INVITAT: Tănase Stamule – consilier de stat pe probleme economice al premierului Conf. Univ. Dr. și decan al Facultății de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, în cadrul Academiei de Studii Economice
Chiar dacă data de 15 mai va aduce o relaxare a măsurilor de protecție colectivă, nu pot fi redeschise acele activități economice care prezintă risc mare de răspândire a pandemiei, a declarat Tănase Stamule, consilier pe probleme economice al premierului Ludovic Orban. El sfătuiește angajații să continue să muncească de acasă chiar și după 15 mai.
EM360TALK este o co-producție între EM360 Studio și Revista Economistul, o componentă a colaborării dintre Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol. EM360TALK poate fi urmărită și la PROFIT TV.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate
dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut marţi la 2,50%,
potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Un
nivel mai redus al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 3 mai 2018, de 2,49%,
potrivit News.ro.
Indicele ROBOR la şase luni a rămas la 2,56%, cel mai redus
nivel atins din 25 aprilie 2018, când s-a aflat la 2,54%.ROBOR (Romanian
Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între
ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în
principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi
piaţa externă) au scăzut în luna martie a acestui an cu 1,2% faţă de luna
februarie, în timp ce comparativ cu luna martie 2019, preţurile producţiei
industriale pe total au crescut cu 0,7%, potrivit datelor publicate marţi de
Institutul Naţional de Statistică (INS).
„În
luna martie 2020, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi
piaţa externă) au scăzut cu 1,2% faţă de luna februarie 2020. În luna martie
2020, comparativ cu luna martie 2019, preţurile producţiei industriale pe total
(piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,7%”, potrivit datelor
publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Pe secţiuni, la repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor
şi echipamentelor, preţul producţiei industriale a crescut în martie cu 29,68%
faţă de martie 2019, dar a scăzut uşor faţă de februarie 2020, scrie News.ro.
La producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat, preţul producţiei industriale a urcat cu
4,15% în martie faţă de martie 2019, dar a scăzut cu 1,67% faţă de februarie
2020, potrivit sursei amintite.
În industria alimentară, indicele preţurilor producţiei
industriale a crescut cu 7,53% faţă de martie 2019 şi cu 0,63% faţă de
februarie 2020.
De
asemenea, Dacia a scăzut de la 8.500 de vehicule în luna aprilie 2019, la 69,
iar pe cele patru luni care au trecut din acest an înregistrează o scădere de
63,34%, cu un volum total de 11.219 unități, față de 31.026 anul trecut,
conform sursei citate.
Cota de
piață a Dacia a scăzut dramatic în aprilie, la 1,61%, dela 4,86%. PE primele
patru luni, cota producătorului român este de 3,19%.
Dacia Duster a înmatriclat doar 46 de exemplare,
cu unul mai puțin decât VW Golf, și s-a situat pe locul 26, în timp ce Sandero
a înmatriculat numai 20 de unități și s-a situat pe locul 40.
Provocări și oportunități pentru companii în contextul incertitudinilor actuale
Măsurile stricte
impuse în majoritatea țărilor pentru
gestionarea crizei sanitare au avut un impact economic semnificativ: estimările
pentru evoluția PIB în 2020 s-au înrăutățitdramatic în ultima lunăatât pentru
Europa cât și pentru SUA și China.
Găsirea echilibrului între criza sanitară și cea economică este un exercițiu complex. Multe țări din Europa, printre care și România, pregătesc (sau au început deja) ieșirea din starea de urgentă și intrarea în starea de alertă. Totuși, pană la aprobarea unui vaccin – care durează în mod tipic între 9 si 18 luni – riscul de înrăutățire a situației sanitare va continua. In acest context, companiile și societatea în general vor continua să impună restricții care vor limita activitatea în unele sectoare (cum ar fi HORECA, turism, etc.)și vor afecta productivitatea în majoritatea ramurilor economice. Mai mult, este posibilă o reducere a consumului la modul general, ca urmare a creșterii îngrijorării consumatorilor generate de reducerea (sau pierderea completă în unele cazuri) a veniturilor, a spus Bogdan Belciu (foto), Partner, Boston Consulting Group.
De exemplu, știrile
din China, în afară de orașul Hubei, sugerează că faza de „luptă”va duce în cel
mai bun caz la o reluare parțială a activității economice, cu mari diferențe
între sectoare. În timp ce 98% dintre cele mai importante operațiuni
industriale și agricole și-au reluat activitatea după 4 săptămâni de la
închidere, nivelul acestora nu este încă cel dinainte de criza: volumul tranzacțiilor
imobiliare este mai mic cu 30%, iar 25% dintre IMM-uri încă nu și-au reluat
activitatea; s-au observat: scăderi de 40% ale pasagerilor de la metrou,
scăderi de 50% la vânzările magazinelor și scăderi de 60% – 65% în turism,
restaurante și hoteluri. Comerțul cu amănuntul nealimentar, barurile,
restaurantele, călătoriile și turismul vor suferi în continuare din cauza
distanțării fizice, ceea ce va afecta si ocuparea forței de munca din astfel de
sectoare. Construcțiile, producția și alte industrii conexe vor avea de asemenea
suferit, deoarece ocuparea forței de muncă continuă să scadă. Încrederea
consumatorilor poate rămâne scăzută în continuare, iar șomajul ridicat și
activitatea comercială restrânsă pot duce la o contracție a cheltuielilor.
In acest context,
revenirea economiilor va fi probabil foarte graduala; viteza de revenire
depinde printre altele de evoluția situației sanitare si de masurile de sprijin
luate in fiecare tara, dar este improbabil sa revenim la volumele dinainte de
criza mai devreme de 9-18 luni – ceea ce nu este foarte încurajator.
Pe de alta parte
însă, criza poate fi o oportunitate pentru acele companii care sunt proactive
si dinamice, care reușesc sa inoveze si sa se adapteze rapid. O analiza realizată de Boston Consulting Group
asupra crizei anterioare arată că 14% dintre companii au avut o creștere
pozitivă și o marjă în scădere, în timp ce 44% au prezentat scăderi la ambele,
după cum arată tabelul de mai jos:
În context, studii
ale Boston Consulting Groupasupradeciziilorluate de cele mai importante
companii globale pentru a ieși din Marea Recesiune (2007-2009) au identificat 5
factori care au favorizat creșterea ulterioară,pe care îi considerăm relevanți și
astăzi:
Acționați pro-activ. Reduceți costurile rapid, pentru a vă proteja și a crea o bază solidă de
lucru pentru următorii ani. Acționați rapid pentru a putea investi, implicați-vă
activ în fuziuni și achiziții, pentru a crește mai repede decât concurența.
O viziune clară.
Chiar dacă au căutat noi surse pentru a se dezvolta, liderii de top au mizat pe
aceeași viziune clară pe care au urmat-o înainte de criză — viziune care a avut
la bază dezvoltarea unui număr mic de teme pe termen lung.
Creșterea dinamică a cererii. Adaptați-vă eforturile comerciale și oferta pentru a produce ceea ce au
nevoie acum clienții. Fiți activi în online și dezvoltați-vă capacitatea de a
comercializa și a vinde servicii online.
Aprovizionarea rapidă. Luând în considerare variabilitatea și incertitudinea acestei crize,
dezvoltați-vă lanțul de aprovizionare astfel încât să răspundă rapid cererii si
sa minimizeze riscurile operaționale.
Construiți o companie durabilă. Cei mai buni performeri au realizat că perturbările provocate de criză nu
vor putea fi evitate, așa că și-au construit organizațiile nu numai pentru a
rezista viitoarelor șocuri, ci și pentru a le anticipa. S-au gândit inclusiv
la raționalizarea operațiunilor de bază
și reproiectarea proceselor pentru valorificarea capacităților digitale.
Orice criză aduce și o regândire a paradigmelor existente, iar companiile pot profita de noile oportunități care apar, punând bazele unor organizații de succes și mai puternice în viitor.
***
Boston Consulting Group este partenerul liderilor din afaceri și societate pentru a-i ajuta să facă față celor mai mari provocări și pentru a descoperi cele mai mari oportunități. Compania BCG a fost pionierul domeniului strategiei de afaceri, aceasta fiind fondată în anul 1963. Astăzi, aducem clienților noștri o transformare totală – care inspiră schimbări complexe, permițând organizațiilor să crească, să aibă un avantaj competitiv care să conducă la un impact liniar. Pentru a avea succes, organizațiile trebuie să îmbine capacitățile digitale cu cele umane. Echipele noastre globale aduc industrie expertiză, competențe funcționale și o serie de perspective care duc la crearea schimbărilor. BCG oferă soluții prin consultanța managementului de vârf, împreună cu tehnologie și design, proiecte corporative și digitale – și scopuri de afaceri. Avem un model unic de colaborare la nivelul companiei acoperind nivelurile organizației clientului, generând rezultate care să permită clienților noștri să se dezvolte. Pentru mai multe informații vă rugăm vizitați bcg.com.
Compania Castrol Romania, exponent al unuia dintre cei mai importanți producători globali de lubrifianți, a donat suma de 345.000 lei Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, pentru a susține capacitatea de testare a pacienților pentru Covid-19. După cum informează beneficiarii, „donația a fost utilizată în vederea achiziționării unui echipament de tip sistem deschis automat RT-PCR, de capacitate mare și kituri consumabile PCR, care vor fi utilizate în testarea pentru Covid-19 (foto). Echipamentul va crește capacitatea de testare în analiza medicală de laborator din cadrul spitalului prin furnizarea a opt module de testare independente care pot să analizeze eșantioane în mai puțin de două ore”.
Marian Drăgan, Head of Country, Castrol Lubricants RO, subliniază: „Cu toții avem un rol important de jucat în această perioadă dificilă. Ne pasă de sănătatea și siguranța angajaților noștri, a clienților, a distribuitorilor și a comunităților noastre. Sperăm că prin această contribuție să ajutăm în lupta împotriva unei amenințări care a schimbat lumea în care trăim într-un mod rapid și extrem de complex”.
Zitec – companie pentru soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice personalizate și servicii de digital marketing certificată Microsoft Application Development, Microsoft Gold Cloud Platform, Amazon AWS Technology Partner și Google Cloud Partner, singura companie românească Partener Magento și unic furnizor în România al platformei de soluții e-commerce în cloud VTEX – a fost recunoscut oficial de Google Cloud drept unul dintre primii parteneri de integrare Recommendations AI la nivel global care pot implementa soluția Google.
Afacerile în
comerțul online pot accesa Recommendations AI prin intermediul Zitec, cu o
implementare rapidă în mai puțin de o lună, soluția urmărind obținerea de
rezultate rapide de creștere a vânzărilor.
Alexandru Lăpușan (foto), CEO și co-fondator Zitec: „Suntem onorați să ne regăsim pe lista scurtă a partenerilor de încredere ai Google Cloud în ceea ce privește integrarea Recommendations AI, o soluție inovatoare și deosebit de eficientă în retailul modern. Cu toții ne dorim o experiență de cumpărături cât mai simplă și relevantă, iar prin acest sistem integrat de recomandări câștigă atât cumpărătorul, care identifică mai ușor produse pe placul său, cât și comerciantul căruia îi cresc semnificativ vânzările printr-o promovare personalizată în timp real, la prețuri optimizate. Dezvoltăm de 17 ani soluții pentru clienți importanți din întreaga lume, iar asta ne-a permis să avem în permanență acces la cele mai noi tehnologii și să acumulăm o expertiză relevantă în implementarea acestora, un avantaj competitiv rar pe piața locală”.
Recommendations AI
este definită ca „o soluție de inteligență artificială dezvoltată de Google,
care permite companiilor dezvoltarea unui sistem avansat de recomandări pe baza
unor modele de Machine Learning de ultimă generație. Soluția se adresează în
principal companiilor care activează în industria de retail, oferind clienților
acestora sugestii personalizate de produse, în funcție de preferințele
individuale. Aceste recomandări relevante pentru fiecare client pot fi
promovate în timp real prin toate canalele de comunicare ale magazinului
online: web, mobile, e-mail și multe altele.Anunțată public în 2019,
Recommendations AI este disponibilă în prezent în versiune beta cu acces doar
prin intermediul partenerilor listați de Google Cloud, care pot realiza implementarea
pentru clienții lor. Soluția poate fi personalizată pe baza diverselor scenarii
de recomandări sau obiective de business, nu este necesară experiența
anterioară în utilizarea tehnologiei Machine Learning sau a altor sisteme de
recomandări, iar planul de costuri este unul simplu – companiile plătesc numai
pentru numărul de recomandări afișate.Potrivit Google,primele rezultate de la
retaileri din întreaga lume care au integrat Recommendations AI indică
îmbunătățiri semnificative, mulți dintre aceștia obținând o creștere de până la
90% a ratei de click (CTR – click-through rate)”.
Din perspectiva
unuia dintre clienții pentru care Zitec a implementat Recommendations AI, Mihai
Iova, Head of Product al celui mai mare magazin online de mobilier, textile și
decorațiuni din Europa Centrală și de Est, Vivre, subliniază: „Vivre este o
companie care s-a născut din pasiunea pentru tehnologie și care a crescut an de
an urmărind inovația la fiecare pas. Am găsit în Zitec un partener cu
experiență și același entuziasm pentru această cultură a inovației. Cu
Recommendations AI avem libertatea să experimentăm cu scenarii de recomandări
care vin în ajutorul clienților noștri, cărora le oferim o sursă de inspirație
pentru a alege din cele peste 150.000 de produse disponibile zilnic pe vivre.ro. Am înregistrat o creștere de 15% a tranzacțiilor
obținute din recomandări de produse, urmând să extindem atât scopul, cât și
numărul experimentelor”.
Aproape două treimi (64%) dintre companiile chestionate la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranță a angajaților pentru a putea reveni la locurile de muncă, arată cea mai recentă ediție a sondajului global ”PwC COVID-19 CFO Pulse”, din 28 aprilie. În acest context, 55% dintre respondenți spun că vor să reconfigureze spațiile de lucru pentru a permite distanțarea fizică și 22% vor să-și reducă suprafața birourilor.
„Majoritatea companiilor au depășit faza de reacție pe termen scurt față de criza generată de COVID-19, în care s-au concentrat prioritar asupra rezolvării problemelor imediate: siguranța angajaților și supraviețuirea afacerii. Acum trebuie să se gândească cum stabilizează activitatea pentru a funcționa în noua normalitate. O componentă esențială a acestor planuri o reprezintă redeschiderea birourilor, fabricilor și a altor spații de lucru. Din acest motiv, primele două măsuri avute în vedere sunt siguranța la locul de muncă și reconfigurarea spațiilor pentru a asigura distanțarea”, a declarat Ionuț Simion, country managingpartner al PwC România.
În noul context, 47% dintre companii intenționează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru, 46% vor să accelereze automatizarea și să introducă noi moduri de lucru și 44% să programeze munca în ture pentru a diminua expunerea. În ceea ce privește impactul COVID-19 asupra afacerilor, nivelul de îngrijorare a rămas constant cu ediția anterioară a sondajului, 70% dintre liderii de finanțe arătând căsunt foarte preocupați de acest lucru și majoritatea (80%) așteaptă o scădere a veniturilor și profitului. Din perspectiva industriei, directorii financiari ai companiilor de retail sunt cei mai îngrijorați (75%), din cauza reducerii încrederii consumatorilor, dar și a puterii de cumpărare, ca urmare a scăderii veniturilor. Cel mai scăzut nivel de îngrijorare cu privire la impactul potențial asupra afacerilor a fost raportat de liderii de finanțe din energie, utilități și resurse (57%).
Ponderea respondenților care consideră că organizația lor ar putea reveni la activitatea obișnuită („business asusual”) în termen de trei luni, în cazul în care criza ar fi încheiată astăzi, a scăzut la 49% de la 56% în ediția anterioară a sondajului.
Alte concluzii ale sondajului
Principala prioritate a liderilor de finanțe este ținerea sub control a cheltuielilor. Astfel, ponderea celor care iau în considerare măsuri de reducere a costurilor a crescut la 82%, de la 77% în ediția anterioară.
În topul preocupărilor directorilor financiari se află recesiunea globală (69%), impactul financiar asupra operațiunilor companiei (67%) și reducerea consumului (58%, în creștere de la 39% în studiul anterior).
Respondenții din sectorul financiar sunt cei mai preocupați de recesiune (74%) și impactul financiar (72%).
Cei mai pesimiști CFO sunt cei din Irlanda, 98% așteptându-se la scăderi ale afacerilor. Chiar și în țările cu o perspectivă mai optimistă, directorii financiari se așteaptă la reduceri ale veniturilor: Elveția (80%), Danemarca (73%) și Germania (66%).
La nivel de industrii, liderii de finanțe din servicii financiare (86%), industria manufacturieră și auto (86%) și retailul (80%) au cea mai mare pondere de CFO care estimează scăderea veniturilor.
Aproximativ jumătate dintre directorii financiari spun că vor acorda prioritate dezvoltării opțiunilor alternative de aprovizionare (52%), înțelegerii stării financiare și operaționale a furnizorilor lor (50%) și schimbării clauzelor contractuale (42%).
56% intenționează să includă impactul în situațiile financiare.
Sondajul a fost realizat în data de 28 aprilie în rândul a 871 de directori financiari din 24 de țări: Armenia, Azerbaidjan, Brazilia, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Malta, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Filipine, Portugalia, Singapore, Slovacia, Suedia, Elveția, Thailanda, Turcia, SUA și Vietnam.
Măsurile de apărare comercială instituite de UE s-au dovedit a fi eficace în diminuarea practicilor comerciale internaționale inechitabile, conform unui raport anual publicat astăzi de Comisia Europeană. Taxele antidumping sau antisubvenții impuse de Comisie au condus, în medie, la o scădere cu 80% a importurilor abuzive, astfel încât alte importuri din străinătate nu au fost afectate. Măsurile instituite de UE protejează în prezent cu 23.000 de locuri de muncă mai multe decât în anul precedent.
Comisarul pentru comerț, Phil Hogan, a declarat: „O apărare comercială puternică și eficace are o importanță deosebită pentru protejarea întreprinderilor și a locurilor de muncă din UE împotriva practicilor comerciale incorecte și pentru a asigura diversitatea ofertei. Asigurarea unor condiții de piață echitabile pentru întreprinderile noastre va fi și mai importantă în perioadele de redresare economică de pe urma crizei cauzate de noul coronavirus. În timp ce importurile oferă o mai mare paletă de opțiuni la prețuri competitive pentru consumatorii și întreprinderile noastre, trebuie să asigurăm faptul că ele ajung în Europa în condiții echitabile, că nu sunt acte de dumping, că nu sunt subvenționate și că nu depindem excesiv de ele. Acestea sunt motivele pentru care mă bucur să constat că sistemul de care dispunem funcționează și că reformele din ultimii ani dau roade”.
Raportul evidențiază în special:
Menținerea la un nivel înalt a activităților de apărare comercială ale UE: în 2019, Comisia a lansat 16 anchete (față de 10 în 2018) și a impus 12 noi măsuri (față de 6 în 2018). O activitate intensă de revizuire a măsurilor existente a condus la încheierea a 18 reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, cu 11 mai multe decât în 2018. La sfârșitul anului 2019, UE a instituit 140 de măsuri de apărare comercială, cu 5% mai multe decât în anul precedent. Printre acestea s-au numărat 121 de măsuri antidumping, 16 măsuri antisubvenții și trei măsuri de salvgardare. Cel mai mare număr de măsuri de apărare comercială ale UE vizează importuri din țări precum China (93 dintre măsurile antidumping și antisubvenții existente), Rusia (10 măsuri), India (7 măsuri) și SUA (6 măsuri).
Creșterea numărului de locuri de muncă protejate din UE: măsura impusă în 2019 a dus la creșterea numărului de locuri de muncă care beneficiază de pe urma măsurilor de apărare comercială ale UE cu 23 000, numărul total de locuri din UE protejate în mod direct ridicându-se la 343 000.
Eficacitatea susținută a măsurilor de apărare comercială ale UE în ceea ce privește reducerea importurilor inechitabile: datorită unei reduceri medii cu 80% a importurilor prejudiciante în urma măsurilor de protecție comercială ale UE, producătorii din UE pot să își mențină activitatea, iar utilizatorii din UE de produse în cauză continuă să se bucure de surse diversificate de aprovizionare.
Măsuri ferme pentru protejarea pieței de oțel din UE: ca urmare a taxelor de import stabilite de SUA pentru oțel în 2018, Comisia a adoptat, la începutul anului 2019, măsuri de salvgardare definitive pentru o serie de produse din oțel originare din toate țările. Această măsură a fost necesară pentru a se evita o creștere bruscă a importurilor care amenința să înrăutățească situația economică, deja fragilă, a producătorilor de oțel din UE. Ulterior, măsurile au fost revizuite pentru a menține fluxurile comerciale tradiționale și diversitatea surselor de aprovizionare. Jumătate dintre anchetele antidumping și antisubvenții din 2019 au vizat și produsele din fier și din oțel.
Un accent puternic pus pe aplicarea legislației și pe combaterea eludării ei: în 2019 s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri care au vizat eludarea taxelor în vigoare, de exemplu, prin trecerea mărfurilor prin alți exportatori sau prin alte țări. Comisia a lansat, din proprie inițiativă, un număr-record de patru anchete antieludare, inclusiv cea mai mare anchetă de acest tip de până în prezent, vizând articolele de masă și articolele de bucătărie din China, în urma căreia au fost supuse taxelor vamale încă 30 de întreprinderi.
Noi măsuri de salvgardare: pe lângă măsurile de salvgardare vizând oțelul, Comisia a instituit și măsuri de salvgardare pentru orezul Indica din Cambodgia și Myanmar. Măsurile adoptate în temeiul normelor Sistemului generalizat de preferințe au urmat unor cereri adresate Comisiei de către statele membre ale UE producătoare de orez. Ele sunt primele măsuri de salvgardare declanșate de UE după o lungă perioadă de timp.
Apărarea puternică a exportatorilor din UE vizați în anchetele de apărare comercială ale unor țări terțe: măsurile luate de alte țări împotriva importurilor din UE au fost din nou numeroase, mai exact 175 în 2019. Se estimează că numărul lor mare se va menține în viitor, ca urmare a numeroaselor cazuri inițiate în 2019. Comisia a intervenit foarte ferm în anchete din țări terțe care vizează în mod inechitabil exporturile UE. În două cazuri importante – măsuri antisubvenții impuse de SUA vizând măslinele de masă din Spania și măsurile vizând cartofii prăjiți congelați – Comisia a inițiat o procedură de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.
Comisia a publicat azi, 4 mai, cel mai recent pachet de măsuri excepționale pentru a oferi mai mult sprijin sectoarelor agricole și alimentare care sunt cele mai afectate de criza provocată de coronavirus.04/05/2020
Măsurile excepționale (anunțate la 22 aprilie) includ ajutoare pentru depozitarea privată pentru sectorul produselor lactate și cel al cărnii, autorizarea temporară ca operatorii din sectoarele grav afectate să-și autoorganizeze măsurile de piață și flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței. În plus față de aceste măsuri de piață, Comisia a propus să se permită statelor membre să utilizeze fonduri destinate dezvoltării rurale pentru despăgubirea fermierilor și a micilor întreprinderi din sectorul agroalimentar, cu cuantumuri de până la 5 000 EUR și, respectiv, de până la 50 000 EUR.
Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Am acționat rapid pentru a pune la dispoziție cât se poate de repede toate măsurile necesare pentru sprijinirea fermierilor și a celor care au nevoie de ajutor. Unele piețe agricole și alimentare au fost puternic afectate de criză. Totuși, acum sunt încrezător că adoptarea acestor măsuri va oferi un sprijin tangibil și va transmite piețelor semnalul corect, creând în curând o oarecare stabilitate. Acest pachet și măsurile de sprijin precedente demonstrează că Comisia este pregătită și va acționa în funcție de situație. Vom monitoriza în continuare situația, în strâns contact cu părțile interesate, cu Parlamentul European și cu statele membre.”
Măsurile de piață excepționale propuse la 22 aprilie sunt acum întru totul adoptate și publicate și includ:
Ajutoare pentru depozitarea privată: Comisia va sprijini acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte praf degresat, unt, brânză) și a produselor din carne (carne de vită, de oaie și de capră). Această măsură permite retragerea temporară a unor produse de pe piață, timp de minimum 2-3 luni și de maximum 5-6 luni. Cererile de participare la schemă vor putea fi transmise începând cu data de 7 mai 2020. Această măsură vizează stabilizarea pieței prin reducerea temporară a ofertei disponibile.
Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pieței: Comisia va acorda flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței în sectorul vitivinicol, în cel al fructelor și legumelor, în cel al măslinelor de masă și al uleiului de măsline și în cel apicol, precum și a programului UE pentru școli (care vizează laptele, fructele și legumele). Această flexibilitate vizează limitarea ofertei disponibile din fiecare sector, pentru a determina reechilibrarea piețelor. În plus, va permite reorientarea priorităților în materie de finanțare spre măsuri de gestionare a crizelor.
Derogare temporară de la normele Uniunii în materie de concurență: Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) permite Comisiei să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurență în situații de dezechilibre grave pe piețe. Comisia a adoptat astfel de derogări pentru sectorul laptelui, pentru cel al florilor și pentru cel al cartofilor. Aceste derogări le permit operatorilor să se auto-organizeze și să pună în aplicare măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării pieței interne, pentru o perioadă maximă de 6 luni. De exemplu, sectorul laptelui va putea planifica în mod colectiv producția de lapte, iar sectorul florilor și cel al cartofilor vor putea retrage produse de pe piață. De asemenea, va fi permisă depozitarea de către operatori privați. Evoluțiile prețurilor de consum și orice eventuală împărțire a pieței interne vor fi monitorizate îndeaproape pentru a se evita efectele negative.
În plus față de cele sus-menționate, Comisia propune ca statele membre cărora le rămân fonduri destinate dezvoltării rurale să poată folosi banii respectivi în 2020 pentru a acorda sprijin fermierilor și micilor întreprinderi din sectorul agroalimentar. Acesta ar trebui să fie un sprijin imediat pentru cei care au cel mai mult de suferit din cauza crizei. Statele membre pot oferi un sprijin de până la 5 000 EUR/fermier și de până la 50 000 EUR/întreprindere mică. Aceste ajutoare sunt acordate în plus față de ajutoarele de minimis destinate sectorului agricol și față de ajutoarele de stat cu plafon majorat adoptate anterior. Propunerea trebuie trimisă spre aprobare Consiliului și Parlamentului.
Aceste măsuri urmează unui amplu pachet de măsuri adoptat anterior de Comisie. Măsurile respective acordau sprijin sectorului agroalimentar în această perioadă dificilă prin majorarea cuantumurilor ajutoarelor de stat, un nivel mai ridicat al plăților în avans și prelungirea termenelor pentru depunerea cererilor de plată. Flexibilitatea sporită în ceea ce privește normele politicii agricole comune vizează reducerea sarcinii administrative a fermierilor și a administrațiilor naționale.
