BVB și Depozitarul Central accelerează procesul de transformare digitală cu ajutorul platformei Aurachain

0

Aurachain este noul partener tehnologic pentru Bursa de Valori București (BVB) și pentru Depozitarul Central. Două soluții inovatoare realizate pe platforma low-code Aurachainvor fi implementate pentru a accelera și optimiza procesul de votare în cadrul companiilor listate, prin capabilități specifice tehnologiei blockchain, și pentru a facilita accesul la piața de capital prin digitalizarea înrolării investitorilor.

BVB și Depozitarul Central au ales soluțiile dezvoltate pe platforma Aurachain pentru digitalizarea pieței de capital din România. Este un parteneriat de mare amploare al Bursei de Valori București cu o companie tehnologică, ce are ca scop dezvoltarea și modernizarea pieței de capital prin implementarea a două soluții tehnologice inovatoare care să eficientizeze și automatizeze procesele.

Beneficiind de o poziție unică pe piața de capital, Depozitarul Central este furnizor de servicii de depozitare a instrumentelor financiare, de registratar pentru emitenții listați la BVB, precum și de sistem de decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare, fiind o infrastructură care, mai ales în contextul global actual, are nevoie de digitalizare și automatizare în cât mai mare măsură a proceselor desfășurate, în condiții de siguranță, transparențăși trasabilitate cerute de regimul juridic aplicabil.Am convingerea că noul parteneriat încheiat astăzi cu Aurachain va fi unul de succes, va aduce valoare serviciilor oferite de Depozitarul Central și va reprezenta începutul unei colaborări solide, de lungă duratăși pe mult mai multe arii de activitate, în viitor”, a spus Silvia Buicănescu, Directorul Generalal Depozitarului Central.

Silvia Buicanescu, Depozitarul Central

Prima soluție cu un potențial important este aceea de digitalizare a procesului de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor (AGA). Platforma digitală Intervote, dezvoltată pe Aurachain, automatizează mecanismele de vot în condiții de siguranță, și asigură prin puterea blockchain transparența și trasabilitatea cerute de reglementările în vigoare.

Soluția va fi pusă la dispoziția tuturor companiilor listate la BVB și pe piața AeROdin cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare al BVB pentru a eficientiza procesul de votare.

Adela Wiener – CEO at Aurachain

„Platforma low-code Aurachain transferă o mare parte din dezvoltarea aplicațiilor digitale în mâinile utilizatorilor business care au nevoie de soluții inovatoare, prin capabilități intuitive de configurare vizuală, ce înlocuiesc abordarea tradițională de scriere de cod. Personalul cheie din întreaga organizație – de la experți și analiști de afaceri la dezvoltatori profesioniști și specialiști în IT – poate contribui cu expertiza lui direct la procesul de creare a aplicațiilor software, pentru a obține rezultate impresionante în eficiența operațională.” a spus Adela Wiener, Directorul General alAurachain. „Cele două soluții oferite Bursei de Valori București au fost dezvoltate foarte rapid folosind platforma Aurachain și reprezintă încă un exemplu de cum putem ajuta organizațiile să-și accelereze eforturile de transformare digitală, încă din prima zi a oricărui angajament.”

Cea de-a doua soluție se referă la digitalizarea procesului de deschidere online a conturilor de tranzacționare de către investitorii individuali, printr-un serviciu standardizat pe care Depozitarul Central îl va oferi ca un punct unic de intrare pentru toți noii investitori individuali.

Soluția tehnologică dezvoltată pe platforma Aurachain are rolul de a facilita accesul investitorilor la Piața de Capital din România într-un mod complet automat și 100% sigur. Acțiuni precum înregistrarea, verificarea identității, recunoașterea facială și procesul KYC (Cunoaște-ți clientul) vor fi realizate exclusiv în mediu digital și vor fi automatizate.

Proiectul de colaborare dintre Depozitarul Central și Aurachain este foarte important din perspectiva potențialului de digitalizare a tuturor proceselor incidente pieței de capital. Ne dorim ca prin acesta să folosim soluțiile oferite de Aurachain în zona de identificare și profilare a clienților individuali, soluție pe care dorim să o oferim atât comunității de brokeraj pe piața de capital, dar și altor industrii sau platforme care au nevoie de un astfel de serviciu. Un alt produs pe care dorim să-l implementăm este o platformă de organizare a ședințelor pentru Adunări Generale ale Acționarilor, Consilii de Administrație, Comitete. Platforma Intervote se va adresa în primul rând nevoilor pe care companiile listate atât pe Piața Reglementată, cât și pe piața AeRO, din cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare, le pot avea în organizarea acestor întâlniri. Credem în potențialul soluțiilor Aurachain și odată validată tehnologia de tip blockchain ce stă la baza acestor soluții, prin inițiativa anunțată astăzi, în mod cert vom propune extinderea colaborării cu Aurachain și pentru alte procese, cu scopul final de a digitaliza și simplifica activitatea investitorilor, borkerilor și a emitenților în zona reglementată a pieței de capital”, a afirmat Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București, acționarul majoritar al Depozitarului Central.

Adrian Tanase

Prin acest nou parteneriat cu Aurachain, BVB face încă un pas important către modernizarea și dezvoltarea pieței de capital din România, prin facilitarea lărgirii bazei deinvestitori, eficientizarea procesului decizional și reducerea birocrației pentru companiile listate.

Platforma educațională gratuită IBM Open P-TECH conectează tinerii cu locurile de muncă ale viitorului

0

·        Platforma Open P-TECH este lansată în România

·        Peste 160.000 de utilizatori, din peste 130 țări, la nivel global

IBM anunță lansarea platformei gratuite de educație digitală Open P-TECH, pentru elevii, studenții, dar și profesorii din România. La nivel global, platforma este utilizată de peste 160.000 de elevi, studenti și profesori, din peste 130 de țări. 

Bazată pe programul P-TECH, lider în industrie, ce revoluționează educația publică din 2011, platforma le oferăelevilor și studenților cu vârste cuprinse între 14-20 de ani, dar și profesorilor, competențe tehnologice de bază și abilități de succes de care au nevoie pentru viitoarele locuri de muncă.

Spain, Barcelona. Happy colleagues laughing at desk while studying.

„IBM a dezvoltat platforma Open P-TECH pentru a oferi tinerilor din întreaga lume acces gratuit și flexibil la resurse educaționale care să îi conecteze cu adevărat la viitoarele locuri de muncă.  Iar locurile de munca s-au transformat foarte mult, vorbim despre un segment nou, pe care noi îl numim new collar, sau „Guler nou”, și care reprezintă o rampă de lansare în domenii cu o creștere rapidă, spre exemplu, securitate cibernetică, machine learning, cloud computing sau design digital. Multe din aceste job-uri necesită o calificare specializată, iar de multe ori generează dificultăți companiilor pe partea de recrutare. Suntem de părere că în următorii 5-10 ani, inteligența artificială va schimba 100% din locurile de muncă din prezent, iar curriculumul școlar se schimbă mai lent decât evoluează locurile de muncă, sau tehnologiile. Elevii și profesorii au nevoie de resurse actuale care să îi ajute să fie pregătiți pentru a face față cu succes cerințelor pietei muncii, din prezentul digital, dar și din viitorul automatizat” a declarat Maria-Luiza Jipescu, CSR Manager IBM România.

Open P-TECH oferă cursuri și resurse gratuite care susțin 2 direcții: dezvoltarea competențelor tehnice, prin învățarea practică a tehnologiilor de actualitate, precum cybersecurity, blockchain, data science, inteligență artificială, dar și dezvoltarea competențelor profesionale necesare pentru era digitală, precum design thinking, rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică, creativitatea, colaborarea și munca în echipă. 

De asemenea, platforma oferă cursanților și certificări sub forma insignelor digitale, care îi ajută să le demonstreze angajatorilor sau profesorilor competențele acumulate. În prezent, Open P-TECH oferă 15 astfel de certificări digitale. 

În plus, profesorii au acces la resurse personalizate și pot găsi pe platformă materiale ajutătoare, de exemplu planuri de lecții, dar pot și să creeze și să aloce fiecarui elev, prin câteva click-uri, un plan de învățare și să urmărească parcurgerea acestuia.

A student learning by doing schoolwork at home using a computer.

Cu sprijinul Asociației Pro Arta Dezvoltare și Cunoaștere, Open P-TECH conține primul canal de resurse educaționale în limba română, dedicat profesorilor din România: „Pregătiți pentru școala online!”, care poate fi accesat aici.

„Parteneriatul dintre IBM România, lider în inovație tehnologică și Asociația Pro Arta Dezvoltare și Cunoaștere, promotor al educației prin tehnologie aduce către profesori, elevi și studenți resurse și cursuri pentru a sprijini cunoașterea și inovația. După succesul inițiativei naționale Clasa mea de acasă, programelor Scoala Altfel – Cariere în inovație cu IBM și Vinerea Altfel cu IBM, am dorit să oferim conținut specific profesorilor și elevilor, pentru a oferi oportunități egale de învățare și dezvoltare. Rolul Asociației este acela de a-i pune în legătură pe cei care doresc și au posibilitatea de a produce schimbarea cu cei care sunt dispuși să devină parte a acestui proces. Credem cu tărie că profesorii sunt principalii stakeholderi care pot contribui la implementarea sustenabilă a acestui demers, prin modelarea viitoarelor generații de adulți” a declarat Lucia Panea, Manager de Proiect, Asociatia Pro Arta Dezvoltare si Cunoastere. 

Așa cum îi spune și numele, Open P-TECH este o platformă deschisă, gratuită și accesibilă tuturor, de pe orice dispozitiv, de oriunde există o conexiune la internet. Toti elevii și studenții interesați de tehnologie și nu numai sunt încurajați să exploreze în ritm propriu Open P-TECH pentru a se pregăti pentru joburile secolului 21.

De asemenea, Open P-TECH poate fi utilizata cu succes în cadrul orelor de dirigenție, consiliere și dezvoltare personală, tehnologie, informatică și TIC.

Violeta Luca, General Manager Microsoft România,desemnată să conducă operațiunile Microsoft din Cehia și Slovacia

0

Violeta Luca (foto), General Manager Microsoft România, a fost desemnată să conducă operațiunile Microsoft din Republica Cehă și Slovacia, începând cu luna ianuarie 2021.

„Este o oportunitate care mă bucură și mă onorează în același timp, prin care îmi propun să aduc valoare în noua capacitate, să mă dezvolt în continuare și să susțin proiectele de transformare digitală la scară. Cred cu tărie că tehnologia este mai mult decât oricând soluția pentru a sprijini reziliența și dezvoltarea sustenabilă a societății. Și, având în vedere talentul pe care țara noastră a dovedit că îl are la dispoziție în domeniul ITC și nu numai, nu am nicio îndoială că Microsoft România își va continua traseul remarcabil la care am avut privilegiul de a contribui. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc echipei, tuturor clienților, partenerilor și organizațiilor cu care am lucrat și le transmit cele mai bune urări”, a declarat Violeta Luca.

Violeta Luca a preluat conducerea Microsoft România în noiembrie 2018, timp în care  compania a cunoscut o perioadă de creștere și a marcat momente importante în dezvoltarea sa. Printre realizări menționăm: programul “Alt Viitor” – prin care Microsoft a sprijinit dezvoltarea de competenţe digitale pentru zeci de mii de elevi şi profesori din România; numeroase proiecte de transformare digitală a serviciilor de sănătate, retail, a sectorului bancar și serviciilor profesionale sau la nivelul sistemului de învățământ, precum și ample proiecte vizând dezvoltarea start-up-urilor românești, prin suport tehnic din partea Microsoft, acces la resurse Azure și mentorat, astfel încât acestea să devină competitive la nivel regional și să-și poată extinde activitatea pe piețele europene. 

De asemenea, Violeta Luca a fost apreciată pentru modelul de afaceri inovator și capacitatea de dezvoltare a acestora, precum și pentru cel mai bun proiect de transformare digitală și cea mai bună campanie de responsabilitate corporativă, iar sub conducerea sa, compania Microsoft România a fost desemnată angajatorul numărul 1 în țară.

Până la anunțarea noului director general al Microsoft România, interimatul va fi asigurat de Alina Orban, actualmente Commercial Partner Lead, în cadrul Microsoft România.

Violeta Luca s-a alăturat echipei Microsoft România la începutul anului 2015, ca director de strategie, iar ulterior, până în 2017, a ocupat funcția de Director de Marketing și Operațiuni. Înainte de a se alătura echipei Microsoft România, Violeta Luca a ocupat funcții de vârf în managementul unor companii precum Metro C&C, Dante Internațional, Flanco Retail, Whirlpool Romania sau AIG.

Fantoma Crăciunului în speța tichetelor cadou – trecut, prezent și viitor

0

Material de opinie de Monica Țariuc (foto), Senior Manager,Global Employer Services, Deloitte România

Anul acesta, Crăciunul a venit mai devreme pentru mediul de afaceri. O serie de modificări la Codul Fiscal au fost publicate în Monitorul Oficial cu doar câteva zile înainte, cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2021. Printre altele, mulți contribuabili așteptau clarificarea subiectului privind impozitarea tichetelor cadou, în special cele acordate terților pentru campanii de marketing și promovare. Noul text prevede și câteva nuanțe în plus privind tichetele acordate salariaților proprii, deși piața a demonstrat, în ultimii trei ani de inspecții fiscale în această zonă, că acolo lucrurile erau ceva mai clare.

Conform Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, tichetele cadousunt bilete de valoare acordate de o societate comercială, ocazional, angajaților pentru cheltuieli sociale, dar acestea pot fi oferite și altor categorii de beneficiari în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, în contul unor cheltuieli de reclamă și publicitate.

Cum a arătat Crăciunul în anii trecuți?

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, în categoria veniturilor din altesurse sunt incluse, printre altele, tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relații generatoare de venituri din salarii. În cazul acestora,documentele oficiale emise de autoritățile fiscale fie contribuabililor, în nume propriu, fie cu caracter general, publicate sub formă de ghiduri în spațiul public, atestă impunerea drept venit din altă sursă a tichetului cadou acordat în afara unei relații generatoare de venituri din salarii.

Cu toate acestea, numeroase inspecții antifraudăs-au finalizat cu reclasificarea tichetelor cadou acordate terților, persoane fizice, drept venituri salariale și estimarea multor milioane de euro drept contribuții de asigurări sociale obligatorii ce ar fi fost datorate de contribuabili.

Crăciunul 2020

În consecință, pe parcursul anului 2020 s-au colectat sume importante la bugetele de stat ca urmare a rectificării voluntare de către contribuabili a declarațiilor de venit, la recomandarea echipelor antifraudă, care au jucat inclusiv cartea amnistiei privind dobânzile și penalitățile de întârziere. Pentru a nu lăsa loc de interpretare, trebuie menționat aici faptul că direcția antifraudă nu are drept de impunere, actul de control emis de aceasta fiind un simplu mijloc de probă, inclusiv în ceea ce privește suma estimată în urma activității de control. Așadar, în mod normal, direcția antifraudă ar trebui să se comporte ca o avangardă care să identifice anumite nereguli și să recomande ulterior începerea unui control de fond, dar nu îi poate impune contribuabilului să acționeze în sensul plății sumelor stabilite prin procesul-verbal de control.

Revenind la modificările apărute cu ocazia Crăciunului 2020, la articolul 114 alineatul (2), după litera m) se introduce o nouă literă, n), cu următorul cuprins: „biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 (…), pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și alin. (4) lit. a) din Codul Fiscal. Evidența nominală trebuie să cuprindă, cel puțin, informații referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului și valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar lunar.”

Cu alte cuvinte, norma de aplicare din perioada Crăciunului trecut se asociază cu prevederea legislației privind acordarea biletelor de valoare și rezultă, astfel, o clarificare careconfirmă faptul că tichetele cadou acordate conform legii altor persoane decât salariaților proprii sunt venituri din altă sursă din perspectivă fiscală (pentru care nu se datorează contribuții sociale). Prin coroborare, efectul legislației ar fi trebuit să fie același și anterior. Așadar…

Crăciunul 2021 ar putea fi altfel?

Numeroase inspecții finalizate și/sau în derulare pe subiectul tichetelor cadou, estimate și pentru perioada care urmează, multe contestații în curs de soluționare, alte litigii demarate de nenumărați contribuabili care nu avut altă opțiune decât să „împrumute statul” și să aștepte dreptatea și recuperarea sumelor (cu dobândă) în sălile de judecată. În plus, contribuabili care s-au conformat voluntar în mod eronat ca urmare a inspecțiilor antifraudă din trecut, cautăacum soluții pentru a recupera sumele plătite.

Printre ei, și câțiva contribuabili care au „scăpat” și nu vor să redeschidă subiectul și alții care ar vrea să comande bilete de valoare de orice fel pentru a susține economia locală însă cărora le este teamă de o posibilă interpretare diferită a autorităților fiscale și evită astfel folosirea de instrumente de acest gen, în dauna economiei României.

În concluzie, modificările aduse în speța tichetelor cadou nu elimină posibilitatea de interpretare discreționară și, dacă nu se schimbă nimic substanțial, Crăciunul 2021 nu va arăta mai bine decât cel prezent, ba chiar mai rău. Clarificările aduse la Codul Fiscal sunt binevenite. Din păcate însă, acestea nu răspund unei probleme de fondcare are altă sursă și anume relațiile dintre contribuabili,care să regăsesc din ce în ce mai rar într-o anumită categorie, ci mai degrabă la granița dintre ele, dată fiind flexibilitatea de care atât persoanele fizice, cât și societățile comerciale dau dovadă. Dacă nu se va ține cont de piață și nu se va adapta legislația la nevoile acesteia, ne vom găsi mereu în situații similare.

Noaptea de Ajun l-a ajutat pe Ebenezer Scrooge (eroul lui Charles Dickens din „O poveste de Crăciun”) să înțeleagă lucrurile esențiale care se ascund în spatele celor materiale și probabil că un exercițiu similar ar fi recomandat atât autorităților fiscale, cât și contribuabililor. Problema în cazul tichetelor cadou nu a venit nicicând din lipsa legiferării în această zonă, ci din lipsa unei interpretări unitare care să reflecte piața. Întrebarea pe fond nu a fost niciodată care este tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou, ci care sunt situațiile practice în care se acordă și, în funcție de acestea, cum se decide natura fiscală a venitului. Era clar și înainte și este și acum: dacă un tichet cadou nu este acordat conform legii, forma sa devine irelevantă și, astfel, substanța dictează natura venitului din perspectivă fiscală.

Poate că, în această privință, autoritățile fiscale și contribuabilii s-ar putea baza pe un ghid unic, comun, care să îi ajute să identifice care sunt situațiile care permit acordarea de tichete cadou atât angajaților proprii, cât și terților. O astfel de abordare ar ajuta toate părțile implicate să elimine abuzurile, fie că vorbim despre acordarea de tichete cadou în afara condițiilor legale, fie că vorbim despre reîncadrarea eronată a acestora drept venituri salariale. Altfel, nu vom fi schimbat nimic și totul va fi fost în zadar.

PwC România și D&B David și Baias au asistat Tchibo Coffee Service GmbH în achiziția Partener Coffee Services din România

0

O echipă integrată de specialiști în tranzacții ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat Tchibo Coffee Service GmbHîn achiziția firmei Partner Coffee Services, distribuitor al produselor Tchibo în România, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova.

Recent, tranzacția prin care Tchibo Coffee Service preia societatea Partner Coffee Service a fost autorizată de Consiliul Concurenței. Experții PwC și D&B David și Baias au oferit asistență în toate etapele tranzacției, până la finalizare.

„Ne bucurăm că, după mai bine de doi ani de discuții și negocieri, am reușit să încheiem încă un proiect de succes. Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2020, vedem un ritm alert de semnare și închidere a tranzacțiilor, comparabil cu cel din anii precedenți”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.

„Chiar dacă discuțiile și procesul tranzacțional durează mai mult, și ca urmare a incertitudinilor aduse de criza sanitară, totuși s-au încheiat multe tranzacții în această perioadă, fapt care arată încrederea investitorilor că actuala criză va fi depășită curând”, a spus Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România.

Echipa D&B David și Baias a fost formată din Sorin David, Managing Partner, Anda Rojanschi, Partener, Cristina Păduraru, Avocat Senior Coordonator, Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator, Mihaela Papandreia, Avocat Colaborator, precum și Oana Drăcea, Carmen Crețu, Larisa Jurcă, Doina Iliescu, Avocați Colaboratori.

Din partea PwC România, au fost implicați în tranzacție Cornelia Bumbăcea, Partener, Andreea Mitiriță, Partener, Laura Paraschiv, Senior Manager, Florin Rizea, Manager, și Mihaela Naidin, Manager.

„În condițiile unei înăspriri a cerințelor globale de transparență și raportare, implicațiile fiscale ce pot apărea pe parcursul unui proces de vânzare sau cumpărare trebuie monitorizate cu atenție astfel încât să respecte legislația locală și  internațională”, a spus Andreea Mitiriță, Partener PwC România.

Tranzacția a beneficiat și de implicarea unor consultanți și avocați din cadrul PwC din Germania, Ungaria și Bulgaria.

XTB: 2021 va fi un an optimist pe piețele bursiere

0

O corecție adâncă în primul trimestrul din anul viitor sau ajustări mai mici, dar mai multe în primăvară? Aur sau Bitcoin? BET sau DAX? Amazon sau Alibaba? Acestea au fost câteva dintre subiectele unei dezbateri online organizate de XTB România, cu sprijinul lui Ovidiu Susan, investitor și trader, și Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul companiei.

Piețele bursiere sunt foarte vulnerabile la o corecție adâncă în T1 2021, mai ales acele simboluri care au câștigat mult în perioada de pandemie. Spre exemplu, acțiunile din zona digitală au crescut foarte mult anul acesta, precum Amazon, Zoom, chiar și Microsoft. Tranziția de la a investi în câștigătorii pandemiei la a investi în pierzătorii pandemiei se va produce inițial foarte lent și la un moment dat foarte rapid și, totodată, se va face și o ajustare a acțiunilor. În plus, cred că atenția investitorilor va trebui să fie focusată pe datoria publică de care va depinde modul în care investitorii vor trata acțiunilor, obligațiunile, materiile prime și alte instrumente complexe, poate chiar și monedele virtuale. Totodată, cu puțin înainte de momentul în care vom ieși din perioada aceasta întunecată, sfârșit de primăvară și început de vară, probabil că pentru piețe nu va fi o perioadă foarte bună”, își explică Claudiu Cazacu(foto) opinia privind evoluția în linii generale a piețelor bursiere.

La rândul său, Ovidiu Susan este de părere că 2021 va fi un an optimist. „Atât timp cât băncile centrale și guvernele vor finanța economiile așa cum o fac în prezent cred că piețele vor continua să crească. Vom avea diverse ajustări, însă nu văd să mai experimentăm corecții majore, cum am văzut în primăvara acestui an. Chiar dacă există îngrijorări din partea unor investitori că, în prezent, experimentăm o bulă, cred că ar trebui să fim îngrijorați atunci când vom vedea inflație, acesta fiind primul semn major de alerta. Vorbim de o inflație de circa 3-4% în SUA care ar forța FED-ul să crească dobânzile”, spune Ovidiu Susan.

Vorbind de bule și prețuri considerate a fi ‚umflate’, analistul XTB este de părere că sectorul automobilelor electrice s-ar afla într-o asemenea situație. „Ceea ce mă preocupă realmente este ceea ce vedem în sectorul producătorilor de automobile electrice, o supra-evaluare, multe dintre aceste firme fiind de fapt în pierdere de mulți ani. Am putea vorbi despre o bulă în formare pe baza unor așteptări prea optimiste ale investitorilor. Autovehiculele electrice listate pe burse sunt evaluate la de vreo 10 ori mai mult decât industria tradițională acum ceea ce nu prea se leagă. În acest context, cred că sunt șanse de peste 50% ca Tesla să aibă ajustări puternice în martie 2021, potențial mai devreme, în a doua jumătate a lunii ianuarie sau februarie”, explică Claudiu Cazacu.

Făcând o comparație între bursa locală și cea europeană, Ovidiu Susan a exprimat opinia potrivit căreia anumite companii de pe bursa locală ar avea șanse de a performa mai bine decât DAX. „Nu știu însă dacă indicele BET va performa mai bine decât DAX. Însă, în mod clar, pe BVB sunt multe companii mult mai ieftine decât cele din SUA.”

Cred că bursa locală are șanse să depășească DAX anul viitor, ca performanță. Într-un mediu de dobânzi foarte scăzute goana după dividend va fi mai mare pentru că va face capitalul să se miște acolo unde găsește randamente. Cu atât mai mult pe fondul posibilității ca MSCI să încadreze Romania la piețe emergente”, a spus, la rândul său, analistul XTB România.

Trecând la piața chineză, aceasta este insuficient deținută de investitori și insuficient curtată, spune Cazacu. „Anumite titluri de acolo pot fi interesante. Plus, să nu uităm că piața chineză a trecut mult mai bine prin pandemie decât Europa de Vest sau SUA. Pe de altă parte, pentru giganții din IT riscurile vin din reglementare care ar putea scădea mult profitabilitatea acestora. Astfel, într-un orizont de un an, sunt șanse ca Alibaba să performeze mai bine decât Amazon, dar greu de spus cu certitudine.”

O perspectivă nouă și interesantă de investiții vizează și sectorul bancar european, care potrivit lui Ovidiu Susan are potențial de creștere anul viitor, întrucât în ultimii ani a fost într-o zonă de uitare. „Pe de altă parte, Bitcoin, cea mai vizibilă monedă virtuală începe să muște serios din statutul de safe-heaven a aurului. Nu știu dacă este de bun augur sau nu. Este o realitate”, spune Susan, la care Cazacu adaugă: „piața este extrem de volatilă pe termen scurt, însă Bitcoin și următoarele 2-3 monede cele mai lichide ar putea avea un an bun. Posibil să crească mai bine decât aurul. Dar rămâne de văzut”.

Ajutoare de stat: Comisia prezintă inițiative menite să faciliteze și mai mult punerea în aplicare a măsurilor de redresare și de sprijin în contextul pandemiei de COVID-19

0

Comisia Europeană a publicat pe 21 decembrie, modele orientative menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale de redresare și reziliență care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. Totodată, pentru a facilita și mai mult punerea în aplicare a programului InvestEU, precum și a fondurilor UE și a fondurilor naționale alocate redresării, Comisia consultă statele membre cu privire la o eventuală extindere a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare. În fine, Comisia efectuează un sondaj în rândul tuturor statelor membre pentru a colecta opiniile acestora cu privire la punerea în aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru a beneficia pe deplin de avantajele oferite de fondurile publice limitate, este esențial ca normele privind ajutoarele de stat să își aducă în continuare contribuția la menținerea echității și a competitivității pieței noastre unice. Le oferim statelor membre toate orientările și instrumentele necesare pentru ca planurile lor naționale de redresare și reziliență să poată fi puse în aplicare cât mai rapid posibil, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a atenua efectele economice ale crizei actuale și pentru a ne asigura că economia europeană se redresează rapid în urma crizei, menținând totodată condițiile de concurență echitabile pe piața unică.”

Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat referitoare la planurile naționale de redresare și reziliență

În contextul punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre, controlul ajutoarelor de stat va contribui la asigurarea faptului că cheltuielile publice ale statelor membre nu elimină cheltuielile private, la evitarea supracompensării și la garantarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică.

Pentru a remedia în aval eventualele probleme legate de ajutoarele de stat, Comisia va purta din timp discuții cu statele membre cu privire la investițiile avute în vedere în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Comisia este pregătită să examineze, împreună cu autoritățile naționale, posibilele dimensiuni de ajutor de stat ale planurilor lor de redresare și să le acorde întreaga asistența necesară pentru a elabora scheme de investiții care să fie conforme cu normele privind ajutoarele de stat.

Multe măsuri care ar putea fi propuse de statele membre, cum ar fi anumite investiții în infrastructură și sprijinul direct acordat cetățenilor, nu fac obiectul controlului ajutoarelor de stat, deoarece nu sunt selective sau nu se referă la activități economice. Este probabil ca alte măsuri să intre sub incidența Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare și, prin urmare, să nu fie necesar să fie notificate Comisiei și să poată fi puse în aplicare imediat de către statele membre.

În ceea ce privește măsurile care constituie ajutoare de stat și care necesită aprobare individuală, Comisia le va trata cu prioritate. În orice caz, Comisia se angajează să finalizeze evaluarea în termen de șase săptămâni de la primirea notificării complete din partea statului membru.

Modele orientative privind ajutoarele de stat

Comisia a publicat astăzi unsprezece modele orientative privind ajutoarele de stat. Aceste modele orientative acoperă numeroasele tipuri de proiecte de investiții conforme cu „inițiativele emblematice europene” prevăzute în Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, elaborată de Comisie. Modelele orientative sunt documente tehnice, menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat:

Inițiativă emblematicăModel orientativ
ACCELERAREAEnergie și infrastructura pentru hidrogen
Energia din surse regenerabile, inclusiv producția de hidrogen din surse regenerabile 
Infrastructura de generare și distribuție a sistemelor de termoficare sau răcire centralizată
RENOVAREA
Eficiența energetică a clădirilor 
REÎNCĂRCAREA ȘI REALIMENTAREAStații electrice de reîncărcare și puncte de realimentare cu hidrogen pentru vehicule rutiere
Achiziționarea de vehicule rutiere cu emisii zero și cu emisii scăzute 
Alte moduri de transport cu emisii scăzute 
CONECTAREAImplementarea și adoptarea rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G și a rețelelor de fibră optică
MODERNIZAREADigitalizarea administrației publice, inclusiv a asistenței medicale
DEZVOLTAREAProcesoare inovatoare și tehnologiile semiconductorilor
RECALIFICAREA ȘI PERFECȚIONAREAÎmbunătățirea educației și a formării, inclusiv a competențelor digitale și a conectivității relevante

Modelele orientative furnizează îndrumări sectoriale cu privire la cazurile în care (i) este posibil să se excludă existența unui ajutor de stat și, prin urmare, nu este necesară notificarea prealabilă a Comisiei; (ii) ar exista un ajutor de stat, dar nu este necesară notificarea, deoarece respectivul ajutor de stat intră sub incidența unei exceptări pe categorii și (iii) ar exista un ajutor de stat și este necesară notificarea, în lumina principalelor norme aplicabile privind ajutoarele de stat.

Modelele orientative pot să fie actualizate și vor fi actualizate, după caz, după ce Comisia va avea o mai bună perspectivă asupra planurilor naționale de redresare ale statelor membre și după ce va cunoaște mai bine aceste planuri.

În fine, statele membre pot utiliza căsuța poștală electronică și linia telefonică de urgență special create de Comisie pentru a răspunde la întrebările referitoare la modelele orientative.

Consultarea privind extinderea Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare

Tot astăzi, Comisia a transmis statelor membre spre consultare o eventuală extindere suplimentară a domeniului de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, pentru a se asigura o punere în aplicare eficientă a programului InvestEU, a Mecanismului de redresare și reziliență, precum și a altor fonduri ale UE și a fondurilor naționale destinate redresării și realizării obiectivelor digitale și obiectivelor verzi ale UE.

Se propune, de exemplu, ca posibilitățile de investiții menite să permită sporirea eficienței energetice sau digitalizarea clădirilor, construirea de rețele de stații de încărcare pentru mașini electrice, digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sau dezvoltarea benzii largi să fie incluse în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.

Propunerea de astăzi se bazează pe propunerea prezentată de Comisie în luna iulie 2019 pentru a facilita finanțarea națională a proiectelor sau a produselor financiare care intră sub incidența programelor UE gestionate la nivel central în temeiul următorului cadru financiar multianual.

Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare declară anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de condiții clare, și scutește aceste categorii de ajutoare de obligația de a notifica în prealabil Comisia și de a primi aprobarea acesteia. După adoptarea finală de către Comisie, statele membre vor putea să pună în aplicare aceste măsuri în mod direct, în deplină securitate juridică.

Chestionar adresat statelor membre privind punerea în aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat

În martie 2020, Comisia a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat, menit să permită statelor membre să ofere sprijinul necesar economiei în contextul pandemiei de COVID-19, menținând în același timp condiții de concurență echitabile. Până în prezent, Comisia a luat peste 380 de decizii de autorizare a peste 460 de măsuri naționale în valoare de peste 3,07 mii de miliarde EUR în cele 27 de state membre și în Regatul Unit.

Comisia continuă să monitorizeze și să evalueze aplicarea Cadrului temporar în funcție de evoluția crizei. În acest scop, în urma consultărilor publice la care au participat toate statele membre, Cadrul temporar a fost modificat la 3 aprilie8 mai29 iunie și 13 octombrie 2020, pentru ca statele membre să poată să ajute mai mult întreprinderile afectate de pandemia de COVID-19.

La 7 decembrie 2020, Comisia a transmis statelor membre un chestionar, în vederea colectării opiniilor acestora cu privire la punerea în aplicare și eventuala necesitate de a adapta din nou Cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru a face față impactului economic al celui de al doilea val al pandemiei și pentru a asigura o redresare eficientă în urma crizei. În plus, Comisia colectează, de asemenea, de la statele membre date cu privire la cheltuielile aferente ajutoarelor de stat din cadrul schemelor aprobate până în decembrie 2020. Comisia va decide cu privire la eventuale măsuri viitoare pe baza feedbackului primit din partea statelor membre.

Context

Mecanismul de redresare și reziliență va pune la dispoziție împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini reformele și investițiile întreprinse de statele membre. Obiectivul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a spori durabilitatea și reziliența economiilor și societăților europene, precum și de a le pregăti mai bine pentru provocările generate de tranziția verde și cea digitală. Fondurile pe care statele membre le vor primi din Mecanismul de redresare și reziliență pot să fie vărsate, dacă statele membre doresc acest lucru, în compartimentul pentru statele membre al programului InvestEU și, de asemenea, în cadrul programului InvestEU pot să beneficieze de normele simplificate privind ajutoarele de stat prevăzute în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

La 19 martie, Comisia a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat, menit să le permită statelor membre să utilizeze întreaga flexibilitate prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, sporindu-se posibilitățile de a oferi sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. Cadrul a fost ulterior modificat la 8 mai, pentru a permite măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată, și la 29 iunie 2020, pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a stimula investițiile private. Prin cea de a patra modificare, din data de 13 octombrie 2020, valabilitatea cadrului temporar a fost prelungită până la 30 iunie 2021 și, respectiv până la 30 septembrie 2021, în ceea ce privește măsurile de recapitalizare. Domeniul de aplicare al cadrului temporar a fost, de asemenea, extins, permițând, printre altele, statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu pierderi semnificative ale cifrei de afaceri, contribuind la o parte din costurile lor fixe neacoperite.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii iunie 2021. Întrucât este posibil ca problemele de solvabilitate să se materializeze abia într-o etapă ulterioară, pe măsură ce evoluează criza, Comisia a prelungit această perioadă, doar pentru măsurile de recapitalizare, până la sfârșitul lunii septembrie 2021.

Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea plății impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele pot să acorde întreprinderilor compensații pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Program pentru profesori de acces metode de relaționare cu noile generații de elevi

0

Compania TenarisSilcotub – cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici, pentru industriile energiei, mecanică și auto – este finanțatorul programului Tech Teach League, gândit de organizația„Școala de Valori”, specializată în educație, adresat profesorilor, pentru„acces la noi metode de predare și de relaționare cu noile generații de elevi”.

Beneficiari sunt 37 de profesori din Călărași, Câmpina și Zalău, care „vor învăța despre integrare digitală, managementul schimbării, pedagogie trans-disciplinară și crearea unei comunități de învățare activă”. Inițiatorii subliniază că „programul include atât cunoștințe teoretice, cât și experiențe practice, pentru a facilita profesorilor integrarea acestor noi metode. Implementarea acestui program are ca scop  naștere unei comunități de învățare activă care să aducă noutate și inovație în liceele tehnice”.

Foto: TenarisSilcotub , 📷 Vlad Cupşa © http://komiti.media/

Codruța Hodrea, manager în relația cu comunitatea, TenarisSilcotub: „După investiții în infrastructură și programe de susținere a elevilor din liceele tehnice, compania noastră a ales, în acest an, să sprijine cadrele didactice pentru a se dezvolta și a folosi metode de învățare inovative. Noua abordare va contribui la întărirea relației elev – profesor, la creșterea interesului pentru noțiunile predate și, pe termen lung, la îmbunătățirea competențelor viitorilor tehnicieni. Adaptarea învățării la noile realități, la așteptările celor care sunt în clasă, fie ea chiar și o clasă online, va duce la creșterea nivelului de încredere a tuturor participanților la educație – elevi, cadre didactice și părinți”.

Daria Cupăreanu, manager de proiect, Școala de Valori: „În Tech Teach League, toată atenția se îndreaptă asupra cadrului didactic, ce are un rol fundamental în actul educațional, asigurând sustenabilitate educațională la nivelul școlii și în regiune. Munca și eforturile depuse de profesorii din liceele tehnologice pentru a genera schimbarea, dezvoltarea și educarea elevilor este remarcabilă, iar cei cu care lucrăm sunt de deschiși pentru perfecționare atât la nivel personal, cât și profesional”.

Ionuț Cosma, profesor de tehnologia informației la Liceul Mihai Viteazul din Zalău: „Liceul la care predau este, deja, un beneficiar direct al investițiilor pe care TenarisSilcotub le face în educație, iar proiectele derulate împreună mi-au dat șansa să învăț multe dintre lucrurile noi pe care le aplic la clasă. Tech Teach League este o experiență nouă prin care sunt sigur că mă voi dezvolta”.

TenarisSilcotub – companie parte din grupul Tenaris – se definește ca „cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici, utilizate în diverse aplicații din industriile energiei, mecanică și auto. Cu o echipă de peste 1.500 de oameni în România, TenarisSilcotub are unități de producție la Zalău, Călărași și Câmpina. Prin programele de dezvoltare socială, compania investește în educație, sănătate, cultură și protecția mediului. fb.com/TenarisSilcotub”.

Asociația Școala de Valori își propune ca „până în 2035 să pregătească dascălii din România pentru a preda inovativ, aproape de elev și a evidenția potențialul fiecărui tânăr pe care îl pregătește pentru viață și pentru o profesie pe care să o practice cu satisfacție”.

Monitorizare video în pădure

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a lansat în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru limitarea tăierilor ilegale. Pe această bază, vor fi instalate300 de sisteme video în 11 județe, la ieșirea de pe drumurile forestiere, pentrumonitorizarea oricărei cantități de masă lemnoasă ieșită din pădure. Proiectul înacest are un buget estimat la aproximativ 12 milioane de lei.

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor anunță:„Am o veste foarte bună pentru protecția pădurilor României. Am început demersurile pentru realizarea unui sistem pe care mulți îl consideră veriga lipsă din pachetul de măsuri pentru lupta împotriva tăierilor ilegale: sistemul de monitorizare video pe drumurile forestiere. Sunt convins că acest nou sistem, alături de SUMAL 2.0 și de monitorizarea prin satelit, va duce la anihilarea completă a hoților de lemne. Practic, activitatea  acestora va rămâne fără obiect. Valoarea medie pe care o luăm în calcul este de aproximativ 40.000 lei pentru fiecare sistem. Vorbim despre minim 3 camere video de înaltă rezoluție, cu posibilitate de identificare automată a numerelor de înmatriculare, detecție a mișcării, sistem de vizualizare pe timp de noapte, ecrane de monitorizare, pupitru de comandă, precum și alte elemente de interconectare a tuturor sistemelor de monitorizare. Important este să beneficiem de digitalizare, să beneficiem de aplicații care să poată să interpreteze în timp real ceea ce se întâmplă în pădurile României. Așa cum  le monitorizăm din satelit suntem obligați să le monitorizăm  și de la nivelul solului. Facem pași importanți în fiecare zi împotriva acestui fenomen – furtul de pădure din România”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor informează că „sistemele de supraveghere video vor fi amplasate în zonele cu risc ridicat în ceea ce privește tăierile ilegale. La alegerea zonelor s-a luat în calcul suprafața de pădure din fiecare județ, volumul exploatat și transportat, precum și cuantumul tăierilor ilegale identificate.În ceea ce privește alegerea punctelor de instalare a camerelor video, acestea se vor afla pe drumurile forestiere, în apropierea intersecțiilor cu drumurile publice, în zone intens practicate de transportatorii de masă lemnoasă”.

În acest moment, sunt funcționale două astfel de sisteme de supraveghere: unul în județul Prahova, gestionat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și celălalt, în județul Suceava, instalat și utilizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”(INCDS).

Proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru limitarea tăierilor ilegale poate fi consultat aici: http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordonanta-de-urgenta-privind-unele-masuri-pentru-limitarea-taierilor-ilegale/3898

Periplul hotelurilor din România pentru a supraviețui în perioada pandemiei COVID-19

COVID-19 a avut un impact foarte rapid și drastic asupra sectorului hotelier din România. Potrivit unui sondaj anterior efectuat în aprilie – mai 2020 de Cushman & Wakefield, 64% dintre hoteluri au fost afectate începând cu ultima săptămână a lunii februarie. Trăgând linie, odată cu impactul COVID-19 asupra hotelurilor, se așteaptă ca si mai mulți angajați să fie concediați, în plus față de personalul pe care hotelierii** au fost obligați să îl reducă în lupta pentru a minimiza costurile și a menține business-ul pe linia de plutire.

Sprijinul guvernului este necesar pentru redresarea sectorului hotelier românesc. Majoritatea respondenților consideră că o recuperare mai rapidă poate fi susținută prin diminuarea restricțiilor de călătorie și privind desfăşurarea evenimentelor interioare, prin sprijinul financiar și salarial oferit de guvern și prin introducerea unor stimulente de călătorie pentru a încuraja turismul local.

Privind către 2021, hotelierii sunt pregătiți să facă tot posibilul pentru a atrage oaspeții și a continua operațiunile. Astfel, 43% dintre respondenți vor menține hotelurile deschise dacă nu se va instaura din nou carantina, în timp ce 19% intenționează să-și ţină business-ul deschis în eventualitatea oricărui scenariu.

În previziunile performanţelor pentru 2021, hotelierii consideră că veniturile generate de zonele de facilități, precum restaurant, săli de conferințe/evenimente și spa au o importanță ridicată pentru a susține un nivel sustenabil al incasarilor. În ceea ce privește indicatorii de performanță, hotelierii se așteaptă la un grad mediu de ocupare de 31% și la un tarif mediu de 197 lei. Respondenţii ce aparţin unor branduri internaţionale previzionează un tarif mediu mai mare, de 224 lei, în timp ce brandurile naţionale şi hoteluri independente iau în calcul un tarif de 157 lei, respectiv 192 lei.

Un studiu realizat de Cushman & Wakefield în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), care vizează hotelierii români, a fost lansat în noiembrie 2020 pentru a înțelege impactul COVID-19 asupra industriei hoteliere românești și viziunea lor cu privire la evoluţia acestui sector. Acesta este al doilea studiu realizat, după lansarea primului în aprilie 2020, cu scopul de a spori atenția asupra industriei și de a face apel la autorități pentru un sprijin mai semnificativ și mai precis pentru sectorul hotelier. Cushman & Wakefield și FIHR vor continua să se asigure că acest sector primește sprijin adecvat prin colectarea și analizarea datelor disponibile și prin apeluri către autorități.

Sectorul hotelier se luptă pentru a supraviețui

2020 a reprezentat un an plin de provocări pentru toată lumea, în special pentru sectorul hotelier. Primul caz oficial de COVID-19 din România a fost anunțat la sfârșitul lunii februarie 2020 și a fost urmat de o carantină națională și închiderea frontierei la sfârșitul lunii martie 2020. În perioada de vară, restricțiile de călătorie au fost mai relaxate; cu toate acestea, creșterea numărului de cazuri COVID-19 a determinat guvernul să reintroducă restricțiile, iar România continua să rămână în stare de alertă.

Rezultatele pozitive obținute în 2019 au pregătit hotelierii pentru un an favorabil industriei în 2020. Cu toate acestea, conform rezultatelor sondajului, piața hotelieră din România a înregistrat o scădere medie a profitului cu 73% în anul fiscal incheiat in octombire 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. În ceea ce privește indicatorii de performanţă ai hotelurilor, datele fiscale din octombrie 2020 dezvăluite de STR arată că România a obținut un grad de ocupare mediu de 24% și un tarif mediu de 293 lei. Aceasta se traduce printr-o scădere de 72% comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

Conform studiului, deși rezultatele pentru o astfel de perioadă incertă sunt dificil de cuantificat, hotelierii români anticipează un grad mediu de ocupare anuală de 31% pentru 2021. Majoritatea respondenților consideră că proprietățile lor vor atinge un grad de ocupare maxim de aproximativ 40%, în timp ce doar 7% iau în calcul un grad de ocupare de circa 70%. În ceea ce privește tariful mediu, hotelierii se așteaptă la un nivel de 197 lei în 2021. Aceasta reprezintă o valoare mult mai mică comparativ cu octombrie 2020 şi poate indica faptul că hotelierii se vor concentra pe maximizarea gradului de ocupare în perioada de recuperare, așa cum a fost evidențiat în studiul anterior. În plus, întrucât perioada de recuperare va fi dominată de călătorii interne, hotelierii ar putea să realizeze strategii pentru un tarif mediu mai scăzut, pentru a face apel la clienţii locali.

În plus, 89%, respectiv 87% dintre hotelieri se așteaptă ca veniturile generate de restaurante și săli de conferințe / evenimente să fie extrem de importante în performanța hotelurilor previzionată pentru 2021. Pe locul trei se situează veniturile obţinute din serviciile de Spa și Wellness, 56% din respondenți menţionând că acestea sunt importante pentru a susține un nivel sustenabil al veniturilor pentru proprietățile lor.

În timp ce hotelierii încearcă să scadă costurile operaţionale, studiul subliniază faptul că, din octombrie 2020, o medie de 35% dintre angajați au fost concediați. Comparând acest rezultat cu studiul anterior din aprilie-mai 2020, această cifră a crescut cu 6%. Sprijinul guvernamental este aşadar urgent necesar pentru a proteja forța de muncă în sectorul hotelier si pentru a reduce la minimum disponibilizările viitoare care au impact asupra condiţiilor de trai ale oamenilor.

Cel mai important, 65% dintre respondenți au declarat că, fără sprijin guvernamental, hotelurile lor nu vor putea supraviețui după martie 2021. Doar 7% dintre respondenți au menționat că afacerea lor poate supraviețui mai mult de un an în aceste condiţii. Prin urmare, supraviețuirea și redresarea sectorului hotelier românesc vor rămâne dependente de sprijinul guvernamental oferit în 2021.

Revenirea și perspectiva viitoare

În ciuda provocărilor pe termen scurt cu care se confruntă în prezent sectorul hotelier românesc, perspectivele pe termen lung rămân pozitive, dovadă fiind creșterea constantă a turismului din ultimii ani, oferta cuprinzătoare, atractivitatea țării ca destinație de relaxare și de afaceri. Potrivit Oxford Economics, se așteaptă ca numărul de nopți petrecute în unitățile de cazare în România să atingă până în 2023 nivelul de dinaintea crizei.

Privind în perspectivă, hotelierii își mențin optimismul, majoritatea respondenților intenționând să rămână deschiși în 2021, atâta timp cât nu vor fi introduse alte perioade de carantină. Pe de altă parte, 20% dintre respondenți iau în considerare închiderea hotelurilor în timpul extra-sezonului pentru a salva din costuri pe fondul lipsei cererii. 3% dintre respondenții hotelieri planifică o schimbare de strategie pentru transformarea conceptului de business adaptat pentru sejururi pe termen lung (de peste 6 luni) în 2021.

Deși hotelierii încearcă din răsputeri să supraviețuiască acestei perioade dificile, trebuie subliniat faptul că sprijinul guvernamental continuu este esenţial pentru redresarea sectorului hotelier românesc. Conform studiului, 40% dintre hotelieri consideră că se poate asigura o revenire mai rapidă odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie și evenimente desfăşurate la interior și cu condiţia oferirii unui sprijin guvernamental financiar și salarial. În plus, 10% dintre respondenți observă beneficiul implementării unor ajutoare guvernamentale de călătorii pentru o creștere a cererii interne.


Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări si venituri de 8,8 miliarde de euro, oferă consultanță în optimizarea valorii activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.cushmanwakefield.com

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară de top pe piața locală, ce activează ȋn toate segmentele pieței imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în 38 de localități și cumulând  peste 11.800 camere în proprietățile hoteliere membre.

FIHR este afiliată la Confederația Patronală Concordia, o confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din România, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. Concordia este singură confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers și Business Europe.

FIHR este membru fondator al Alianței Pentru Turism (APT), o structură informală deschisă și constituită voluntar, din care fac parte 22 organizații patronal-profesionale importante din turismul românesc. APT este construită ca o platformă formală de colaborare între membrii ei, organizații care au ca scop dezvoltarea sectorului turistic din România și care respectă principii legale și etice în afaceri.

În 2020, grupul de lucru pentru turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) a fost  coordonat de Călin Ile – Președinte FIHR.

Începând cu 1 ianuarie 2021 FIHR va fi membru HOTREC – organizația europeană care reunește 45 de asociații naționale ale hotelurilor, restaurantelor, barurilor și cafenelelor din 33 de țari și care reprezintă vocea industriei ospitalității în Europa.