Asigurări de cyber risk pentru companii

0

În contextul desfășurării actuale a activității economice, companiile își intensifică preocupările pentru asigărare împotriva riscurilor profesionale și riscurilor cibernetice. În ultimele 12 luni, 40 de companii din România cu activitate în industrii precum IT&C, retail, producție, transporturi s-au asigurat în acest sens, achiziționând prima poliță de asigurare care acoperă și amenzile GDPR. Leader Team Broker, jucător cheie pe piața asigurărilor din România, a anunțat că valoarea primelor de asigurare pentru răspundere profesională și riscuri cibernetice încheiate  în primul an de la introducerea produselor în portofoliul său a fost de 200.000 de euro, de patru ori mai mare decât estimările din octombrie 2019. Polița de asigurare, care acoperă riscuri speciale de răspundere și cyber, a adus asigurătorului britanic CFC Underwriting  în 2019 titlul de Specialistul anului în asigurări la Gala British Insurance Awards dedicată industriei asigurărilor din Marea Britanie, iar companiei românești, Leader Team Broker, distincția E-risk oferită de o publicație financiară.  

Răzvan Rusu, fondatorul Leader Team Broker, subliniază: „În octombrie 2019, în parteneriat cu asigurătorul britanic CFC Underwriting, pionier în riscuri speciale, am introdus in portofoliu un produs complex și accesibil, cu scopul de a sprijini companiile din domeniul IT&C în fața riscurilor ce pot rezulta din activitățile profesionale desfășurate si din atacuri cibernetice. Estimam atunci, pentru primul an, un volum de maxim 50.000 de euro dar, în mai puțin de 12 luni, am reușit să câștigăm jucători importanți din domeniul tehnologiei, printre care FintechOS, Softelligence, Zitec, Tremend dar și companii mai mici interesate de protecția oferită de poliță. Cea mai mare poliță încheiată a fost de 40.000 de euro și acoperă  riscul de erori, omisiuni si atacuri cibernetice. Ca un exemplu, o poliță pe segmentul IT&C pornește de la 550 euro/an  și are o acoperire de 500.000 de euro”. Interesul companiilor pentru noul produs a fost direct influențat de schimbările pe care criza generată de SARS-COV2 le-a produs în piața muncii la nivel local și internațional, de decizia multora dintre companii de a introduce telemunca și de faptul că multe companii locale din domeniul IT&C au semnat contracte cu clienți internaționali prin care li se cereau astfel de polițe.

Leader Team Broker informează că „polița de asigurare IT&C care acoperă și amenzile GDPR, dedicată inițial companiilor din domeniul tehnologiei acoperă riscurile unui atac cibernetic, inclusiv amenzile GDPR care decurg din expunerea datelor clienților în afara companiei, răspunderea profesională, respectiv toate costurile privind erorile și omisiunile din activitatea unei companii, încălcarea confidențialității informațiilor pe care le gestionează, daune provocate de acțiunea neloială a angajaților, riscuri reputaționale, inclusiv furtul banilor din companie prin diverse metode (Phishing etc.). Polița acoperă și alte riscuri cibernetice cum sunt:

  • Furtul din conturi bancare sau carduri
  • Întreruperea activității comerciale ca rezultat al unui atac cibernetic
  • Costurile de recuperare a datelor în urma atacurilor cibernetice
  • Șantaj cibernetic și recompensele solicitate de infractori
  • Defăimare
  • Furt de proprietate intelectuală
  • Transmiterea neintenționată de virsuri informatice
  • Încălcarea neintenționată a informațiilor legate de terțe părți.

Alexandra Elena Durbacă, director executiv al Leader Team Broker, explică: „Tot mai multe companii locale, inclusiv mici afaceri, au început să conștientizeze riscurile la care se expun odată cu accelerarea digitalizării și beneficiile oferite ca măsură de protecție de polița de cyber risk. Nu trebuie să fii gigant de renume mondial pentru a fi victima unui atac cibernetic, poți fi o cofetărie care, în urma unui email de phishing poate pierde până la câteva mii de euro. Toate statisticile oficiale arată că, în ultimele luni, au crescut îngrijorător atacurile cibernetice iar această tendință se va menține”. Directorul executiv al companiei se așteaptă ca cererea de polițe de asigurare IT&C să crească în continuare atât ca efect al dezvoltării industriei de profil dar și a nevoii furnizorilor și clienților de a fi protejați împotriva oricăror riscuri cibernetice sau de răspundere profesională în domeniul tehnologiei. Nu doar companiile IT&C ci și companiile care activează în alte domenii de activitate (producție, retail, servicii medicale, transport, automotive, turism, consultanță/servicii, energie, aviație, etc) pot încheia o poliță împotriva atacurilor cibernetice.

Leader Team Broker este companie de brokeraj în asigurări fondată în 2006 de antreprenorul Răzvan Rusu. În prezent are 40 de angajați și parteneri, care oferă servicii de brokeraj în București și la nivel național prin birourile din Sibiu, Brașov, Deva, Oradea, Bacău. Leader Team este recunoscută ca „una dintre cele mai inovatoare companii de brokeraj de asigurări din România, cu produse unice de cyber security, produse pentru industria IT, industria navală, aviație, energie, sănătate și proiecte speciale cum sunt UEFA Champions League Romania (2012), White Sensation Romania (2012), The Human Body (2013). În 2017, a primit premiul Cel mai creativ broker de asigurare din România, oferit de Media Xprimm, în 2019, a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj din România care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. Leader Team este singura companie de brokeraj în asigurări care a dezvoltat conceptul iDoctor, un program intergrat de servicii medicale naționale și internationale, având la bază un program de asigurări personalizat. Detalii pe https://leaderteam.ro

Sub egida Consiliului IMM-urilor, Topului Naţional al Firmelor Private din România 2020

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat ediţia 28 a Topului Naţional al Firmelor Private din România, cel mai mare eveniment de recunoaștere a meritelor antreprenorilor prin promovarea celor mai performante întreprinderi.

Au fost premiate companii situate pe primele locuri în clasamentul general la nivel naţional, clasamentul naţional pe domenii de activitate-cod CAEN și clasamentul județean; de asemenea s-au acordat premii speciale. Criteriile de evaluare au fost: performanţă globală, productivitate, cifră de afaceri, profit brut. Valoarea totală a principalilor indicatori ai firmelor participante este de aproximativ 11 miliarde de lei cifra de afaceri, 1 miliard de lei profit brut, peste 36.000 de salariați reprezentanți ai firmelor premiate.

La evenimentul de premiere, s-au adresat laureaților, mediului de afaceri Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Ludovic Orban – prim-ministrul României, Cosmin Marinescu – consilier prezidențial, care a transmis mesajul președintelul Klaus Iohannis, Adrian Zuckerman – ambasadorul SUA în România, Virgil Popescu – ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Violeta Alexandru – ministrul muncii și protecției sociale.

Florin Jianu: „Anul acesta a fost cu atât mai importantă organizarea acestui eveniment, chiar și într-o manieră hibridă, pentru a le mulțumi întreprinzătorilor pentru eforturile lor din acest an, pentru ceea ce fac pentru România, pentru comunitățile din care ei fac parte. Această perioadă este una dificilă pentru noi toți, este o perioadă în care vrem sa menținem competitivitatea firmelor, vrem să menținem locurile de muncă însă trebuie să ne uitam și la ce înseamnă relansarea economică. La CNIPMMR ne uităm și pe ceea ce se va întâmpla cu economia României și sperăm ca la un moment dat să trecem de acestă perioadă și să ne concentrăm doar pe ceea ce înseamnă reconstrucție economică. Noi am realizat un program ce cuprinde peste 60 de măsuri pentru o bună guvernare unde propunem ca într-un termen de 4 ani să ducem România în primele 20 de țări privind ușurinta derulării unei afaceri, să luăm o serie de măsuri instituționale precum înființarea unui Minister dedicat IMM-urilor și Digitalizării, să susținem realizarea unor programe pentru start-up-uri în rândul tinerilor sau să dezvoltăm turismul românesc prin atragerea de noi turiști. În egală măsură, stimularea creării de noi locuri de muncă în această perioadă este un lucru esențial pentru economia României”.

Ludovic Orban: „Participarea mea la Topul Național al Firmelor Private din România este dictată de convingerea că mediul de afaceri, IMM-urile, trebuie să fie un partener serios al guvernului, implicat în susţinerea fundamentărilor care să ducă la decizii cu efect în economia românească. Guvernul pe care îl conduc este deschis dialogului permanent, multe dintre decizii au fost luate în discuţii, dezbateri, cu reprezentanţii mediului de afaceri. O ţară în care există un mediu de afaceri prietenos, iniţiativă economică și un parteneriat între întreprinzători şi decidenţii guvernamentali, este o ţară care merge bine. Iar o ţară în care afacerile merg bine este o ţară în care fiecare om poate să trăiască mai bine. Obiectivul nostru fundamental este să fim permanent atenţi la ce se întâmplă în mediul de afaceri pentru a genera cât mai multe programe, proiecte, decizii la nivel guvernamental care să vină în sprijinul antreprenorilor”.

Cosmin Marinescu, transmițând mesajul președintelui Klaus Iohannis: „Transmit felicitări întreprinzătorilor ale căror performanțe sunt astfel răsplătite. Modelele de succes trebuie să capete recunoaștere, cu atât mai mult în perioada actuală, marcată de atâtea dificultăți și provocări economice. Cunosc dificultățile prin care treceți ca întreprinzători, și nu mă refer doar la bilanțuri și cifre de afaceri, ci mai ales la eforturile deosebite de adaptare pentru asigurarea protecției sanitare a oamenilor, eforturi pentru care vă felicit. În ceea ce privește problema finanțării, avem asigurarea că vor exista resurse pentru derularea în continuare a programelor de finanțare a economiei, prin credite garantate și granturi pentru capital de lucru și investiții. O altă sursă de finanțare, deosebit de importantă, este reprezentată de programele operaționale, în special prin fondurile mai accesibile destinate IMM-urilor”.

Adrian Zuckerman: „România este o țară cu foarte mulți antreprenori și susținem eforturile CNIPMMR în promovarea și dezvoltarea mediului antreprenorial. Pentru un mediu antreprenorial sănătos este nevoie de oameni minunați și talentați, asa cum sunteți dvs. Dar acesta este doar un prim pas, ceea ce mai este necesar este un mediu în care rodul ideilor și muncii dvs. să crească”. 

Virgil Popescu: „IMM-urile sunt foarte importante, pentru noi, pentru mine ca Ministru al Economiei și sunt un pilon important al economiei românești. Atunci când România a avut nevoie, antreprenorii din țară și-au mutat producția și s-au reorientat spre ceea ce piața a avut nevoie, spre ce românii au avut nevoie și au reușit. Împreună vom reuși sa trecem peste această perioadă dificilă. Sunt multe lucruri pe care le putem face împreuna printr-un parteneriat mediu de afaceri-guvern și vă asigur că multe din programe vor fi prinse în programul nostru viitor”.

Violeta Aexandru: „Ca ministru al muncii, văd deja cum s-a făcut performanță în acest an în companiile din România. Cine a știut șă facă performanță în acest an este un luptător, este un om care a știut șă își respecte echipa, un om vizionar, un om care a înțeles să se adapteze, inclusiv prin folosirea tehnologiei. De aceea, m-am bucurat că am găsit sprijin în echipa guvernamentală în a acorda ceea ce puținele state europene au făcut-o și anume, oferirea unui sprijin de 2500 de ron pentru fiecare persoană care lucrează în regim de telemuncă”.

Scade relaxarea în mediul urban

0

Relaxarea la nivelul populației urbane scade, nivelul de îngrijorare și cel de furie se mențin de ceva timp, arată ediția la zi a studiului Barometrul Românii AZI, realizat lunar de Reveal Marketing Research (https://reveal.ro/), companie ale cărei studii „pornesc de la înțelegerea consumatorilor, iar rezultatele pot ajuta brandurile să învețe cum să comunice mai bine cu publicul țintă”. La ediția de față a studiului, reprezentativ la nivel național urban și rural, au participat 1017 respondenți: 

Studiu Reveal Marketing Research

Mediul urban: Relaxareaa scăzut treptat în ultimele 3 luni, înregistrând în luna octombrie o valoare de8%,cu 14%mai scăzut decât în lunaaugust.Teritoriul emoțional alfuriei rămâneconstant,cu 59%dintre românii din mediul urban considerându-se furioși sau îngrijorați în luna octombrie.Procentul încă ridicat se poate datora numărului tot mai mare de infecții cu Covid-19, dar și restricțiilor pe care persoanele din mediul urban sunt nevoite să le respecte.

Mediul rural: Se înregistrează o creștere a scorului teritoriului emoțional al oboselii(28%),cu 11%în plus față de luna august. Cea mai resimțită emoție din cadranul oboselii a fost în luna octombrie dezamăgirea (15%), mai ales în ceea ce privește segmentul familiilor moderne cu copii (26%).

Cea mai resimțită emoție este îngrijorarea (22%),care aparține cadranului emoțional al furiei. 

Segmente: Segmentul cel mai furiosluna aceasta este cel format dintineri profesioniști, înregistrând cel mai ridicat scor în ceea ce privește furia, și anume 70%.

Emoțiile românilor în relație cu satisfacția față de diferite aspecte ale vieții: În mediul urban, în luna octombrie s-au înregistrat creșteri ale procentului satisfacției vizavi de aspecte precum starea de spirit (4%în plus față de septembrie) și carieră(în plus cu 4%) în mediul urban. În ceea ce privește mediul rural, cea mai mare creștereeste de 15% și s-a înregistrat în cadrul satisfacției cu privire la situația financiară (48%luna trecută și 63% luna aceasta).Scăderea emoțiilor negative ale persoanelor din mediul rural se poate vedea și într-o creștere considerabilă a satisfacției lor cu veniturile.

Analiza aprilie-octombrie: Revenire. Mai mult optimism și orientare către schimbare și mai puțină nevoie de stabilitate, mai ales pentru seniori și persoanele din mediul rural

Mediul urban: Prioritatea pentru Relații sociale și unitate a crescut în fiecare lună începând din luna iulie (29% pentru iulie, 30% pentru august, 33% pentru septembrie și 36% pentru octombrie). Tot luna aceasta asistăm la scăderea teritoriului stabilității, cu 3% față de procentul înregistrat în septembrie (29%) în mediul urban.

Mediul rural devine mai optimist și încrezător, pentru că observăm o scădere cu 4% a teritoriului stabilității/grijei (37%) și creștere a teritoriului schimbării/depășirii obstacolelor cu 6% față de luna septembrie, ajungând la 25%.                                                                                                            

Segmente: în luna octombrie segmentul Milenialii înregistrează din nou cel mai înalt scor (49%) pentru orientarea către schimbare. Seniorii, cei mai orientați asupra stabilității, sunt acum mai puțin orientați către aceasta (32% în octombrie, față de 36% în august). Milenialii pun și mai puțin preț asupra puterii/diferențierii de ceilalți (2%), după ce în lunile iulie și august au înregistrat cele mai mari valori, respectiv 6% (iulie) și 15% (august).

În ultima lună se observă o revenire a mediului rural la optimism și încredere. Mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, cu prioritățile legate de stabilitate, responsabilitate în scădere și o creștere atât a optimismuluiși a prioritizării depășirii obstacolelor, cât și mai multă importanță acordată relațiilor sociale și unității/armoniei cu cei din jur. Această revenire în oglindăa persoanelor din mediul rural și a vârstnicilor către a prioritiza mersul înainte și nu stagnarea din teama și dorința de a se proteja, are loc mai rapid pentru seniori (urban), decât pentru persoanele din mediul rural (în medie). Asta înseamnă că temerile și lipsa puterii și încrederii în sine corelează mai mult cu mediul de rezidență decât cu vârsta și alte caracteristici socio-demografice.

Analiza aprilie-octombrie: Cresc cheltuielile pentru cumpărături asociate casei nu doar cele pentru nevoile de bază, ci și cele ce acoperă nevoi sociale și de dezvoltare personală, din vârful piramidei. Au crescutcheltuielile pentru electrocasnice(de la 14% la 17%în mediul urban și de la 13% la 27%în mediul rural) și, strict în mediul urban,au mai scăzutcheltuielile pentru produse de curățenie pentru casă de la 68% la 62%, îngrijire corporală (59% de la 69%), ieșiri în oraș (16% de la 18%), vacanțe (11% de la 23%).

Cele mai cheltuitoare segmente: Seniorii pensionari (urban și rural), Familiile moderne (urban) și Familiile tradiționale (rural). Segmentulcare cheltuiește cel mai mult pe divertismentrămâne cel al Milenialilor, crescând în luna octombrie cu 7% (de la 9% în septembrie la 16% în octombrie).Pensionariiîncă sunt cei care investesc cel mai mult în alimente, igienă corporală și a casei,precum și în medicamente și suplimente.Există totuși câteva diferențe între scorurile obținute în ultimele 2 luni în cazul lor: a crescut cu 5%suma investită în alimente, și au scăzut cu 5% cheltuielile pentru igiena corporală și cu 23% sumele investite în medicamente și suplimente.

Diferențe între segmente: În mediul urban, procentul cheltuielilor pe alimente a rămas la fel ca și cel de luna trecută (80%), însă a scăzut treptat din iulie (84%) și august (82%). 76% dintre Maturii fără partener declară că au cheltuit numai pe strictul necesar și doar 24% admit că au acoperit mai mult decât strictul necesar prin cheltuielile pe alimente. În mediul rural, 50% au cheltuit mai mult decât strictul necesar pe calculatoare (în proporție de 75% tinerii profesioniști) și toți consideră că au investit numai strictul necesar în accesorii (ceasuri, bijuterii).În luna octombrie, orientarea către relații sociale nu mai corelează cu creșterea cheltuielilor în afara casei, ci se exprimă prin cumpărături pentru casă. Curățenia casei și investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni exprimă încercări ale românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la venirea frigului. Asta înseamnă că brandurile pot face apel la imagini în care dimensiunea socială e importantă, dar exprimată mai mult în relații familiale și cu prieteni apropiați, în ideea de cămin.

Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă. Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Studiul este reprezentativ național urban și rural, completat de 1017 respondenți (în luna octombrie) și marja de eroare este de +/-3%.

Peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal pot fi redate statului, în administrarea Romsilva

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal ar putea fi readuse în patrimoniul statului și în administrarea Romsilva:

„Înalta Curte de Casație de Justiție va judeca luni, 2 noiembrie, cererea de revizuire promovată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva încheierii judecătorești prin care instanța supremă a luat act de retragerea apelului de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în dosarul retrocedării ilegale a 43.227 hectare păduri administrate de Romsilva. Admiterea revizuirii ar însemna readucerea acestei suprafețe de pădure în patrimoniul statului.

Menționăm că judecătorii Curții de Apel Brașov au respins cererea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de a se constitui ca parte civilă în dosarul acestei retrocedări ilegale, împiedicând Romsilva să apere interesele statului, alături de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, după ce juriștii Regiei au fost prezenți până acum în toate etapele proceselor privind retrocedarea ilegală a celor 43.227 de hectare.

Suprafața de 43.227 hectare fond forestier administrată de Direcția Silvică Bacău, formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești, a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv. Președintele completului de judecată care a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de pădure a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în anul 2015, alături de alți inculpați în dosar. Acesta a fost condamnat în anul 2018 de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. Anul trecut, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care a preluat dosarul de la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, a retras în mod abuziv apelul declarat împotriva sentinței penale, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat doar apelul inculpaților, pe care l-a și admis, iar în același timp a respins apelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov”.

Este de subliniat că juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în urma proceselor câștigate în ultimii ani, să mențină în patrimoniul statului circa 93.000 hectare fond forestier.

Romsilva reamintește că „administrează pădurile aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național, asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate”.

Foto RNP Romsilva

Studiu EY: Activitatea IPO globală înregistrează o revenire spectaculoasă, atingând recorduri istorice în T3 2020

  • T3 2020, cel mai activ al treilea trimestru din ultimii 20 de ani după capitalul atras de tranzacțiile IPO globale și al doilea după numărul de tranzacții
  • Tehnologia, industria și sănătatea au înregistrat cea mai intensă activitate la nivel global în primele nouă luni ale anului, cu 537 de IPO-uri și un capital în valoare de 110,5 miliarde de USD

Activitatea intensă de pe piața IPO globală din trimestrul al treilea al anului 2020 contrazice tradiția de scăderi înregistrate, în mod normal, în această perioadă. Pe fondul unei avalanșe de lichidități pe piață, T3 2020 devine cel mai activ al treilea trimestru din ultimii 20 de ani în funcție de capitalul atras și al doilea după numărul de tranzacții.

La nivel global, activitatea din primele nouă luni ale anului 2020 a înregistrat o creștere de 14% a numărului de IPO-uri la 872 de tranzacții și o impresionantă creștere de 43% a valorii tranzacțiilor, care a ajuns la 165,3 miliarde de USD.

În ceea ce privește sectoarele, tehnologia, industria și sănătatea au fost din nou pe primele locuri. Sectorul tehnologiei, cu un număr de 210 IPO-uri, a atras capital în valoare de 53,9 miliarde de USD. În industrie au fost realizate 168 de tranzacții cu venituri în valoare de 23,3 miliarde de USD, iar în sectorul sănătății au fost 159 de tranzacții, care au atras 33,3 miliarde de USD, conform raportul trimestrial EY Global IPO trends: Q3 2020.

Activitatea IPO de pe continentul american a înregistrat 188 de tranzacții (și o creștere de 18%), care au atras capital în valoare de 62,4 miliarde de USD (cu o creștere de 33%), depășind nivelurile întregului an 2019.

În regiunea Asia-Pacific s-au înregistrat 554 de IPO-uri, cu o valoare totală de 85,3 miliarde de USD, generând creșteri de 29% și, respectiv, 88% în primele nouă luni ale anului curent. Ambele piețe au depășit deja nivelul din perioada similară a anului 2019.

În regiunea EMEIA, deși activitatea a crescut față de trimestrul anterior, volumul și valoarea tranzacțiilor IPO au rămas mai mici cu 27% (130 de tranzacții) și, respectiv, 24% (17,6 miliarde USD) în primele trei trimestre. Nivelul activității IPO transfrontaliere a rămas constant atât în privința numărului de tranzacții, cât și a valorii acestora, reprezentând 8% și, respectiv, 10% din activitatea IPO globală.

„În România, activitatea IPO este în urma tendinței EMEIA, din cauza incertitudinii cauzate de pandemia COVID-19, precum și a deciziei guvernului român de a suspenda listările publice ale companiilor de stat pentru următorii doi ani. Am asistat la o creștere a numărului de întreprinderi de dimensiuni mici și mijlocii, în principal din sectorul tehnologiei, al bunurilor de consum și din sectorul agricol, care și-au manifestat interesul de a atrage noi fonduri prin crowdfunding și IPO-uri pe platforma AeRO, însă ne așteptăm ca majoritatea acțiunilor de majorare de capital să aibă loc în afara spațiului principal al bursei de valori, pentru moment”, spune Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România.

Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România

Activitatea IPO din cele două Americi s-a intensificat în T3 2020

Activitatea IPO în America de Nord și de Sud s-a accelerat începând cu luna iunie. Valoarea capitalului atras în primele nouă luni ale acestui an a fost mai mare decât valorile anuale de după 2014. Septembrie a fost o lună a recordurilor în privința tranzacțiilor IPO din sectorul tehnologic pe bursele din SUA, cu cel mai mare număr de IPO-uri realizate într-o singură lună din ultimii aproape 20 de ani.

În timp ce sectorul sănătății domină clasamentul anual în privința numărului de IPO-uri (71), sectorul tehnologiilor conduce în topul valorii tranzacțiilor, atrăgând capitaluri în valoare de 22,3 miliarde de USD în acest trimestru. Continentul american s-a dovedit a fi sursa tranzacțiilor IPO cu companii „unicorn” (startup-uri private cu o valoare de peste 1 miliard de dolari), lansând doar în trimestrul al treilea 12 dintre cele 18 IPO-uri ale anului 2020.

Deși bursele din Statele Unite au înregistrat majoritatea tranzacțiilor IPO (82% din numărul tranzacțiilor și 87% din valoarea tranzacțiilor din trimestrul al treilea), se poate observa o intensificare a activității și pe piața braziliană (cu 13 tranzacții în T3 2020, față de nicio tranzacție în perioada similară a anului trecut).

Piața IPO din regiunea Asia-Pacific se dezvoltă puternic

În primele nouă luni ale anului, activitatea IPO din regiunea Asia-Pacific a depășit nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019, atât în ceea ce privește volumul (29%), cât și valoarea (88%) tranzacțiilor. Activitatea din regiune s-a intensificat în parte datorită politicilor de stimulare introduse de guverne în contextul pandemiei provocate de COVID-19, cum ar fi subvențiile pentru salarii acordate companiilor aeriene din regiune.

În China, tranzacțiile IPO din trimestrul al treilea ating niveluri record, cu o creștere de 152% a volumului tranzacțiilor și de 139% a valorii tranzacțiilor față de perioada similară a lui 2019. Pe fondul intensificării tensiunilor comerciale dintre SUA și China înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, unele companii chineze listate pe burse americane au ales să deruleze o listare secundară pe bursele din China, accesând astfel piața de capital chineză. 

Și piața niponă a crescut în comparație cu trimestrul al treilea al anului 2019, înregistrându-se cu 67% mai multe tranzacții și capitaluri atrase cu 40% mai mari.

Piața IPO din EMEIA începe să își revină

După un prim semestru mai slab, piețele IPO din EMEIA au înregistrat o creștere semnificativă a numărului și a valorii tranzacțiilor de 34% și, respectiv, 49% în T3 2020 2020 față de perioada similară a anului trecut, în parte datorită câtorva tranzacții IPO cu valoare mare derulate în această regiune. Marii câștigători au fost cei care au valorificat valul de digitalizare  în special din sectoarele tehnologiei, industriei și sănătății.

În Europa, piețele încep să își revină, cu creșteri ale numărului și valorii tranzacțiilor IPO de 48% și, respectiv, 51% în trimestrul al treilea al anului 2020 față de perioada similară a anului trecut. În același timp, activitatea IPO din Regatul Unit a înregistrat o megatranzacție IPO (tranzacții cu o valoare a capitalului atras mai mare de 1 miliard de dolari), demonstrând disponibilitatea lichidităților pe piață și interesul investitorilor internaționali pentru a identifica tranzacția potrivită.

Perspectivele trimestrului al patrulea: așteptați-vă la surprize

Anul acesta a fost prin excelență imprevizibil. În ultimul trimestru al anului este posibil ca investitorii să caute să își încaseze profiturile imediat ce observă semne de neliniște pe piață. La nivel global, orice dezechilibru între bunăstarea economică, PIB și valorile bursiere ar putea, de asemenea, să provoace temeri în rândul unora dintre investitori. Deși există necunoscute legate de tensiunile comerciale sino-americane, de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA și de incertitudinile încă existente în privința Brexitului, perspectivele pentru trimestrul al patrulea rămân optimiste, cu o gamă largă de tranzacții în pregătire pe multe piețe. Atât timp cât fereastra de oportunitate rămâne deschisă, este de așteptat ca tranzacțiile să continue.

Datele aferente anului 2020 se referă la primele nouă luni ale anului, întimp ce datele pentru intervalul 2011 – 2019 se referă la anii integrali.
Sursa: Dealogic, EY

Activitatea IPO în al treilea trimestru

Lună/Trimestru Număr de IPO-uri Capital atras (miliarde USD)
Iulie 2018 162 20,9
August 2018                 78 13,2
Septembrie 2018 97 18,8
T3 2018 337 52,9
Iulie 2019 134 15,4
August 2019                 55 6,3
Septembrie 2019 62 18,2
T3 2019 251 39,9
Iulie 2020 146 33,2
August 2020 122 22,5
Septembrie 2020 177 39,3
T3 2020 445 95,0

Sursa: Dealogic, EY

Anexă: Tranzacții IPO globale în intervalul ianuarie – septembrie 2020, pe sectoare

Sectoare Număr de IPO-uri Procent din numărul de IPO-uri la nivel global Capital atras (miliarde USD) Procent din capitalul atras la nivel global
Produse de consum 53 6,1% 5,7 3,5%
Produse de consum de bază 51 5,8% 7,2 4,3%
Energie 42 4,8% 8,2 5,0%
Servicii financiare 25 2,9% 10,0 6,0%
Sănătate 159 18,2% 33,3 20,2%
Industrie 168 19,3% 23,3 14,1%
Materiale 69 7,9% 3,9 2,4%
Media și divertisment 17 2,0% 3,7 2,2%
Imobiliare 43 4,9% 7,7 4,7%
Comerț cu amănuntul 29 3,3% 8,0 4,8%
Tehnologie 210 24,1% 53,9 32,6%
Telecomunicații 6 0,7% 0,4 0,2%
Total global 872 100,0% 165,3 100,0%

Sursa: Dealogic, EY
Este posibil ca suma valorilor să nu fie 100%, din cauza rotunjirilor.


Studiul poate fi consultat aici.



Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Despre date

Datele prezentate în raportul Global IPO trends:Raportul și comunicatul de presă privind trimestrul al treilea al anului 2020 provin de la Dealogic și EY. Datele pentru primele trei trimestre ale anului 2020 (respectiv perioada ianuarie-septembrie) se bazează pe listările publice finalizate până la 30 septembrie 2020. Sursele tuturor datelor din prezentul document sunt Dealogic, CB Insights, Crunchbase și EY, dacă nu se precizează altfel.

BestJobs: Companiile au înregistrat cu 73% mai multe aplicări la joburi

0

Companiile au înregistrat cu 73% mai multe aplicări la joburi comparativ cu octombrie 2019. Angajații din domeniul financiar au fost cei mai activi în căutarea unui nou job, în ultima lună.

La nivelul întregii piețe, candidații au căutat în octombrie noi oportunități profesionale într-un ritm mai accelerat cu 5% față de luna precedentă, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul total de aplicări a crescut cu 73% în octombrie 2020.

În luna octombrie, candidații din domeniul financiar-contabil au fost cei mai activi în căutarea unui nou job, cu un total de peste 30.000 de căutări pentru un job în acest domeniu efectuate în ultima lună pe platforma BestJobs. Primele trei poziții în topul căutărilor efectuate de către candidații români în luna octombrie sunt ocupate de joburile din domeniile financiar – contabilitate, transport și resurse umane, cu aproximativ 70.000 de căutări în total.

Angajații din domeniile medical&pharma și IT&C au continuat și ei să fie activi în căutarea unui nou job și în această lună, cu un total de peste 25.000 de căutări. În același timp, rămâne crescut interesul pentru locuri de muncă remote, cu peste 20.000 de căutări în luna octombrie pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfășurată în sistem work from home.

Cele mai multe angajări au fost pentru poziții administrative și de vânzări

Companiile au făcut angajări în octombrie în principal pe poziții cu rol administrativ – 32,4% din totalul angajărilor, urmate de poziții de vânzări (19,7%) și de muncitori calificați (10,5%). În total, 8 din 10 poziții pe care companiile au căutat să le acopere au fost din categoria white collar (angajați cu activitate de birou), în timp ce aproape 11% au fost poziții din categoria blue collar (lucrători / muncitori calificați), iar puțin peste 8% din categoria gold (poziții de management/coordonare).

Enel a atras cei mai mulți candidați în octombrie, cu peste 3.000 de aplicări

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna octombrie de către Enel (3.024 aplicanți), MobRog Company (2.203 aplicanți), Alpha Bank România (2.131 aplicanți), Bhip (2.037 aplicanți), UniCredit Bank (1.936 aplicanți) și Next Business Solutions (1.914 aplicanți).

Sierra Quadrant: Este nevoie de o reglementare mai strictă a service-urilor auto

Piața service-urilor auto necesită o reglementare mai strictă, care să prevadă termene foarte clare privind lucrările de reparații auto, afirmă experții de la Sierra Quadrant. În prezent, multe dintre service-urile auto, marea lor majoritate slab capitalizate, au renunțat la stocuri și lucrează numai la comandă, astfel că timpii de reparație, mai ales în cazul vehiculelor aflate în garanție sau leasing, au ajuns să se întindă pe o durată de până la 3-6 luni.

Marea majoritate a service-urilor auto din România sunt slab capitalizate și nu dispun de un management riguros, arată o analiza Sierra Quadrant.

În aceste condiții, pentru multe dintre firme, rulajul zilnic a ajuns să facă diferența între blocaj și supraviețuire. În tentativa de a supraviețui, multe dintre companii, așa numitele service-uri de cartier au trecut în zona gri a economiei, iar altele au aplicat stratageme financiare la limita legii.

„În service-urile mici, plățile se fac de multe ori fără factură, pe riscul clienților interesați să obțină un preț cât mai mic. Aceștia închid ochii la proveniența pieselor și calitatea acestora. Așa se explică explozia importurilor de mașini pentru piese, creșterea semnificativă a pieței dezmembrărilor auto”, explică experții.

Dincolo de service-urile mici, unde s-au înmulțit reparațiile cu piese din dezmembrări, există și o zonă foarte importantă din piața service-urilor auto care a recurs la o altă soluție.

„Multe dintre service-urile auto de reprezentanță, acolo unde cei care își cumpără mașini noi sunt obligați să le repare pentru a nu pierde garanția, și-au optimizat costurile prin reducerea aproape de zero a stocurilor de piese și accesorii. Încasează banii de la clienți, comandă piesele la distribuitori și abia apoi finalizează reparația”, explică analiștii.

„Fără o reglementare strictă a acestui tip de operațiune, reparația unei mașini aflată în garanție se poate întinde și la o perioadă de câteva luni, mai ales că nici distribuitorii de piese auto nu dețin stocuri și, la rândul lor, așteaptă să adune cât mai multe comenzi pentru a-și optimiza costurile de transport și distribuție”, arată analiza.

Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant, spune că este necesară o modificare a reglementărilor în acest segment.

„În astfel de situații, clientul este captiv unor lanțuri economice care abuzează de poziția economică și contractuală, de exemplu de obligativitatea ca reparațiile, în perioada de garanție, să se desfășoare numai la un anumit prestator de servicii. Este nevoie de o modificare a reglementărilor în acest domeniu, pentru a fi eliminate aceste practici. Nu poți lăsa clientul să aștepte cu lunile de zile, fără orizont, o reparație doar pentru simplul motiv că service-ul este singurul „acreditat” la care poate să își repare mașina”, spune Ovidiu Neacșu.

Potrivit acestuia, situația din zona service-urilor auto nu este singulară în economie. Multe dintre companiile care asigură service pentru bunurile vândute în țara noastră mizează pe poziția lor.

„De la service-urile auto la cele care repară electronice și electrocasnice, mobilă, sanitare etc. astfel de situații se întâmplă pentru că, în prezent, clienții sunt nevoiți să aștepte, fără drept de apel, rezolvarea sesizărilor. Dincolo de alternativa oferită de plângerea la Protecția Consumatorilor, nu există o reglementare strictă și adaptată realității pentru cei care desfășoară astfel de activități”, a mai spus acesta.

15.000 DE FIRME

Potrivit analizei Sierra Quadrant, realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România funcţionează, în prezent, peste 15.000 de firme care au ca obiect de activitate „activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor” (COD CAEN 4520). Numărul lor a crescut semnificativ de-a lungul anilor, de la 9320 în 2010 la 14.924 în 2019.

Cele mai multe service-uri auto sunt în Bucureşti (1682), urmate de Cluj (805), Timiș (607), Bihor (601), Ilfov (595), Constanţa (547), Prahova (524), Argeș (497), Dolj (457), Braşov (443), Suceava (430) și Iaşi (417).

„Din cele aproape 15.000 de companii, mai mult de 90% sunt microîntreprinderi și numai 21 de firme pot fi incluse în zona firmelor mari. Este o piață fragmentată, lipsită de lichiditate și cu puternice dezechilibre financiare”, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.

Piața service-urilor auto a ajuns la o cifră de afaceri netă de peste 7,5 miliarde de lei, un nivel mai mult decât dublu față de 2010 (2,97 mld.lei) și un profit net de peste 600 mil.lei, de aproape cinci ori mai mare decât în 2010 (137 mil.lei)

Evoluția semnificativă a sectorului a intervenit pe fondul creșterii parcului auto, atât de mașini noi cât mai ales de automobile second-hand.

„Peste 70% dintre mașinile înmatriculate în România sunt, în prezent, mai vechi de 12 ani și au nevoie de service. Am ajuns în această situație după boom-ul economic din perioada 2005 – 2007, când au fost cumpărate un număr record de mașini noi, și pe fondul importurilor de mașini second hand, urmare a eliminării taxei auto”, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.

Potrivit datelor de la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule din MAI, anul trecut am înregistrat un număr record de tranzacții cu autoturisme, 1,23 milioane de mașini.

La finele lui 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 mil.vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorină și 3,89 milioane pe benzină.

Cele mai noi statistici oficiale arată, de exemplu, că în primele 15 zile din octombrie 2020 s-au înmatriculat 6775 de vehicule noi și 20.667 second hand.

MODIFICAREA LEGISLAȚIEI, PRIORITARĂ

Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, dincolo de necesara modificare a legislației pe baza căreia funcționează service-urile auto și furnizorii de piese și accesorii, este nevoie și de o reglementare mai strictă a vânzării și reparației de mașini în România, atât noi cât și second-hand.

În domeniul vânzării de mașini noi, experții sugerează necesitatea impunerii unor condiții mai stricte de funcționare pentru dealeri. Asta în condițiile în care aceștia au puține service-uri, personal insuficient și o lipsă aproape totală de piese în stocuri.

„În esență, ar trebui să fie corelat numărul de mașini vândute cu infrastructura de service. Vinzi 10.000 de mașini, trebuie să asiguri un număr X de service-uri. O altă soluție este ca, atunci când cumperi o mașină nouă, să o poți repara și la alt service decât cel al importatorului sau producătorului”, explică Ovidiu Neacșu.

Pe de altă parte, analiștii spun că este nevoie de reglementarea pieței second hand, atât pe zona de importuri cât și pe cea de reparații.

„După eliminarea taxei auto, considerată pe bună dreptate abuzivă și neconformă cu aquis-ul comunitar, autoritățile n-au mai luat nicio măsură concretă pentru a limita importurile de mașini second-hand. Iar acest lucru se vede în importurile masive de rable, în creșterea traficului rutier și în accentuarea poluării mai ales în marile orașe’’, arată analiza Sierra Quadrant.

„Este nevoie de o regândire a mecanismului de taxare a înmatriculărilor și de impozitare a mașinilor vechi și poluante. Altfel ne vom transforma în coșul de gunoi auto al Europei. În timp ce alte țări mizează pe mașinile electrice, susțin producția și importul de automobile nepoluante, la noi, dincolo de limitele programelor Rabla și Rabla Plus, nu avem o metodă eficientă, în zona fiscalității, care să pună capăt acestui fenomen”, a declarat Ovidiu Neacșu.

Pe de altă parte, experții spun că legea pe baza căreia funcționează service-urile din România trebuie modificată în așa fel încât să elimine posibilitatea reparării vehiculelor cu piese din dezmembrări.

„Asistăm la un fenomen care a luat amploare în România – reparația mașinilor cu piese din dezmembrări. Cine garantează pentru calitatea acestora? Autoritățile trebuie să intervină mai puternic pe acest segment”, spune expertul de la Sierra Quadrant.

În ultimii ani, inspectorii RAR-RA au descoperit sute de cazuri de service-uri care nu aveau autorizaţia tehnică eliberată de RAR, nu înregistrau dovezi care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie.

În alte situaţii, nu au fost menţinute condiţiile iniţiale de autorizare sau erau introduse pe piaţă produse şi materiale noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului neomologate/ necertificate. Alte situaţii: lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producător sau de reprezentanţii acestora; lipsa inscripţionării şi/sau etichetării produselor.

„Dacă mergeți cu mașina la un service din cartier, cereți informații despre piesele pe care urmează să le folosească. Evitați produsele second-hand, din dezmembrări, și cereți documentele de garanție. Toate service-urile auto trebuie, conform legii, să asigure garanţie pentru lucrările efectuate, astfel că este absolut esenţial să solicitaţi documentele care prevăd acest lucru alături, bineînţeles, de factura şi bonul fiscal pentru serviciile prestate”, mai spun analiștii.

Colliers: Peste 90% dintre chiriași și-au plătit la timp obligațiile către proprietarii clădirilor de birouri în trimestrul trei al „anului pandemic”

0

București, 30 octombrie 2020: Majoritatea chiriașilor și-au respectat obligațiile contractuale față de proprietarii clădirilor de birouri administrate de Colliers International și în perioada iulie-septembrie, chiar dacă multe companii au funcționat în sistem hibrid, îmbinând activitatea de la distanţă cu prezenţa la birou. Astfel, ponderea chiriașilor care și-au plătit la timp datoriile a fost în trimestrul trei al acestui an de 91%, față de 87% în aceeași perioadă din 2019, în ciuda efectelor pandemiei asupra activității lor, arată datele diviziei de administrare a proprietăților din cadrul Colliers International.

„Datele Colliers privind comportamentul de plată și, în general, datele la nivel macroeconomic în acest sens sugerează că nu există un stres exagerat acumulat până acum în rândul companiilor. Într-adevăr, au apărut în ultimele luni puțin sub 100.000 de noi șomeri, dar pierderile de locuri de muncă par să se fi stabilizat încă din august, iar intențiile de angajare își revin mult mai rapid decât în urmă cu un deceniu. În plus, datele băncii centrale arată că sumele refuzate la plată cu instrumente de debit ale companiilor – care ar indica gradul de stres din economie – se află aproape de minimele acestui ciclu și la valori sensibil sub cele de anul trecut, ceea ce arată că banii circulă adecvat între firme”, explică Alexandru Atanasiu (foto), Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

Chiriașii din clădirile de birouri de clasă A confirmă și în trimestrul trei al „anului pandemic” bunele intenții și practici în raport cu obligațiile pe care și le-au asumat. În luna septembrie, de exemplu, 88% dintre chiriași și-au plătit la timp obligațiile către proprietarii clădirilor de birouri, față de 81% în septembrie 2019, când activităţile business-urilor nu erau lovite de criza provocată de pandemia de COVID-19.

Chiar dacă au fost cei mai afectați în ultima perioadă, mai bine de o treime (76%) din chiriașii spațiilor de retail au reușit să-și respecte obligațiile contractuale, care includ chiria, utilitățile și costurile cu serviciile, și le-au achitat la termen în trimestrul trei al „anului pandemic”, procent în ușoară creștere în comparație cu aceeași perioadă din 2019.

La rândul lor, și chiriașii din spațiile industriale administrate de Colliers International au încercat în cea mai mare parte să-și plătească la timp obligațiile, numărul de companii care au putut respecta toate obligațiile contractuale în perioada iulie – septembrie a acestui an fiind însă mai mic în comparație cu aceeași perioadă din 2019, dar ponderea chiriașilor care au plătit la timp datoriile a rămas peste 80%.

Colliers International administrează un portofoliu total de peste 550.000 de metri pătrați de spații industriale și de birouri, și include proiectele de birouri Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge, Hermes Business Campus, Ștefan cel Mare Building, Art Business Center, portofoliul de birouri deținut de Adam America, portofoliul de birouri deținut de Smartown Group, Allianz Office Building Brașov și Vox Technology Park din Timișoara, precum și trei parcuri industriale în Timișoara, Brașov și Arad și parcul industrial ELI Park 1 dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.

Andrei Crețu, numit în funcția de Head of Sales al companiei Hagag Development Europe

0

Andrei Crețu (foto) a fost numit în funcția de Head of Sales al companiei Hagag Development Europe, dezvoltator imobiliar de proiecte rezidențiale și comerciale în România, activ în achiziționarea, dezvoltarea și renovarea unor imobile și proiecte cu peste 200 de milioane de euro investite în zone de lux și de dezvoltare ale Bucureștiului.

Andrei Crețu, cu o experiență de 7 ani în piața de real-estate din România, a contribuit la dezvoltarea și vânzarea a trei proiecte rezidențiale de anvergură din București, tranzacționând peste 2.000 de apartamente și spații comerciale, va coordona activitățile de vânzare și închiriere pentru toate proiectele companiei, în contextul „creșterii cererii și a numărului tot mai mare de clienți interesați de poprietățile dezvoltate de Hagag Development Europe pe piața din România. Decizia vine într-un moment în care compania accelerează lucrările de construcție ale proiectele sale pentru a se concentra astfel asupra unor noi dezvoltări, vizând, totodată, intensificarea operațiunilor de vânzare, precum și consolidarea relațiilor cu clienții sau chiriașii, în scopul maximării satisfacției acestora”.

La preluarea funcției, Andrei Crețu subliniază: „Este o perioadă incitantă pentru noi începuturi! Am acceptat această nouă provocare profesională deoarece văd în Hagag Development Europe un dezvoltator inovator, care revoluționează atât serviciile, cât și soluțiile de care piața are atâta nevoie. Sunt încântat să pot activa în cadrul unei companii stabile și puternice care dezvoltă proiecte unice, la un nivel superior de calitate, mult peste majoritatea celor existente în România. Hagag este o organizație agilă, cu rezultate excepționale, iar strategia care mă va ghida în perioada imediat următoare este compatibilă pe deplin cu ritmul dinamic al companiei. Îmi voi concentra eforturile pe creșterea volumului de vânzări și am convigerea fermă că acest lucru va conduce, implicit, la creșterea competitivității în cadrul echipei”.

Noi parteneriate de business la Măgurele

Asociația Măgurele Science Park (MSP) de stimulare a economiei regionale și creșterea competitivității economice prin transfer tehnologic și inovare – fondatori Consiliul Județean Ilfov, Primăria Măgurele și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, asociați Universitatea Politehnica din București și Universitatea din București – a dezvoltat în perioada august-octombrie 2020 noi parteneriate cu firme inovatoare, companii antreprenoriale și fonduri de investiții, „cu scopul promovării expertizei și a nevoilor acestora de colaborare către comunitatea de cercetare și/sau autorități”. Noii parteneri din mediul de business sunt firmele Zitec, Universum Events, ZITEC, Robomatic Process Control, Safetech Innovations, Soft Tehnica, Fia Integra, KFactory, Qualitance și fondurile de investiții Early Game Ventures și Gapminder VC.   

MSP subliniază că are ca obiectiv „dezvoltarea comunității în jurul conceptului investițional Măgurele Science Park și crearea de legături de colaborare între toți actorii comunității, în scopul valorizării rezultatelor activității de cercetare. Un pilon important al acestei comunități este format din reprezentanții mediului de afaceri (IMM, firme mari, multinaționale, antreprenori, startup-uri)”.

MSP caută „în mod activ firme pentru crearea de parteneriate prin care să identifice nevoile și competențele tehnologice ale mediului privat, să le promoveze către comunitatea de cercetare și autorități” și apreciază din propria experiență că „este importantă stabilirea unor puncte de interes comune între mediul de business și cel de cercetare, astfel încât prin relațiile de colaborare ulterioare să fie sprijinită dezvoltarea mediului de afaceri, economiei regionale și creșterea competitivității prin transfer tehnologic și inovare. Inovarea este foarte importantă pentru mediul de afaceri întrucât atunci când o firmă dezvoltă proiecte de cercetare în colaborare, are o șansa mult mai mare să genereze produse cu valoare adăugată în nișe de piață pe care alți concurenți nu le exploatează. Prin crearea de parteneriate cu mediul de afaceri, MSP își propune să reducă din barierele care stau calea colaborării dintre cercetători și antreprenori. O primă barieră se referă, potrivit concluziilor din cadrul dezbaterilor realizate de MSP cu mediul de business și de cercetare, la diferențele de mentalitate și de viziune între firme și instituțiile de cercetare. O altă barieră este lipsa ofertelor concrete de cercetare (dinspre universități, institute naționale de cercetare) pentru companii. Ca soluție, institutele de cercetare pot să se adreseze companiilor, să le înțeleagă nevoile și să le ofere servicii de cercetare. În acest context, MSP coagulează în jurul membrilor săi cea mai mare parte a instituțiilor de cercetare și de educație academică din regiunea București-Ilfov cu scopul creării unui context propice pentru crearea  Parcului Științific și Tehnologic Măgurele Science Park. Proiectul vizează coagularea administrației locale, a zonei de educație și a celei de afaceri pentru crearea unui hub de inovare, care să atragă proiecte locale și internaționale. Concret, obiectivul MSP este să dezvolte economia inovativă, prin sprijinirea valorizăriii rezultatelor C&D și ale sistemelor de spin-off din cadrul universităților și al institutelor de cercetare și participarea la crearea culturii relevante în acest domeniu”.