Alături de Valencia, Viena și doar alte 3 orașe europene, Cluj-Napoca este printre cei 6 finaliști ai competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării în 2020și ar putea câștiga 1 milion de euro.11/09/2020
Un juriu la nivel înalt, format din experți independenți, a selectat cei șase finaliști după interviuri detaliate cu reprezentanții unui număr de douăsprezece orașe aflate pe o listă scurtă.
Cele șase orașe finaliste ale ediției din acest an sunt enumerate mai jos, în ordine alfabetică:
Cluj-Napoca (România)
Espoo (Finlanda)
Helsingborg (Suedia)
Leuven (Belgia)
Valencia (Spania)
Viena (Austria)
Finanțat prin Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște inițiative excelente care transformă orașele europene în centre de testare a unor inovații. Orașele finaliste nu se tem de marile provocări cu care se confruntă și caută soluții și activități de jos în sus care să permită dezvoltarea unor ecosisteme de inovare dinamice în jurul lor.
La 24 septembrie 2020, Comisia va anunța Capitala europeană a inovării 2020, precum și ocupanții următoarelor cinci locuri, în cadrul unei ceremonii de premiere complet virtuale ce se va desfășura în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării (22-24 septembrie 2020), la care înregistrarea este deschisă și gratuită.
Orașul câștigător va deveni Capitala europeană a inovării 2020 și va primi 1 milion de euro pentru a-și sprijini activitățile de inovare și pentru a-și consolida capacitatea de conectare a persoanelor, a sectorului public, a mediului academic și a întreprinderilor, pentru a aduce beneficii societale comunităților sale.
Fiecărui ocupant al celorlalte cinci locuri i se va acorda suma de 100,000 de euro.
Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager Taxe Directe, și Angela Borza, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România (foto)
Vânzarea
terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de
13 octombrie 2020, după reguli noi. Printre noutățile aduse de Legea 175/2020
se află dreptul de preempțiune acordat mai multor categorii de potențiali
cumpărători, de la rude apropiate, arendași, proprietari de investiții
agricole, vecini, tineri fermieri, până la instituții ale statului. O altă
noutate constă în aplicarea unui impozit considerabil pe câștigul obținut din
vânzarea terenului, dacă înstrăinarea are loc la mai puțin de opt ani de la
cumpărare. Dincolo de implicațiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi
că favorizează comasarea terenurilor și consolidarea exploatațiilor agricole,
există și efecte adverse, precum faptul că descurajează investițiile în alte
domenii care necesită suprafețe mari de teren.
Concret,
legea prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempțiune revine
co-proprietarilor și rudelor, iar următoarele două, proprietarilor de
investiții agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori
arendașilor, în anumite condiții. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea
drept de preempțiune, fiind urmați de institute de cercetare, vecini și alte
instituții ale statului.
În cazul în care titularii
dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul în
termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afișarea ofertei de vânzare,
acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar
celor care respectă mai multe condiții cumulative (spre exemplu, ca potențialul
cumpărător să fi desfășurat activități agricole pe teritoriul național pe o
perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a
terenului respectiv) și, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.
Impozitul suplimentar afectează indirect toți cumpărătorii, cu sau fără drept de preempțiune
Dincolo de restricțiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul
normativ prevede și o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puțin de opt
ani de la achiziție, respectiv un impozit de 80% pe câștig (diferența dintre prețul de vânzare și prețul inițial de cumpărare).
Aceeași cotă de impozitare se aplică și în cazul înstrăinării directe sau
indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de
control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în
extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea
prevede și ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în
așa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câștigului.
Totuși, rămân câteva aspecte neclare. De exemplu, ce se întâmplă în
situația în care o societate din altă țară vinde o societate cu peste 25% din
active reprezentând terenuri agricole din România? Se va datora impozitul de
80% sau se va putea aplica convenția de evitare a dublei impuneri dintre România
și statul de rezidență a societății vânzătoare, reducând sau eliminând acest
impozit?
Pentru o parte din investitori, cumpărarea terenurilor agricole devine
mai dificilă, în general, și extrem de dificilă pentru investitorii din domenii non-agricole care intenționează să
demareze sau să extindă anumite investiții. Printre cei mai afectați se numără producătorii de energie regenerabilă
care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăți în a achiziționa
sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru
dezvoltarea de proiecte energetice. Temerea generală este că aplicarea legii va
determina o reținere a investitorilor cu privire la capacitățile noi de
producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030. Ca o consecință
directă, este posibil ca România să nu își poată respecta țintele asumate față de
instituțiile europene în privința producției de energie din surse regenerabile.
Mai sunt desigur și alte
domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii
de parcuri industriale, logistice
sau orice persoană fizică sau juridică interesată să își construiască un depozit în afara orașului.
Astfel, titularii
dreptului la preempțiune și investitorii din domeniile menționate sunt afectați
nu numai de restricțiile impuse cu privire la cumpărător – acestea ducând, în cel
mai bun caz, la o întârziere a achiziției terenurilor în cauză -, ci și de impozitul
introdus la nivelul vânzătorilor, care va
duce, inevitabil, la creșterea prețului terenului achiziționat.
Așadar, asistăm, din nou,
la un act de legiferare care, deși este bazat pe bune intenții, cum ar fi
stimularea producției agricole autohtone, produce și victime colaterale. În
orice caz, un lucru este cert: toate părțile interesate și afectate de intrarea
în vigoare a Legii 175/2020 așteaptă cu interes publicarea normelor de aplicare,
în speranța ca măcar o parte dintre întrebările lor vor fi clarificate.
Autor: Claudiu Chiriţă, Senior Manager, Forensic, EY România (foto)
Anual, sute de mii de
companii devin victime ale unei fraude cu un mod de operare îndrăzneț, fraudă
pentru care specialiștii au oferit nume diferite, precum Mesaj de la șef, CEO
Fraud, Business Email Compromise, Email Account Compromise sau Invoice Fraud.
Indiferent de denumire, potrivit statisticii, se estimează că în fiecare lună
pierderile sunt de peste 300 milioane de USD.
Apariția pandemiei
COVID-19 și limitările aduse au generat un context favorabil pentru autorii
unor astfel de fraude, motiv pentru care, în această perioadă, numărul acestora
a cunoscut o explozie fără precedent. Astfel, cu titlu de exemplu:
prin spoofing, atacatorul pretinde că e CEO-ul companiei, impersonând
adresa de e-mail folosită de acesta, și anunță că tocmai a fost infectat cu
COVID-19. Drept urmare, susține că are nevoie de ajutorul angajatului „victimă”
pentru finalizarea unei tranzacții sensibile, urgente și confidențiale;
atacatorul, care pretinde că este liderul companiei, solicită
departamentului financiar efectuarea unei plăți urgențe pentru achiziționarea
de medicamente, teste sau echipament de protecție, cu „maximă urgență”;
atacatorul, folosind o adresă de email care pare să aparțină unui CEO sau
altei persoane cu autoritate din cadrul companiei, transmite un mesaj „Stay
safe!” (specific acestei perioade), urmat de solicitarea disponibilității
angajatului “victimă” de a-i oferi sprijin pentru finalizarea unor tranzacții;
atacatorul, care pretinde că e angajat al companiei, anunță departamentul
HR sau financiar despre schimbarea contului pentru plata drepturilor sale,
având în vedere limitările de deplasare impuse de pandemie;
atacatorul, care pretinde că e CEO sau altă persoană cu autoritate în
companie, solicită finalizarea urgentă și confidențială a unei tranzacții
(investiție, depozit, achiziție, fuziune, etc) care a fost întârziată de
pandemie.
Pe scurt, făptuitorul
pretinde, în mod credibil și prin diverse metode, a fi CEO sau o altă persoană
cu autoritate din cadrul companiei, pentru a determina efectuarea unei plăți
autorizate către un cont aflat sub controlul său.
În România, în fiecare
săptămână, departamentele antifraudă și de conformitate din cadrul băncilor
sunt confruntate cu solicitări ale autorităților de aplicare a legii sau ale
clienților legate de tranzacții efectuate ca urmare a acestui tip de fraudă, în
condițiile în care nu este neobișnuit ca o singură asemenea tranzacție să aibă
o valoare de mai multe sute de mii de euro. De exemplu, în 2013 reprezentanța
din România a unei companii multinaționale din domeniul telecomunicațiilor a
fost prejudiciată cu 1,8 milioane EUR. În 2016, o altă companie care activează
și în România a efectuat plăți în valoare de 40 milioane EUR prin una dintre
modalitățile de comitere a acestei fraude.
Acest tip de fraudă
speculează cea mai vulnerabilă verigă din lanțul de apărare împotriva fraudei:
omul. Prin verificări și testări specializate și preferabil independente ale
cadrului intern de prevenire și identificare a fraudei, prin pregătire
periodică și de substanță a personalului companiei, se poate preveni cu succes
apariția unui astfel de caz care ar putea să amenințe însăși sustenabilitatea
afacerii.
Ce trebuie făcut dacă
tocmai am aflat că am fost victima unei astfel de fraude?
În primul rând, se va
încerca câtmai repede oprirea
plății respective. Se va contacta urgent banca prin care s-a ordonat
transferul și i se va solicita sprijin pentru oprirea plății în banca
corespondentă. Este de avut în vedere faptul că o întârziere de câteva ore
poate face acest demers inutil. Atacatorii vor redirecționa sumele încasate
către o altă jurisdicție, de îndată
ce banii au intrat în contul aflat în controlul lor.
În al doilea rând, se va
urmări limitarea pagubei.
Mai precis, se va stabili dacă sunt programate alte plăți către contul indicat
de atacator și dacă au fost schimbate recent și alte conturi ale furnizorilor
sau angajaților, către care ar urma să se efectueze plata.
În continuare, se impune
o investigare exhaustivă a
condițiilor care au determinat efectuarea plății. Investigația trebuie făcută
în cea mai profesionistă manieră pentru a culege toate datele și a stabili cu
precizie situația de fapt și persoanele implicate, dar și pentru a nu contamina probele pentru acțiunile
legale ulterioare (fie penale, civile sau administrative). O atenție mărită
trebuie acordată mediului electronic care trebuie conservat fără a fi alterat (forensic data acquisition), dar și
modului de susținere a interviurilor cu personalul implicat (se va avea în
vedere și scenariul în care, la comiterea fraudei, s-a oferit sprijin din
interior).
Investigația va urmări
stabilirea gravității atacului și identificarea tuturor datelor sensibile care
au fost puse la dispoziția atacatorilor.
După ce au fost colectate
toate probele din mediul digital, se va proceda la restaurarea și remedierea
sistemelor afectate, schimbarea parolelor, îmbunătățirea politicii de
acces, adăugarea de noi controale, etc.
Angajații companiei și,
îndeosebi, cei din poziții cheie, (contabilitate, financiar, resurse umane,
etc) vor fi instruiți cu privire la modul în care s-a săvârșit frauda pentru a
se preveni apariția unui atac similar (care va fi mai facil pentru atacator,
având în vedere că deja a avut acces la multe date confidențiale).
Împreună cu specialiștii,
se va analiza existența unei eventuale raportări a incidentului: în cazul în
care au fost expuse date personale, obligația de raportare către Autoritatea
Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau, în
cazul unui atac informatic la un operator de servicii esențiale conform
Directivei NIS, transpusă prin legea 362/2018, obligația de raportare către
CERT-RO.
Totodată, se va analiza
și gestiona relația cu partenerii de afaceri afectați de incident (de exemplu
furnizori ale căror date au fost transmise atacatorilor), pentru că, la rândul
lor, aceștia pot deveni victime pe baza informațiilor sensibile transmise.
Nu în ultimul rând, deși
de cele mai multe ori există o reținere în acest sens, se recomandă formularea unei plângeri penale.
Chiar dacă probabilitatea de recuperare a sumelor transferate nu este foarte
mare, un astfel de demers legal va avea un efect de descurajare pe termen lung
a autorilor unei astfel de fraude.
Principalele modalități
prin care un infractor poate determina o companie să efectueze o plată
neautorizată către un cont pe care îl controlează
Cea mai ingenioasă și
aparent cea mai simplă metodă este social
engineering– ingineria
socială: atacatorul culege date despre companie și despre reprezentanții săi,
după care interacționează telefonic sau prin email cu angajați din poziții
cheie (contabilitate, financiar, HR) pentru a obține date sensibile (de exemplu,
lista furnizorilor cu facturi de valoare mare ce urmează a fi scadente în
perioada următoare) sau pentru a determina efectuarea unei plăți pentru o achiziție
urgentă.
O altă metodă, mai
tehnică, presupune trimiterea unor email-uri care urmăresc obținerea
accesului la sistemul informatic al companiei (phishing, spear phishing,
executive whaling) în vederea schimbării coordonatelor de plată ale
principalilor furnizori sau pentru executarea unor noi plăți.
Aceste modalități de
comitere au trei elemente comune:
atacatorul pretinde a fi
altcineva, în cadrul companiei (CEO, CFO) sau din afara acesteia
(avocat, auditor, furnizor);
se invocă urgență și confidențialitate, respectiv
plata trebuie efectuată în cel mai scurt timp în contul indicat, fără a fi
informate alte persoane din companie;
se solicită o plată către un
cont anume sau schimbarea contului pentru o
plată ce urmează să fie făcută către un furnizor existent.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar
(CSALB) împlinește cinci ani
de la înființare, prilej cu care, ca autoritate profesionistă de profil, își
prezintă un bilanț și totodată deschide o perspectivă în domeniu:
La începutul lunii
septembrie, în urmă cu cinci ani, intra în vigoare Ordonanța Guvernului 38/2015
care înființa Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul
Bancar (CSALB). Transpunerea unor directive europene făcea posibilă
funcționarea și în România a centrelor de soluționare alternativă a disputelor
dintre consumatori și comercianți, pe modelul practicat în majoritatea
domeniilor de activitate în țările vest-europene. Deși directiva recomandă
costuri modice pe care consumatorul să le suporte pentru negocierea cu banca
sau IFN-ul, ordonanța a promovat gratuitatea pentru acest serviciu în
România. Tot pe model european, această formă de “justiție
privată” este susținută financiar de comercianții care au provocat nemulțmirea
consumatorilor. În timp ce costul plătit de comercianți pentru soluționarea
unui dosar este de aproximativ 200 de euro, beneficiul mediu obținut de
consumatorii care negociază cu băncile este de 2.700 de euro (în creștere de la
2.150 de euro în 2019).
Ce au adus primii
cinci ani
Sunt mai mult de 1.500
de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri începând cu 1 martie 2016,
dintre care 1.300 s-au încheiat cu acordul părților. În total,
consumatorii au obținut beneficii de3,5 milioane de euro din
aceste negocieri.
Acest lucru arată și
calitatea soluțiilor propuse de cei 19 conciliatori ai CSALB,
specialiști cu o solidă experiență ca avocați, profesori universitari sau foști
judecători. Prin înființarea CSALB s-a creat cadrul legal pentru negocierea,
pentru prima dată în România, pe marginea unui contract existent. Astfel,
raporturile dintre bănci și consumatori au putut fi reechilibrate prin
scăderea sau eliminarea unor comisioane, diminuarea dobânzilor, ștergerea
parțială sau totală a datorie.
Recordurile valorice ajung până la 298.000 de lei, 52.000 de CHF sau 44.600
de Euro, iar unele cazuri și-au găsit rezolvarea într-o singură zi. 54%
dintre creditele conciliate sunt în lei, 23% în euro și 20% în CHF.
Cererile de negociere au crescut și ele de la un an la altul, iar anul acesta
vom înregistra de zece ori mai multe cereri decât în 2016. De exemplu, dintre
cererile primite, 16% se referă la reducerea sau eliminarea comisioanelor.
Pe 30 octombrie 2018
CSALB depășea cifra de 1.000 de cereri înregistrate într-un an. La
începutul lunii septembrie înregistrăm deja 1.900 de cereri pe anul 2020
și peste 5.800 în toți anii de activitate.
Ce își propune CSALB
pentru perioada următoare
„În primul rând ne așteptăm ca cererile
respinse de bănci să nu depășească 10% din totalul cererilor trimise de
consumatori. Apoi, ne dorim ca CSALB să devină prima opțiune a oricărui
consumator care are o nemulțumire în raport cu băncile sau cu IFN-urile. În
acest fel, instanțele se vor degreva tot mai mult de litigii, reclamațiile
către ANPC vor continua să scadă, iar educația financiară a consumatorilor se
va îmbunătăți. Ne așteptăm ca IFN-urile să devină cel puțin la fel de receptive
precum băncile în acceptarea cererilor de negociere trimise de consumatori.
Ținând cont că IFN-urile și băncile activează pe aceeași piață a serviciilor
financiare, putem spune că instituțiile financiare nebancare vor avea un
dezavantaj concurențial dacă nu se vor îndrepta către rezolvarea amiabilă a
nemulțumirilor semnalate de consumatori. Credem că opțiunea concilierii va fi
tot mai cunoscută și utilizată în rândul persoanelor juridice. CSALB poate
soluționa începând cu acest an și problemele legate de plăți și emiterea de
monedă electronică. Nu în ultimul rând, așteptăm să se concretizeze demersul
Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri de a înregistra CSALB
în rețeaua FIN-NET a Comisiei Europene ca entitate SAL. Acest lucru ne va da
acces la experiența entităților FIN-NET similare din toată Europa și ne-ar
permite evoluții, în special pe partea de digitalizare și de pregătire a
resursei umane. Totodată sperăm ca după cinci ani de la înființare să fie
posibilă în Parlament și transformarea OG 38/2015 în lege”, spune
Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.
Guvernatorul BNR
Mugur Isărescu încurajează „toate băncile să meargă spre CSALB. Deși
împăcarea părților părea la început imposibilă, treptat, prin implicarea
conciliatorilor și a Centrului, imposibilul a devenit posibil. Nu folosește
nimănui războiul dintre bănci și clienți sau cultivarea acestui război”.
Paul Anghel,
directorul general al ANPC și
fost reprezentant al ANPC în Colegiul de Coordonare al Centrului, spune că „imaginea instituțiilor financiar-bancare
poate fi schimbată prin intermediul CSALB. Așteptările consumatorilor români
față de CSALB sunt mari, dar gradul de neîncredere în sistemul financiar-bancar
a rămas ridicat. De aceea, suntem cu toții obligați să construim această încredere”.
Florin Dănescu,
Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor: „CSALB
consolidează încrederea dintre clienți și sistemul bancar. Reprezintă nu doar
un sistem de soluționare alternativă a litigiilor, cât și un centru de
informare activ care sprijină consumatorii și sistemul bancar, prin
identificarea variantelor optime de înțelegere între părți”.
Irina Chițu, analist
financiar și director Finzoom.ro
este de părere că „CSALB reprezintă
cel mai bun lucru care s-a întâmplat la nivelul societății financiare în
ultimii cinci ani”.
Mihai Mereuță,
Președintele Ligii Habitat
crede că CSALB poate reprezenta un model pentru înființarea unor centre
similare, în domenii de activitate precum servicii publice, telefonie,
utilități, transporturi etc.
Cât privește
negocierea propriu-zisă, conciliatorii Centrului au inventat o nouă
meserie în România: Concilierea este o
filosofie nouă spre care consumatorii și băncile vin tot mai mult. Totuși, nu
trebuie să vină cu așteptări doar din partea partenerului de dialog. Ambele
părți trebuie să facă anumite compromisuri, iar rolul conciliatorilor este
tocmai de a muta părțile din poziția rigidă în care se află. (Camelia Popa)
Prin această procedură facem să supraviețuiască contractul părților. Un
contract adaptat, o haină mai potrivită și pentru consumator, dar și pentru
bancă. Ceea ce m-a cucerit pe mine în această procedură a fost rapiditatea. Din
acest punct de vedere, un record personal ar fi soluționarea unui caz în decurs
de o zi! De dimineață și până seara, părțile au avut inclusiv hotărârea
redactată! (Nela Petrișor)Top of Form
La început mi-am exprimat scepticismul că această idee frumoasă poate
funcționa. Ideea că băncile și consumatorii nu s-ar afla pe poziții
ireconciliabile părea o utopie în 2015. CSALB a reușit să demonteze mitul că
debitorii și creditorii sunt „dușmani naturali”. (Radu Rizoiu)
Când am aflat de Centru am crezut că este „o girafă”. Eram precum
țăranul lui Marin Preda la grădina zoologică care spunea că acest animal nu
există. Iată că acest Centru nu și-a probat doar existența în acești ani, ci și
eficiența. (Valeriu Stoica)
Băncilor le-aș recomanda ceva mai multă flexibilitate, iar consumatorilor ceva mai multă răbdare. Concilierea este atunci când consumatorul se mulțumește cu mai puțin decât a cerut, iar banca oferă mai mult decât a fost dispusă să cedeze inițial. (Valentin Cocean)
Despre CSALB
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și
intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori
și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din
orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare
Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular
online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea
în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB
colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu
expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar
înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații
despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu
tarif normal).
BNP Paribas Personal Finance, prin marca sa comercială Cetelem, a realizat un studiu la nivelul clienților din portofoliu privind percepția și comportamentul financiar în contextul pandemiei Covid-19. A rezultat că 66% dintre clienții intenționează să își ajusteze cheltuielile în contextul pandemiei și să economisească mai mult.
În urma studiului, BNP Paribas Personal Finance informează că „impactul general resimțit de clienți a fost unul ridicat, 62% declarând că au avut de suferit. În ceea ce privește comportamentul financiar actual, cea mai mare repercusiune declarată este la nivelul consumului, 66% dintre clienți intenționând să își ajusteze cheltuielile. Dintre aceștia 33% spun că ar dori să economisească mai mult, iar 33% au în vedere să reducă sumele cheltuite”.
Simona Tărtăcuță (foto), director Marketing și Produse:„Prima jumătate a acestui an a fost o perioadă sub semnul neprevăzutului, al incertitudinilor, o perioadă de regândire a priorităților pentru mulți dintre noi. Intențiile de economisire și de consum sunt, cu siguranță, un barometru de evaluare a impactului pandemiei asupra deciziilor financiare. Am considerat esențial să avem o imagine de ansamblu asupra percepției și atitudinii celor peste 650.000 de clienți din portofoliul actual Cetelem, cu privire la contextul actual, post stare de urgență și în timpul stării de alertă, dar și în perioada următoare. Astfel îi putem sprijini cu cele mai bune soluții financiare, adaptate nevoilor lor, așa cum ne-am propus și până acum.Potrivit acestui studiu suntem în continuare prima opțiune pentru peste două treimi dintre clienți în momentul în care iau în considerare un credit, ceea ce ne reconfirmă misiunea și obiectivele. Încă dinainte de debutul pandemiei tendința de economisire a fost observată în concluziile ediției 2020 a studiului pan-european L’Observatoire Cetelem. Acesta ne-a arătat că preocuparea românilor pentru economii a fost cu 11% mai mare față de 2018, cea mai importantă creștere din Europa, cu peste 18 procente deasupra mediei UE (69% vs. 51%), iar intenția de a cheltui mai mult a scăzut față de anul anterior cu 13 procente (50% în 2020 vs. 63% în 2019). Putem concluziona că această direcție către reducerea consumului s-a accentuat în contextul Covid-19”.
Atitudinea față de creditare
Cercetarea realizată în rândul clienților BNP Paribas Personal Finance a arătat că aproape două treimi dintre persoanele chestionate s-ar simți confortabil să acceseze o formă sau alta de creditare: 33% nu ar avea o problemă să acceseze un credit pe termen mediu pentru bunuri și servicii, 23% orice tip de credit și 14% ar fi în regulă și cu un credit pe termen lung. 76% dintre persoane au avut un credit în ultimul an, majoritatea (47%) alegând creditul de nevoi personale și o durată de cinci ani ca perioadă de creditare preferată (49%). Creditele de nevoi personale sunt preferate de cei care au declarat că intenționează să facă un credit în următoarele 12 luni, 30% dintre aceștia intenționând să aleagă acest tip de creditare. 70% dintre persoanele chestionate declară că au avut nevoie să efectueze achiziții în ultimii trei ani pe care nu le-ar fi putut realiza doar prin resurse proprii, iar 67% dintre acestea au apelat la credit pentru a acoperi întreaga sumă. Printre bunurile cel mai frecvent cumpărate de clienți se numără electrocasnicele mari și aparatele de aer condiționat (31%), aparate electronice (TV, radio, media playere) și IT (25%) și produse pentru reparații sau întreținere în locuință (24%).
Impactul contextului Covid 19 asupra comportamentului financiar
În ceea ce privește categoriile de produse pe care le vor cumpăra mai mult decât de obicei, observăm că se menține preferința pentru produse de igiena (31%) și produse alimentare (28%) aceste produse fiind achiziționate în cantități mai mari pe fondul incertitudinii sporite din perioada de început a pandemiei. La fel stau lucurile și pentru categoria electrocasnice, 14% dintre respondenti declarând că vor investi mai mult în aceste tipuri de produse care echipează universul casei. Și alegerea modalității de plată va fi diferită. Conform răspunsurilor primite, 18% dintre participanții la studiu intenționează să își realizezeze cumpărăturile online, iar 36% vor utiliza Internetul mult mai frecvent decât în perioada anterioară pandemiei.
Studiul a fost realizat în luna iulie a acestui an de D&D Research pe un eșantion de 405 persoane intervievate telefonic, cu vârsta de 18-65 de ani. Ediția 2020 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem” și-a dorit să observe schimbările apărute în comportamentul cumpărătorilor europeni privind reducerea consumului de resurse prin adoptarea unei atitudini responsabile. L’Observatoire Cetelem 2020 a fost realizat în 15 țări europene, pe un eșantion de 14.200 de persoane intervievate online cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani. În România, studiul s-a bazat pe un eșantion de 800 de respondenți.
Cetelem (www.cetelem.ro) este marcă comercială BNP Paribas Personal Finance. Începând cu 1 martie 2018, Cetelem IFN SA a devenit BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București, ca urmare a fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA și banca mamă franceză BNP Paribas Personal Finance. După finalizarea procesului de fuziune, activitatea comercială din România a continuat sub brandul Cetelem, cunoscut publicului de credite de consum din România. Compania continuă să ofere servicii de credite de consum în magazin, carduri de credit, credite auto, credite de nevoi personale, fie la locul vanzarii, fie la distanta, prin telefon sau Internet. În cei peste 14 ani de când este prezentă pe piața românească, Cetelem a oferit peste 1,8 milioane de credite.
BNP Paribas Personal Finance SA (www.bnpparibas-pf.com) este liderul pieței creditelor de consum în Europa, prin intermediul activității de acordare a creditelor de consum și credite imobiliare. Deținută în proporție de 100% de banca cu reputatie internationala BNP Paribas SA, BNP Paribas Personal Finance are aproape 17.500 de angajați și operează în peste 30 de țări. Sub mărcile comerciale Cetelem, Findomestic sau AlphaCredit, compania oferă o gamă extinsa de produse de creditare, fie prin punctele de vânzare din magazine și showroom-uri auto, fie direct către consumatori, prin agenții și prin Internet. Oferta BNP Paribas Personal Finance include produse de asigurări sau depozite pentru clienții săi din Bulgaria, Franța, Germania și din Italia. BNP Paribas Personal Finance SA a dezvoltat o strategie legată de parteneriatele cu retaileri, magazine online și instituții financiare (bănci și companii de asigurări), bazată pe experiența și know-how-ul acumulate în oferirea de soluții de creditare integrate și adaptate activității și strategiei comerciale a partenerilor. Compania și-a asumat, de asemenea, un rol major în educația financiară a clienților în spiritul împrumutului responsabil.
Copiii și adulții
din centrele de instituționalizare au la dispoziție linia telefonică de urgență
Telverde 0800 500 550, lansată de Autoritatea Națională pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Consiliul Tinerilor
Instituționalizați (CTI), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Reprezentanța
UNICEF în România. Inițiatorii definesc Top of Formnoul instrument (pilotat din iulie 2020) ca „o necesitate
în contextul pandemiei de Covid-19, pentru a reduce sentimentul de nesiguranță
al copiilor și adulților din centre, pentru a le oferi consiliere și asistență
psiho-socială, consiliere juridică, dar și pentru a preveni și identifica
eventualele provocări și abuzuri cărora le pot cădea victime”. De asemenea,
personalul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului și
al centrelor rezidențiale pot obține la Telverde informații suplimentare,
ghidaj în anume situații legate de pandemie, suport psiho-social și emoțional
pentru a răspunde bine provocărilor din activitatea de zi cu zi.
Utilitatea
serviciului a fost confirmată de primirea a 1.569 de apeluri (peste 300 de
persoane) în perioada 13 iulie-4 septembrie. Ca motive, domină nevoia de a fi
ascultat, de încurajare, de informare privind pandemia, anxietatea în
condițiile care nu permit ieșirea prea des din centre etc. Tipurile de probleme
în care se încadrează solicitările sunt „amenințări din partea personalului,
inclusiv pentru apelarea la linia Telverde, administrarea de medicamente din
sfera neurolepticelor, condițiile de cazare, conflicte cu beneficiarii și
personalul centrelor, nemulțumiri cu privire la alimentație, nemulțumiri cu
privire la punerea sub interdicție și capacitatea legală, dorința de a-și
exercita dreptul la muncă”. În urma apelurilor primite, ANDPDCA a putut
monitoriza starea psiho-emoțională a beneficiarilor sau a personalului din
centre și au fost luate măsuri imediate de rezolvare a situațiilor.
Maria-Mădălina
Turza, președinte al ANDPDCA, subliniază: „Beneficiarii din centrele rezidențiale, copii și adulți deopotrivă, au
nevoie să fie ascultați, au nevoie de informații și de încurajare, mai ales în
această perioadă dificilă, iar noul serviciu pe care li-l punem la dispoziție
este unul din instrumentele prin care vom putea fi mai aproape de ei, cu
ajutorul partenerilor noștri. În lungul drum al dezinstituționalizării, canalul
deschis prin Telverde către copiii și adulții din sistem este vital”.
Georgiana Pascu, manager
de program la CRJ: „Credem că Telverde
este un instrument util atât în sensul verificării modului în care sunt
respectate drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate, cât și în
contextul lipsei specialiștilor la nivel local, mai ales în mediul rural,
psihologii și juriștii Telverde venind în completarea acestora. Facilitarea de
către statul român a accesului rezidenților la mijloace de comunicare cu
exteriorul pe perioada instituționalizării și, cu atât mai mult, în timpul stării
de alertă, reprezintă un semn de civilizație într-un stat democratic care
respectă și implementează Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu
dizabilități”.
Andreeas
Novacovici, președintele CTI: „Consiliul
Tinerilor Instituționalizați militează pentru respectarea drepturilor
copiilor si tinerilor abandonați și instituționalizați din România. Este
asociația națională de reprezentare a copiilor și a tinerilor abandonați din
România, motiv pentru care am ales să ne implicam în acest parteneriat, pe care
îl dorim sustenabil și în interesul superior al copiilor, pentru crearea unui
serviciu de raportare a situațiilor de abuz. Practic, venim în sprijinul
autorității, alături de ceilalți parteneri din proiect, pentru a consilia
și pentru a intervenii în situații de risc. Considerăm că acest instrument
este necesar și foarte util, poate fi îmbunătățit, iar asta depinde de noi toți”.
Pieter Bult,
reprezentantul UNICEF în România: „Copiii
din instituții sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, iar
vulnerabilitățile lor au crescut foarte mult odată cu aplicarea măsurilor de
limitare a răspândirii noului coronavirus, așa cum văzut din evaluarea rapidă
realizată de ANDPDCA și UNICEF. Numărul Telverde 0800 500 550, la care vor
putea suna gratuit beneficiarii din centrele rezidențiale, îi va ajuta pe
copiii din instituții să primească susținerea de care au nevoie și pe factorii
de decizie să identifice rapid și să rezolve provocările cu care se confruntă”.
TransferGo, compania de transferurionlineinternaționale
rapide de bani,anunță o creștere de 25% a numărului de transferuri de bani, precum și a
valorii acestora, între românii din diaspora și cei din țară, datorată
începerii noului an școlar.
Creșterea de aproximativ 25%
este înregistrată în septembrie în comparație cu lunile de vară, fiind deja o
tradiție anuală ca, de la sfârșitul lunii august, românii care muncesc în afara
țării să „facă ghiozdanul” la distanță.
Mai
mult, pentru a se asigura că acoperă nevoile
copiilor, părinții care lucrează peste granițe trimit bani chiar și în 2-3
tranșe într-un interval de 30 de zile, potrivit reprezentanților TransferGo.
“TransferGo înseamnă
siguranța că banii ajung rapid la cei dragi, în acest caz la micuții care
trebuie să se concentreze mai degrabă pe noile provocări ale școlii în perioada
pandemiei. Suntem alături de părinții care muncesc în afara țării, iar
soluțiile noastre flexibile îi ajută să își sprijine familiile de fiecare dată
când este nevoie,“ a declarat Marius Nedelcu, Director of Brand Marketing &
Market Expansion, TransferGo.
Prețul mediu al unui ghiozdan complet
echipat se ridică la aproximativ 100 lei, la acesta adăugându-se toate
celelalte cheltuieli necesare pregătirii începerii școlii, precum cele legate
de îmbrăcăminte, transport sau materiale școlare auxiliare. Mai mult, odată cu
noile reglementări impuse de pandemie, o parte dintre cursuri s-au mutat
online, astfel că, pentru mulți elevi intervine și nevoia achiziției unui
laptop sau a unui alt dispozitiv inteligent, care să le permită participarea la
orele online.
În momentul de față, cea mai activă comunitate de români din punct
de vedere al transferurilor de bani prin intermediul serviciului TransferGo
este cu precădere cea din Marea Britanie. Astfel, românii de aici trimit în
medie între 400 și 700 de lire, în total, de la mijlocul lunii august și
până la mijlocul lunii septembrie.
Deși
nu există date oficiale care să indice dimensiunea actuală a comunităţii
româneşti din Marea Britanie, numărul cetățenilor români care au cerut
rezidență post-Brexit s-a ridicat la 564.300, potrivit datelor oficiale
publicate de Ministerul de Interne, ceea ce plasează comunitatea românească din
Regatul Unit pe locul 2 după cea poloneză (665.500), potrivit statisticilor oficiale.
Cât
despre copiii cu părinți plecați la muncă în alte țări, potrivit Ministerului
Educației Naționale, în 2019, peste 160 de mii de copii din România se aflau în grija bunicilor
sau a altor rude, în timp ce părinții lor erau plecați la muncă în străinătate.
Tot în această perioadă a
anului, numărul de transferuri de bani prin aplicația TransferGo crește și în
sens invers, din țară către tinerii români plecați la studii peste hotare. Cele
mai multe transferuri de bani pleacă din București, Cluj, precum și alte orase mari
ale României, către localitățile din afară țării preferate de studenții români.
Potrivit datelor UNESCO, în 2018, studiau în străinătate peste 38 de mii de
studenți români.
În
2019, Ministrul Românilor de Pretutindeni estima că numărul românilor din
diaspora se ridica la 5,6 milioane de români, din totalul de 9,7 milioane de
români aflați în afara granițelor țării, diferența fiind dată de comunitățile
istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României.
TranferGo
este singura companie pan-europeană de transfer de bani care poate garanta că
fondurile clienților vor ajunge la destinație în 30 minute și este preferată de
emigranții care trimit bani acasă, datorită lipsei procedurilor birocratice ale
băncilor, precum și datorită taxelor mai mici.
Pe plan
local, compania este prezentă din 2015, iar, anul trecut, au fost operate către
România peste
jumătate de milion de transferuri prin intermediul TransferGo, 80% dintre acestea fiind
efectuate de pe
aplicația pentru dispozitive mobile. Mai mult, în luna aprilie a acestui an,
TransferGo a raportat o creștere de 50% a transferurilor către țara noastră,
precum și un grad de utilizare al aplicației de peste 60%.
Tranzacțiile semnate în ultimele săptămâni, cu o valoare cumulată de peste 400 de milioane de euro, demonstrează că piață investițională din România rămâne robustă și atractivă chiar și în perioada pandemiei Covid-19, nemaifiind privită ca o piață marginală a Europei Centrală și de Est, apreciază consultanții firmei Cushman & Wakefield Echinox.
Un
consorțiu format din Resolution Property și Zeus Capital a cumpărat recent
proiectul de birouri Floreasca Park din București, în timp ce AFI Europe a
finalizat achiziția portofoliului de birouri detiunute în România de NEPI
Rockcastle, constând în proiectele Floreasca Business Park, The Lakeview,
Aviatorilor 8 (toate în București) și City Business Center din Timișoara.
Cushman
& Wakefield Echinox a asistat GLL Real Partners GMBH în procesul de vânzare
a proiectului Floreasca Park, tranzacție care marchează intrarea unui nou
jucător de anvergură în piață imobiliară locală și reflectă rolul principal al companiei
de consultanţă imobiliară la nivelul Europei Centrale și de Est în atragerea de
nou capital în regiune din întreaga lume.
Tim
Wilkinson, Partner Capital Markets, Cushman & Wakefield Echinox:„În
ultimele 12 luni, am reușit să atragem în România Morgan Stanley – pentru
achiziția America House, Resolution / Fosun (via Zeus Capital Management) –
pentru Floreasca Park, și am sprijinit Equest la vânzarea principalului activ –
Equest Logistic Park – trei tranzacții cu o valoare cumulată de peste 200 de
milioane de euro, două dintre acestea fiind închise în perioada pandemiei. Ne
așteptăm că, până la finalul anului, să reușim să mai închidem câteva
tranzacții importante, astfel încât volumul investițional ar putea depăși în
2020 pragul de 1 miliard de euro, pentru prima dată din 2014.”
Până
la declanșarea pandemiei Covid-19, respectiv sfârșitul primului trimestru al
anului 2020, fundamentele macroeconomice și cele specifice pieței imobiliare
din România au fost la fel de puternice precum în anii precedenți. Apoi am fost
loviți de pandemia Covid-19.
Rezultatele
înregistrate pe segmentul investițiilor imobiliare în T2 și T3 2020 au
confirmat câteva aspecte esențiale:
Închiderea celor două
tranzacții menționate confirmă faptul că interesul investitorilor pentru
România continuă să rămână unul ridicat.
Asocierea Zeus Capital
Management & Resolution (Fosun Group) demonstrează că noi fonduri sunt
pregătite să intre în România, o tendință remarcată în ultimii ani.
Puterea acordurilor cu
chiriașii în orice clădire este esențială și va fi analizată și mai atent de
către investitori în viitor.
Calitatea unei clădiri va
deveni din ce în ce mai importantă, în condițiile în care vânzătorii își doresc
să maximizeze prețul obținut și să atragă o gamă largă de investitori.
Finanțările bancare vor
continua să fie disponibile, însă ne așteptăm că băncile să fie mai selective
în acest sens, punând accent pe aspecte ce țin de bonitatea chiriașilor și
calitatea proprietăților.
Bogdan Gubandru, Director Investment Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Succesele înregistrate în ultimele luni vor trimite un mesaj pozitiv cu privire la evidenta maturizare a pieței locale, reflectată de aceste tranzacții. România a fost, în general, văzută ca o piață marginală a Europei Centrale și de Est, dar ne așteptăm ca acest statut să fie modificat într-o direcție pozitivă. Treptat, observăm un număr mai mare de investitori care înțeleg faptul că România oferă randamente atractive pentru proprietăți de o calitate ridicată, cu prețul unei ușoare ajustări a coeficientului de risc, comparativ cu piețele principale din Europa Centrală și de Est.”
Bogdan Gubandru
Lichiditatea
în București rămâne mai scăzută față de Varșovia, Praga și Budapesta, iar până
când acest lucru se va schimba, investitorii încă vor avea semne de întrebare
cu privire la posibilitățile de a face exit din investițiile realizate în
momentul în care își doresc să facă acest lucru. Fiecare nou investitor în piață
îmbunătățește acest aspect. Pe măsură ce mai mulți investitori vor decide să
investească în România, în mod natural vom vedea o lichiditate îmbunătățită.
În
timp ce evenimentele din 2020 arată faptul că piața imobiliară locală este mai
rezistentă ca niciodată, schimbările din industrie, comportamentul
consumatorilor și tendințele ocupanților se schimbă rapid, accelerate de
pandemia Covid-19. După cum am văzut în perioada 2008 / 2009, România poate fi
afectată de factori declanșați în afara țării, de probleme economice la nivel
european și global, însă aceste riscuri au fost prezente și în ultimii ani,
perioadă în care piața locală a continuat să se dezvolte.
Tim Wilkinson, Partner Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox: „Dezvoltatorii, investitorii și băncile trebuie să evolueze rapid pentru a ține pasul cu o lume aflată în schimbare. Vor exista obstacole, dar piața din România a depășit multe astfel de provocări în ultimii 12 ani. Piața românească funcționează în continuare la un nivel de activitate mai scăzut decât potențialul său maxim, având în vedere fundamentele și dimensiunea sa, față de alte țări europene. Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru a sprijini în continuare dezvoltarea imobiliară. În plus, soluții mai flexibile de finanțare ar ajuta piața să concureze mai bine cu vecinii săi din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini investirea locală a capitalului propriu.”
Tim Wilkinson
Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield
în România, deținut și operat independent, cuprinde o echipă de peste 60 de
profesioniști și colaboratori, ce oferă o gamă completă de servicii
investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai
multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.comCushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare
comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii,
proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de
8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în
gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri,
administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și
evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com
Material de opinie de Ciprian Gavriliu (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru Sectorul Auto
Industria auto din întreaga lume a fost
puternic afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19,
iar revenirea este lentă și incertă din cauza neîncrederii care încă persistă,
mai întâi cu privire la evoluția pandemiei și apoi la revigorarea economiei
globale. Numeroase studii atestă faptul că, pentru perioada următoare, cea mai mare preocupare a companiilor din întreaga lume, inclusiv
din România, este legată de scăderea cererii. Și, cum industria auto reprezintă
o componentă importantă a economiei românești, cu o contribuție masivă la
producția națională, la exporturi, dar și pe piața muncii, ca angajator,
stimularea cererii în domeniu devine esențială în perioada următoare.
Din datele Asociației Producătorilor și
Importatorilor de Automobile din România (APIA) rezultă că, în primele șapte
luni ale acestui an, numărul de
autoturisme noi înmatriculate în România a scăzut cu 34% față de aceeași
perioadă a anului trecut, iar în cazul vehiculelor comerciale situația este
similară. Deși în ultimele două luni s-au înregistrat creșteri față de lunile
anterioare, acestea nu au acoperit scăderile din perioada de blocaj.
Pe partea de producție, în primele șase luni
ale acestui an, numărul de autoturisme fabricate în România a scăzut cu aproape
30% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Asociației
Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Această statistică ia în
calcul doar cei doi mari producători locali, Dacia și Ford, însă sectorul de
profil cuprinde și toți fabricanții de componente auto cu fabrici în toatățara,
afectați și ei de încetinirea activității în domeniu și de perspectivele
incerte.
Consumatorii
amână cumpărarea unei mașini noi
Pe măsură ce restricțiile impuse pe fondul
pandemiei s-au ridicat, activitatea în fabrici s-a reluat, dar, pentru a se
recupera terenul pierdut, trebuie să existe și cerere. Or consumatorii sunt tot
mai prudenți când vine vorba de cheltuieli substanțiale, din aceleași motive
legate de incertitudine. Spre exemplu, mai mult de trei sferturi dintre consumatorii români care au participat la
chestionarele Deloitte Romanian Consumer Trends, aplicate pe
LinkedIn, spun că intenționează să amâne cumpărarea unei mașini noi din cauza
pandemiei. La nivel european, studiile Deloitte arată că mai mult de jumătate
dintre consumatori intenționează să amâne cumpărarea unei mașini în această
perioadă. Comportamentul europenilor este important prin prisma faptului că
Uniunea Europeană este principala piață de export pentru companiile românești
în general, inclusiv pentru cele din industria auto.
În aceste
condiții, devine esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru stimularea
cererii pe piața auto și, de ce nu, această situație poate fi transformată în
oportunitate, aceea de a acționa simultan pentru sprijinirea industriei, dar și
pentru protecția mediului, prin reducerea poluării cauzate de traficul auto
care, de mulți ani, depășește cu mult limitele admise.
Ce facilități acordă țările europene la achiziționarea de autovehicule „verzi”
În România,
există stimulente pentru achiziționarea mașinilor electrice șihibride, însă,
din analiza celorlalte țări europene, reiese faptul că mai este loc de
îmbunătățire. În prezent, prin programul guvernamental de înnoire a parcului
auto „Rabla”, cei care cumpără o mașină electrică pe baterie primesc de la stat
10.000 de euro, iar cei care cumpără o mașină electrică hibridă cu încărcare la
priză, cu emisii reduse de dioxid de carbon, primesc 4.250 de euro. În plus,
cumpărătorul poate suplimenta suma cu 1.250 de euro primiți de la stat pentru
casarea automobilului vechi. O altă facilitate de care beneficiază posesorii de
mașini electrice este scutirea de impozit pe proprietate. Însă, în alte state
europene, facilitățile pentru achiziționarea mașinilor nepoluante sunt mult mai
generoase. În plus față de stimulentele în vigoare în România, 20 din cele 27
de state membre acordă reduceri sau scutiri de taxe (TVA, accize, taxe de
înmatriculare etc.) la achiziționarea unui astfel de autovehicul, iar aproape
jumătate oferă facilități companiilor care utilizează mașini cu un grad redus
de poluare, reiese dintr-o analiză realizată de
Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA).
Spre exemplu, în
Austria se acordă deduceri sau exceptări de TVA la achiziționarea mașinilor cu
emisii zero, iar în Cehia sunt scutite de vinietă sau de taxe de înmatriculare
autovehiculele mai puțin poluante. În Croația nu se plătesc accize la
cumpărarea unei mașini electrice, iar în Ungaria, pentru mașinile electrice, pe
baterie sau hibride cu alimentare la priză. Exemplele pot continua cu scutiri
de taxe sau deductibilități acordate companiilor care dețin în flotele lor
mașini nepoluante.
Stimulentele
acordate în România pentru achiziționarea de mașini cu grad redus de poluare
s-au dovedit eficiente, numărul de astfel de autovehicule a crescut în ultimii
ani, însă de la o bază foarte scăzută și cu perspective limitate în viitor, din
cauza faptului că prețurile rămân încă ridicate pentru majoritatea românilor.
Iar programul Prima Mașină, în vigoare de câțiva ani, inclusiv pentru
cumpărarea pe credit a unei mașini cu grad redus de poluare, a fost un eșec,
demonstrat și de plafonul insignifiant de care beneficiază anul acesta, de cincimilioane
de lei. Poate că o îmbunătățire a acestui program, pe modelul Noua Casă, ar
ajuta mai mulți români să își cumpere un autovehicul nepoluant.
În paralel cu
susținerea producției de mașini „verzi”, este important să se ia măsuri pentru
limitarea importurilor de autovehicule second-hand care nu îndeplinesc
standardele actuale în privința emisiilor poluante. În ultimii ani, după
eliminarea celei mai recente variante a taxei auto, în România au fost
înmatriculate foarte multe astfel de autovehicule. În plus, este recomandat un
control mai strict în privința fiscalizării tranzacțiilor de pe această piață,
pentru a se asigura un mediu concurențial echitabil.
În concluzie,
chiar dacă, în prezent, cumpărătorii sunt reticenți față dea face achiziții
importante, este esențial ca, în momentul în care apetitul revine, să aibă la
dispoziție mai multe variante „sănătoase” de achiziție.
Mai
multe informații și recomandări pentru
companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.
Pentru
cele mai recente modificări legislative
adoptate în contextul coronavirus,
experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o
secțiune dedicată, disponibilă aici.
Pentru BCR Leasing, digitalizarea este un
obiectiv prioritar, iar compania face încă un pas în această direcție și oferă
clienților săi posibilitatea de a semna electronic contractele de finanțare.
„Contextul actual ne reconfirmă că trebuie să adaptăm permanent modelul nostru de business nevoilor prezente și viitoare ale clienților. Utilizarea tehnologiei este o condiție de bază pentru eficientizarea proceselor și pentru a răspunde provocărilor unui mediu puțin predictibil. În plus, ne preocupă evoluția stării pandemice, sănătatea, siguranța colegilor și a partenerilor noștri. De aceea, considerăm că introducerea semnăturii electronice ne va ajuta să-i protejăm mai bine. În plus, vom înlesni accesul la utilizarea limitelor de leasing aprobate și vom asigura o securitate sporită documentelor. Ne concentrăm eforturile pentru a susține mediul antreprenorial și vom fi aproape de acesta, doar la un click distanță ”, a declarat Vlad Vitcu(foto), CEO al BCR Leasing IFN.
BCR LEASING IFN este prezentă pe piață
romanescă a leasingului din 2001, ca subsidiară a Băncii Comerciale Române,
parte a grupului financiar central-european ERSTE Group. Compania oferă o gamă
completă de servicii de leasing financiar și credit pentru achiziționarea de
bunuri de folosintă îndelungată: vehicule (autoturisme, vehicule comerciale,
flote de autoturisme) și echipamente (mașini agricole, echipamente medicale, software
și echipamente IT, etc.).
