Ștefan Musgociu reprezentant al Bursei de Valori București declara în cadrul evenimentului „ The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim” ca „nu mai puțin de 20 de companii doresc să vină la bursă cu acțiuni și obligațiuni!”

Pana în urmă cu mai puțin de jumătate de an, segmentul AeRO era mai puțin popular printre investitorii de retail. Companiile listate pe această piață erau considerate ca fiind puțin lichide (iar majoritatea chiar așa erau), iar pușinele vedete – Bittnet Systems, Life is Hard sau Transilvania Broker – erau privite ca niște companii mici, riscante. Se pare însă că pandemia a schimbat jocul și, odată cu listarea, în ultimele 12 luni, a câtorva companii antreprenoriale pe care investitorii le-au considerat foarte atractive, precum Norofert S.A., 2Performant Network, Safetech Innovations, Agroland sau MAM Bricolaj, lucrurile au început să se miște.

Piața AeRO a fost foarte efervescentă la inceputul anului 2021, randamentele spectaculoase, chiar și de 100% în doar 2 luni, atragând atentia celor interesați de investiții pe Piața de Capital.

Prezent în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”, Ștefan Muscociu (Specialist Business Development și Marketing Bursa de Valori București) spune ca acest nou suflu nu este o întâmplare, ci rodul muncii tuturor părților implicate în Piață, din ultimii ani:

„Acum vedem rezultatele muncii din anii anteriori. Doar anul acesta avem deja 3 listări de acțiuni și 2 de obligațiuni. Urmează încă aproximativ alte 20 de listări, atât de acțiuni cât și de obligațiuni, în acest an. Companiile se află, în acest moment, în diferite etape până la listare, de la caz la caz. În 2019 și 2020 am mers cu motoarele turate la maxim. Am avut aproape 40 de emisiuni listate de obligațiuni și 4 companii listate cu acțiuni.

Ca număr de listări, cred că pe piața AeRO va fi mai bine decât anii anteriori. Noi în anii anteriori am continuat toate demersurile pentru atragerea de noi companii. Rezultatele se văd, vedem și interes din ce în ce mai mare. Eu cred că, cel puțin din punct de vedere al numelor noi care vor veni în piață, vom merge din ce în ce mai bine”.

Musgociu a vorbit și despre listările care vor urma. Acesta spune că, în acest an, se pregaăesc nu mai puțin de 20 de companii care doresc să vină la bursa cu acțiuni și obligațiuni: „Ar fi 11 listări de obligațiuni și 9 de acțiuni, spune Musgociu. Împreună cu brokerii, pregătim următoarele listari. Avem companii din tehnologie, dezvoltatori de jocuri (Firebyte – n.r.), imobiliare, servicii conexe de utilități, o să vină și o companie de curierat cu obligațiuni, vom avea și bijuterii și ceasuri. Se diversifica gama de instrumente în care poți investii și de companii care emit astfel de instrumente.

Probabil de Firebyte ați auzit toti. Se pregătește pentru listare Bonas – e un procesator de lactate din Cluj –, Vifrana (producător de vinuri eco – n.r.) s-au anunțat. De la Roca Investments am vaăzut o intervenție în care Rudolf Visental vorbea despre o potențială emisiune de obligațiuni, ceea ce pare destul de interesant – să invețtesti într-un vehicul care investește, la rândul lui în alte companii. Și la Life is Hard am văzut o decizie privind intenția unei emisiuni de obligațiuni. Mai sunt câteva companii cu care suntem încă în discuții, însă nu pot să vă dau încă numele până nu anunță acestea în mod public, fiind vorba de plasamente private”.

Se pare că puterea exemplului a făcut ca, în acest moment, multe companii antreprenoriale să se uite cu interes către Piața de Capital: „Daca un prieten, un amic își listează compania, ceilalți încep să aibă mai multă încredere în ideea de a veni pe bursă, explică Ștefan Musgociu. Sunt mai receptivi. Și cred că aici este doar o chestiune de exemplu. Sunt antreprenori care au spart gheața, care au dus business-ul undeva mai departe, derulează runde de finanțare prin emisiuni de obligațiuni. E bine să mai investești și în companiile mai mici, pentru că sunt companii de creștere și cu siguranță o să vezi creșteri mai mari decât pe companiile mature. Se schimbă mentalitatea, avem investitori noi…”

În ceea ce îi privește pe cei 12.000 de investitori noi de retail, care au intrat pe Piața de capital în ultimul an, Musgociu spune că este și un efect al faptului că în piață sunt foarte mulți bani, iar dobânzile bancare sunt foarte mici. Și atunci, o parte din populație se îndreaptă către investițiile cu randamente superioare: „Piața «băltește» de bani. Bani sunt și în sistemul bancar, depozitele populației au ajuns la 160 miliarde de lei și continuă să crească. Dobânzile sunt mici. Automat, oamenii încep să caute produse noi în care să investească, să «își pună banii la lucru». Și investitorii de la BVB sunt ceva mai atenți cum își administrează banii, iar asta am vazut-o anul trecut când, la începutul anului era unele corecții pe piață, apoi a urmat luna martie când mă uitam și mă gândeam, ca investitor… și acum ce fac? Însă mulți au demonstrat o maturitate în felul în care își administrează banii. Și acești bani din depozite, măcar o parte dintre ei îi vom vedea că încep să se îndrepte către Bursă”.

Programul de finanțare a Statului Român prin intermendiul emisiunilor de obligațiuni pare să fi făcut mult bine Pieței de Capital: „Un prim pas este programul Fidelis, al Ministerului de Finanțe, prin care oamenii se familiarizează cu Bursa. Din discuțiile cu brokerii, am înțeles că săptămânal se deschid conturi noi – numarul ar fi cu 2 cifre”, arată reprezentantul Bursei de Valori București.

Listarea la Bursa le-a adus companiilor si avantaje, in relatia cu Statul Roman: „Din discuțiile cu unul dintre antreprenorii care au listată compania la Bursa, am aflat că și instituțiile Statului se uită altfel la aceste societăți”, concluzionează Musgociu.

Evenimentul The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim a fost organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, 2Performant S.A. și Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).

Mircea Iliescu – Trainer & Financiar Advisor la BVBescu.ro declara în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim?” că „practic, doar 3 dintre cele aproape 40 de companii analizate nu au raportat profit, pentru anul 2020… ”

Mircea Iliescu: „2020 a fost un an complicat pentru toți, atât pentru noi, ca și indivizi, cât și pentru business-urile din lumea întreagă.

Unii dintre noi au trecut prin momente dramatice, alții prin perioade de lockdown și diferite tipuri de restricții. Viața noastră a arătat cu totul altfel decât ne-am fi imaginat în urmă cu un an, însă viața are felul său de a merge înainte, de a ne ajuta să privim încrezători către ziua de mâine.

În urmă cu aproape 1 an, ne temeam de amplitudinea impactului pe care pandemia de COVID-19 îl va avea în business-ul companiilor listate, însă acestea au dovedit un grad de reziliență mult mai crescut decât se ațtepta. Deși cifrele publicate în raportările financiare sunt, în multe cazuri, mai puțin bune față de cele aferente anului 2019, este foarte important faptul că, în mare, vorbim doar despre profituri mai mici și nu despre pierderi. Practic, doar 3 dintre cele aproape 40 de companii analizate nu au raportat profit, pentru anul 2020…

Conform rezultatelor financiare analizate în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”, trimestrul IV al anului trecut s-a dovedit unul important în finanțele companiilor listate la Bursa de Valori București. În cazul unora dintre companii, ultimele 3 luni ale lui 2020 au erodat din profitul la T3 – cum este cazul Transelectrica S.A. – sau au facut diferența dintre profit și pierdere – în cazul Bittnet Systems.

Dacă, dupa primele 9 luni din anul 2020 observăm că aproape jumătate dintre cele 40 de companii analizate în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim” raportau o cifră de afaceri apropiată de perioadă similară a anului 2019, cu ocazia raportărilor anuale, acest aspect s-a menținut doar în cazul a 3 din 10 societăți listate. În schimb, s-a dublat numărul emitenților care au publicat pentru anul 2020 o cifră de afaceri semnificativ mai mică față de anul anterior (de la 20% la 38%), în timp ce numărul companiilor care au raportat venituri semnificativ mai mari s-a îmbunătățit ușor (de la 23% in 2019, la 32% in 2020). Însă, diferența este evidentă față de cifra de afaceri raportată în anul 2019, cand doar 10% dintre societățile listate au raportat venituri semnificativ mai mici față de anul anterior, în timp ce aproape jumătate dintre acestea au obținut venituri semnificativ mai mari.

În ceea ce privețte profitul raportat, trendul la 9 luni s-a menținut, o treime dintre companiile listate raportând crețteri semnificative ale profitului, în timp ce jumătate dintre acestea au avut profituri semnificativ mai mici sau pierderi, comparativ cu anul anterior. Aici vedem foarte clar faptul că criza sanitară a generat costuri crescute pentru companii – de exemplu, în urma cu 1 an, jumătate dintre societășile listate raportau profituri semnificativ mai mari pentru anul 2019, în timp ce doar o treime au obținut un profit semnificativ mai mic”.

_________________

Evenimentul The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim a fost organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, 2Performant S.A. și Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).

Comisia Europeană a prezentat pe 4 martie, o propunere privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală. Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.04/03/2021

Noile măsuri, care țin seama de impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra angajatorilor, cât și asupra femeilor, care au fost afectate deosebit de grav, vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condițiile de remunerare din cadrul întreprinderilor și le vor oferi angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă. Măsurile vor aborda o serie de factori importanți care contribuie la diferența de remunerare existentă și sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care accentuează inegalitățile de gen și expune femeile la un risc mai mare de sărăcie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Munca egală merită o remunerație egală. Iar pentru a asigura o remunerație egală, este nevoie de transparență. Femeile trebuie să știe dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte și să obțină ceea ce merită.”

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Vera Jourová, a declarat: „Este timpul ca atât femeile, cât și bărbații să fie abilitați să își revendice drepturile. Dorim să le oferim persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorilor mijloace care să le permită să solicite un salariu echitabil și să își cunoască și să își revendice drepturile. Acesta este și motivul pentru care angajatorii trebuie să devină mai transparenți în ceea ce privește politicile lor de remunerare. Nu se mai acceptă standarde duble, nu mai există nicio scuză.”

Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a declarat: „Propunerea privind transparența salarială reprezintă un pas important pentru a asigura respectarea principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Aceasta le va permite lucrătorilor să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare și va duce la eliminarea prejudecăților de gen în ceea ce privește remunerarea. Propunerea va permite, de asemenea, detectarea, recunoașterea și abordarea unei probleme pe care am dorit să o eradicăm încă de la adoptarea Tratatului de la Roma în 1957. Femeile merită recunoaștere, egalitate de tratament și prețuire pentru munca lor, iar Comisia se angajează să garanteze că locurile de muncă îndeplinesc acest obiectiv.”

Transparența salarială și o asigurare mai bună a respectării principiului egalității de remunerare

Propunerea legislativă se axează pe două elemente esențiale ale egalității de remunerare: măsuri de asigurare a transparenței salariale pentru lucrători și angajatori, precum și un acces mai bun la justiție pentru victimele discriminării salariale.

Măsuri privind transparența salarială:

• transparența salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunțul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potențialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial;
• dreptul la informare pentru angajați – lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informații cu privire la nivelul lor individual de remunerare și la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
• raportarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați – angajatorii cu cel puțin 250 de angajați trebuie să publice informații privind diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din organizația lor. În scopuri interne, aceștia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații cu privire la diferența de remunerare dintre angajații de sex feminin și cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
• evaluarea comună a remunerațiilor – în cazul în care datele raportate privind remunerațiile evidențiază o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferența pe baza unor factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor.

Îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele discriminării salariale:

• despăgubiri pentru lucrători – lucrătorii care au fost victime ale discriminării salariale pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente;
• sarcina probei îi revine angajatorului – angajatorului, și nu lucrătorului, îi va reveni în mod implicit sarcina de a dovedi că nu a existat nicio discriminare în ceea ce privește remunerarea;
• sancțiuni care să includă amenzi – statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni specifice pentru încălcarea regulii egalității de remunerare, inclusiv un nivel minim al amenzilor;
• organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor pot acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și pot introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare.

Propunerea ține seama de situația actuală dificilă a angajatorilor, în special în sectorul privat, și menține proporționalitatea măsurilor, oferind în același timp flexibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și încurajând statele membre să utilizeze resursele disponibile pentru raportarea datelor. Costurile anuale aferente raportării remunerațiilor de către angajatori sunt estimate a fi între 379 EUR și 890 EUR pentru întreprinderile cu peste 250 de angajați.

Etapele următoare

Propunerea de astăzi va fi transmisă acum Parlamentului European și Consiliului pentru a fi aprobată. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională și pentru a transmite Comisiei textele legislative relevante. Comisia va efectua o evaluare a directivei propuse după opt ani.

Context

Dreptul la egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare este un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la Tratatul de la Roma din 1957. Cerința de a asigura egalitatea de remunerare este prevăzută la articolul 157 din TFUE și în Directiva privind principiul egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă.

În martie 2014, Comisia Europeană a adoptat o recomandare referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență. În pofida acestui lucru, punerea efectivă în aplicare și asigurarea respectării în practică a acestui principiu rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană. Parlamentul European și Consiliul au solicitat în mod repetat luarea de măsuri în acest domeniu. În iunie 2019, Consiliul a invitat Comisia să elaboreze măsuri concrete pentru a spori transparența salarială.

Președinta von der Leyen a anunțat că măsurile obligatorii de asigurare a transparenței salariale sunt una dintre prioritățile sale politice pentru actuala Comisie. Acest angajament a fost reafirmat în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, iar astăzi Comisia prezintă o propunere în acest sens.

Tinerii NEETs – cu vârste între 18 și 29 de ani, fără loc de muncă sau care nu se află într-un program de educație sau formare profesională – se pot înregistra pe toată durata lunii martie în programul internațional „NEETs in entrepreneurship”, pe platformahttps://neets-entrepreneurship.org/ro/register, derulat de Junior Achievement în România.

Programul este finanțat prin EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment și, potrivit organizatorilor, „include traininguri, ateliere de lucru, webinarii, resurse informaționale despre profesii, antreprenoriat, educație, oportunități de ucenicie, internship și mentorat, practică antreprenorială și suport direct, prin consiliere și finanțare, pentru deschiderea unei afaceri”.

Informațiile detaliate despre proiectul desfășurat în România sunt disponibile la adresa: https://neets-entrepreneurship.org/ro/.

Pentru noutăți despre desfășurarea proiectului la nivel internațional puteți accesa următoarele pagini: https://youthemploymentmag.net/2019/06/17/neets-in-entrepreneurship/ și www.eeagrants.org.

Proiectul NEETs in Entrepreneurship este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment și este implementat de organizațiile Junior Achievement din 6 țări. Până la finalul proiectului, 1.600 de tineri NEET din Bulgaria, Italia, România și Spania vor beneficia de activități de formare pentru dezvoltarea abilităților necesare la angajare sau pentru a își deschide propria afacere.

Dezbatere publică organizată de VERTIK pentru Viitor în vederea elaborării unei propuneri strategice de integrare a perspectivei de gen în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice

Grupul de inițiativă în politici publice VERTIK pentru Viitor organizează în data de 9 martie, începând cu ora 17:00, o dezbatere publică despre oportunitatea introducerii și urmăririi unui set de indicatori de măsurare și evaluare a egalității de gen în România.

De ce avem nevoie de date mai bune? VERTIK consideră că diferențele de gen înregistrate de România nu sunt măsurate și evaluate în mod regulat în baza unor indicatori statistici agregați. Ne propunem să contribuim la elaborarea unor indicatori naționali ai egalității de gen prin care să diminuăm aceste diferențe.

Estimăm decalaje dintre femei și bărbați în următoarele domenii:

• participarea economică și accesul femeilor la oportunități;
• promovarea femeilor de carieră în poziții de decizie în politică, management și administrație;
• rata de ocupare în câmpul muncii;
• plată și salarizare egală pentru muncă și valoare adăugată egală;
• acces la finanțare pentru start-up-urilor cu antreprenoriat feminin;
• rata de abandon școlar în mediul rural;
• reintegrarea profesională a femeilor din mediul rural.

Pentru a rezolva această problemă a decalajelor, VERTIK va fundamenta împreună cu grupul de lucru din cadrul proiectului Femeie Lider o propunere de politică publică. Considerăm că este esențial ca perspectiva de gen să fie plasată în centrul procesului de elaborare a politicilor, inclusiv în planificarea bugetară.

Indicatorii statistici agregați vor permite integrarea perspectivei drepturilor femeilor și egalității de șanse în procesele de elaborare a politicilor publice și vor asigura reprezentarea femeilor la toate nivelurile procesului decizional politic. Știm că furnizarea informațiilor practice, bazate pe dovezi, vor contribui la luarea unor decizii politice care să aducă România mai aproape de egalitatea de gen și să îmbunătățească atât viața femeilor, cât și pe cea a bărbaților.

Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor:  „Avem nevoie de implementarea în politicile publice și programele de finanțare a unui sistem de indicatori statistici SMART privind diferențele de gen în domenii cheie și, astfel, să urmărim înjumătățirea rapidă a decalajelor dintre femei și bărbați. Este vital să accelerăm integrarea României în sistemul de valori al Uniunii Europene prin creșterea vitezei de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen de la o durată medie de recuperare de 107 ani specifică Europei de Est la 54 de ani cât este durata medie în Europa Occidentală. În final, vom încuraja antreprenoriatul feminin și creșterea ratei de ocupare a femeilor în piața muncii, cu impact direct în PIB-ul și bugetul României. Doar împreună putem construi o viziune pe termen lung pentru România.”         

Raluca Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România: „Pe parcursul celor 4 ediții, Mastercard Index of Women Entrepreneurs, raportul care prezintă progresul și reușitele femeilor de afaceri din întreaga lume, ne-a arătat că, în ciuda diferențelor și decalajelor de gen, femeile din România au continuat să depășească numeroase provocări și au reușit să aibă un impact direct asupra bunăstării societății din care fac parte, generând creștere economică. Însă acum, mai mult ca oricând, este important ca autoritățile, companiile private și organizațiile locale să-și dea mâna, atât pentru conturarea de politici publice, cât și pentru oferirea unor programe de sprijin potrivite, care facilitează accesul femeilor la oportunități, contribuie la fructificarea potențialului neexplorat și, prin urmare, contribuie la un viitor mai bun pentru acestea și comunitate”.

La eveniment vor participa oficiali ai Senatului României, Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați, reprezentanți ai mediului legislativ și guvernamental din România, antreprenoare cu experiență, lideri din lumea afacerilor, reprezentanți ai asociațiilor de antreprenori și femei de afaceri, alte asociații interesate de subiect, precum și presă.

Echipa VERTIK care a fost implicată în acest demers este formată din Daniela Șerban, Daniela Aldescu, Marcela Colica, Anamaria Corca, Melisa Menagi, împreună cu Ambasadoarele VERTIK – Dana Lupșa, Diana Mardarovici, Cristina Chiorsac, Marilena Gheorghe, Cristina Grigore, Cătălina Verdeș, Adina Risipitu, Diana Maria Georgescu, Mariana Stan și Roxana Haja.

Partenerul Strategic al evenimentului este Banca Europeană de Investiții. Partener principal al proiectului este Mastercard. Partener instituțional: Insight Exec. Parteneri media: Radio Romania Actualități, Financial Intelligence, Juridice, Money.ro, Project-E, Economistul, România Durabilă, Club Economic.

Agenda evenimentului (detaliat aici)

_________________

Sesiunea I

Politici publice europene și naționale în egalitatea de gen și antreprenoriat, indicatori și evaluare

Invitați:

• Anca Dragu, Președinta Senatului României
• Agnieszka Wojdyr, Consilier politici antreprenoriale și IMM, Directoratul General Întreprinderi și Antreprenoriat (DG GROW), Comisia Europeană 
• Lara Tassan Zanin, Director România, Banca Europeană de Investiții
• Luminița Popescu, Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați

Invitat special

• Marta Życińska, Vicepreședinte Marketing și Comunicare, CEE Mastercard

Moderator: Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor

_________________

Sesiunea II 

Cariere de succes și modele de reușită, accesul femeilor la participarea economică și oportunități

Speakers:

• Ana Maria Mihăescu, Membru Consiliu de Administrație MedLife și Raiffeisen Bank
• Paloma Castro Martinez, Fondator inițiativa europeană WeInvest, fost director global Louis Vuitton Moet Henessy, Lime, TedX Speaker
• Maria Axente, Director Inteligență Artificială, Pricewaterhouse Coopers Marea Britanie
• Carmen Gavrilescu, Antreprenor Food Consulting Development, Președinta Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu
• Andreea Răducan, Președinte Fundația Olimpică Română
• Dana Lupșa, Ambasadoare VERTIK

Moderator: Radu Magdin, Consultant și Trainer, Leadership și Empowerment

_________________

Sesiunea III

Definirea, măsurarea și urmărirea unor indicatori de egalitate de gen în România. Discuție interactivă pe marginea problematicii identificată de VERTIK.

Participanți: Asociații profesionale și părți interesate

Moderator: Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor

Facilitator: Diana-Maria Georgescu, Ambasadoare VERTIK

---

Despre VERTIK

VERTIK pentru Viitor, www.vertik.ro, este un grup de inițiativă în politici publice, fondat de Daniela Șerban, care își propune să contureze o viziune pe termen lung pentru România, pornind de la avantajele competitive, potențialul de valoare adaugată mare ale acesteia și integrarea lor în oportunitățile internaționale. Un incubator de idei pentru creștere economică bazat pe valori, VERTIK are o viziune care integrează politici de dezvoltare a capabilităților noastre, construcții orizontale, transversale și sectoriale pentru o Românie prosperă, pregătită pentru viitor. Grupul include o echipă de cercetare și analiză independentă, compus din reprezentanți ai societății civile și ai mediului antreprenorial.

Despre Mastercard

Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare, guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim.Coeficientul nostru de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.

Inspecțiile fiscale stabilesc, aproape invariabil, obligații suplimentare de plată la impozitul pe profit în cazul instituțiilor financiare. Presiunea asupra acestora a crescut odată cu introducerea obligațiilor de raportare a tranzacțiilor transfrontaliere DAC6, care se adaugă cerințelor de raportare existente, ce ar putea ridica și ele probleme în practică, de exemplu FATCA (The Foreign Account Tax Compliance Act) și CRS (Standardul Comun de Raportare). Ajustările de prețuri de transfer, provocările din zona telemuncii, modificările intervenite pe final de an în Codul fiscal, dar și dispozițiile învechite din zona de TVA punctează principalele zone de risc din perspectivă fiscală pentru această industrie.

În dialog cu reprezentanții instituțiilor financiare din piața locală, în cadrul evenimentului Ghid de gestionare a riscurilor fiscale în industria financiară. Soluții de îmbunătățire a fluxurilor de numerar, EY România a identificat principalele probleme cu care se confruntă sectorul financiar-bancar și ce soluții există.  

FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate

Andra Cașu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe și Coordonator taxe al industriei de servicii financiare, EY România: „FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate de către instituțiile financiare. În plus, de anul acesta, au intrat în scenă și raportările DAC 6, ceea ce poate însemna un nou centru de interes al autorităților fiscale, care, în ultimii ani, la aproape fiecare raport de verificare întocmit au stabilit obligații suplimentare”.

 „Niciun contribuabil nu are o vizibilitate individuală suficientă asupra celor mai bune practici din industrie, a problemelor identificate în inspecțiile fiscale sau a riscurilor generate de comportamentul local care urmează în multe cazuri exclusiv instrucțiunile de grup. Există desigur și tendințe macroeconomice și internaționale care afectează evoluția fiscalității în România, însă, dincolo de acestea, se simte puternic pulsul nevoii de colectare (prin inspecțiile fiscale în industria serviciilor financiare) și al cerințelor de conformare (de exemplu în zonele deja amintite DAC6, FATCA și CRS)”.

„Să nu uităm și de impactul pe care SAF-T îl va avea asupra băncilor în mod particular, deoarece, în momentul de față, acesta este un aspect fiscal polivalent care suscită interes și care cu siguranță va genera provocări practice”, a subliniat partenerul asociat EY.

Nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat în 2021 va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum

Alex Slujitoru, avocat, Litigii Fiscale, Radu și Asociații: „În 2021, credem că nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum, ceea ce le predispune la neglijarea regulilor de procedură”.

„În contextul sancțiunilor recent introduse în Codul de procedură fiscală pentru o serie de abateri ale inspectorilor fiscali – ce merg până la constatarea nulității raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, spre exemplu, când acestea au fost emise într-o situație ce a condus și la sesizarea organelor penale – un contribuabil bine informat și vigilent pe parcursul desfășurării controlului poate obține rezultate neașteptat de favorabile”, a mai semnalat Alex Slujitoru.

Noi obligații de raportare în 2021 privind tranzacțiile transfrontaliere, DAC 6 e un nou pas în direcția transparenței fiscale la nivel european

În privința modificărilor aduse de Codul fiscal la finalul anului trecut legislației fiscale, Răzvan Ungureanu, Senior Manager, Departamentul de Impozite Directe, EY România, a punctat: „Consolidarea fiscală în ceea ce privește impozitul pe profit, clarificarea tratamentului fiscal aplicabil IFRS 16 sau a tratamentului fiscal al cesiunilor de titluri de stat sunt doar câteva dintre principalele modificări. Nici începutul anului 2021 nu s-a lăsat mai prejos, aducând noi obligații de raportare în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere, DAC 6, un nou pas în direcția transparenței fiscale la nivel european”.

Ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor

Georgiana Bizdrigheanu, Manager, Departamentul de Prețuri de Transfer, EY România: „Fie că vorbim despre acordarea de împrumuturi, implementarea unor structuri de tipul cash-pooling sau alte forme de suport financiar, finanțarea intra-grup este cea mai directă formă de obținere a unui sprijin financiar pentru desfășurarea activităților, atât de necesară în special în ultimul an pentru multe dintre companiile din România”.

„Raportul publicat de OCDE privind tranzacțiile financiare ar trebui să ajute atât contribuabilii, cât și autoritățile fiscale să determine în mod unitar dacă a fost respectat principiul prețului de piață în tranzacțiile financiare. În mod normal, ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor. Rămâne de văzut cât de realistă este această așteptare prin prisma inspecțiilor viitoare efectuate de ANAF în zona prețurilor de transfer vizând tranzacțiile financiare”, a adăugat Georgiana Bizdrigheanu.

Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și sunt dificil de aplicat în practică

Prevederile referitoare la TVA și problemele pe care le generează în piața serviciilor financiare au fost semnalate de Georgiana Iancu, partener EY și Coordonatorul Departamentului de Taxe indirecte și Florina Parîng, Senior Manager, EY România. „Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și vedem zilnic cât de dificil sunt de aplicat în practică. Dispozițiile «învechite» din Directiva de TVA nu au ținut ritmul cu evoluțiile economiei moderne și, în mod evident, nu sunt adecvate unor tranzacții financiare moderne, complexe și dependente masiv de tehnologie. În fiecare an, vedem noi întrebări preliminare adresate CJUE, fie din cauza unor decizii anterioare ale Curții care necesitau mai multă claritate și perspective noi, fie pur și simplu pentru că legislația de TVA nu acoperă spețele și complexitățile inerente tranzacțiilor financiare”, a declarat Georgiana Iancu.

„Cesiunile de creanțe, recuperările de costuri, operațiunile în afara sferei de TVA prin prisma deducerii TVA, tranzacțiile mamă-sucursală și impactul asupra proratei de deducere sunt doar câteva din laitmotivele întrebărilor preliminare la Curtea Europeană de Justiție adresate în ultimii ani. Rolul jurisprudenței europene în descâlcirea regulilor de TVA în sectorul serviciilor financiare a devenit esențial în ultimii ani, însă rezultă deseori într-o aplicare restrictivă, inadecvată sau exagerat de complexă a scutirilor de TVA și a regulilor privind deducerea acestei taxe”, a completat Florina  Parîng.

„Ca parte a inițiativei de reformare a regimului de TVA pentru serviciile financiare și de asigurare, Comisia Europeană a lansat procesul consultativ cu mediul de afaceri la începutul lunii februarie, termenul de răspuns fiind 31 mai 2021. Jucătorii din sectorul financiar-bancar și asigurări au, așadar, posibilitatea să contribuie activ în acest proces care acoperă elemente esențiale pentru viitorul serviciilor financiare. Mă refer aici la eliminarea scutirilor de TVA, introducerea unei opțiuni de taxare, aplicabilitatea scutirii de cost sharing și pentru serviciile financiare sau includerea unei rate fixe de deducere a TVA: caracter opțional sau obligatoriu”, a conchis partenerul coordonator al Departamentului de taxe indirecte, EY România, Georgiana Iancu.

Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate duce la diminuarea eficienței angajaților pe termen mediu și lung

Deși domeniul financiar „a fost printre cele mai reticente”, „telemunca este posibilă în această industrie”, a subliniat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România​. „Într-o perioadă foarte scurtă, activitatea remote a fost implementată la scară largă. Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate conduce la o diminuare a eficienței angajaților pe termen mediu și lung”, a mai spus Corina Mîndoiu.

Munca de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a generat și necesitatea adaptării pachetului salarial la noua realitate

Geanina Ciorâța, Senior Manager, Departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, a explicat și implicațiile ce au derivat din telemuncă: „Ca urmare a muncii de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a devenit necesară și adaptarea pachetului salarial la noua realitate, astfel încât motivarea salarială, productivitatea angajaților și competitivitatea pachetului salarial să nu aibă de suferit ca urmare a pandemiei. În plus, modificările legislative adoptate de la 1 ianuarie 2021 aduc o serie de noi beneficii neimpozabile, pentru unele din ele, însă, existând anumite semne de întrebare cu privire la procedura de acordare. Nu în ultimul rând, subiectul tichetelor cadou rămâne încă unul sensibil, chiar și după cele mai recente modificări ale Codului Fiscal”.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com