Înalta Curte repune inspecția fiscală în termenul legal. Avocații Radu și Asociații au contribuit la obținerea deciziei

0

O regulă nouă în materia inspecției fiscale a fost impusă zilele acestea de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ): baza de calcul a impozitului pe profit se determină la momentul efectuării tranzacțiilor de către contribuabil, acesta fiind momentul de la care ar trebui să curgă termenul de prescripție pentru inspecția fiscală. Cu alte cuvinte, contribuabilii vor beneficia de anularea controlului pentru o perioadă anterioară, de un an. Avocații Radu și Asociații SPRL au contribuit la clarificarea speței/ cauzei, prin redactarea unui Memoriu amicus curiae, prin care și-au exprimat poziția în sensul celor reținute de ÎCCJ.

Decizia Înaltei Curți pune capăt unei îndelungate dispute cu privire la interpretarea prevederilor vechiului Cod de procedură fiscală referitoare la perioada maximă în care un contribuabil poate fi supus unei inspecții fiscale. Începând cu anul 2003, constant, ANAF a interpretat în mod abuziv instituția prescripției extinctive, realizând inspecții fiscale prin care verifică o perioadă fiscală retrospectivă de șase ani, cu un an în plus față de termenul maxim de prescripție. ANAF se baza pe o interpretare particulară a modului de calcul al termenului de prescripție, calculând de la momentul depunerii declarațiilor fiscale, nu de la momentul efectuării tranzacțiilor.

Această corecție a interpretării eronate a ANAF are acum un efect de bumerang, întrucât toate inspecțiile finalizate cu acte de impunere, respectiv cele în curs de soluționare sau cele care urmează să înceapă în anii 2020 și 2021 și care vizează baze de impunere pentru care termenul maxim de 5 ani a fost împlinit, trebuie anulate, Înalta Curte stabilind ca fiind nelegal anul suplimentar controlat de  ANAF. Practic, contribuabilii beneficiază de ștergerea controlului pentru o perioadă fiscală anterioară, de un an. Eliminarea sau excluderea de la control a respectivei perioade fiscale se face datorită intervenirii prescripției, fără a se mai analiza dacă din perspectiva material-fiscală respectivul contribuabil datora sau nu obligații suplimentare.

Nota de plată pentru bugetul de stat, în acest context, va fi una semnificativă. Având în vedere faptul că practica ANAF de a controla 6 ani în loc de 5 vizează perioada 2003 – 2020 (timp în care a fost în vigoare vechiul Cod de procedură fiscală), decizia ÎCCJ poate viza chiar două inspecții fiscale consecutive pentru același contribuabil, cu sancțiunea excluderii anului suplimentar controlat în mod nelegal de către ANAF. 

Consultând Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2019, constatăm că Fiscul declară o sumă de 4.707 milioane de lei, bani reprezentând obligații fiscale suplimentare obținute de la contribuabili persoane juridice ca urmare a activității de inspecție fiscală. Presupunând că doar 40% dintre aceste creanțe fiscale suplimentare ar veni din zona impozitului pe profit, putem realiza dimensiunea efectelor deciziei ÎCCJ.

În sprijinul soluționării recursului în interesul legii, care a dus la decizia Înaltei Curți, Radu și Asociații SPRL a formulat Memoriul amicus curiae (un document elaborat de cineva care nu este parte în speța respectivă, dar care are expertiză în vederea justei ei soluționări – n.a.). În cadrul acestuia, a detaliat interpretarea potrivit căreia, în ceea ce privește impozitul pe profit, constituirea bazei de impozitare are loc la momentul producerii faptului generator, respectiv, a împrejurărilor ce creează elementele care intră în componența bazei de impozitare. Unica interpretare în acord atât cu principiile fiscale, cât și cu realitatea economică și juridică la care este expus în mod constant contribuabilul, este aceea că termenul de prescripție a dreptului organului de a stabili și determina obligația fiscală datorată se împlinește în termen de 5 ani și începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a constituit baza de impunere care a generat creanța fiscală.

Este de menționat, însă, că, în practica recentă a ÎCCJ, interpretarea confirmată prin decizia pronunțată zilele acestea fusese deja exprimată. Astfel, chiar la începutul acestui an, echipa de avocați a Radu și Asociații SPRL a asistat cu succes unul dintre principalii actori din domeniul rețelelor de date, obținând anularea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a actului de control emis de ANAF, cu încălcarea prescripției dreptului de a stabili creanțe fiscale. La momentul respectiv, ÎCCJ confirma teza susținută de Radu și Asociații SPRL, în sensul că baza de impozitare se naște prin efectuarea tranzacțiilor de către contribuabil, iar nu prin depunerea declarațiilor fiscale.

Nu putem, totuși, să nu remarcăm că acest recurs în interesul legii vine destul de târziu, dat fiind faptul că începând cu 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare Noul Cod de procedură fiscală, care a schimbat modul de calcul al acestui termen de prescripție. Astfel, după ce timp de 16 ani contribuabilii au fost supuși unui control pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută de lege, ANAF ar fi încetat oricum în anul 2021 practica sa abuzivă.

***

Despre Radu și Asociații SPRL

Radu și Asociații SPRL este o societate de avocați ce oferă servicii juridice complete, care includ atât servicii de consultanță juridică cât și asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată, având o practică importantă de controverse și dispute fiscale.

Radu și Asociații SPRL este membră a societăților din grupul Ernst & Young Global Ltd și face parte din rețeaua globală EY Law, aflată în plină expansiune, în cadrul căreia lucrează peste 2400 de avocați în mai mult de 80 de țări. Experiența noastră a fost recunoscută de piață și de publicații internaționale. Chambers Global 2019 a recunoscut practica noastră de Corporate/M&A în timp ce Chambers Europe 2019 și 2020 au plasat practica noastră de Controverse și Dispute Fiscale pe banda 1. Totodată, The Legal 500 Europe, Middle East and Africa 2019 și 2020 au premiat practica noastră de Drept Comercial, Drept Societar și M&A, ediția 2020 plasând practica de Controverse și Dispute Fiscale pe poziția 1.

Sprijinirea IMM-urilor pentru depășirea crizei provocate de pandemie

0

ConsiliulNaționalalÎntreprinderilor private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de propuneri pornind de la Ordonanța de urgență a guvernului nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, ordonanță supusă aprobării Parlamentului. CNIPMMR reamintește că ordonanța „are ca scop sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care s-au confruntat pe perioada declarării stării de urgenţă cu probleme determinate fie de lipsa consumatorilor, caz în care activităţile IMM-urilor au fost puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, fie de faptul că activităţile desfăşurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanţe militare pe perioada declarării stării de urgenţă sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă, măsuri ce au condus la un blocaj al acestor activităţi economice la nivel național”.

Făcând o prezentare a situației actuale, CNIPMMR arată:

„1.Punctajul acordat indicatorului RIR – Considerăm că punctarea unui astfel de indicator nu va aduce un plus de valoare proiectelor finanțate, ci va genera o avalanșă de proiecte care vor arata bine pe hartie dar fără bază în practică. Acest argument este dublat şi de faptul că nu există penalităţi în evaluarea sau implementarea proiectului pentru crearea unui indicator cu valoare nerealistă. În plus, punctul c) al Anexei 4 avantajează firme existente cu profit mare și posibilitate mare de cofinanțare iar microintreprinderile şi firmele mici nu vor putea obtine un punctaj mare. (a se vedea Anexa)

2. Omiterea introducerii în lista codurilor CAEN eligibile a unor activităţi economice afectate indirect de măsurile de prevenire a răspândirii virusului Covid-19. Menţionăm că au fost şi sunt în continuare activităţi economice afectate indirect de măsurile restrictive impuse de Guvern care fac dovada reducerii cifrei de afaceri, chiar dacă acestea nu au fost menţionate în actele normative privind instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu.

3. Probleme practice de aplicare a ordonanţei:

– închiderea aplicaţiei de eliberare a certificatelor de urgență emise de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe data de 15.09.2020, aceeaşi data la care a fost lansată aplicaţia de preînscriere în vederea accesării celor 3 măsuri de finanţare, face împosibilă accesarea finanţării de către firme care încă aşteaptă publicarea datei lansării schemelor de finanţare, precum şi adoptarea modificărilor propuse în Parlament

– proiectele de acte normative care propun modificarea OUG nr.130/2020

  1. În Parlament, se află în dezbatere proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei care prevede atât modificarea grilei de punctaj cât şi introducerea de noi coduri CAEN eligibile;
  2. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a fost pus în dezbatere publică, în data de 16.09.2020, un proiect de modificare a OUG 130/202 care modifică grila de notare, astfel:

«a) Criterii de evaluare a rentabilităţii proiectelor de investiţii (RIR) – 25 puncte

  Indicatori economico-financiari:

  • RIR: < 5%-25 puncte

  • RIR: ≥ 5,01% şi < 7,5% – 15 puncte

  • RIR: ≥ 7,51%-10 puncte

(…)

   c) Raportul dintre cuantumul grantului solicitat şi profitul operaţional înregistrat înanul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare – 30 puncte

  • ≤ 3-30 puncte

  • > 3 şi ≤ 4-15 puncte

  • > 4-5 puncte

În cazul în care aplicantul nu a înregistrat profit operațional în anul fiscal anterior, va fi punctat cu zero puncte.»

Acest lucru generează nesiguranţă în rândul antreprenorilor cu privire la condiţiile de acordare a finanţărilor.

  • Termenul scurt prevăzut în OUG 130/2020 pentru semnarea contractelor de finanţare.

Conform schemei de ajutor de stat – Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial în data de 11.09.2020, contractele de finanţare trebuie semnate până la data de 31.12.2020, termen ce pare greu de respectat având în vedere etapele parcurse până în acest moment”.

Pe această bază, CNIPMMR propune:

„1. Eliminarea indicatorului RIR

2. O grilă de evaluare revizuită pentru proiectele de investiții

CNIPMMR propune o grilă de evaluare (conform Anexei) pentru evaluarea proiectelor de investiții finanțate care permite o selecție mai riguroasă și justă a proiectelor ce urmează a fi finanțate prin această măsură, fiind evaluați indicatori economico-financiari ai întreprinderilor, atât în trecut, cât și în dinamică (prin previzionarea acestora după finalizarea proiectelor de investiții).

3. Extinderea codurilor CAEN eligibile pentru grantul capital de lucru

Propunem extinderea listei de domenii de activitate / coduri CAEN rev. 2 eligibile pentru finanțările de tip capital de lucru (conform Anexei) sau pentru a nu exclude vreo activitate economica afectata direct sau indirect de masurile aplicate pentru limitarea pandemiei, propunem sa se dea dreptul tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii afectate să acceseze acest grant cu exceptia celor care îşi desfăşoară activitatea sub unul dintre codurile CAEN care nu pot beneficia de ajutoare de stat, conform art. 1 alin. (3) din Regulamentul UE nr. nr. 651/2014.

4. Punerea în aplicarea a ordonanţei cu modificările şi completările introduse de Parlament”.

Leonardo Badea (BNR): Piața de capital locală este una din oportunitățile de dezvoltare a României

0

Leonardo Badea (BNR): Finanțarea prin piața de capital locală, devenită piață emergentă secundară, este una din oportunitățile de dezvoltare a României

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Promovarea efectivă a pietei de capital din România la statutul de piață emergentă secundară de către agenția de evaluare financiară FTSE Russel este rezultatul efortului meritoriu din ultimii ani al întregii comunități locale implicate în dezvoltarea sa.

Efectele sunt atât directe (includerea unor companii într-o serie de indici internaționali urmăriți de o clasă mai importantă de investitori comparativ cu cei prezenți până acum pe piața noastră), dar mai ales indirecte, de natură reputațională și cu implicații structurale pe termen lung.

Cu precădere în contextul actual în care toate economiile se află în competiție acerbă pentru finanțare, intrarea efectivă într-o categorie superioară a piețelor de capital echivalează cu o ancoră suplimentară în sprijinul procesului de integrare financiară și convergență europeană, precum și pentru îmbunătățirea accesului la capitalul extern. Dobândirea statutului de piață emergentă secundară de capital crește atractivitatea pentru investitorii străini a instrumentelor financiare emise local, lucru de care vor beneficia deopotrivă segmentul privat al economiei cât și emitenții de obligațiuni din sectorul public sau atât de necesarele parteneriate public-private.

Cu cât economia românească se va deschide mai mult către finanțarea prin piața de capital, cu atât beneficiile statutului nou dobândit de aceasta vor fi mai însemnate iar transformările pozitive vor fi mai vizibile. Pasul pe care piața de capital din România îl face acum are premisele de a facilita efortul de relansare economică și pe cel de modernizare a țării, dacă tot mai mulți antreprenori și administrații locale vor avea curajul și ingeniozitatea de a transforma ideile lor de dezvoltare în proiecte economice fezabile, transparente, cu un sistem solid de guvernanță și prin care să ofere un parteneriat atractiv pentru investitorii pe piața de capital.

În opinia mea, finanțarea prin piața de capital locală, devenită astăzi piață emergentă secundară, este una din marile oportunități de dezvoltare a României în viitorul apropiat și mediu, alături de finanțarea prin fondurile europene”.

Programe de educație prin parteneriat cu comunitatea de afaceri

0

În condițiile actuale de funcționare a activității din școli și licee, organizația Junior Achievement (centenară, de 27 de ani în România) oferă gratuit programe adecvate în sistem hibrid pentru educație antreprenorială, educație financiară, orientare profesională, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și cu comunitatea de afaceri:

– resurse interactive adaptate educației în sistem hibrid adresate profesorilor indiferent de disciplină și de nivel – programe de educație antreprenorială, educație economică, educație financiară, educație pentru orientare profesională, educație pentru sănătate, educație STEM, dezvoltarea abilităților de viață prin metode learning by doing, project based, în sistem blended learning/hybrid learning

– programe internaționale gratuite, aprobate și recunoscute, traininguri de specialitate pentru utilizarea soluțiilor de predare în sistem hibrid Microsoft Teams, Google Classroom, platforme educaționale și de acces la platforma LMS JA Inspire™ cu materiale didactice și resurse 

– kituri complete pentru toate programele, cu manuale pentru elevi, ghiduri pentru profesori, teste, formulare de evaluare, fișe pentru activități, certificate pentru profesori și elevi, acces la platforma Learning Management System JA Inspire™, traininguri și consultanță pentru profesori, inclusiv pentru predarea în sistem hibrid a materiilor obișnuite, acces la ore metodice, implementare pentru activități extracurriculare, cerc, școală după școală, Școala altfel, curriculum la decizia școlii

– acces la competiții și evenimente naționale și internaționale prin care elevii și profesorii pot beneficia de premii și burse, iar școlile, de finanțare pentru dotări  

– interacțiune cu tineri și cadre didactice din rețeaua JA globală (40 de țări în Europa și peste 100 în lume).  

Junior Achievement informează că pentru înscriere „profesorii interesați trebuie doar să consulte broșura educațională, disponibilă la https://jar.ro/brosura, să își deschidă un cont de profesor pe platforma https://jaromania.org/hub, iar apoi, din cont, profesorii să încheie, cu aprobarea școlii, un acord pentru implementarea programelor Junior Achievement. Odată semnat acest acord, programele devin disponibile imediat în contul de profesor, iar manualele tipărite ajung la clasă în câteva zile”.  

Magazin pentru testarea tendințelor de dezvoltare Profi

0

Rețeaua de retail Profi (între cei mai mari angajatori privați din România, cu 21.000 de salariați în peste 1300 de magazine) a lansat un magazin al viitorului la Ploiești: magazinul concept, definit ca „loc de testare pentru tendințele de dezvoltare Profi. Ceea ce se va dovedi viabil în acest magazin în privința modului de lucru, a sortimentului, uniformelor și așa mai departe, urmează să fie apoi reprodus și la alte unități din cadrul rețelei”.

Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, subliniază: „De 20 de ani, Profi crește neîncetat deoarece își schimbă permanent modul de operare, învățând din fiecare nouă experiență, adaptându-se și chiar anticipând nevoile consumatorului, aflate și ele în continuă schimbare. Implementăm în toate noile magazine ceea ce am testat și s-a dovedit că funcționează, ca de exemplu aranjamentul magazinelor, politica de prețuri, procesele de lucru cu personalul, felul în care expunem produsele și multe altele. Astfel ne formăm propriul nostru model de operare”.

Noul logo conține textul „zilnic prețuri mici”, care descrie noua politică agresivă de prețuri a rețelei, în ton cu cerințele consumatorilor. Sunt încorporate cele mai reușite experiențe de până acum. Ce a funcționat sub așteptări a fost înlaturat, în timp ce peste 1300 de produse împrospătează sortimentul noului magazin: gama de produse bio a crescut considerabil, produsele locale sunt mult mai bine reprezentate etc. Magazinul este organizat pe zone care răspund  misiunilor de cumpărare luate în calcul de Profi: convenience (pentru cumpărătorul grăbit), zona fiiGO (marcată de o oiță năzdrăvană, cu ofertă de produse preambalate, panificație coaptă în magazin, coffee corner cu hot-dog, grilluri, sandvișuri, pizza, fresh-uri, cafea, prăjituri, înghețată produsă pe loc), zonă de legume, fructe, produse nealimentare, zona proximitate/stock-up și top-up. Produsele sunt expuse mai vizibil, bine luminate și accesibile, culoarele sunt mai aerisite, casele de marcat, mai multe. Magazinul concept poate fi replicat în oricare dintre formatele rețelei: supermarket Profi – magazinul cu cea mai mare suprafață și cu cel mai mare număr de produse; Loco – magazinul cu sortiment adaptat pentru zone din afara marilor aglomerări urbane; City – magazinul urban de dimensiuni relativ mici, de la colțul blocului.

Limitarea interacțiunii impune regândirea strategiei de piață și a forței de vânzări în industria farma. Numărul de reprezentanți medicali ar putea scădea cu 10% până la 30%

0

_________________

Ruxandra Târlescu,
Partener PwC Romania (foto)

Până acum șase luni, majoritatea interacțiunilor dintre medici și companiile farmaceutice erau face to face și implicau adesea călătorii de sute de kilometri. Măsurile de distanțare socială și izolare impuse de pandemia COVID – 19 au schimbat modul de desfășurare a lucrurilor,  restricționând evenimentele și conferințele tradiționale, accesul în spitale și contactul direct cu medicii. A crescut astfel presiunea pe vânzările companiilor farmaceutice care trebuie să-și regândească forța de vânzări și strategia de punere pe piață sau promovare a produselor utilizând o interacțiune tot mai digitală.

Una dintre principalele consecințe ale limitării interacțiunilor directe cu medicii va conduce în mod inevitabil la o reducere a forței de reprezentanți medicali. Potrivit sondajului ”Pharma companies’ route to a Digitized go-to-market model – Drumul companiilor farma spre o strategie de piață digitală” , această reducere va fi în medie cu 10-30%. Companiile vor fi mai mult sau mai puțin afectate, în funcție de portofoliul pe care îl dețin. Astfel, companiile fără portofoliu de produse folosite în tratarea COVID-19 sau cu portofoliu de produse care înregistrează scăderi semnificative în această perioadă și-ar putea reduce forța de reprezentanți medicali cu până la 30% în următorii ani. În schimb, pentru companiile care produc medicamente și terapii de specialitate căutate în această perioadă scăderea ar trebui să fie sub media industriei.

În ceea ce privește zona de digital, furnizorii de servicii de asistență medicală au adoptat la scară largă canale digitale pentru interacțiunea cu pacienții în perioada stării de urgență și de alertă, iar această tendință va continua și pe viitor. Astfel, companiile farmaceutice trebuie să țină pasul cu furnizorii de servicii de asistență medicală din ce în ce mai avansați digital pentru a nu pierde avantajul pe o piață intens competitivă și cu o creștere rapidă și li se recomandă să redirecționeze echipele de vânzări către activități digitale, inclusiv să investească în îmbunătățirea abilităților digitale pentru reprezentanții medicali.

Cum ar putea arăta viitorul model de punere pe piață a produselor?

Este de așteptat ca viitorul model de punere pe piață a produselor să aibă la bază trei caracteristici cheie: digital, mai țintit și mai eficient. Pentru a-și consolida poziția, companiile trebuie să integreze interacțiunea face to face cu canale digitale foarte bine puse la punct. Acestea includ „push marketing” optimizat, în care un produs este promovat în mod activ către medici, sporind înțelegerea acestora asupra medicamentului și probabilitatea prescripției și „pull marketing”, unde medicii caută mai multe informații despre produs de la reprezentanții medicali decât pe alte canale.

Digitalizarea va permite companiilor farmaceutice să valorifice modul în care COVID-19 a crescut brusc utilizarea canalelor digitale de către furnizorii de servicii medicale, cum ar fi paneluri online de experți și platforme dedicate pentru a obține și a partaja informații. Luate împreună, aceste tendințe digitale oferă un potențial imens de piață pentru companiile farmaceutice, cu condiția să construiască o strategie de piață potrivită.

Care este impactul COVID-19 asupra digitalizării asistenței medicale – Opinia medicilor germani

În iunie, Strategy &, parte a rețelei PwC, a chestionat 100 de medici din Germania cu privire la principalele provocări cu care s-au confruntat înainte de pandemie și în timpul crizei COVID-19 și la ce se așteaptă în următoarele 12-18 luni, după primul val de infecție.

Trei sferturi (76%) spun că cele mai mari provocări în timpul crizei COVID-19 au fost respectarea reglementărilor stricte de igienă și menținerea distanțării sociale. Privind în perspectivă, majoritatea consideră că acest „nou normal” cu interacțiuni limitate față în față cu pacientul va continua, iar 61% prezic că nu vor mai reveni la modurile de lucru pre-pandemice în următoarele 12 – 18 luni, având în vedere continuarea distanțării sociale și teama generală de virus. Între timp, efectele secundare ale COVID-19 pentru medici au inclus întârzieri în diagnosticarea unor boli critice precum cancerul (42%) și amânarea unor tratamente pentru afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă (41%).

De asemenea, 74% dintre respondenți anticipează mult mai puține vizite din partea reprezentanților medicali în următoarele 12-18 luni, comparativ cu perioada pre-pandemică. Aproximativ o cincime se așteaptă la o reducere a vizitelor cu până la 50%.

În concluzie, pandemia COVID-19 a schimbat fundamental modul de funcționare a industriei farmaceutice și în acest context companiile trebuie să fie agile și inovative pentru a se adapta la noua realitate.

PREMIERĂ – ROMÂNIA ÎNTRE FINALISTELE CAMPIONATULUI MONDIAL DE PAELLA

0

România, calificată pentru prima dată pe tabloul final al  Campionatului Mondial de Paella, care va avea loc pe 20 septembrie, de Ziua Internațională a Paella. Țara noastră este reprezentată la competiție de echipa restaurantului cu specific spaniol La Finca by Alioli.

Chef Anne Marie se va lupta în sferturile de finală ale competiției cu italianul Mateus Coelho. Japonia, Franța, SUA, Australia, China și Spania sunt celelalte finaliste ale ediției din acest an. Jurații, specializați în paella, nu vor putea degusta preparatele, dar vor da note pe baza rețetelor, a ingredientelor folosite și a stilului de gătit. Concursul se desfășoară exact ca un Mondial de fotbal. Dacă va trece de Italia, România „va juca” în semifinale împotriva câștigătoarei dintre Franța și SUA. Pe cealaltă parte a tabloului sunt programate „meciurile” Spania – Japonia și Australia – China. Marea câștigătoare se va anunța duminică și va lua acasă trofeul care este expus deja în Piața Centrală din Valencia. 

„Noi suntem foarte optimiști. Simt că vom face o treabă excelentă la acest concurs. Avem o mare experiență în preparatele cu specific spaniol și chiar spaniolii ne-au spus că suntem printre favoriți la câștigarea competiției”, a explicat Sorin Barbu, antreprenorul român care a fondat lanțul de restaurante Alioli și La Pescaderia, singura pescărie din România aprovizionată cu pește și fructe de mare aduse direct din portul Villajoyosa de lângă Alicante, Spania.

Chef Anne Marie are o experiență de 20 de ani în preparate specifice bucătăriei spaniole. Pentru a se califica pe tabloul principal al Campionatului Mondial echipa ei a trecut de un baraj extrem de dificil la care au participat restaurante cu specific spaniol de pe toate continentele.

„Am demonstrat că merităm să mergem la Campionatul Mondial de Paella. Avem o echipă de cinci stele și credem că putem fi primii. Spania este țara mea adoptivă, pentru că acolo m-am format ca om și ca profesionist. Am stat 17 ani acolo, apoi m-am întors în România și am pus în practică tot ce am învățat. Sunt Chef Bucătar la restaurantul La Finca by Alioli de șase ani și mă simt onorată să reprezint România la Campionatul Mondial de Paella”, a spus Chef Anne Marie.

Și pasionații artei culinare pot ajuta echipa României să câștige trofeul, dacă vor intra duminică pe pagina de Facebook a concursului și vor vota.

Competiția se desfășoară între orele 11:00 – 15:00 și poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/WorldPaellaDay/videos/2508617462762704.  De asemenea, detalii despre Campionatul Mondial de Paella pot fi găsite și pe pagina de Instagram: https://www.instagram.com/worldpaelladay/?hl=en.

Starea Uniunii: Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G

0

Comisia ia noi măsuri în cadrul agendei „Deceniul digital” pentru a consolida suveranitatea digitală a Europei, astfel cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul privind starea Uniunii pe care l-a pronunțat miercuri.18/09/2020

Comisia a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării. Instalarea la timp a rețelelor 5G va oferi oportunități economice semnificative în anii următori, fiind un atu esențial pentru competitivitatea și sustenabilitatea europeană, precum și un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale.

În paralel și în strânsă legătură cu această recomandare, Comisia a propus astăzi un nou regulament privind Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, care vizează menținerea și promovarea rolului de lider al Europei în ceea ce privește tehnologia de supercalcul, astfel încât aceasta să stea la baza întregii strategii digitale și să asigure competitivitatea Uniunii la nivel mondial.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisarul responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Conectivitatea în bandă largă și conectivitatea 5G pun bazele transformării digitale și ecologice a economiei, în domenii precum transportul și energia, sănătatea și educația sau producția și agricultura. Criza actuală a scos în evidență importanța accesului la internet de foarte mare viteză pentru întreprinderi, serviciile publice și cetățeni, precum și necesitatea de a accelera ritmul în ceea ce privește implementarea rețelelor 5G. Trebuie, așadar, să colaborăm pentru a instala rapid aceste rețele, fără alte întârzieri.”  

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „În timpul pandemiei, infrastructurile digitale s-au dovedit a fi un instrument esențial care a ajutat cetățenii, serviciile publice și întreprinderile să treacă peste criză; cu toate acestea, s-a încetinit ritmul investițiilor recente. Într-un moment în care accesul la internet în bandă largă reprezintă un bun fundamental pentru europeni, dar și o miză geostrategică pentru întreprinderi, trebuie – împreună cu statele membre – să facilităm și să accelerăm instalarea rețelelor de fibră optică și 5G sigure. Conectivitatea pe scară mai largă va contribui nu numai la crearea de locuri de muncă, la stimularea creșterii durabile și la modernizarea economiei europene, ci și la consolidarea rezilienței Europei și la asigurarea autonomiei noastre tehnologice.”

Prin recomandarea de astăzi, Comisia invită statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea în timp util a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G. Aceste măsuri ar trebui să vizeze:

  • să reducă costurile și să mărească viteza de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate, în special prin eliminarea obstacolelor administrative inutile;
  • să asigure accesul în timp util la spectrul de frecvențe radio 5G și să încurajeze investițiile operatorilor în extinderea infrastructurii de rețea;
  • să asigure un nivel mai ridicat de coordonare transfrontalieră în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio, pentru a sprijini serviciile 5G inovatoare, în special în sectorul industriei și al transporturilor.

Recomandarea de astăzi stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici pentru asigurarea accesului în timp util la spectrul de frecvențe radio pentru tehnologia 5G, precum și pentru garantarea unei coordonări mai bune a asignării spectrului de frecvențe radio pentru aplicațiile transfrontaliere 5G. Acest lucru este deosebit de important deoarece ar permite mobilitatea conectată și automatizată, precum și digitalizarea industriei și fabricile inteligente. O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte de către rețelele 5G a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare. Cu toate acestea, până la mijlocul lunii septembrie 2020, statele membre (și Regatul Unit) au asignat, în medie, doar 27,5 % din benzile 5G „pionier”. Prin urmare, pentru a se asigura implementarea la timp a tehnologiei 5G, este esențial ca statele membre să evite sau să reducă la minimum întârzierile în acordarea accesului la spectrul de frecvențe radio.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. Statele membre au colaborat cu Comisia și cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în vederea elaborării unui set de instrumente format din măsuri și planuri de atenuare a riscurilor, menite să abordeze în mod eficace riscurile majore legate de rețelele 5G. Un raport privind progresele înregistrate a fost publicat în luna iulie.

Instalarea rețelelor durabile pentru îmbunătățirea conectivității

Recomandarea se bazează, de asemenea, pe Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă. Aceasta promovează introducerea rețelelor de mare viteză prin reducerea costurilor de instalare prin măsuri armonizate care să asigure că furnizorii și operatorii de rețele pot folosi în comun infrastructura, își pot coordona lucrările de construcții civile și pot obține autorizațiile necesare pentru instalare. Recomandarea invită statele membre să împărtășească între ele și să convină asupra celor mai bune practici în temeiul acestei directive menite:

  • să sprijine proceduri mai simple și mai transparente de acordare a autorizațiilor pentru lucrările de construcții civile;
  • să îmbunătățească transparența cu privire la infrastructura fizică existentă pentru ca operatorii să poată avea acces mai ușor la toate informațiile relevante privind infrastructura disponibilă într-o anumită zonă și să faciliteze procedurile de acordare a autorizațiilor, prin intermediul unui punct de informare unic din cadrul administrației autorităților publice;
  • să extindă drepturile de acces ale operatorilor de rețea la infrastructura fizică existentă controlată de organismele din sectorul public (cum ar fi clădiri, instalații de iluminat stradal, infrastructura energetică și infrastructura pentru alte utilități), astfel încât aceștia să poată monta elementele necesare pentru instalarea rețelelor;
  • să îmbunătățească eficacitatea mecanismului de soluționare a litigiilor legate de accesul la infrastructură.

Conectivitatea îmbunătățită poate, de asemenea, să reducă la minimum impactul transmiterii de date asupra climei, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii. Statele membre sunt încurajate să elaboreze criterii de evaluare a impactului asupra mediului al viitoarelor rețele și să le ofere operatorilor stimulente pentru instalarea de rețele durabile din punctul de vedere al mediului.

Etapele următoare

Recomandarea invită statelor membre să identifice și să împărtășească între ele cele mai bune practici pentru a fi în măsură să definească setul de instrumente până la 20 decembrie 2020. Statele membre ar trebui să convină asupra listei celor mai bune practici până la 30 martie 2021.

După cum a anunțat în strategia sa „Conturarea viitorului digital al Europei” din luna februarie, Comisia are în vedere două noi acțiuni în acest domeniu:

  • actualizarea planului său de acțiune privind 5G și 6G în 2021. Planul actualizat se va baza pe acțiunile legate de spectrul de frecvențe radio prevăzute în recomandare și va extinde aceste acțiuni. Planul va analiza progresele înregistrate până acum și va stabili obiective noi și ambițioase pentru instalarea rețelelor 5G;
  • revizuirea Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă. Următoarele etape ale acestui proces sunt lansarea unei consultări deschise în toamna anului 2020 și a unui studiu dedicat, care să permită evaluarea directivei actuale și a impactului pe care l-ar avea diferite opțiuni de politică.

DINCOLO DE FERESTRE

0

O poveste de dragoste care începe atipic și se continuă neașteptat, o țară înghețată de o criză sanitară și de una economică, realitatea descrisă printr-o lentilă a izolării… ”Dincolo de ferestre”, cea mai recentă carte semnată de Eveline Păuna este un roman atipic, scris în perioada stării de urgență din România. Cu toate acestea, povestea de dragoste trăită de  personajele cărții oferă atât încredere celor care cred că perioada de izolare nu le poate aduce nimic neașteptat și bun, cât și indicii prin care carantina se poate transforma în carantihnă. 
Cartea aceasta este o tele(nuvelă) de dragoste. ”Tele” – pentru că este despre distanță și ”nuvelă”- pentru că, în 96 de zile, se derulează o secvență din viața a două dintre personaje. Fără a avea pretenția de a provoca apariția unei noi specii a genului epic, acest roman în miniatură, (tele)nuvela, împrumută și de la telenovelă povestea de iubire în episoade. Pentru că doar dragostea – sau… iluzia ei – poate face ca oamenii să se simtă liberi în timpul celor mai riguroase restricții internaționale.  
”Dincolo de ferestre” a apărut la Editura RAO și poate fi comandată online aici:https://www.raobooks.com/product/dincolo-de-ferestre/
Eveline Păuna confirmă din plin ceea ce promitea în urmă cu doar câțiva ani: că talentul o împinge să scrie și că își ia vocația în serios, indiferent că e vorba despre jurnalism sau despre o inedită (tele)nuvelă, pe care o veți citi pe nerăsuflate și cu deosebită plăcere.
Daniela Zeca-Buzura

Eveline Păuna este deja, în ciuda vârstei sale tinere, un nume de referință în peisajul culturii actuale, dovedind talent și pasiune în abordarea unei largi varietăți de teme. 
Fie și numai un simplu exemplu din multe altele este îndeajuns de elocvent: consemnarea, în cărțile sale, a mesajelor lăsate posterității de către mari personalități ale culturii și științei din țara noastră. Mereu în pas cu lumea, în actuala carte descrie idila romantică a doi tineri în vremea pandemiei cu COVID-19. Dumitru Constantin-Dulcan

Finanțare pentru restaurarea și revitalizarea unor monumente istorice

0

Ministerul Culturii a semnat contractele de finanțare nerambursabilă pentru proiecte de restaurare și revitalizare a unor monumente istorice selectate în urma celui mai mare dintre cele șapte apeluri de proiecte din Programul Ro-Cultura, implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului, finanțat prin granturile SEE 2014-2021, dedicat sprijinirii sectorului cultural din România.

Apelul „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”, cu un buget disponibil de 16 milioane de euro, a fost adresat instituțiilor publice (inclusiv unităților administrativ-teritoriale), ONG-urilor și IMM-urilor care dețin monumente istorice ce pot fi restaurate și valorificate cultural.

Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, subliniază că „prin intermediul acestei finanțări, 9 monumente istorice vor căpăta o nouă înfățișare. Pe lângă această componentă de restaurare, fiecare proiect propune un plan de valorificare bine gândit și structurat astfel încât să contribuie la diversificarea și creșterea calității actului cultural.  Astfel, nu vorbim doar de reabilitarea unei clădiri, ci și de punerea acesteia în valoare printr-o diversitate de activități cultural-artistice și educaționale destinate publicului larg. Aceste proiecte creează peste 100 de locuri de muncă, esențiale pentru domeniul patrimoniului cultural, care parcurge de ani buni o criză specialiștilor. În următoarea perioadă, vom anunța proiectele finanțate pentru cea de-a doua sesiune a apelului dedicat consolidării antreprenoriatului cultural și dezvoltării audienței și a publicului, în cadrul căruia s-au depus, în iulie a.c., 97 de proiecte”.

Proiectele de restaurare și totodată de valorificare sub aspect economic vizează obiective precum Muzeul Județean Teohari Antonescu din Giurgiu, Casa Artelor (beneficiar și promotor Complexul Național Muzeal Astra Sibiu), conacul Marghiloman (promotor Institutul Național al Patrimoniului), casa compozitorului Paul Constantinescu din Ploiești, centrul expozițional și de evenimente „Școala Pittner” (promotor și beneficiar Primăria Municipiului Reșița), turnul de apă din Timișoara (reconvertit într-un centru cultural), vila Elisabeta din Băile Herculane, cetatea Sarmizegetusa Regia (inclusiv aplicație IT bilingvă, disponibilă pe telefon, cu istoria monumentului aflat în patrimoniul UNESCO și imagini de reconstituire din cetate în perioada daco-romană).

Ministerul Culturii accentuează că „7 din cele 9 proiecte finanțate sunt dezvoltate în parteneriat cu entități din Norvegia și Islanda, permițând și încurajând astfel transferul de cunoștințe și bune practici în domeniul restaurării, dar și revitalizării culturale”.