Propunerea Consiliului IMM: în 2021 creşterea salariului minim brut cu rata inflaţiei

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune pentru 2021 creşterea salariului minim brut pe economie cu rata inflaţiei, la 2.300 de lei, de la 2.230 de lei, în prezent.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a avansat trei posibile scenarii de creștere, în legătură cu care Florin Jianu, președintele CNIPMMR, sintetizează astfel poziția Consiliului Național: „Toate cele trei scenarii se bazează pe indicatori prognozaţi, incerţi. Conform prognozei, şi în 2020 ar fi trebuit să scădem salariul minim, pentru că se lua în calcul diferenţa dintre creşterea economică prognozată şi creşterea economică realizată, or avem o profundă descreştere economică, de -4%, faţă de prognoza de +4. În realitate, nu se poate aplica. Indicatorii sunt incerţi, nu trebuie să-i punem într-o formulă de creştere sau descreştere a salariului minim brut”.
Președintele CNIPMMR a semnalat de asemenea „consecinţele unei măriri a salariului minim brut pe economie în această perioadă extrem de dificilă. De exemplu, sunt consecinţe şi asupra amenzilor, pentru că salariul minim brut are corespondent în punctul de amendă – amenzi de circulaţie și alte tipuri de amenzi. Consecințe sunt și asupra grilelor salariale, pentru că sunt companii care prin contractul colectiv de muncă îşi leagă grilele de salariul minim pe economie. În al treilea rând, nu poţi să le spui unor antreprenori mici, mijlocii sau mari, la mijlocul lui decembrie, că din ianuarie, vor trebui să aplice un alt salariu minim brut pe economie. Acest lucru ar trebui discutat de acum pentru peste doi ani, să discutăm cu partenerii sociali de-a lungul anului chiar să ajungem la scenarii pe următorii 10 ani, ca să existe predictibilitate şi stabilitate”.

CNIPMMR a realizat un „Test IMM privind creșterea salariului minim brut pe țară 2021”. Măsura indicată de antreprenorii participanți la sondaj în cea mai mare măsură ca necesară pentru creșterea salariului minim brut pe țară a rezultat a fi „reducerea fiscațității pe forța de muncă – 69%”.

Rezultatele sondajului pot fi regăsite aici.
 

George Soros – Costurile capitulării lui Merkel în fața extorsiunii ungare și poloneze

NEW YORK – Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare existențială și totuși conducerea UE răspunde cu un compromis care pare să reflecte credința că amenințarea poate pur și simplu să fie trecută cu vederea. Regimul cleptocratic din Ungaria al prim-ministrului Viktor Orbán și, într-o măsură mai mică, guvernul iliberal Lege și Justiție (PiS) din Polonia sfidează valorile pe baza cărora a fost construită Uniunea Europeană. Tratarea opunerii lor drept o poziție politică legitimă, demnă de recunoaștere și de o soluție de compromis, doar va contribui în mod semnificativ la riscurile cu care se confruntă acum UE.

Eu recunosc și înțeleg presiunea enormă pe care a trebuit să o gestioneze cancelarul german Angela Merkel. Aceasta a fost cancelarul Germaniei timp de 15 ani și se apropie acum de retragere, în septembrie 2021. Din cauza faptului că președintele francez Emmanuel Macron este deocamdată preocupat de laïcité și de alte probleme serioase de securitate ale Franței, Merkel a devenit oarecum singurul decident principal pentru UE.

De asemenea, înțeleg de ce cancelarul german nu vrea ca o altă țară, în acest caz Ungaria, să-și anunțe intenția de a părăsi UE în timpul mandatului său. Se pare că Orbán se pregătea de acest lucru în ultimele zile deoarece nu-și permitea ca amploarea corupției regimului său să fie expusă, ceea ce s-ar fi produs în mod invariabil ca urmare a condiționalității “statului de drept” instituite de UE pentru plata fondurilor Uniunii.

Orbán a furat și a deturnat sume importante de bani în timpul deceniului petrecut la putere, inclusiv fonduri UE de care ar fi trebuit să beneficieze poporul ungar. Acesta nu-și permite să-i fie impusă o limită practică asupra corupției sale personale și politice deoarece aceste câștiguri ilicite facilitează buna funcționare a regimului său și îi păstrează docili pe acoliții săi.

Amenințarea de a submina finanțele UE prin acordarea unui vot de veto bugetului său a fost o speculație disperată din partea lui Orbán. Însă acest bluff ar fi trebuit să fie demascat. Din păcate, se pare că Merkel a cedat în fața extorsiunii ungare și poloneze.

În acest moment, pare clar că Merkel a ajuns la un compromis cu Orbán și liderul de facto al Poloniei, viceprim-ministrul Jarosław Kaczyński. Totuși, înțelegerea pe care Germania a făcut-o cu cele două state membre refractare ale UE constituie cea mai proastă soluție posibilă. Textul propunerii de compromis, care a fost divulgat și care va fi inclus în declarația de încheiere a ședinței Consiliului European din această săptămână, are trei deficiențe fundamentale.

În primul rând, declarația modifică substanța și intenția textului regulamentului care a fost convenit de instituțiile UE pe 5 noiembrie, slăbind în mod considerabil condiționalitatea statului de drept. Nici Comisia Europeană și nici Parlamentul European, ca să nu mai vorbim de guvernele naționale care au acordat o atenție deosebită integrității regulamentului în Consiliul European, nu ar trebui să se lase date la o parte în acest fel.

În al doilea rând, unele prevederi din înțelegere duc la întârzierea implementării condiționalității statului de drept cu până la doi ani. Aceasta ar fi o adevărată reușită pentru Orbán, deoarece ar întârzia orice acțiune posibilă până după următoarele alegeri parlamentare ungare programate în 2022.

Amânarea i-ar acorda suficient timp partidului lui Orbán, Fidesz, să modifice legile și prevederile constituționale ungare și i-ar permite lui Orbán să continue să redefinească ceea ce constituie “fonduri publice” în Ungaria, în moduri care fac posibilă canalizarea banilor obținuți în mod ilicit din instituții publice, în “fundații” private controlate de acoliții săi. Principala victimă a înțelegerii pe care se pare că Merkel a încheiat-o cu Orbán va fi populația Ungariei.

În ultimul rând, declarația propusă la summit este dovada modului în care Consiliul European își depășește autoritatea prin constrângerea capacității Comisiei Europene de a interpreta și de a acționa conform legislației UE convenite. Acesta este un precedent periculos deoarece reduce independența legală a Comisiei și poate să contravină Tratatului privind Uniunea Europeană, cel puțin ca spirit.

Înțelegerea, în presupusa ei formă, este urâtă și încalcă dorințele exprese ale Parlamentului European. Însă din cauza nevoii urgente de utilizare a fondului de redresare COVID-19 în valoare de 750 de miliarde de euro (909 miliarde de dolari), este posibil ca Parlamentul European să o aprobe.

Tot ceea ce pot să fac este să-mi exprim indignarea morală pe care probabil o resimt și cei care au crezut că UE este protectoarea valorilor europene și universale. De asemenea, vreau să avertizez că este posibil ca acest compromis să afecteze în mod serios încrederea câștigată cu greu de instituțiile Uniunii Europene prin crearea fondului de redresare.

George Soros is Chairman of Soros Fund Management and the Open Society Foundations. A pioneer of the hedge-fund industry, he is the author of The Alchemy of Finance, The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis of 2008 and What it Means, and, most recently, In Defense of Open Society.

Copyright: Project Syndicate, 2020.
www.project-syndicate.org

Păduri fără pază, expuse furturilor

0

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq trage un semnal de alarmă privind situația gravă în care se află suprafețe mari de pădure, din cauză că preluarea în pază a pădurilor neadministrate s-a blocat, ceea ce face ca din 2017 până acum să fie preluat în pază doar 33% din suprafața acestor păduri.

Peste 250 mii hectare de pădure nu au asigurate serviciile de pază și sunt expuse furturilor. Situația se poate agrava, statul are restanțe la plată și de 9 luni

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq atrage atenția asupra faptului că acțiunea de preluare în pază a pădurilor neadministrate a intrat în blocaj, din 2017 până în prezent fiind preluate în pază doar 33% din aceste suprafețe.

Practic avansul extrem de lent al preluării în pază a pădurilor neadministrate se datorează sabotajului acestei acțiuni de către stat, care nu decontează serviciile de pază, deși vorbim de sume modice pentru rezolvarea unei probleme stringente, pentru pădurile decretate unanim „de interes național și de siguranță  națională”. Încă din anul 2017 preluarea în pază a pădurilor neadministrate a fost identificată ca fiind o prioritate, estimându-se la acea vreme că aproximativ  385 000 ha nu au asigurate astfel de servicii, fiind expuse furturilor, unele având proprietari identificați, altele neidentificați ca urmare a lipsei succesiunilor și  cadastrului. 

Până la jumătatea anului 2019, din totalul de 385 000 ha, conform informării  Ministerului Mediului, au fost preluate în pază doar 126 000 ha, reprezentând  33% din aceste suprafețe! Mult mai grav este că Ministerul Mediului nu a decontat serviciile de pază a pădurilor efectuate de către ocoalele silvice – multe dintre ele ocoale  private – nici măcar la acest nivel minim, începând să înregistreze sistematic întârzieri care au crescut constant de la 3, apoi 6 luni, în prezent ajungându-se la întârzieri de 9 luni de zile, deși vorbim pe nivel național  de sume totale de 2-3 milioane euro, care să acopere cea mai urgentă problemă din punctul de vedere al pazei pădurilor și combaterii tăierilor ilegale!

Pentru preluarea în pază a „pădurilor nimănui”, rezultate în urma unui proces  de retrocedare haotic, în vidul instituțional și de reglementare de la începutul  anilor 1990, au fost introduse modificări ale Codului Silvic, prin Legea  175/2017. Efortul bugetar estimat pentru preluarea în pază a tuturor pădurilor neadmnistrate, la un cost mediu al pazei de 15 euro/ha, ar fi fost de doar 6 milioane euro/an, în condițiile în care statul deconta costul serviciilor de pază la  prețuri sub prețul pieței! Ocoalele silvice de stat și private s-au angajat cu bună credință în acest efort de preluare în pază a pădurilor neadministrate, practic  o muncă voluntară, în slujba interesului public!

Am ales această situație pentru a exemplifica diferenta între sloganurile și promisiunile de campanie electorală ale partidelor politice și situația agendei  reale a domeniului pădurilor și industriilor bazate pe lemn. În cadrul Forumului  Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei organizațiile profesionale și  cele patronale au punctat agenda reală a sectorului: Sistemul SUMAL este nefuncțional, în ciuda „dezvoltărilor” din ultimii 4 ani de zile.

 În cadrul Forumului s-a arătat:

– sistemul SUMAL 2.0 nu prevede norme simplificate pentru consumul propriu  al micilor proprietari – aproximativ 800.000 de proprietari. În lipsa acestor norme, paza și birocrația pentru a recolta 1-5 mc de lemn din suprafețele incluse  în fond forestier, dar și vegetație forestieră izolată sunt atât de costisitoare, încât este mai ieftin ca proprietarii să cumpere lemnul de pe piață! Practic este o lipsire de uzufructul pădurii prin suprareglementare.

– concomitent, sistemul SUMAL 2.0 urmărește circulația materialelor lemnoase și în prelucrarea lemnului, până la mangalul din benzinării și cofrajul din industria construcțiilor, conducând în mod artificial la peste 100.000 de utilizatori, cu costuri administrative uriașe, fără nicio eficiență în combaterea  tăierilor ilegale! Se ignoră și Regulamentul cadru european denumit generic EUTR, care prevede urmărirea provenienței legale și a trasabilității cu accent  pe prima punere pe piață a masei lemnoase! Adică acolo unde pleacă lemnul de la pădure, acolo se verifică proveniența legală și se combat tăierile ilegale, nu  prin stoc în timp  real la „depozitul de materiale lemnoase” de mangal din comerț!

– sistemul SUMAL 2.0 necesită testare și revizuire în urma testării, pentru a deveni funcțional și eficient în combaterea tăierilor ilegale!

– sistemul SUMAL 1.0 este funcțional din 2008, a fost upgradat succesiv și a devenit eficient în 2014 prin Radarul Pădurilor și 2016 prin Inspectorul  Pădurilor! Urmărirea GPS a transporturilor a fost pregătită pentru implementare  pe sistemul SUMAL 1.0 din 2016, deciziile de implementare a unui sistem complet nou – SUMAL 2.0 – doar au întârziat implementarea, cu 4 ani deja!

În cadrul Forumui Pădurilor s-a subliniat că pădurile gestionate durabil  și  resursa regenerabilă de lemn provenită din aceste păduri gestionate durabil au potențialul unic de a susține concomitent creșterea economică  sustenabilă și urmărirea obiectivelor Pactului Verde European, de neutralitate climatică până în 2050 și economie circulară  prin:

  • Sechestrarea de carbon și depozitarea acestuia în masa lemnoasă din păduri
  • Stocarea carbonului în produsele din lemn
  • Amprenta de carbon redusă prin substituirea materialelor neregenerabile cu lemnul.
  • Efectul de substituție al energiei pe bază de combustibili fosili, cu  reducerile de emisii echivalente.

Pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, în cadrul Forumului au fost prezentate principalele oportunități de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:

  • integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minim 1 milion locuințe din mediul rural
  • susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.
  • susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.
  • investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Comunitatea  Forestierilor – Fordaq solicită partidelor politice să identifice problemele din agenda reală a domeniului pădurilor și industriilor bazate pe  lemn prin consultări cu organizațiile patronale și profesionale din sector și să inițieze politici publice pornind de la aceste probleme reale, prin consultări reale, cu respectarea principiilor legale de transparență decizională.

Despre solidaritate și comunitate, în prima ediție a TEDxUniversityOfBucharest

0

Marți, 15 decembrie 2020, va avea loc prima ediție a TEDxUniversityOfBucharest, un eveniment public care își propune să ofere o platformă de discuții despre înțelegerea și promovarea diversității umane, despre dialog și comunitate și despre relațiile interumane în vreme de pandemie.

Evenimentul va debuta la ora 18:00 și va fi disponibil tuturor celor interesați sub formă de Live Stream atât pe pagina evenimentului, cât și pe conturile de Facebook și YouTube ale Universității din București.

Conceptul tematic al primei ediții TEDxUniversityofBucharest, Mind the Gap. Creating (Comm)Unity, accentuează diferențele dintre modul în care ne imaginăm o lume ideală, dreaptă, și drumul pe care îl avem de parcurs de la capacitate decizională la acțiune, în vederea atingerii acestui ideal.

O cultură incluzivă a diversității, pentru care comunitatea este epicentrul existenței noastre sociale, respectă indivizii în baza umanității lor împărtășite și propune o examinare critică a metodelor antrenate să identifice, mai întâi de toate, diferențele care există între oameni, între concepțiile lor despre ce înseamnă o viață bună, între aptitudinile și modurile fiecăruia de a fi.

Misiunea acestei prime ediții TEDxUniversityofBucharest este să exploreze aceste schimbări profunde, dar și modurile în care putem să rămânem alături de ceilalți în perioadele cele mai dificile. Cercetători, cadre universitare, activiști civici, jurnaliști și studenți din cadrul Universității din București vor oferi, în cadrul talk-urilor pe care le vor susține, perspective diferite asupra ideii de comunitate care, încă de la debutul pandemiei de COVID-19, a suferit schimbări majore:

  • Marian-Gabriel Hâncean, cercetător și cadru didactic universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, discută despre Puterea rețelelor sociale în răspândirea COVID-19;
  • Marian Rădună, creatorul inițiativei voluntare „Cumpărături la ușa ta” și vice-președinte Geeks for Democracy, discută despre ce înseamnă să fii Cetățean în fiecare zi;
  • Diana Vasile, președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, psihoterapeut, psiholog clinician și cadru didactic universitar, vorbește despre Puterea lui ”Nu Pot”;
  • Mircea Dumitru, profesor și cercetător în filosofie, director executiv al Comisiei Fulbright România-SUA, Președinte al Institutului Internațional de Filosofie, discută Despre dizabilitate și dreptate;
  • Anamaria Nicola, jurnalistă, cercetătoare și cadru didactic universitar în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, propune un talk despre Despre boală, empatie și infodemie;
  • Alex Cucu, informatician, specialist în Tech Accessibility și Tech Lead pentru organizația Amais, ne spune Cum creăm punți în construirea unei societăți incluzive;
  • Cătălina Olteanu, activistă de etnie romă, membră în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, discută despre Cum m-am bătut cu statistica și am ieșit învingătoare;
  • Robert Stredie, Președintele Ligii Studenților Români din Străinătate și absolvent al Universității din Manchester, propune un talk cu titlul Generația mea construiește.

„Ne-am propus ca, prin această primă ediție a TEDx, să deschidem o platformă de discuții despre câteva dintre cele mai relevante teme pentru România de astăzi, și anume înțelegerea și acceptarea diversității, întărirea solidarității umane în vremuri, iată, foarte dificile, precum și nevoia unui efort colectiv pentru o societate mai dreaptă.  E important să ne dăm seama că, deși foarte multe lucruri s-au schimbat din martie până acum, multe dintre experiențele mediate de tehnologie, de un ecran de computer nu sunt simple simulacre, ci experiențe care au o forță genuină, care ne pot insipira, emoționa, ne pot îndemna să fim proactivi atunci când ceilalți au nevoie de noi. De dorim ca TEDxUniversityofBucharest să reușească să facă toate aceste lucruri și să deschidă, astfel, noi căi de dialog pentru binele comun”, spune Mirabela Amarandei, curatorul evenimentului, Director de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul UniBuc și gazda acestei ediții.

De altfel, evenimentele organizate sub licență TEDx au rolul de a promova, într-o manieră accesibilă și inedită, ideile care au un potențial rol transformativ în viața unei comunități locale, care pot inspira audiența și care invită la reflecție pe marginea unor subiecte de actualitate. TEDxUniversityofBucharest reunește opt vorbitori cu povești de viață remarcabile, cercetători și activiști, profesioniști în domeniile în care acestea și aceștia activează.

Mai multe detalii despre prima ediție TEDxUniversityofBucharest pot fi accesate atât pe paginile de Facebook și Instagram ale evenimentului, cât și pe conturile de social media ale Universității din București: Facebook, YouTube și Instagram.

Despre TEDx, x= eveniment organizat independent

În spiritul ideilor care merită să fie cunoscute, TEDx este un program dedicat evenimentelor locale, organizate independent, care aduc laolaltă oameni pentru a împărtăși experiența de tip TED. În cadrul unui eveniment TEDx sunt combinate talk-uri TED și discursuri live cu scopul de a iniția discuții profunde și de a conecta participanții prin puterea ideilor. Aceste evenimente locale, organizate independent, cad sub incidența brandului TEDx, unde x=eveniment TED organizat independent. Conferința TED oferă o orientare generală pentru programul TEDx, însă evenimentele individuale TEDx sunt auto-organizate în baza unui set de reguli și prevederi.

Despre TED

TED este o organizație non-profit dedicată ideilor care merită răspândite, de regulă prin intermediul unor discursuri scurte (de 18 minute sau mai puțin) și de impact livrate de lideri ai lumii de azi. Multe dintre aceste discursuri sunt susținute în cadrul conferinței anuale TED care este organizată în Vancouver, British Columbia. Acestea sunt disponibile pe TED.com. Printre vorbitorii TED se numără Bill Gates, Jane Goodall, Elizabeth Gilbert, Sir Richard Branson, Nandal Nilekani, Philippe Starck, Ngozi Okonjo-Iweala, Sal Khan și Daniel Kahneman.

Între inițiativele TED se numără TED.com, locul în care sunt postate noi discursuri TED zilnic; Programul de Traducere TED, care furnizează subtitrări și transcrieri interactive pentru materialele TED; inițiativa educațională TED-Ed; premiul anual în valoare de milioane de dolari TED Prize; TEDx, platforma care oferă licențe pentru mii de persoane și grupuri care organizează evenimente locale, independente, în toată lumea; programele TED Fellows, menite să selecteze inovatori din toată lumea și să le amplifice impactul proiectelor remarcabile ale acestora.

Romsilva oferă la vânzare 40 de mii de pomi de Crăciun

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare 42.624 de pomi de Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice: 28.799 – specia brad, 13.825 – specia molid sau alte specii de rășinoase. Cei mai mulți provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii: 32.850 de bucăți; doar aproape 20% (9.774 de bucăți) provin din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările naturale cu o densitate excesivă.

Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei – înălțime până la 1,3 metri și ajung la 35 lei (TVA inclus) – înălțime între 2 și 3 metri; solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.

Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice. Persoanele fizice au prioritate la achiziționare. În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând pomi de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse suplimentar în prețul final de vânzare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva accentuează că „susține și promovează achiziționarea pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor putea fi replantați după sărbătorile de iarnă”.

În această perioadă, angajații Romsilva participă, ca în fiecare an, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră „la acțiuni de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu pomi de Crăciun”. Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național”.

Foto RNP Romsilva

Aurelia Costache, EY România, preia coordonarea serviciilor de automatizare inteligentă din regiunea EMEIA

0

Aurelia Costache este noul lider al serviciilor de automatizare inteligentă din cadrul EY EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa). Noua funcție este o recunoaștere a rolului strategic pe care l-a avut în promovarea soluțiilor de automatizare la nivel regional în ultimii cinci ani. Pe mai departe, Aurelia Costache va fi responsabilă cu extinderea acestor servicii la nivelul EMEIA.

În acest rol, îmi propun să promovez un cadru de colaborare pe bază de zone de expertiză în tehnologii de automatizare și Inteligență Artificială, pentru a asigura acces clienților la cele mai avansate soluții, care să susțină obiectivele strategice de afaceri în contextul de transformare pe care îl parcurgem, indiferent de zona geografică”, a declarat Aurelia Costache privind numirea sa în rolul de EY EMEIA Inteligent Automation Leader.

Sub conducerea Aureliei Costache, echipa de automatizare din România și-a câștigat poziția de lider regional, fiind implicată atât în proiecte de anvergură la nivel internațional, cât și în dezvoltarea de proiecte locale și în organizarea de evenimente de informare și educare a pieței (seria de conferințe anuale pe tema automatizării). Încă de la înființare, din 2016, Aurelia Costache a participat la dezvoltarea centrului de excelență EY pentru automatizarea proceselor, de la București, care servește atât piața locală, cât și pe cea globală în implementări de RPA, OCR, ML și chatbots, derulând peste 100 de proiecte în ultimii ani.

„În contextul COVID-19, necesitatea transformării a adus în prim plan digitalizarea, nu doar ca o alternativă la modelele tradiționale de business, ci ca imperativ de continuitate a activității pe piață. Așa cum am dezbătut și în a 5-a ediție a conferinței de automatizare, organizată în format virtual anul acesta la începutul lunii octombrie, valoarea pe termen lung a automatizării a devenit cu atât mai evidentă cu cât digitalizarea a depășit sfera zonei de business și a cuprins toate aspectele societății: serviciile de administrație publică, serviciile medicale, educația și industria de divertisment fiind doar câteva exemple”, a spus Aurelia Costache.

Aurelia Costache are o experiență de peste 22 ani în domeniul consultanței și o expertiză care acoperă industriile financiar-bancară și telecom. În prezent, Aurelia Costache ocupă și poziția de Partener și Lider al Departamentului de Consultanță, EY România.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Acest rol strategic, încredințat unuia dintre liderii noștri din România, reprezintă o realizare importantă pentru echipa locală, bazată pe eforturile susținute și pe angajamentul din ultimii ani de a avansa soluțiile de automatizare inteligentă la nivel regional și global. Prin această nouă structură, clienții EY din România vor putea beneficia mai rapid de accesul la resurse cu expertiză din EMEIA și EY Global și la soluții scalabile care să genereze valoare adăugată pe termen lung.

La nivel regional, EY EMEIA își consolidează echipa și resursele din sfera automatizării și a Inteligenței Artificiale, venind cu o abordare orientată pe valoarea pe termen lung pe care o pot adăuga soluțiile tehnologice. Tehnologia alături de oameni și de inovație reprezintă cei trei piloni principali ai strategiei globale NextWave prin care compania își propune să sprijine companiile în procesul de integrare a transformării digitale în strategia de dezvoltare pe termen lung.

Se schimbă tratamentul fiscal al facturilor neîncasate – ștergerea datoriei se deduce integral, dar recuperarea ei este penalizată

Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Societățile comerciale care se confruntă cu probleme la încasarea facturilor vor beneficia, de anul viitor, de o îmbunătățire a condițiilor în care își pot deduce pierderile provenite din creanțele neîncasate de la clienți. Este vorba de o relaxare a prevederilor fiscale, ce ar urma să intre în vioare de la 1 ianuarie 2021 și care oferă posibilitatea deducerii integrale a provizioanelor constituite pentru clienții rău-platnici, față de plafonul de 30% impus în prezent. Pentru deducerea integrală, rămân însă în vigoare o serie de condiții: creanța să fie mai veche de 270 de zile, să nu fie garantată și să nu fie asupra unei persoane afiliate.

Măsura, solicitată de multă vreme de mediul de afaceri, este bine-venită în special în contextul pandemiei de COVID-19, când tot mai multe firme se confruntă cu întârzieri la încasarea facturilor. În același timp, este de menționat faptul că, pentru facturile emise și neîncasate, furnizorul plătește la stat taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe profit din propriile fonduri.

Această modificare va duce la diminuarea poverii fiscale pentru societățile comerciale afectate de problemele financiare ale clienților lor. În plus, acestea vor fi stimulate să se comporte prudent și să se protejeze față de riscul de neîncasare, prin constituirea de provizioane din timp și la o valoare cât mai apropiată de cea a creanței restante,  pentru prezentarea unei imagini corecte a situațiilor financiare. Totodată, posibilitatea de a diminua impozitul de plată cu 16% din valoarea provizionului este menită să compenseze efectul negativ generat de neîncasarea facturilor în fluxurile de numerar.

Restricțiile fiscale impuse la vânzarea creanțelor, încă în vigoare

Această modificare a Codului fiscal este de apreciat, însă rămâne deschisă o altă „rană” veche, și anume o prevedere care reduce accesul companiilor la finanțare prin operațiuni de tip factoring. Este vorba de limitarea deducerii pierderilor din cesiunea de creanțe la un plafon de 30%. Dacă o creanță este vândută, de exemplu, la un sfert din valoarea ei nominală, diferența de 75%, considerată pierdere, nu este deductibilă integral, ci doar în proporție de 30%. Astfel, pentru a recupera 25% din valoarea creanței, creditorul va trebui să suporte, pe lângă pierderea comercială de 75%, și un cost fiscal de aproape 9%, reprezentând partea din pierdere care nu poate fi dedusă fiscal în acest exemplu.

Cu alte cuvinte, deductibilitatea integrală a provizioanelor pentru facturile neîncasate este favorabilă, dar incompletă. Practic, dacă un creditor decide să renunțe la  o creanță, beneficiază de deducerea integrală a pierderii, dar dacă vrea să recupereze o parte, trebuie să scoată bani în plus „din buzunar”.

Efectele negative ale acestei neconcordanțe în tratamentul fiscal se vor vedea cu adevărat în special anul viitor, când multe companii care vor avea nevoie să apeleze la operațiuni de finanțare a fluxurilor de numerar pentru facturi neîncasate vor constata că trebuie să suporte un cost fiscal semnificativ. În plus, această limitare va afecta și băncile comerciale, care se vor confrunta cu credite neperformante în creștere după expirarea moratoriului (posibilitatea amânării plății ratelor).

Este de remarcat și faptul că tratamentul din legislația românească este foarte restrictiv prin comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Conform unei analize comparative Deloitte, majoritatea covârșitoare a statelor membre acordă deductibilitate integrală pentru pierderile înregistrate de către instituțiile de credit ca urmare a vânzării de creanțe rezultate din credite neperformante, iar celelalte pun anumite condiții și limitări, dar mai puțin restrictive decât cele din în România.

Așadar, modificările aduse recent Codului Fiscal, îndelung așteptate de mediul de afaceri, sunt binevenite, însă insuficiente, în condițiile în care anul viitor se anunță unul mai dificil, iar probabilitatea să ne confruntăm cu o majorare a nivelului creanțelor neîncasate și a creditelor neperformante este în creștere.

Studiu UAIC: Sustenabilitatea a devenit o tema de preocupare pentru antreprenorii români din regiunea Moldovei

Managementul companiilor românești începe să acorde o atenție din ce în ce mai mare sustenabilității în strategiile de dezvoltare a afacerilor. Preocuparea cu privire la impactul asupra mediului și societății devine o temă de mare interes. Totuși în ceea ce privește deciziile de investiții bazate pe factorii de mediu, sociali sau de guvernanță corporativă (factorii ESG: environmental, social and governance) procesul este mai lent pentru alinierea strategiilor de investiții cu o viziune în care companiile au activități sustenabile.   

Institutul de Guvernanță Corporativă și Sustenabilitate (CORP) din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași a derulat în perioada august-octombrie 2020, în parteneriat cu Eastern Marketing Insights, o cercetare dedicată identificării trendurilor, priorităților și provocărilor întâmpinate de companiile din Regiunea Nord-Est cu privire la practicile acestora privind sustenabilitatea afacerilor.

Lumea se schimbă iar mediul de afaceri odată cu ea. Este important ca managerii români să înțeleagă faptul că modificarea culturii organizaționale și includerea principiilor de sustenabilitate în procesele de afaceri și investiționale va contribui la crearea de avantaje competitive semnificative iar pe termen lung, aceste eforturi pot duce la crearea de noi oportunități, la creșterea profitabilității și a brandului – a declarat Marius Alexa – profesor asociat al UAIC și coordonator al cercetării.

Cercetarea a vizat companii cu o cifra de afaceri de minim 100.000 EUR și a fost realizată pe bază de chestionar auto-administrat. 

48% dintre participanții la studiu își desfășoară activitatea în județul Iași, 14,3% în județul Bacău, 12,2% în județul Suceava, restul de 25,5 % în Botoșani, Suceava și Vaslui. În ceea ce privește cifra de afacere a companiilor include în cercetare, 31,6% dintre respondenți au avut la finalul anului 2019 o cifră de afaceri între 1.000.000 și 5.000.000 euro. 

Din punct de vedere al numărului de angajați, cei mai mulți respondenți (64,3%)  au între 10 și 49 de angajați.

În ceea ce privește sectorul de activitate al companiilor participante la studiu, primele trei categorii sunt următoarele: 21,4% își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare, 15,3% în construcții și 11,2% în comerț.

Majoritatea participanților la sondajul propus de Institutul de Guvernanță Corporativă și Sustenabilitate (CORP) au declarat că sunt preocupați într-o mare măsură (39,8%) și foarte mare măsură (34,7%) de impactul pe care compania îl are asupra mediului înconjurător. 38,9 % dintre respondenți au declarat că sunt preocupați într-o mare măsură de impactul pe care îl aduc în comunitate, la nivel social, iar 31,6% sunt preocupați într-o foarte mare măsură de aspectul social.

O proporție de 22,4% dintre companii participante la studiu au declarat că întocmesc rapoarte de natura non-financiara de tipul impactului activităților la nivelul comunității locale, la nivel social, în general și 14,3% rapoarte de natură non-financiara de tipul impactului activităților asupra mediului pe care le pun la dispoziția autorităților publice. 

Principiile de sustenabilitate reprezintă o prioritate pentru companiile implicate în sondaj astfel:

  • În managementul operațiunilor: într-o foarte mare măsură (42,7%), în mare măsură (44,8%), într-o măsură nici mare nici mică (11,5%)
  • În strategia de business: într-o foarte mare măsură (39,6%), în mare măsură (47,9 %), într-o măsură nici mare nici mică (10,4%)
  • În fundamentarea investițiilor: într-o foarte mare măsură (33,3%), în mare măsură (46,9%), într-o măsură nici mare nici mică (16,7%).

Iar includerea acestor principii sunt o prioritate foarte mare: în managementul operațiunilor 36,7% , în strategia de business 37,8 și în fundamentarea investitiilor 28,6%. 

Fiind întrebați managerii în ce măsură îi preocupă anumite aspecte (pe care le voi enumera mai jos), au răspuns astfel: 

  • Respectarea dreptului omului la nivelul societății: 63,3% sunt foarte preocupați
  • Etica de afaceri: 56,1 % dintre ei sunt foarte preocupați
  • Distribuirea corectă a câștigurilor la nivelul societății: 46,9% dintre respondenți sunt foarte preocupați
  • Reducerea consumului de apă: 39,8% dintre cei intervievați sunt preocupați într-o mare măsură
  • Alinierea cu politicile publice de sustenabilitate: sunt preocupați într-o mare măsură în proporție de 41,8%
  • Schimbările climatice îi preocupă într-o mare măsură pe 35,7% dintre participanți, iar pe 30,6% dintre ei îi preocupă foarte mult acest subiect
  • Promovarea femeilor la locul de muncă îi preocupă într-o mare măsură pe 35,7% din respondenți
  • Economia circulară: 50,0% dintre cei care au răspuns la acest sondaj sunt preocupați de acest aspect într-o proporție mare
  • Incluziunea grupurilor vulnerabile este o preocupare mare pentru 36,7% din cei prezenți la sondaj

Cei mai importanți 3 factori ESG (factori de mediu, sociali și de guvernanță) pe care îi au în vedere respondenții sunt: 

  • Sănătatea și siguranța locului de muncă (74,5%)
  • Transparența decizională (48,0%)
  • Conduita etică (39,8)

Per ansamblu 40,8% dintre firmele implicate în sondaj afirmă că sunt într-o mare măsură orientate spre sustenabilitate, iar 37,8% afirmă că această orientare este într-o măsură nici mare nici mică.

Iar la întrebarea ”Per ansamblu, pe parcursul ultimului an, în ce măsură considerați că firma dvs. a dovedit eficiență în a implica părțile interesate (stakeholderi)  în strategia și activitățile sale?” participanții la sondaj au răspuns astfel: 

  • Într-o foarte mare măsură (17,3%)
  • Într-o mare măsură (31,6%)
  • Într-o măsură nici mare, nici mică (35,7%)
  • Într-o mică măsură (11,2%)
  • Într-o foarte mică măsură  (4,1%)

Studiul complet poate fi descărcat de la adresa: https://corp.finante.ro/noutati/raport-de-cercetare-sustenabilitatea-afacerilor/ 

Acesta este primul studiu de amploare realizat în rândul companiilor din Regiunea Nord – Est și rezultatele  acestuia vor fi puse la dispoziția instituțiilor, companiilor, mediului academic și a altor părți interesate pentru a facilita strategii de adaptare a companiilor și elaborarea de politici publice conforme cu obiectivele de dezvoltare durabilă urmărite de România.

Rata anuală a inflației s-a diminuat

0

Rata anuală a inflației a coborât la 2,1% în luna noiembrie a acestui an, de la 2,2% în octombrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,81%, serviciile cu 2,77%, iar mărfurile nealimentare cu 0,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

„Prețurile de consum în luna noiembrie 2020 comparativ cu luna noiembrie 2019 au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 1,7%, scrie Profit.ro.
Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de 2,1% la sfârșitul acestui an, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară, și de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflației, scrie Agerpres.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,3 miliarde de lei

0

Ministerul Finanțelor a emis titluri de aproape 1,3 miliarde de lei prin două emisiuni pe piața internă, pe o cerere importantă din partea investitorilor și la randamente în scădere, conform Profit.ro.

De asemenea, suma împrumutată a fost cea din prospect, la un randament mediu de 2,37% pe an, în scădere față de randamentul de 2,53% obținut luna trecută la același tip de împrumut.

Obligațiunile cu scadența în iunie 2026 au atras oferte de 1,1 miliarde de lei la un prospect de 600 de milioane de lei. Executivul a emis obligațiuni de 781 de milioane de lei la un randament mediu de 2,96%, în scădere față de 3,01% la jumătatea luni noiembrie. Dobânzile au fost în scădere începând cu această primăvară, după un șoc inițial al crizei COVID 19, potrivit sursei amintite.

Banca centrală a redus dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1,5% în acest an. Până în noiembrie Guvernul a împrumutat din piață 138,4 miliarde de lei, inclusiv din cele externe, la care se adaugă un împrumut de 3 miliarde de euro de la Comisia Europeană.