Sondaj global PwC: 7o% dintre directorii financiari susțin că pot oferi siguranță la locul de muncă, însă doar 50% cred că pot gestiona moralul angajaților

Economistul
-
0
Sondaj global PwC: 7o% dintre directorii financiari susțin că pot oferi siguranță la locul de muncă, însă doar 50% cred că pot gestiona moralul angajaților

București, 22 Mai 2020 Peste două treimi dintre directorii financiari la nivel global sunt foarte încrezători că pot îndeplini așteptările angajaților și ale clienților privind măsurile de siguranță și protecție, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse. Astfel, 75% dintre respondenți spun că pot răspunde cerințelor clienților privind siguranța, în timp ce 70% susțin că pot oferi un mediu de lucru sigur angajaților. Totuși, doar jumătate dintre aceștia cred că au capacitatea de a gestiona starea de bine și moralul angajaților.

”Pe măsură ce are loc relaxarea restricțiilor și revenirea la locurile de muncă, companiile se confruntă cu o serie de decizii care vizează siguranța angajaților și a clienților, adaptarea activității la noile reguli sociale și continuitatea afacerii într-un climat incert. Așa cum vedem din acest sondaj, organizațiile sunt în general convinse că măsurile pentru întoarcerea la locurile de muncă vor funcționa, însă au dificultăți să gestioneze moralul oamenilor, un factor care poate afecta productivitatea și, implicit, ritmul revenirii economice. Astfel, marea provocare pentru companii este să recâștige încrederea angajaților, consumatorilor, partenerilor de afaceri. Încrederea va fi cheia recuperării economice și va depinde de modul în care guvernele și liderii de afaceri vor reuși să gândească și să pună în aplicare planurile de relansare, după ce criza sanitară se va încheia”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În ceea ce privește viitorul financiar, 85% dintre CFO  se așteaptă la o scădere a veniturilor și/sau a profiturilor în acest an. Cheltuielile de capital în scopul investițiilor (Capex) au cea mai mare probabilitate de a fi amânate sau reduse atât timp cât 83% dintre directorii financiari preconizează acest lucru. În schimb, doar 18% care planifică reduceri în cercetare și dezvoltare și 16% care se așteaptă să reducă investițiile în transformarea digitală.

În condițiile unei cereri scăzute, mai mult de o treime (37%) dintre directorii financiari la nivel global anticipează trimiterea în concedii sau șomaj tehnic a angajaților, în timp ce o altă treime se așteaptă la pierderea productivității în următoarea lună ca urmare a lipsei capacităților de lucru la distanță.

Cei mai pesimiști sunt directorii financiari din producția industrială și auto. Astfel, 46% se așteaptă la schimbări la nivelul personalului și 39% la disponibilizări, în următoarea  lună.În același timp, 58% dintre respondenții din sectorul sănătății estimează o creștere a cererii de protecție a angajaților (concediu medical, alte beneficii) și 36% anticipează un deficit de personal pentru activitatea critică.

Având în vedere însă necesitatea limitării numărului de persoane în contact strâns, aproximativ jumătate (49%) din directorii financiari consideră că telemunca să fie o opțiune permanentă atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung.

Alte concluzii ale sondajului

  • Deși 42% dintre respondenți cred că organizația lor ar putea reveni la „business as usual” în termen de trei luni, dacă COVID-19 ar fi încheiat astăzi, în multe teritorii există un sentiment în creștere că recuperarea poate dura mult mai mult.
  • Dintre respondenții din domeniul sănătății, 82% spun că interacțiunea umană este necesară pentru a furniza produse și servicii, iar 49% consideră că nu vor putea lucra eficient de la distanță.
  • Directorii financiari din Danemarca (72%), Germania (67%) și Mexic (69%) spun că munca virtuală poate fi o opțiune permanentă.
  • 48% dintre directorii financiari se uită la accelerarea automatizării și la alte noi moduri de lucru. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Germania, de 76%.

În cadrul sondajul realizat în perioada 4- 10 mai, au participat 867 directori financiari din 24 de țări: Africa Centrală și de Sud, Brazilia, Caraibe, China / Hong Kong, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Kazahstan, Malaezia, Malta, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Portugalia , Singapore, Slovacia, Suedia, Elveția, Turcia, SUA și Vietnam.

REDRESAREA SECTORULUI DE PETROL ȘI GAZE: EFORT COMUN AL STATULUI ȘI AL INDUSTRIEI

Economistul
-
0
REDRESAREA SECTORULUI DE PETROL ȘI GAZE: EFORT COMUN AL STATULUI ȘI AL INDUSTRIEI

Industria de petrol și gaze recunoaște responsabilitatea comună în gestionarea crizei sanitare și este gata să contribuie într-o manieră constructivă. În acest sens, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG) supune atenției publice măsurile de redresare economică transmise autorităților centrale.

Măsurile imediate și pe termen scurt vizează:

  1. Modificarea urgentă a Codului Muncii (inclusiv Kurzarbeit)
  2. Liberalizarea pieței de gaze naturale și eliminarea impozitării suplimentare
  3. Digitalizarea industriei de petrol și gaze
  4. Modificarea Legii Energiei (123/2012)
  5. Cadru de reglementare atractiv pentru CNG și GNL
  6. Dezvoltarea infrastructurii – crearea unei entități centrale de stocare pentru produse petroliere în vederea  asigurării și respectării obligației UE

Acțiunile pe termen mediu și lung se concentrează în cea mai mare parte pe redresarea economică prin proiecte la scară mare – Marea Neagră

Prin termeni fiscali competitivi și condiții de piață optime, scheme de reducere a redevențelor și a taxelor specifice, accesul la fonduri UE, precum și accesul la credite mai avantajoase sunt necesare pentru ca producătorii de petrol și gaze să poată, cel puțin să mențină nivelul actual de producție, să continue operațiunile demarate pentru toate zonele exploatate în prezent, precum și a câmpurilor mature și să mențină  totodată nivelul actual de ocupare a forței de muncă.

Propunerile FPPG de redresare economică sunt disponibile integral pe website-ul federației www.fppg.ro

Declarația unică – aspecte legate de amânarea termenului de depunere, de plata taxelor și de aplicarea bonificațiilor

Economistul
-
0
Declarația unică – aspecte legate de amânarea termenului de depunere, de plata taxelor și de aplicarea bonificațiilor

Material de opinie de Simona Bădoiu, Manager, și Radu Derscariu, Director, Global Employer Services, Deloitte România (foto)

Persoanele fizice obligate să depună declarația unică beneficiază de o nouă păsuire, a doua în acest an. Termenul pentru depunerea declarației și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost prelungit. În plus, autoritățile au reglementat și acordarea unor bonificații pentru conformarea voluntară, pentru anul 2019. Ce se întâmplă cu cei care au plătit, deja, taxele aferente veniturilor pe anul 2019, fără a beneficia de bonificații?

Ordonanța de Urgență nr. 69/2020, adoptată recent, prevede, în primul rând, prelungirea termenului de depunere a declarației unice de către persoanele fizice pentru anul 2019, de la 25 mai, la 30 iunie 2020.

În al doilea rând, actul normativ stabilește nivelul și condițiile de acordare a bonificațiilor pentru persoanele care își îndeplinesc la timp obligațiile fiscale declarative și de plată aferente anului 2019. 

Astfel, se acordă o bonificație de 5% din valoarea impozitului și a altor contribuții aferente anului 2019, dacă acestea sunt stinse integral – prin plată sau compensare – până la data de 30 iunie 2020. În plus, se acordă o bonificație suplimentară de 5%, dacă declarația unică este depusă prin mijloace electronice până la aceeași dată. Aceasta din urmă se acordă doar dacă este îndeplinită și condiția privind plata taxelor. Practic, dacă obligațiile fiscale sunt stinse în termenul prevăzut, însă declarația unică nu este depusă prin mijloace electronice, contribuabilul beneficiază doar de bonificația de 5%, pentru plata taxelor în termenul prevăzut.

Totodată, OUG 69/2020 reglementează și faptul că, începând cu anul 2021, contribuabilii vor putea beneficia de bonificații de maximum 10% din valoarea impozitului pe venit anual și a altor contribuții anuale – detaliile cu privire la nivelul bonificației, condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de acordare urmând a fi publicate.

Cum se aplică bonificația?

În momentul completării declarației, contribuabilii își vor diminua valoarea obligațiilor fiscale datorate cu procentul aferent bonificațiilor.

Persoanele fizice care au depus declarația unică privind venitul realizat în anul 2019 până la introducerea noilor prevederi, respectiv 14 mai 2020 (indiferent de modalitatea de depunere), vor putea accesa bonificațiile, dacă respectă condițiile de acordare, prin completarea unei declarații rectificative. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să publice un nou formular al declarației unice, care să conțină toate aceste modificări legislative.

Declarația rectificativă, o opțiune costisitoare

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018 și este obligatorie pentru persoanele fizice care obțin venituri, de regulă, extra-salariale, din România și/sau din străinătate, cum ar fi venituri din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc. Anul acesta, termenul inițial de depunere a declarației a fost 15 martie 2020. Acesta a fost prelungit, în prima fază,  până la 25 mai și, recent, până la 30 iunie.

Reamintim faptul că o situație similară a existat și anul trecut. Or asta ne spune că, în practică, putem avea un număr de persoane care vor depune declarații rectificative (din varii motive, de la accesarea bonificațiilor până la nevoia de accesare de credit fiscal acolo unde au plătit impozite și în străinătate). Depunerea declarației rectificative este, desigur, o opțiune, însă aceasta se poate traduce și în costuri de conformare mai mari pentru contribuabil sau în aglomerarea sistemului de depunere online a declarațiilor unice cât mai aproape de termenul legal. Totodată, în urma depunerii declarațiilor rectificative pentru motivele explicate mai sus, rezultă sume pe care persoana fizică trebuie să le recupereze, fie prin compensare, fie prin restituire, cea din urmă fiind o procedură încă greoaie și consumatoare de timp.

În linii mari, însă, atât prelungirea termenelor de declarare și plată a obligațiilor fiscale, cât și acordarea de bonificații sunt binevenite pentru contribuabili, dar acestea trebuie să fie implementate corect în practică, în special în sistemul informatic al ANAF. Pentru 2018, anul în care s-au mai acordat bonificații pentru contribuabili la depunerea declarației unice, acestea au fost înregistrate în sistemul informatic al ANAF ca datorii, pentru care s-au emis somații sau decizii de calcul accesorii, deși sumele respective nu erau datorate conform legii.

De asemenea, o recomandare pe care am mai făcut-o de-a lungul vremii este necesitatea permanentizării unei proceduri predictibile de conformare, ale cărei coordonate, aliniate la diferite bune practici, ar fi: termene-limită standard (să le spunem mai strânse, fie 25 mai, fie 15 martie), față de care stimularea conformării să se continue o perioadă prin bonificații (corelate cu încasarea mai rapidă a impozitelor); să se poată conta pe termene extinse de declarare și de plată (fie unul sau două, dar cunoscute cu suficient timp în avans); modelul de declarație să fie actualizat până cel mai târziu la finalul lunii decembrie, astfel încât contribuabilii să poată începe declararea (și plata impozitelor) cât mai devreme; actualizarea sistemului informatic cu noua declarație să fie disponibilă la data de 1 ianuarie a fiecărui an, pentru a permite o dispersie cât mai mare.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Recunoaștere reciprocă a diplomelor emise de universități din România și China

Florin Antonescu
-
0
Recunoaștere reciprocă a diplomelor emise de universități din România și China

Diplomele și certificatele de studii superioare vor fi recunoscute reciproc între România și China. Guvernul a aprobat memorandumul în acest sens între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Educației din Republica Populară Chineză.

Obiectivul Memorandumului este „de a facilita recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și perioadelor de studii din învățământul superior, în vederea continuării studiilor în instituțiile de învățământ superior de pe teritoriul României și al Chinei. Astfel, vor fi recunoscute diplomele emise de instituții de învățământ superior – universități, academii de studii, institute de cercetare, școli de studii superioare – acreditate conform legislației din România și diplomele și certificatele emise de instituții de învățământ superior și institute de cercetare din Republica Populară Chineză.

România va recunoaște următoarele certificate și diplome din învățământul superior din China: certificatul de absolvire a cursului special de educație (Zhuanke), certificatul de absolvire a cursului general de educație și/sau diplomă de licență, certificatul de absolvire – nivel master, certificatul de absolvire – nivel doctorat.

Republica Populară Chineză va recunoaște următoarele diplome din învățământul superior din România: pentru ciclul I de studii universitare – diploma de licență, diploma de inginer, diploma de urbanist, diploma de licență și master, diploma de arhitect; pentru ciclul II de studii universitare – diploma de master; pentru ciclul III de studii universitare – diploma de doctor.

Pentru a fi recunoscute diplomele și certificatele obținute în România, acestea trebuie să fie însoțite de o dovadă a autenticității, eliberată de instituțiile de învățământ superior, în timp ce diplomele și certificatele eliberate de instituțiile de învățământ superior sau institut de cercetare din China trebuie să fie însoțite de o dovadă a verificării, emisă de autoritățile centrale competente”.

Ministerul Educației și Cercetării precizează că „învățământul superior din România este organizat în universități, academii de studii, institute de cercetare, școli de studii superioare, autorizate provizoriu sau acreditate conform legii. De asemenea, toate universitățile acreditate sau autorizate utilizează Sistemul European de Credite Transferabile și eliberează Suplimentul la diploma”.

Competiție de antreprenoriat social

Florin Antonescu
-
0
Competiție de antreprenoriat social

Finala națională a competiției educaționale Social Innovation Relay(SIR) 2020 a fost câștigată de echipa MiniJobs de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea. Competiția – cu tematică referitoare la probleme sociale, comunitate, tineri antreprenori, lucru în echipă, soluții creative, schimbări pozitive – a fost organizată de Junior Achievement România, organizaţie de educație antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională, sănătate şi viaţă activă şi dezvoltarea abilităţilor pentru viaţă, în parteneriat cu NN, companie internațională de asigurări de viaţă. Competiția s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2019-2020, fiind o oportunitate de acces gratuit la experienţă practică în antreprenoriat și inovare socială. Au participat peste 3.000 de elevi și 110 profesori din 90 de licee din toată țara. În finală, competitorii au creat proiecte cum sunt platformă de orientare profesională și recrutare pentru tineri, aplicație cu exerciții de kinetoterapie, sistem inteligent de colectare a deșeurilor și protejare a mediului. 

Claudiu Cătălin Meșterelu, Pensions Services Manager la NN, subliniază: „Deși sunt de câțiva ani buni alături de Junior Achievement și de elevii care participă la SIR, în fiecare an sunt surprins de curajul, inventivitatea și perseverența lor. Dacă cineva se îndoiește că viitorul nostru este pe mâini bune, îl invit să vadă proiectele elevilor și modul în care și le susțin, pentru că astfel orice urmă de îndoială va dispărea”.

Laureații apreciază competiția drept „o aventură frumoasă, o experiența unică, bazată pe comunicare și creativitate, pe lucru în echipă și implicare” și accentuează: „Am învățat că patru la un loc e mai eficient decât o persoană. Deși nu ne-am putut vedea față în față să lucrăm împreună, am reușit și online trecând cu brio peste obstacole. Am învățat să înțelegem mai bine mentalitatea altor persoane, am descoperit noi idei, talente, abilități pe care nu știam că le deținem. Ideea noastră mi se pare una extrem de eficientă, vrem să ducem proiectul mai departe”.

Echipa colegiului economic orădean va reprezenta România la finala globală, care se va derula online pe 16 iunie și va reuni echipe din 12 țări.

Deciziile în Noua Economie

Economistul
-
0
Deciziile în Noua Economie

România Durabilă și EM360 organizează în data de 28 mai 2020, în intervalul orar 11.00-13.00,  webinarul „Deciziile în Noua Economie”. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook EM360.

Evenimentul „Deciziile în Noua Economie” va fi moderat de Daniel Apostol, Jurnalist Economic, Fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG și Adrian Măniuțiu, Jurnalist și Antreprenor EM360 Studio. Invitații webinarului sunt:

  • Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (TBC),
  • Sebastian Burduja, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice,
  • Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri,
  • Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director JTI,
  • Dumitru Nancu, Director General FNGCIMM,
  • Ovidiu Gheorghe, Președinte ACDBR,
  • Laurian Lungu, Macroeconomist,
  • Cristian Păun, Cercetător ASE-ASPES,
  • Radu Mușetescu, Cercetător ASE-ASPES,
  • Mircea Coșea, Profesor de Economie,
  • Ramona Jurubiță, Country Manager Partner KPMG Romania, Președinte FIC,
  • Alina Popa, CFO OMV Petrom,
  • Marian Alecu, Antreprenor.
noua economie webinar - em360

Printre tematicile abordate în cadrul webinarului se numără:

  • Noul context socio-economic post pandemie COVID -19
  • Adaptarea deciziilor de business la noua economie
  • Investiții strategice în 2020: decizii politice, decizii economice, decizii de business
  • Digitalizarea și restructurarea businessului și administrației publice
  • Decizii executive pentru relansarea economiei
  • Condiții de repornire și reconstrucție a economiei reale
  • Priorități în relansarea economică
  • Investiții și reconstrucție în timp de criză
  • Rolul major al unor industrii cheie în dezvoltarea economiei naționale: studiu de caz prezentat de cercetători ASE-ASPES

În audiență vor participa factori de decizie, manageri, antreprenori, consultanți și specialiști din toate sectoarele de activitate ale economiei românești, alături de reprezentanți ai autorităților de stat, mass media și alții.

Partenerii evenimentului sunt OMV Petrom, JTI, Romgaz, FNGCIMM, IMM Invest, ASPES, Ad Media Consult și Photomedia Management. Webinarul se bucură de sprijinul partenerilor media: Europa FM, Agerpres, Profit.ro, Financial Intelligence, E-nergia, The Diplomat, G4Media, Economistul și Club Economic.

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie într-o energie de muncă precum cea a unui lockdown. Noua Economie susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri și evidențiază importanța implementării de către Guvern a sugestiilor elaborate în urma unui proces transparent de consultare la care participă specialiștii din mediul privat.

Academia Română, despre situația creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP

Florin Antonescu
-
0
Academia Română, despre situația creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP

Academia Română își prezintă punctul de vedere privind situația creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP:

Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile, mediatice și politice, asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri – ELI-Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor și scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România și pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toți cei implicați pentru crearea și consolidarea unui Spațiu Comun al Cercetării în Europa.

Proiectul ELI a fost propunerea Franței, la inițiativa profesorului Gerard Mourou, laureatul Nobel pentru Fizică 2018, pentru prima Foaie de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (eng. ESFRI) din anul 2006. Până în anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, organizații de cercetare din 13 țări – Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Ungaria, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia – au realizat un parteneriat pentru a pregăti implementarea și a oferi soluții de rezolvare a problemelor științifice, tehnologice, financiare și legale pe care un proiect de o asemenea noutate și anvergură le-ar putea întâmpina.  

Pe baza soluțiilor și recomandărilor acestui proiect, în decembrie 2009, trei țări noi membre ale UE – Republica Cehă, Ungaria și România – în cadrul Consiliului Competitivitate și-au asumat găzduirea și construirea, din fonduri structurale, a celor trei piloni ai infrastructurii de cercetare distribuite ELI. Începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELI-ALPS) și Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizații reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, au constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării și utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC. ERIC este, conform legislației europene, un consorțiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acționari state membre UE sau asociate, care se obligă să finanțeze accesul comunității științifice la utilizarea infrastructurii. Principalele beneficii ale acestei forme de organizare sunt scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii și adoptarea propriilor reguli și proceduri de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare funcționării infrastructurii.

ELI-NP, a cărui construcție la Măgurele a început în anul 2012, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților naționale și Comisiei Europene, instituția gazdă și responsabilă fiind Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), reprezintă o investiție a României din fonduri structurale și fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 310 mil. euro.

Centrul ELI-NP construit la Măgurele cu eforturi și dăruire remarcabile de către echipa condusă de colegul nostru, Acad. Nicolae-Victor Zamfir, este pentru noi toți, o dovadă a capacității României de a realiza proiecte de excelență și de a fi un partener respectat în cercetarea științifică la frontiera cunoașterii. Prin ELI-NP se demonstrează, încă o dată, că cercetarea românească are capabilitatea să-și exploateze potențialul și educația deosebite și să fie un model inspirațional pentru tânăra generație și pentru societate.

Urmărind îndeaproape cu satisfacție deosebită succesul și realizările ELI-NP, apreciate de actori importanți în domeniul cercetării științifice mondiale, Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acțiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP și conducerii instituției care a asigurat construcția acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulență și lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României, și care se situează în afara normelor și valorilor unanim acceptate în comunitatea științifică.

Ne exprimăm convingerea că demersul nostru va avea ecoul potrivit în rândul societății și la nivelul autorităților românești și că astfel de acțiuni nu își vor mai găsi locul în Europa.

Biroul Prezidiului Academiei Române

Foto ELI-NP

Tehnologii medicale pentru piața din România

Florin Antonescu
-
0
Tehnologii medicale pentru piața din România

Grupul SofMedica și Ambasada Israelului în România au prezentat printr-o videoconferință companii producătoare de tehnologii medicale la nivel global, pentru explorarea condițiilor de omologare și intrare pe piața românească. Israelul, alături de SUA, este definit drept „cel mai mare și mai important incubator al tehnologiilor medicale de vârf din lume”.Inovații de tehnologie medicală pe care companii israeliene le-ar putea aduce și pe piața din România sunt primul monitor oximetru din lume cu senzor pentru încheietura mâinii (măsoară pulsul și saturația de oxigen în sânge); primul sistem pe bază de capsule pentru depistarea cancerului colorectal, ce oferă o imagine 3D a colonului, neinvaziv și fără a necesita utilizarea de soluții laxative sau sedare; monitorizare de la distanță și detectarea afecțiunilor care pot pune viața în pericol prin intermediul unui monitor care se atașează pe pieptul pacientului, ce poate fi folosit atât în spital, cât și acasă; soluții de medicină computațională pentru diagnosticul cancerului; platformă de telemedicină pentru afecțiunile respiratorii și cardiovasculare; brățară inteligentă cu senzori de monitorizare pentru 16 funcții vitale; dispozitive medicale non-invazive pentru monitorizarea în ambulatoriu și gestionarea diabetului; soluții de management termic: încălzitoare de sânge, plasmă și a altor fluide necesare în situații de transfuzie imediată; platformă pentru start-upuri din domeniul biomedicinei, care operează în și cu centre medicale de top.

Harris Palaondas, Managing Director SofMedica

Harris Palaondas, Managing Director SofMedica: „Accesul la tehnologii medicale inovatoare, state-of-the-art, nu mai este de mult timp o alegere, ci ar trebui să fie o necesitate pentru orice sistem medical. Ca promotor al unor astfel de tehnologii, în cei 25 de ani de când suntem prezenți pe piața din România, parte din misiunea noastră este să le aducem mai aproape de un număr cât mai mare de pacienți. Primul sistem robotic chirurgical daVinci, cel mai performant echipament din lume în chirurgia minim invazivă, care este acum disponibil în șapte spitale din patru orașe din țară, prima inimă artificială implantată unui pacient din România, ori centre de pregătire în domeniul sănătății pentru medici, confirmă angajamentul SofMedica de a investi în sistemul medical românesc. Astfel, continuăm să investigăm noi oportunități pentru a aduce dezvoltatori și producători interesați de România”.

Bareket Knafo, atașat economic al Ambasadei Israelului în România

Bareket Knafo, atașat economic al Ambasadei Israelului în România: „Industria de servicii medicale digitalizate din Israel se bucură de peste 30 de ani de experiență în dezvoltarea de soluții inovatoare de asistență medicală ce utilizează expertiza recunoscută la nivel global în domeniul IT a companiilor israeliene. În prezent, aceasta cuprinde peste 1.500 de companii active. Desigur, acest lucru nu ar fi fost posibil fără implicarea guvernului israelian, care a elaborat o rezoluție în ceea ce privește sănătatea digitală și a alocat aproximativ 900 de milioane de Shekeli (peste 235 milioane euro), pentru ca industria serviciilor medicale digitalizate să rămână un motor important de creștere la nivel național și un hub de inovare la nivel global. O parte importantă a misiunii noastre în România este să consolidăm acest spirit inovator și antreprenorial pe care companiile israeliene îl promovează”.

În contextul actual, SofMedica a distribuit spitalelor din România produse și tehnologii pentru tratarea pacienților afectați de virus și pentru sprijinirea medicilor din linia întâi: tehnologii ce oferă informații despre monitorizarea hemodinamică și calculează parametrii cheie ai debitului cardiac, un sistem pentru îndepărtarea continuă a substanțelor dizolvate și/sau a lichidelor la pacienții cu insuficiență renală acută sau supra-debit de lichid, aparate pentru filtrarea aerului în sălile de operații ce rețin particule de până la 0,1 microni și protejează împotriva bacteriilor și a virușilor, primul sistem „3 în 1” din lume de gestionare a insuflației, cu capacități de neegalat în furnizarea unui pneumoperitoneu stabil și evacuarea constantă a fumului.

Prin centrele ISLE Academy pe care le deține la București și Atena, destinate pregătirii și specializării în domeniul medical, SofMedica a furnizat programe de educație specializată pentru 20.000 de profesioniști din Europa Centrală și de Est.

CE recomandări specifice României, în vederea unui răspuns coordonat la pandemia cauzată de coronavirus

Economistul
-
0
CE recomandări specifice României, în vederea unui răspuns coordonat la pandemia cauzată de coronavirus

Comisia a prezentat astăzi, 20 mai, recomandări specifice fiecărei țări în care furnizează orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. În centrul acestor recomandări se află problemele cele mai urgente cauzate de pandemie și relansarea creșterii durabile.

În cazul României, i se recomandă să întreprindă acțiuni astfel încât:

  1. Să aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 și să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.
  2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.
  3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către  tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.
  4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.

Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală.

Reorientarea pachetului semestrului european

Strategia anuală privind creșterea durabilă a prezentat în linii mari strategia Comisiei în materie de creștere, care are la bază promovarea unei durabilități competitive și urmărește edificarea unei economii care să se afle în serviciul cetățenilor și să fie benefică pentru planetă. Criza cauzată de pandemie evidențiază în continuare importanța capitală a acestei strategii. Recomandările abordează cele patru dimensiuni ale durabilității competitive, și anume stabilitatea, echitatea, durabilitatea mediului și competitivitatea, și pun un accent deosebit pe sănătate. De asemenea, recomandările reflectă angajamentul Comisiei de a include obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în semestrul european, deoarece acestea oferă un cadru integrat care înglobează preocupările legate de sănătatea publică și de aspectele sociale, de mediu și economice.

Recomandările vizează aspecte precum investițiile în sănătatea publică și în reziliența sectorului sănătății, menținerea ocupării forței de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectați, investițiile în oameni și competențe, sprijinirea sectorului corporativ (în special a întreprinderilor mici și mijlocii) și luarea de măsuri împotriva planificării fiscale agresive și a spălării banilor. Redresarea trebuie să fie însoțită de investiții, astfel încât să poată remodela economia UE, confruntată cu tranziția digitală și cea verde.

Anul acesta, recomandările bugetare specifice fiecărei țări sunt calitative, abătându-se de la cerințele care s-ar aplica în mod normal în acest domeniu. Recomandările țin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare să urmărească obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, precum și intensificarea concomitentă a investițiilor.

Monitorizarea evoluțiilor bugetare

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru toate statele membre în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului.

Comisia are obligația de a elabora aceste rapoarte pentru statele membre care și-au exprimat intenția, din motive legate de coronavirus, de a încălca pragul de deficit de 3 % în 2020 sau cu privire la care Comisia estimează că vor încălca acest prag. Rapoartele pentru Franța, Belgia, Cipru, Grecia, Italia și Spania evaluează, în plus, gradul în care aceste state membre au respectat criteriul datoriei în 2019, pe baza datelor confirmate și validate de Eurostat.

Aceste rapoarte iau în considerare impactul pandemiei cauzate de coronavirus asupra finanțelor publice naționale. Având în vedere incertitudinea excepțională legată de impactul macroeconomic și fiscal de proporții al pandemiei, Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată o decizie cu privire la aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul statelor membre.

Următoarele etape

Un răspuns economic coordonat la nivel european este esențial pentru relansarea activității economice, pentru reducerea prejudiciilor cauzate structurii economice și sociale și pentru diminuarea divergențelor și a dezechilibrelor. Prin urmare, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă constituie un element esențial al strategiei de redresare.

În acest context, Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Declarațiile unora dintre membrii colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul coronavirusului a fost similar celui al unui asteroid, lăsând un veritabil crater în economia europeană. Prezentul pachet de măsuri din cadrul semestrului de primăvară a fost reformat și simplificat astfel încât să călăuzească statele membre spre ieșirea din furtună. În clipa de față, punem accentul pe investițiile în sectorul sănătății publice și pe protejarea locurilor de muncă și a întreprinderilor. Pe măsură ce avansăm în direcția redresării, semestrul va fi esențial pentru ajungerea la o abordare coordonată care să readucă economiile noastre pe calea către o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Avem nevoie, de asemenea, de reforme care să îmbunătățească productivitatea și mediul de afaceri. Odată ce condițiile vor permite acest lucru, va trebui să găsim un echilibru între realizarea sustenabilității fiscale și stimularea investițiilor.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat următoarele: „Sprijinirea lucrătorilor, consolidarea protecției sociale, combaterea inegalităților și garantarea dreptului tuturor la dezvoltarea competențele vor fi priorități absolute ale măsurilor pe care le vom lua pentru a oferi un răspuns economic la criză și pentru a asigura procese de tranziție verde și digitală favorabile incluziunii. Numai împreună putem realiza aceste obiective. Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă în continuare busola care ne va ghida în aceste eforturi. Criza declanșată de coronavirus va trebui să fie urmată de o redresare care să favorizeze reziliența și convergența în sens ascendent, acordând un loc central factorului uman.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a afirmat următoarele: „Pandemia cauzată de coronavirus și măsurile de izolare necesare au lovit din greu economiile statelor europene. Recomandările prezentate reflectă această situație fără precedent. Prioritățile momentului actual sunt consolidarea sistemelor noastre de sănătate, sprijinirea lucrătorilor și salvarea întreprinderilor. Acest lucru nu înseamnă însă că provocările cu care ne confruntam înainte de criză au dispărut. Drept urmare, atunci când privim spre viitor, obiectivele noastre în materie de investiții și reforme trebuie să rămână realizarea cu succes a tranziției verzi și a celei digitale și asigurarea echității sociale. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că fiecare trebuie să contribuie în mod echitabil: într-o Europă bazată pe solidaritate și echitate nu este loc pentru o planificare fiscală agresivă.”

UE acordă aproape 49 de milioane de euro pentru a stimula inovarea în domeniul securității cibernetice și al sistemelor de protecție a vieții private

Economistul
-
0
UE acordă aproape 49 de milioane de euro pentru a stimula inovarea în domeniul securității cibernetice și al sistemelor de protecție a vieții private

Comisia a anunțat astăzi, 20 mai, că va angaja aproape 41 de milioane de euro prin intermediul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE, pentru a sprijini 9 proiecte care vizează găsirea de soluții inovatoare în materie de securitate cibernetică și de protecție a vieții private.

Cinci dintre aceste noi proiecte se vor concentra pe soluții de securitate cibernetică și de protecție a vieții private destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Celelalte patru proiecte vor contribui la îmbunătățirea unor sisteme de securitate critice, cum ar fi infrastructurile de sănătate și sistemele de transport multimodal. În plus, 21 de proiectevor fi finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programul european pentru rețele și infrastructuri, care acoperă și sectorul digital.

Cu un total de 7,6 milioane de euro, aceste din urmă proiecte vor consolida capacitatea UE în materie de securitate cibernetică, pentru ca aceasta să fie mai bine pregătită și să contracareze mai eficient amenințările și incidentele cibernetice. De exemplu, trei spitale din Croația și Letonia își vor spori gradul de pregătire prin implementarea unor îmbunătățiri tehnice și organizatorice, iar în Italia va fi înființat un centru de schimb de informații și de analiză (ISAC) pentru sectorul aviației.

Sprijinul pentru noile proiecte face parte din angajamentul UE de a construi o cultură și capacități solide de securitate cibernetică, pentru a rezista și a răspunde la viitoarele amenințări și atacuri cibernetice. Mai multe informații cu privire la acțiunile UE de consolidare a capacităților de securitate cibernetică, inclusiv în ceea ce privește rețelele 5G, sunt disponibile în cadrul acestui set de întrebări și răspunsuri Informații despre proiectele din domeniul securității cibernetice finanțate de UE sunt disponibile aici, iar pentru noi oportunități de finanțare, a se vedea actualul program Orizont 2020 și viitoarele cereri de propuneri din cadrul MIE privind securitatea, securitatea digitală, inteligența artificială și protecția infrastructurilor.

1...1.4851.4861.487...1.902Pagina 1.486 din 1.902