pentru participanți

Piața pensiilor private a reușit să facă față provocărilor generate de criza COVID-19 punând în evidență capacitatea sistemului de pensii private de a obține profit pentru participanți, chiar și în condiții adverse.

Reziliența sistemului în perioada de criză este determinată atât de calitatea gestionarii fondurilor de pensii,  de optimizarea portofoliilor de investiții, cât și de activitatea de reglementare și supraveghere.

Pandemia  manifestată intens la începutul  anului 2020 a determinat închiderea sau reducerea activităților economice cu repercusiuni severe asupra piețelor financiare care au experimentat  redirecționarea fondurilor bănești către active de calitate înaltă și volatilitate redusă, sau chiar către numerar. Comparativ cu decembrie 2019, indicii bursieri au cunoscut contracții semnificative (de exemplu BET a scăzut cu 28,4%, Eurostoxx50 cu 25,65%), iar în cazul României (țară cu deficite gemene: fiscal și de cont curent) randamentul titlurilor la 10 ani a crescut cu 50 bps între februarie și martie.

În fața acestor șocuri, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă, guvernele și băncile centrale au demarat programe masive de relaxare fiscală și monetară, astfel încât la final de septembrie o mare parte din pierderile aferente trimestrului I au fost recuperate. Astfel, indicele BET a avut o evoluție pozitivă de 18,35% în perioada martie-septembrie, indicele Eurostoxx600 a crescut cu 16,83%, iar randamentul titlurilor de stat ale României a coborât de la 4,56% la 3,7% (randament mai mic, preț mai mare, deci evaluare mai mare).

Fondurile de pensii private din România, cu expunere preponderent locală și regională au reușit să gestioneze eficient criza, astfel încât la finalul trimestrului III 2020 ratele de rentabilitate au fost real pozitive.

În luna martie 2020, piețele financiare au fost afectate de corecții masive, ca urmare a pandemiei și reducerii activității economice, astfel încât și rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat niveluri scăzute.  

Evoluția ulterioară pozitivă a pieței financiare (acțiuni, titluri cu venit fix) după anunțarea și implementarea unor măsuri de sprijinire a economiei a permis recuperarea pierderilor anterioare, astfel încât la finalul lunii septembrie 2020 rata medie ponderată de rentabilitate a depășit nivelul consemnat la începutul anului, fiind de 4,7503%.

Având în vedere că rata medie a inflației pe ultimii 5 ani a fost de 2,42% se poate observa că fondurile de pensii Pilon II au înregistrat randamente real pozitive cu mult peste dobânzile aferente depozitelor bancare.

            Fondurile de pensii facultative cu risc mediu au înregistrat o scădere conjuncturală de scurtă durată în martie și au recuperat integral scăderea, reușind să genereze la final de septembrie o rată medie ponderată de rentabilitate de 4,1255%, peste rata medie a inflației din ultimii 5 ani, participanții beneficiind de randamente real pozitive.

Rata medie de rentabilitate a fondurile de pensii facultative cu risc ridicat a consemnat o evoluție similară de scurtă durată în luna martie, pentru ca ulterior, pe fondul evoluției pozitive a piețelor financiare, să înregistreze o rată medie de rentabilitate situată la un nivel similar cu cel de la începutul anului. 

Se observă că în ciuda volatilității ridicate și a ajustărilor de prețuri ale activelor financiare, la sfârșitul trimestrului I și la începutul trimestrului II, fondurile de pensii private au reușit să minimizeze impactul negativ al pandemiei asupra valorii activelor aflate în gestiune și să înregistreze, la final de septembrie, rentabilități real pozitive pentru participanți.

În concluzie, scăderile de rentabilitate înregistrate în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment și au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de piețele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor. Pe măsură ce piețele și-au revenit, fiind influențate de deciziile guvernelor și băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective și mai mult, în septembrie, se situează peste valorile înregistrate la începutul anului. În funcție de evoluția crizei sanitare și a posibilității de instituire a unui nou lockdown este posibil ca economia să înregistreze o nouă contracție cu efecte asupra piețelor financiare, inclusiv asupra fondurilor de pensii și de investiții. Astfel, putem asista în lunile următoare la perioade cu volatilități ridicate și scăderi conjuncturale. Cu toate acestea, efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate datorită diversificării și gestionării prudente a portofoliilor.