Carantina și izolarea, perspectivă juridică

0

Explicații și comentarii pe marginea Legii nr. 433/2020 prin care se reglementează carantina și izolarea sunt prezentate de Iordăchescu & Asociații:

Legea nr. 433/2020 – aspecte relevante

La data de 18.07.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 433/2020 prin care se reglementează carantina și izolarea. „Noua lege prevede unele măsuri necesare în domeniul sănătăţii publice, cu caracter temporar, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional” – av. Ioana Zorilă, Iordăchescu & Asociații.

În continuare, vom prezenta cele mai importante dispoziții prevăzute în cuprinsul noii legi:

1. Definiții

Astfel, carantina persoanelor este definită ca fiind o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspectate de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, de alte persoane, în spații special amenajate de către autorități, la domiciliul sau la locația declarată de către persoana carantinată, stabilită prin decizie individuală motivată a DSP. Subliniem faptul că toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un înalt patogen, au fost eliminate.

Izolarea constă în separarea fizică a persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne sau simptome sugestive, la domiciliu, la locația declarată, într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată unității sanitare, în vederea monitorizării.

2. Instituirea carantinei și a izolării

Potrivit art. 7 din noua lege, carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt patogen care:

  1. Sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente în domeniu;
  2. Au intrat în contact cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.

În situația în care persoanele menționate anterior, refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată, precum și în situația în care nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau organele de control recomandă, iar reprezentantul DSP decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Decizia se emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de către medic sau de către organele de control și se comunică de îndată persoanei interesate.

Totodată, s-a stabilit că, în scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spațiu special desemnat de autorități, sau până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină, după caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului sau reprezentantului DSP.

sura carantinării se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate, încetând la expirarea termenului specific perioadei de incubație, sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării.

Important de menționat este faptul că, potrivit ar. 8 din Legea nr. 433/2020, izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu și proporțional cu situația de fapt care o determină, măsura având ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase periculoase pentru siguranța persoanei și sănătatea publică.

De asemenea, s-a stabilit că izolarea se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestui accord – situație în care medicul sau organele de control informează DSP care confirmă sau infirmă măsura izolării instituită sau recomandată în unitatea sanitară sau o altă locație atașată acesteia – într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locație alternativă atașată unității sanitare stabilite, pentru cel mult 48 de ore, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice. La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor efectuate, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unității sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locația declarată de aceasta.

Dacă persoanele refuză măsura izolării, medicul sau după caz organele de control, informează DSP, care în termen de 24 de ore va emite o decizie care confirmă sau infirmă măsura, fiind comunicată persoanei în cauză. Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandărilor medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

3. Cazul persoanelor minore

În situația în care persoana supusă măsurii este minoră, izolarea se instituie după caz la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de către acesta. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în situația în care măsura izolării nu i se aplică.

În ceea ce privește luarea măsurii carantinării sau a izolării față de o persoană în a cărui ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela, ori o persoană care din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, din orice motiv rămâne fără supraveghere și îngrijire, conform art. 9 din legea 433/2020, părintele ocrotitorul legal, personalul medical sau reprezentantul DSP, anunță serviciul public de asistență socială în vederea monitorizării acestora ș dacă se impune, luarea măsurilor de ocrotire temporară. Aceste măsuri se dispun doar pe durata în care persoanele amintite rămân fără supraveghere și îngrijire, neavând ca efect suspendarea de drept a exercițiului drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor legali.

4. Măsurile luate de autoritățile centrale

De asemenea, s-a decis potrivit art. 11 al prezentei legi, că în situațiile în care există un risc iminent, epidemiologic și biloogic ridicat, seful DSU sau persoana desemnată de aceasta, dispune prin ordin măsurile privind carantinarea în privința persoanelor care sosesc în România. Aceleași situații de risc fiind prevăzute și de art. 12 în privința dispunerii carantinei zonale. Măsurile menționate, trebuie validate într-un termen de maximum 48 de ore de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Subliniem faptul că, potrivit art. 13 din lege, Institutul Național de Sănătate Publică are obligația de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate și numărul total de teste pentru cazurile noi și cazurile retestate, raportate separat, la nivel național și județean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate. Pe de altă parte, ordinele șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau ale persoanei desemnate de aceasta, se aplică de îndată de către autoritățile competente și se publică pe site-urile oficiale ale MAI, DSU și IGSU, iar autoritățile publice centrale și locale asigură informarea public a cetățenilor din zonele supuse carantinei, prin campanii de informare.

5. Contestarea carantinei/izolării

Un alt aspect important de noua lege, este posibilitatea persoanelor de a contesta măsurile de carantină și izolare. Astfel, toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege, pot fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, la instanța competentă, atât pentru motive de de nelegalitate cât și de temeinicie, într-un termen de 5 zile de la publicarea actului administrativ în Monitorul Oficial al României sau de la data luării la cunoștință a conținutului actului în cazul nepublicării acestuia.

De asemenea, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act emis potrivit dispozițiilor prezentei legi, pe toată durata instituirii acesteia, poate introduce acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința, ori la judecătoria în a cărei circumscripție este situată unitatea sanitară în care este carantinată/izolată, solicitănd revizuirea măsurii sau încetarea acesteia.

6. Detașarea personalului medical

Nu în ultimul rând, în raport de aspectele privind detașarea personalului medical, noua lege prevede că, în situația existenței unui deficit în acest sens constatat de către DSP sau de către Inspectoratul județean pentru situații de urgență, pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, personalul medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public, poate fi detașat cu acordul persoanei detașate, iar în lipsa acestuia, în condițiile prezentei legi, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului sănătății, al șefului DSU sau al persoanei desemnate de către acesta, sau al conducătorului instituției angajatoare. Pe întreaga durată a detașării se asigură persoanei detașate pe lângă salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizației de detașare în cuantum de 50% din salariul de de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul de încadrare, precum și cazarea și transportul în localitatea unde se dispune detașarea.

În final, o altă prevedere este aceea că pentru acoperirea deficitului de personal medical din sistemul sanitar, pe durata stării de risc epidemiologic și biologic, este permisă angajarea temporară, fără concurs a personalului medical, în unitățile sanitare deficitare.

Ieșirea construcțiilor din criză

Euler Hermes prezintă o analiză privind efectele crizei actuale asupra domeniului construcțiilor, odată cu estimări ale perspectivelor de profil în depășirea situației:  Criza Covid-19 stârnește o criză de profitabilitate majoră pentru IMM-urile din construcții

Cum va ieși domeniul construcțiilor din criză?
Mărimea companiilor contează!

Analiza Euler Hermes preconizează că insolvențele din sectorul construcțiilor din Europa vor crește cu 14-24% în 2020, Spania și Franța atingând vârful, în timp ce Marea Britanie se poziționează la polul opus. Analiștii se așteaptă ca numărul insolvențelor să înregistreze o creștere de +24% în Spania, +19% în Franța și Olanda și +15% în Italia și Marea Britanie. Din cauza problemelor structurale, domeniul construcțiilor numără deja 20% din totalul insolvențelor, Covid-19 agravând vulnerabilitățile IMM-urilor, acestea devenind și mai fragile; companiile mari nu sunt nici ele imune.

Covid-19 a stârnit un șoc al rentabilității IMM-urilor din sectorul construcțiilor, acestea reprezentând partea cea mai importantă a companiilor din acest domeniu, cu o pondere a cifrei de afaceri de aproximativ 80% din totalul sectorului în Europa. Spre deosebire de marile companii diversificate, care sunt flexibile și bine poziționate astfel încât să poată face față crizei generate de Covid-19, un număr mare de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăți majore.

În cazul României, privind din perspectiva cererii, sectorul construcțiilor a performat peste așteptări. Creșterea cu peste 22% a volumului lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020 (atât în serie brută cât și ajustat – sursa: INS), coroborată cu evoluții pozitive la nivelul tuturor segmentelor este un motiv de optimism. Fără a neglija impactul anului electoral în impulsionarea cererii, evoluția poate marca și o schimbare a politicii guvernamentale dinspre orientarea preponderent spre consum către o mai mare atenție pentru investiții. Într-adevar, proiectele mari de infrastructură încă nu apar în statistici – cele mai mari creșteri, de cel putin 50% – fiind pentru proiectele de reparații capitale și de întreținere.

În linie cu tendințele din alte țări referitoare la munca de la distanțăa, segmentul de construcții de birouri a avut rata de creștere cea mai scăzută la nivel structural – de doar 4% în primele 5 luni (serie brută) și ne așteptăm ca ritmul să scadă pe măsură ce proiectele începute înainte de răspândirea pandemiei ajung să fie finalizate.

Chiar dacă sectorul rezidențial a avansat cu peste 19%, numărul de autorizații pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 15% în primele 5 luni ale anului. Cumva în contrapondere, înlocuirea programului Prima Casa cu Noua Casa însoțit de o creștere substanțială a plafonului de garantare ar putea stimula dezvoltarea segmentului rezidențial și după 2020. Efectele potențiale sunt totuși controversate, putând ușor alimenta o inflație consistentă a prețurilor apartamentelor în lipsa vreunui șoc asupra veniturilor gospodariilor în următoarea perioadă.

Deși șocul pandemiei asupra veniturilor a fost mai mic pentru sectorul local al construcțiilor față de alte domenii economice, presiunile competitive împreună cu gradul mare de fragmentare al pieței și costurile cu măsurile de protecție față de pandemia care se răspăndește vor afecta marjele de profit în special pentru companiile mici.  

IMM-urile locale de multe ori slab capitalizate și cu putere mică de negociere au un acces redus la facilitățile bancare, cu efect direct asupra lichidității și a încetinirii termenelor de plată. Deși numărul insolvențelor din construcții a scăzut cu mai mult de 30% în primele 5 luni ale anului (sursa: ONRC), ponderea acestora în total se menține pe un deloc de invidiat loc 2 după vastul domeniu al comerțului, crescând chiar spre 17% față de 15% în perioada omoloagă a anului trecut. Ne așteptăm ca numărul insolvențelor în construcții să crească începând cu primul trimestru din 2021 în lipsa unor măsuri de salvgardare a marjelor și implicit a solvabilității.  

„Pentru anul 2020, preconizăm o scădere cu 25% a veniturilor pentru IMM-uri, ceea ce ar putea conduce la o diminuare de 2pp a marjelor Ebitda la 2%, față de o scădere de 1pp la 12-13% pentru companiile mari. De asemenea, putem observa în continuare că, în cazul deloc neobișnuit al unei  datorii nete  de șase ori mai mare decât nivelul  Ebitda, aceasta ar putea genera fonduri insuficiente pentru acoperirea  serviciului datoriei. Privind din perspectiva cererii, în România sectorul construcțiilor a performat înregistrând o creștere cu peste 22% a volumului lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020.  În România, companiile mari au fost favorizate la nivelul profitabilității, în defavoarea IMM-urilor, prin accesul mai ușor la contractele publice și private dar mai ales prin prisma finanțării. Măsurile de ajutor pentru IMM-uri sunt limitate (ca și în cazul multor altor țări europene) la nivelul accesarii schemelor de ajutor de stat precum somajul tehnic sau garanții pentru facilitarea creditării bancare”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Covid-19 stârnește o criza majoră de profitabilitate
pentru IMM-urile din domeniul construcțiilor

Înainte de răspândirea Covid-19, domeniul construcțiilor ieșea de pe un vârf ciclic, dar se află încă în expansiune, cele mai mari companii prezentând o perspectivă financiară solidă. Fiind însă un sector dependent de muncă  fizică, domeniul construcțiilor a cunoscut o întrerupere semnificativă din cauza pandemiei de Covid-19, în ciuda fatului că a fost considerată o activitate esențială în multe țări. Ne așteptăm ca pandemia Covid-19 să accentueze dinamica de sens opus dintre companiile mari și cele mici din acest sector.

Partea cea mai importantă a acestui domeniu este reprezentata de IMM-uri care realizează aproximativ 80% din cifra de afaceri din Europa. Companiile cu mai puțin de 250 de angajați constituie 99% din totalul acestui sector, în timp ce cele mai mici business-uri – acelea cu mai puțin de 49 de angajați- reprezintă 98%. (vezi figura 1 și 2)

Figura 1 – Ponderea IMM-urilor în sectorul construcțiilor europene (numărul de companii)

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Figura 2 – Importanța IMM-urilor în sectorul european de construcții

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Figura 3 – Ponderea IMM-urilor în funcție de tipul companiei și de țară – construcții de clădirii

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Această structură este deosebit de pronunțată în Italia, unde 99% din sectorul construcțiilor este format din companii cu mai puțin de 20 de angajați. Urmează Olanda și Polonia cu 98% fiecare. În Spania și Germania IMM-urile realizeaza 85% și, respectiv 75% din cifra de afaceri a acestui sector. (vezi figura 3).

IMM-urile din Europa tind să fie concentrate pe construcții rezidențiale/comerciale și dezvoltări de proiecte, în timp ce în ingineria civilă, adică proiectele mari de infrastructura, ponderea companiilor mari este mult mai ridicată, la aproximativ 45%.

IMM-urile sunt structural mai puțin rentabile decât omologii lor mai mari, ca dovadă marjele Ebitda ce variază între 1% și 4% în funcție de mărime, comparativ cu 10%-14% pentru companiile mari. Motivele diferențierii rentabilității sunt destule, dar cel mai important îl putem atribui lipsei puterii de negociere, dimensiunii proiectului și scalabilității. IMM-urile funcționează adesea ca subcontractoarele companiilor mai mari, astfel încât majoritatea profiturilor revine acestora din urmă. Observăm că la capătul celălalt, IMM-urile germane sunt semnificativ mai rentabile decât cele franceze, cu o marjă medie Ebitda care este cu 800 puncte de baza  mai mare. Atribuim acest lucru costului mai scăzut al resurselor umane determinat de accesul la o forță de muncă internă și externă mai ieftină. IMM-urile franceze fiind mult mai puțin profitabile în domeniul ingineriei civile (o consecință foarte logică a prevalenței companiilor foarte mari care obțin cea mai mare parte a beneficiilor contractelor publice). Germanii sunt mai  activi în dezvoltarea de proiecte profitabile și, într-o mai mică măsură folosesc  materii prime cu prețuri mai mici.

„În scenariul nostru de bază ne așteptăm ca cele două luni de carantină să fie urmate de o revenire în formă de U, ajungând la 85% din nivelul anterior al activității. Astfel, estimăm că veniturile din construcții vor scădea cu 25% în Europa în 2020. Având în vedere că cele mai mari companii vor observa diminuări ale veniturilor de 5-10% (sursa: anunțuri ale companiilor, Factset consensus), trebuie să concluzionăm că impactul pentru IMM-uri va fi semnificativ mai grav. Pe baza istoricului scăderilor marjelor de profit în contextul pierderilor de venit din anul 2009, preconizăm că IMM-urile vor suferi o compresie a marjei de 200 bps, de două ori mai mare decât cea a companiilor mari. Aceasta ar putea elimina aproape 50% din marja Ebitda a unei firme mici”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Tabelul de mai jos arată cum pentru un nivel de îndatorare de 6x față de EBITDA (nefiind neobișnuit), rămân fonduri insuficiente pentru acoperirea serviciului datoriei.

Figura 4 – Impactul compresiei cu 200 bps al marjei asupra capacității de acoperire a serviciului datoriei pentru un IMM standard din construcții

  Pre-criză Impact de criză scăzut Impact de criză crescut
Venituri 100 80 75
Marja Ebitda 4% 3% 2%
Ebitda 4 2,4 1,5
Depreciere 1,6 1,6 1,6
Ebit 2,4 0,8 -0,1
Cheluielile cu dobânda 0,6 0,6 0,6
Datoriile nete/ Ebitda 6 6 6
Datorii/Total active 75% 75% 75%
Costul cu dobânda 2,5% 2,5% 2,5%
Serviciul datoriei 1,6 1,6 1,6
Necesarul  de capital de lucru 1,5 1,44 1,35
Fluxul de numerar operațional net 2,5 0,96 0,15
Acoperirea dobânzii din fluxul net de numerar 4,2 1,6 0,25
Numerar disponibil pentru serviciul datoriei 1,9 0,36 -0,45

Cum se va apăra domeniul construcțiilor de criza
provocată de COVID-19?

Cele mai comune strategii de adaptare, cum ar fi păstrarea lichidității prin reduceri de dividende și emisiuni  pe scară largă de obligațiuni executate de o serie de companii mari, nu sunt disponibile pentru IMM-uri. Același lucru este valabil si pentru reducerile de cost agresive. Mai degrabă, IMM-urile care sunt adesea subcontractoare ale companiilor mari ar putea fi primele afectate de reducerile de cost ale companiilor mari, fiind supuse unor presiuni  crescute la nivelul marjelor de profit. Folosirea pe scară cât mai largă a schemelor de ajutor de stat va crea în viitor presiuni suplimentare asupra fluxului de numerar printr-un cost crescut al îndatorării.

Într-o lume post-Covid-19, IMM-urile pot rămâne fără oportunități Uitându-ne la politicile de sprijin din Germania, Italia, Franța, Spania și Marea Britanie, constatăm că, deși pot acorda un ajutor, acesta nu va putea proteja pe deplin IMM-urile, chiar dacă includ sprijinul pentru construcția de locuințe prietenoase cu mediul. Stimulentele administrative precum cele de lucrări publice, infrastructură de sănătate, proiectele datorate schimbărilor climatice la scară largă, dar și oportunitățile oferite de piață vor favoriza proiectele marilor companii. Ne așteptăm ca acele segmente  ale sectorului de construcții vizând  energia și infrastructura să depășească așteptările în 2020 și 2021, care ar trebui să compenseze scăderea cererii pentru construcții de birouri, respectiv din domeniul vânzarii cu amănuntul a companiilor mari. În schimb, zonele tradiționale de activitate a IMM-urilor în construcții ar putea necesita stimuli substanțiali și pot deveni mai puțin profitabile din cauza costurilor legate de constrângerile sanitare sau ar putea fi preluați de către dezvoltatori mai mari dacă cererea se îndreaptă structural spre dezvoltarea periferică a construcțiilor noi. Acest lucru se poate produce întrucât preconizăm o absorbție mult mai mare a funcționalității muncii de la distanță și o modificare a preferințelor pentru locuințe.

Insolvențele sunt așteptate să se majoreze în
întreaga Europă cu 15-24%

Domeniul construcțiilor este unul dintre cele mai expuse sectoare când vine vorba despre insolvență. Acesta reprezintă în medie 20% din falimentul sectoarelor din marile țări europene și înregistrează cea mai ridicată pondere, fiind urmată de serviciile de vânzare cu amănuntul și de ospitalitate. Având în vedere impactul crizei Covid-19, estimăm insolvențele în 2020 pe țări, pe baza analizei noastre cu privire la capacitatea companiilor de a supraviețui în funcție de dimensiune. Din cauza dinamicii intre  profitabilitatea în scădere, subcontractării și rezistenței la șocuri, presupunem că cea mai mare pondere a numărului de victime va fi printre companiile mici. Din această perspectivă estimăm că insolvențele ar putea înregistra o creștere cu +24% în Spania, +19% în Franța și Olanda și +15% în Italia și Marea Britanie în 2020. Estimăm acest lucru pe baza analizei noastre pentru fiecare țarăși în funcție de procentul de companii din fiecare grup de mărime cu șanse să supraviețuiască.

Figura 5 – Insolvențele majore pe sectoare

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Cum va ieși domeniul construcțiilor din criză?

Revenirea din criza va fi de asemenea mult mai dificilă pentru companiile mici decât pentru cele mari având în vedere problema specifică și prevalentă a forței de muncă, a cărei intensitate măsurată ca angajați vs. venituri este semnificativ mai mare pentru IMM-uri: în general, o companie cu peste 250 de angajați generează venituri cu aproape 60% mai ridicate pe fiecare angajat decât o companie medie cu 0-50 angajați. În consecință, noile costuri suplimentare legate de forța de muncă cauzate de criza Covid-19 sunt astfel și mai împovărătoare. Doar costul suplimentar al echipamentului individual de protecție (EIP) ar putea reprezenta aproape 50% din nivelul EBITDA  pentru companiile mici. (sursa: Eurostat, Euler Hermes)

Companiile mari au adoptat o serie de strategii de adaptare care ajută la absorbirea impactului. În primul rând acestea includ acțiuni de conservare a lichidităților sub formă de emisiuni la scară largă de obligațiuni și reduceri la dividende. Acest lucru este semnificativ: noile emisii de datorii reprezintă până la 20% din ultima datorie raportată în bilanț în unele cazuri, iar dividendele absorb între 12% și 37% din fluxurile de numerar pentru eșantionul  de companii mari.

Schemele de șomaj tehnic și garanțiile de împrumut guvernamental sunt, totuși, la fel de accesibile și sunt utilizate de toate companiile. În medie, sectorul de construcții a trimis în șomaj tehnic 75-80% din forța de muncă în Marea Britanie, în timp ce în Germania 37% au utilizat această schema și 95% în Franța. Reducerile de costuri și de cheltuieli de investiții (capex) sunt căi posibile, dar, din nou, sunt mult mai fiabile pentru companiile mari. Acestea pot reduce subcontractanții și pot exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor de licitație, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de activitate și marje mici pentru IMM-uri. În final, în contextul unei utilizări mai scăzute a capacităților existente în piață, companiile mari sunt mai predispuse să urmarească și obținerea proiectelor de mai mică anvergură care reveneau de obicei companiilor mai mici.

Figura 6 – Creșteri incrementale de cost pentru EIP provocate de COVID-19 ca procent în EBITDA în funcție de mărimea companiei 

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Într-o lume post Covid-19, IMM-urile ar putea rămâne fără oportunități

În ciuda crizei, vor exista și oportunități, iar  sectorul cu siguranță va suferi schimbări structurale. Un indice P/E (Price per earnings) mediu pe piața bursieră  actuală  care scade la doar 10x în 2021 de la 26x în 2020 implică o recuperare semnificativă a câștigurilor (sursa – Factset, Euler Hermes). Consensul actual care implică o creștere medie a Ebitda de 24% pentru eșantionul nostru de companii mari confirmă acest lucru. Printre motive – un raport solid între valorile contractuale executate și cele încasate în jur de 1x și, mai important – abilitatea companiilor mari de a captura creștere din segmentul de infrastructură.

Rezidențial – Deoarece locațiile periferice și îndepărtate oferă un spațiu mai mare și mai multă accesibilitate, acest lucru ar putea determina cererea să se îndepărteze de centrele orașelor, ceea ce ar duce la diminuarea prețurilor locuințelor centrale. Întrucât centrele orașelor sunt caracterizate de obicei prin renovare în defavoarea activităților de construcții noi, acest segment ar putea să scadă, deși poate exista un impact pozitiv asupra cererii de locuințe noi în afara centrelor metropolitane. IMM-urile ar putea beneficia de activitatea periferică, non-centru dar vor fi, de asemenea, afectate de scăderea pe segmentul renovărilor.

Office – Introducerea muncii de la distanță ar putea fi consolidată prin considerente ce țin de mediu, societate și de guvernanța corporativă, în special prin reducerea utilizarii transportului precum și a amprentei de carbon datorată scăderii cererii pentru spații de birouri. Dintre toate tendințele structurale, cererea redusă de spații de birouri s-ar putea dovedi a fi cea mai puternică. În unele cazuri, ar putea exista o reconversie în spații de locuit, dar, din nou, dezvoltatorii mai mari ar avea cele mai importante  beneficii.

Comercial/vânzarea cu amănuntul – Criza are potențialul de a accelera și mai mult penetrarea comerțului electronic. Acest lucru va afecta magazinele mici dar și centrele comerciale,  prin creșterea probabila a procentului  spațiilor vacante. Toate acestea ar putea duce la un număr redus de construcții noi, dar și la o activitate de modernizare redusă, domeniul de reconversie în spații de locuit fiind limitat.

Ospitalitate – În timp ce hotelurile și sectorul de ospitalitate sunt lovite puternic, în cele din urmă vor vedea o revenire a activității. Ar putea exista  un impact minor în ceea ce privește reducerea structurală a călătoriilor, ca urmare a preocupărilor privind schimbările climatice.

Infrastructura și lucrări publice – Infrastructura este fără îndoială  un sector care va beneficia în primul rând de programe de stimulare publică, dar și de tendințe structurale pe termen lung. Acest lucru a fost vizibil de-a lungul crizei, de exemplu prin intermediul companiilor care au observat o cerere susținută în infrastructura energetică. Segmentul va continua să dețină o activitate remarcabilă, iar politicile climatice de la nivelul următor vor susține acest lucru. Ecologizarea economiei va crește, favorizând proiectele mari. Mai mult, există o cerere publică sporită în sectorul sănătății deoarece guvernele aleg să dezvolte o strategie împotriva unei viitoare pandemii. Cererea de infrastructură a transporturilor ar putea fi determinată de tendințele cererii pentru birouri și locuințe. Toate acestea sunt domenii în care se remarcă cele mai mari companii din sector; IMM-urile vor primi comenzi ca și subcontractori dar nu vor obține aceeași profitabilitate.

În Germania, măsurile au o bază foarte largă și sunt orientate spre consum și nu direct către construcții. Motivăm acest lucru prin faptul că, la intrarea în criză, sectorul a dovedit faptul că este unul puternic. Preconizăm că la sfârșitul anului taxele vor reveni la normal (după reducerile de TVA recente), ceea ce, conform unor participanți din industrie, duce la costuri suplimentare ale birocrației. Accelerarea, relaxarea și avansarea ofertelor publice ar trebui să fie pozitive pentru sector, deși totul depinde de execuție. Dacă de licitațiile la nivel federal vor beneficia mai ales companiile mari, proiectele de stat și comunale au un impact mai mare pentru IMM-uri. Acestea sunt evidențiate  prin intermediul unui sprijin federal de 5.9 miliarde EUR acordat landurilor pentru cheltuielile de investiții pe care le vedem ca baza a programului. Limitarea contribuțiilor de securitate socială la 40% va avea, de asemenea, un impact pozitiv pentru IMM-uri. Există și măsuri pozitive legate de energie: pe termen scurt, acestea  se regăsesc  în principal in îndepărtarea limitei de construcție a panourilor solare și

sprijinirea măsurilor de renovare legate de eficiența energetică printr-o creștere de la 1 miliard de EUR in  2020 la 2,5 miliarde EUR in 2021 pentru programul de renovare a clădirilor cu emisie redusă de CO2. Toate acestea ar trebui să aibă un impact pozitiv imediat. O creștere a obiectivului pe termen lung de extindere a folosirii energiei eoliane din 2030 cu 5GW  este pe termen foarte lung și depinde mult de o serie de alte probleme, cum ar fi planificarea, schemele de sprijin, prețurile la energie electrică și constrângerile sistemului electric.  Vom putea vedea un impact de la mijlocul decadei, după anul 2025.

De asemenea, Italia a instituit sprijin pentru construcțiile legate de tranziția energetică: reducerea impozitelor pentru sistemele de optimizare a energiei, precum izolarea, încălzirea și schimbarea sistemelor de apă. Mai mult, există un bonus crescut pentru întărirea protecției seismice. Scutirea fiscală se ridică la 110% din costurile suportate, ceea ce considerăm a fi un stimulent puternic. De  această scutire ar trebui să beneficieze sectorul rezidențial și cel al IMM-urilor, chiar dacă, în medie, acest tip de lucrări se adresează proiectelor relativ mici.

În Franța, companiile din toate sectoarele au acces la garanțiile publice pentru împrumuturi care au cunoscut o absorbție foarte largă. Acest lucru ajută la asigurarea necesarului de lichidități, dar generează și o tensiune financiară mai mare pentru anii următori, ca urmare a datoriei ridicate. Planul general de stimulare se concentrează pe sectoarele considerate probabil strategice, adică automobile și companii aeriene. Amprenta de carbon deja scăzută  din Franța, rezultată din prevalența energiei nucleare, este doar una dintre explicațiile probabile.

Marea Britanie avea  deja un program important în derulare din 2019. Aceasta a anunțat o schemă transversală de garanție a împrumuturilor de 330 miliarde GBP prin bugetul trecut in martie. Deoarece este vorba despre o schemă pentru companii mici și mari, există riscul ca unele firme să nu poata beneficia de acest plan. Amânarea plății TVA până în iunie a ajutat lichiditatea, dar aceasta nu este o măsură de stimulare.

Deși Spania sprijină sectoarele afectate prin intermediul sistemului de împrumuturi guvernamentale – ICO, acesta este destinat companiilor mijlocii și mari. În același timp, activitatea de licitații guvernamentale a scăzut cu 50% în al doilea trimestru din 2020.

***  

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

ICPE-CA, susținere pentru investiția privată în cercetare

0

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA anunță că, în parteneriat cu compania MGM Star Construct SRL și Universitatea Politehnica din București, a demarat activitățile proiectului „Tehnologii inovative pentru depuneri fizice în vid bazate pe straturi subțiri, multifuncționale, nanostructurate destinate pieselor de mari dimensiuni – LargCoat”. Proiectul se desfășoară prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 – POC/163/1/3/ Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institute de CDI și universități, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere, cod MySMIS 122543. Valoarea totală a proiectului este de 22.093.854,14 lei.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă „susținerea investiției private în CDI prin introducerea de tehnologii și servicii în activitatea proprie a beneficiarului, MGM Star Construct SRL, prin realizarea unor tehnologii inovative pentru depuneri fizice în vid bazate pe straturi subțiri, multifuncționale, nanostructurate, destinate pieselor de mari dimensiuni și dezvoltarea serviciilor oferite pe baza acestora”.

JTI România, afaceri de peste 1,1 miliarde euro, din care 78% taxe

0

Cifra de afaceri înregistrată de JTI în 2019 pentru cele două entități cu care își desfășoară activitatea în România, JTI Trading și JTI Manufacturing, depășește 5,4 miliarde lei (1,1 miliarde euro), în creștere cu 12,5% față de anul precedent. 78% din cifra de afaceri, și anume 4,2 miliarde lei reprezintă sume virate la stat: accize, TVA și alte taxe, în creștere cu 27% față de 2018.  

Profitul celor două entități JTI în 2019 este de peste 543 milioane lei, în creștere față de 2018 cu 13,5%.

„2019 a fost un an bun pentru că nu s-au înregistrat schimbări neașteptate ale cadrului de reglementare, iar calendarul de accizare a fost respectat, fiind ajustat doar pentru a răspunde cerințelor exprese ale Directivei europene privind taxarea produselor din tutun. Datorită acestui context legislativ și fiscal predictibil și stabil, dar și eforturilor susținute ale autoritățior de aplicare a legii, care au continuat să deruleze acțiuni de combatere a contrabandei, nivelul mediu al pieței negre anul trecut a fost sub 14%. Vom fi și în acest an alături de Vama Română și Poliția de Frontieră, prin programele de sprijin, precum și prin campaniile publice anti-contrabandă. Sperăm ca la finele anului 2020 să putem raporta rezultate cel puțin la fel de bune. Pe durata pandemiei, nu am disponibilizat și nu am trimis în șomaj tehnic niciun angajat dintre cei peste 1.200 oameni care lucrează în sediul central, în fabrică și în birourile de vânzări din țară. Am plătit taxele, salariile, ne-am protejat oamenii și am continuat să muncim. În speranța că politica fiscală și cadrul de reglementare vor rămâne stabile și predictibile, iar piața legală nu va fi disturbată, dorim să investim în continuare în România, să fim un angajator de top și un partener de nădejde pentru autorități”, a declarat Evgeny Nikolsky, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.

JTI este una dintre primele companii multinaționale care au început să producă în România. Circa 70% din producția fabricii din București merge la export, JTI Manufacturing fiind considerată un centru de excelență în cadrul grupului, pentru calitate în execuție și eficiență.

România este al treilea producător european de țigarete, iar valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, tutunul având o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane euro.

Conform ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile provenite din accizele pentru produsele din tutun au crescut în prima parte a anului cu peste 18% (de la an la an), ceea ce înseamnă că sectorul tutunului este unul dintre cei mai solizi contribuabili la bugetul statului.

EY: Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19

Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online.

Efectul crizei COVID-19 a fost resimțit atât în sectorul public și privat, cât și la nivel social în România, modificând preferințele consumatorilor, dar și modul în care se raportează la activitățile uzuale și la viitor, se arată în studiul EY România – Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19.

Sănătatea proprie și a familiei, precum și efectele crizei sanitare asupra situației financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesitățile de bază (28%), relațiile personale (30%), restricționarea libertăților (32%) și abilitatea de a-și atinge potențialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani).

Studiul EY, derulat în perioada mai–iunie 2020 și dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendințele identificate la nivel global, care semnalau apariția a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economisește și fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ți calmul și cheltuie” și „hibernează și cheltuie” .

De asemenea, evidențiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricție și în România vor fi observabile 5 scenarii de comportament:

  • revenire la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puțin preocupați de pandemie, pentru care viața nu a fost niciodată afectată cu adevărat;
  • precaut, dar extravagant: în rândul celor cuvenit mediu spre mare. Sunt foarte concentrați pe sănătate, dar relativ optimiști, în pofida unei credințe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.
  • rămâne econom: cheltuieli mai mici, dar și tăieri substanțiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze și sunt dintre cei mai pesimiști în privința viitorului.
  • continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educație, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriașă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-și pierde locul de muncă. Fac reduceri mari de cheltuieli și își schimbă opțiunile privind ce și cum cumpără.
  • revenire în forță: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii și produse. Viața lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimiști.

Activitățile zilnice și dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din piețe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franța sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-și dezvolte capabilitățile necesare pentru a rămâne relevante în piață, de la adaptarea rapidă la noile cerințe de produse și servicii, la flexibilitatea lanțului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online și implicarea în comunitate. Mai mult, în funcție de tipurile de comportament existente în rândul populației, guvernanții pot să identifice nevoile sociale și de business ce trebuie gestionate și să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale

Evoluția criteriilor de achiziție

Conform analizei EY, criteriile de achiziție din timpul stării de urgență și din perioada următoare s-au modificat. Calitatea adevenit reperul principal, cu cea mai mare creștere în importanță în timpul pandemiei (66% dintre respondenți), urmată de preț. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenți au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, proveniență, sustenabilitate, a căror importanță a scăzut pentru aprox. 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenți.

O tendință majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesențiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievați. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuți. În funcție de evoluția economică, este de așteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluția economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri și scăderi.

Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesențiale vor afecta turismul, activitățile de sport/ în aer liber, precum și cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecință, companiile cu aceste produse și servicii în portofoliu vor trebui să își regândească strategiade comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente și să analizeze achizițiile și reducerea costurilor pe întregul lanț de aprovizionare.

În ceea ce privește efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opțiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piața de consum din România.

Achiziții pe tipuri de consumatori

Pentru peste 50% dintre respondenții chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la același nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

În ceea ce privește produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenți, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează și cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre respondenți, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ți calmul și cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esențiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheluielile).

Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenți, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează și cheltuie).

Achizițiile de articole sportive și articole de îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenți (Economisește și fă stocuri).

Pentru aproape un sfert din respondenți, economiile și investițiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.

Cea mai mare creștere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curățenie și îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.

Activitățile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere – o reducere generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere restricțiile de circulație prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie și mai 2020.

Cum influențează comportamentul companiilor alegerile consumatorilor

Respondenții au declarat că sunt interesați de comportamentul adoptat de companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranță în magazine, dezinfecția produselor comercializate etc.), cât și în ceea ce privește strategia lor generală de business.

Consumatorii au fost atenți la investițiile și donațiile companiilor către infrastructura publică de sănătate și totodată la grija și protecția oferită propriilor angajați. 80% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziționează comportamentul companiilor pe aceeași poziție cu produsele și serviciile oferite.

Publicitatea a jucat un rol secundar.

Încrederea în companii și factorii de decizie

Gestionarea pandemiei COVID-19 a implicat atât sectorul public, cât și cel privat, fiind o criză care a afectat întreaga populație. Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce privește încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenți considerând că au răspuns în mod eficient la situația actuală. Următorii clasați în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile și președintele. La polul opus se află Parlamentul și autoritățile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime din respondenți.

Raportul EY aici.

***

Despre studiu

Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la schițarea unei imagini de ansamblu asupra evoluției modalităților de tranzacționare și de consum, precum și asupra preferințelor consumatorului din România, raportate la un context complet nou: o pandemie.

Studiul a fost derulat de către EY în perioada 13 mai – 2 iunie și este bazat pe răspunsurile a 393 de participanți, colectarea datelor fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.

Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei, cât și în timpul izolării sociale, precum și întrebări legate de scenarii posibile în ceea privește comportamentul lor în viitorul apropiat – când măsurile de distantanțare socială se vor relaxa treptat.

Intenționăm să actualizăm acest studiu în perioada următoare pentru a prezenta tendințele, comportamentele și evoluția acestora, pentru a sprijini companiile românești în contextul actual.

Sprijin financiar al primăriei sectorului 4 pentru spitalul Sfântul Ioan

0

Agravarea situației epidemiologice determină Primăria Sectorului 4 să-și intensifice acțiunile de susținere a asistenței medicale. O concretizare este ajutorul financiar de urgență în valoare de 50.000 de lei, acordat Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Ioan”. Banii vor fi folosiți pentru dotarea maternității „Bucur”, secție exterioară a spitalului, cu materiale sanitare și dezinfectanți.

Alte astfel de acte al Primăriei Sectorului 4 sunt achiziționarea a cinci ventilatoare pulmonare de ultimă generație (Falco 202 EVO) pentru Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, sprijin financiar în valoare de 100.000 de lei pentru Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” în vederea achiziționării de echipament pentru protecția personalului spitalicesc și 510.000 de lei pentru aparatură și teste e diagnosticare a agentului viral de tip Covid-19, donație de măști medicale de protecție pentru Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SAB-IF) și Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

Medicul Daniel Băluță, primarul sectorului 4, subliniază: „În această perioadă critică, este important să înțelegem faptul că ține de fiecare dintre noi să facem tot ce ne stă în putință pentru a fi în siguranță! Sunt ferm convins că împreună vom câștiga lupta cu noul coronavirus. Ajutăm spitalele, ajutăm medicii, pentru ca ei să poată ajuta oamenii! La rândul nostru, trebuie să purtăm mască de protecție în spațiile publice, să respectăm regulile de distanțare fizică și extrem de important, să avem încredere și să dăm atenția cuvenită recomandărilor primite din partea medicilor și ale autorităților. Totul va fi bine dacă vom acționa împreună!”

Monument istoric renăscut în centrul Capitalei

0

În plin centru al Bucureștilor, la Colțea, un monument istoric de secol XVIII a fost reintegrat în contemporaneitatea economico-socială, culturală și urbană printr-un proiect cofinanțat din fonduri europene, într-o derulare ce poate constitui exemplu de aplicare a mecanismelor financiare, a tehnologiei avansate și a capacităților intelectuale: proiectul „Consolidare, restaurare și punere în valoare imobil situat în Strada Scaune, nr.2, sector 3, Biserica Adormirea Maicii Domnului Scaune”, cod SMIS 118744, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanțare încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operaţional Regional – Regio 2014-2020, Axa prioritară 5 Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiție 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural; organism intermediar pentru programul Regio, Agenția pentru Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov – ADRBI.

Contribuție la dezvoltarea economico-socială a regiunii, proiectul a avut ca obiectiv specific „restaurarea şi consolidarea monumentului istoric de interes naţional Biserica Scaune Bucureşti în vederea introducerii acestuia în circuitul turistic cultural-religios local şi valorificării potenţialului turistic al municipiului Bucureşti”. Valoarea totală a proiectului a fost de 9.045.325,40 lei (7.133.634,40 lei, finanțare nerambursabilă).

Dincolo de datele specifice instrumentelor de finanțare europene, informații de ordin tehnic și istoric aplicate ne sunt prezentate de preotul paroh Jenică Danțiș, de experți din echipa de implementare a proiectului și de reprezentanți ai ADRBI. Ridicată la 1705 pe locul unei biserici existente acolo cu vreun secol înainte, biserica poate fi socotită o investiție dinspre economic spre credință, fiind construită de breasla măcelarilor din zonă (scaunele de unde-și trage numele sub care s-a impus fiind buturugiile pa care se tranșa carnea), cu bani dați de Atanasie din Tîrnovo, terminată de un nepot, Stavro. În timp, a cunoscut o intervenție mai serioasă la mijlocul secolului XIX, după care în prima jumătate a secolului XX a fost părăsită, folosită drept grajd. Au urmat o restaurare după 1939, ceva intervenții în 1950, în 1982. În aceste condiții, degradarea s-a accentuat. Lucrările actuale au scos realmente la lumină o valoare istorică. Prin tratamente succesive, s-a ajuns la pictura interioară originală în frescă (autor necunoscut), restaurată pe 350 mp și la aspectul inițial al iconostasului, de 87,44 mp. A fost introdus sistem performant de încălzire pe sub pavimentul de asemenea original, din piatră de Buzău. S-au făcut consolidare și restaurare a construcției pe 243 mp. S-au asugurat instalații de iluminat, sonorizare, protecție la incendiu, la efracție, protejare față de curenții de aer prin ușă de sticlă. Clopotele sunt „trase” prin telecomandă. Există facilități de acces pentru persoane cu mobilitate redusă și mijloace de informare și ghidaj pentru persoane cu deficiențe de vedere. Întreaga lucrare s-a bazat pe expertiză de nivel înalt, asigurată de profesioniști în construcții, arhitectură, restaurare, de instituții precum Ministerul Culturii, Universitatea Națională de Arte din București.

Foto ADRBI

BCR: Un nou modul cu sfaturi practice pentru antreprenori

0

BCR lansează „Sfaturi utile pentru finanțare” – un nou modul cu sfaturi practice pentru antreprenori, disponibil pe platforma Școala de Business

  • Cursul este lansat în contextul programului IMM Invest și se poate accesa gratuit pe platforma BCR Școala de Business.

„Sfaturi utile pentru finanțare” este noul modul de educație antreprenorială, lansat de BCR în cadrul proiectului Școala de Business și cuprinde sfaturi practice despre cum pot IMM-urile și microîntreprinderile să își optimizeze capitalul de lucru și să identifice oportunitățile de investiții. Cursul a fost realizat în colaborare cu iziBAC, unul dintre start-up-urile participante la Acceleratorul de business BCR-InnovX, specializat în dezvoltarea de platforme educaționale.

„În vremuri de incertitudine găsirea finanțării potrivite poate să fie vitală. Dar cum gestionăm corect numerarul, capitalul de lucru? Cum continuăm dezvoltarea afacerii pe termen lung prin investiții strategice? Acestea sunt o parte din întrebările la care noul curs încearcă să ofere răspunsuri și sfaturi utile antreprenorilor. O parte din informații sunt bine cunoscute de antreprenori, dar vrem să le și poată pune în aplicare cu ușurință. Avem deja peste 7.000 de utilizatori pe platformă, antreprenori și oameni care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului și aș vrea să le mulțumesc că sunt preocupați să se dezvolte și să afle informații utile și sfaturi practice.”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR.

Ce sfaturi vor găsi antreprenorii în acest curs:

  • Identificarea corectă a unui context investițional, precum și tipul optim de investiție pentru nevoile companiei sunt cunoștințe-cheie, mai ales în perioade de criză. Antreprenorii vor  afla cum se realizează un plan de investiții, cum se pregătesc fluxurile monetare și în ce măsură îi afectează ciclicitatea macroeconomică.
  • Cele mai bune decizii investiționale se iau la rece, pe baza unor indicatori obiectivi. Cum se calculează aceștia și ce beneficii specifice aduc în analiză? Acesta este capitolul în care antreprenorii sunt invitați să-și testeze cunoștințele pe tema indicatorilor investiționali, pentru a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile reale din piață.
  • Orice investiție reprezintă o schimbare în fluxurile afacerii. Este lecția care îi învață pe antreprenori  cum își poți pregăti mai bine compania pentru o investiție, precum și cum pot să-și maximizeze șansele de succes.
  • Un capital de lucru bine gestionat este esențial pentru funcționarea sănătoasă a oricărei companii. Antreprenorii primesc 7 sfaturi simple care să-i ajute să gestioneze inteligent finanțarea pentru capitalul de lucru, precum și alte informații utile despre cum îl pot optimiza.
  • Capitalul de lucru utilizat inteligent este unul dintre factorii care fac diferența între o afacere puternică, profitabilă și o afacere care trage să moară. Este lecția în care antreprenorii află care sunt cele 6 capcane fatale ale gestiunii capitalului de lucru care trebuie evitate cu orice preț.
  • Lecția finală din cadrul acestui curs reprezintă o invitație la acțiune. Antreprenorii pot afla oportunitățile pe care le prezintă programul IMM Invest pentru compania lor, direct de la specialiștii BCR.

BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020 și a ajuns deja la 7417 de utilizatori în doar 5 luni, cu peste 200 de utilizatori noi săptămânal.  Platforma cuprinde în prezent 4 cursuri, ce au în total peste 30 de capitole, 37 de materiale video și 40 de teste.

Pe lângă noul modul, Sfaturi utile pentru finanțare, celelalte cursuri sunt: Management financiar, Curs de antreprenoriat și Soluții pentru antreprenori pe timp de criză. Platforma conține și resurse folositoare pentru antreprenori, precum: Schița modelului de afaceri, Schița propunerii valorice, Planșa de dezvoltare a produsului și Traseul clientului.

Revoluția fiscală verde de care are nevoie Europa

0

LONDRA – În perioada 17-18 iulie, liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la fondul de recuperare propus de 750 de miliarde de euro (852 miliarde de dolari). În prezent, statele membre nu sunt de acord cu mai multe aspecte, inclusiv cotele de subvenții și de împrumuturi din pachet precum și care sunt condițiile, dacă este cazul, în urma cărora se vor face plățile. Dar, odată ce liderii vor încheia un acord, cea mai importantă întrebare va fi modul în care statele membre ar trebui să cheltuiască banii. Răspunsul este departe de a fi evident.

Guvernele au două obiective potențial contradictorii. În primul rând, economiile europene au nevoie de o încurajare a cererii pentru a compensa restricțiile asupra formelor de consum „sociale” (restaurante, baruri, săli de concerte și altele asemenea) și pentru a sprijini cheltuielile persoanelor ale căror venituri au scăzut. Într-un recent document de lucru, cercetătorii de la Institutul Ifo din München au realizat sondaje la firmele germane pentru a arăta impactul deflaționist pe care îl are COVID-19 în prezent. Acest lucru sugerează că presiunile pe cerere sunt mai mari decât cele pe ofertă.

În al doilea rând, țările europene trebuie să-și asume mai deplin oportunitățile digitale și să progreseze rapid în direcția independenței de carbon în următorul deceniu. Prin urmare, Comisia Europeană a propus ca statele membre să cheltuiască o parte importantă din banii fondului de recuperare pentru investiții și reforme care promovează creșterea pe termen lung, încurajând tranzițiile ecologice și digitale.

Dar investițiile publice – pentru destinații precum noile legături feroviare de mare viteză, stațiile de încărcare a vehiculelor electrice sau pentru rețelele cu fibră optică – vor face prea puțin pentru a stimula cheltuielile în următorii ani. Astfel de proiecte de infrastructură au nevoie de timp pentru a trece prin comisii de planificare și necesită mulți ani pentru a fi ridicate. Tichetele de consum sau programele de tipul “rabla”, pe de altă parte, ar crește rapid cererea, dar nu ar face prea mult pentru a grăbi trecerea la o economie digitală durabilă, chiar dacă li s-ar oferi o tentă verde.

Cu toate acestea, există o modalitate prin care factorii de decizie politică pot sprijini cererea pe termen scurt, în același timp accelerând trecerea către neutralitatea carbonului: o reformă fiscală ecologică îndrăzneață, combinată cu compensații generoase prin intermediul sistemului de impozite și beneficii și cu finanțare ieftină pentru a ajuta firmele și gospodăriile să se adapteze.

Argumentul economic pentru un astfel de plan este simplu și larg acceptat. Prin creșterea costului de emisii nocive de gaze cu efect de seră, “impozitele ecologice” împing consumatorii și firmele să renunțe la activitățile poluante și conduc către conservarea rentabilă a energiei. Mai mult, impozitele ecologice cu o traiectorie ascendentă predeterminată stabilesc o cale credibilă pentru costurile viitoare ale poluării. Acest lucru oferă întreprinderilor și gospodăriilor claritatea de care au nevoie pentru a investi în inovații și echipamente care economisesc energie.

Sistemul european existent de comercializare a emisiilor de carbon nu a furnizat acest semnal de preț. Prețul carbonului a fost prea mic pentru prea mult timp pentru a induce modificări în consum și prea volatil pentru a oferi firmelor indicii credibile cu privire la costurile viitoare de poluare.

Corecțiile recente au adus sistemul mai aproape de o taxă pe carbon, dar prețul emisiilor de CO2 este încă de aproximativ 20 EUR pe tonă. Potrivit Băncii Mondiale, aceasta ar trebui să crească astăzi la aproximativ 50 de euro pe tonă și 70 de euro pe tonă până în 2030, pentru a fi în concordanță cu obiectivele de reducere a emisiilor din acordul climatic de la Paris.

Mai mult, schema de comercializare a emisiilor nu acoperă trei dintre cele mai poluante sectoare europene: construcțiile, transportul și agricultura. Aceste trei sectoare, împreună cu prelucrarea deșeurilor și alte activități, reprezintă 55% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Astfel, sunt încă necesare reforme naționale îndrăznețe privind impozitele ecologice.

În plus, statele membre ale UE ar trebui să reducă permanent impozitele pe muncă și să crească beneficiile sociale, începând de acum. Acest lucru ar oferi economiei un impuls imediat al cererii și ar consolida stimulentele de lucru.

Responsabilii de politici ar trebui să se asigure că reducerile de impozite și cheltuielile suplimentare aduc mai mult decât o compensare pentru introducerea impozitelor ecologice, care la rândul lor ar crește treptat în următorul deceniu. Între timp, fondurile europene ar putea compensa parțial inevitabila creștere temporară a deficitelor bugetare rezultate dintr-un astfel de amestec de politici.

Adevărat, impozitele ecologice pot fi problematice din punct de vedere politic, deoarece mulți vor pierde: inclusiv muncitorii din industriile poluante și persoanele care nu își permit să își izoleze casele sau să-și cumpere o mașină eficientă cu combustibil. Dar noile fonduri UE pot contribui la atenuarea acestor efecte.

La nivel regional, noul Fond de tranziție (Just Transition) din UE poate sprijini economiile locale în care sectoarele poluante sunt angajatori majori. Guvernele ar trebui să completeze această asistență cu programe naționale de investiții pentru a face impozitele ecologice mai acceptabile din punct de vedere politic în aceste regiuni.

Dar nu este suficient să oferi gospodăriilor și firmelor semnale de preț clare pentru a-și reduce emisiile. Au nevoie de mijloace de ajustare, de asemenea. Prin urmare, UE ar trebui să utilizeze o parte din noile sale fonduri pentru a oferi subvenții generoase și finanțare ieftină pentru investiții ecologice. Destinatarii ar trebui să includă municipalitățile, care sunt adesea responsabile pentru proiectele de transport public. Astfel de investiții nu numai că ar contribui la acceptarea politică pentru reformele ecologice, dar ar spori și eficiența noilor semnale de preț, ajutând firmele și gospodăriile să reacționeze la acestea.

Criza COVID-19 distrage lumea de la amenințarea continuă cu schimbările climatice. Dar nu ar trebui, deoarece fondul de recuperare al UE oferă guvernelor o oportunitate unică de a muta povara fiscală de pe muncă pe poluare. Iar asta guvernele ar trebui să o folosească.

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, director editorial Jurnalul, Economistul și ClubEconomic.ro

Salvarea acordului nuclear cu Iranul de Josep Borrell

0

BRUXELLES – Cu cinci ani în urmă la Viena, săptămâna aceasta, grupul E3/EU+3 (China, Franța, Germania, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE) și Iranul au convenit asupra Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA). Pentru a marca cea de a cincea aniversare a acestei ocazii, ar trebui să recunoaștem o realitate simplă: fără acest acord, Iranul ar fi putut dezvolta arme nucleare până acum, adăugând încă o sursă de instabilitate într-o regiune volatilă.

Astăzi, JCPOA se află sub o presiune considerabilă pe mai multe fronturi. Am convingerea că măsurile de conservare a acestuia nu sunt doar necesare, ci și urgente, din cel puțin două motive. În primul rând, a durat mai mult de 12 ani pentru ca comunitatea internațională și Iranul să depășească diferențele și să încheie un acord. Dacă JCPOA se pierde, nicio altă alternativă cuprinzătoare sau eficientă nu așteaptă să îi ia locul.

Preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear al Iranului datează de multă vreme. Discuțiile purtate pentru a pune bazele unei soluții negociate au început în 2003 la inițiativa miniștrilor de externe francez, german și britanic, cărora li s-a alăturat la scurt timp Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe de atunci, Javier Solana. El și succesorii săi, Catherine Ashton și Federica Mogherini, care au fost sprijiniți de Serviciul European de Acțiune Externă, au păstrat întotdeauna ușa deschisă pentru o soluție diplomatică. Și, după multe încercări, JCPOA a devenit, în cele din urmă, o realitate.

Acordul nu ar fi fost posibil fără perseverență diplomatică. Acesta a necesitat implicarea deplină nu numai a Statelor Unite, ci și a Rusiei, Chinei și, bineînțeles, a Iranului. Acordul final a fost solid. Având mai mult de 100 de pagini și mai multe anexe, acesta stabilește toate detaliile pentru o reciprocitate clară: Iranul respectă restricțiile stricte privind programul său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice și financiare legate de domeniul nuclear.

JCPOA este consacrat în dreptul internațional prin Rezoluția 2231 a CSONU (care trebuie să fie pusă în aplicare pe deplin). Acesta reprezintă un exemplu concludent pentru ceea ce pot realiza diplomația europeană și multilateralismul eficace în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme. Însă procesul care a condus la acesta a fost de lungă durată și dificil, excluzând aproape orice altă șansă de a se ajunge la un acord.

În al doilea rând, JCPOA nu este doar un succes simbolic. Acesta și-a îndeplinit promisiunile și s-a dovedit a fi eficace. Datorită nivelului de acces fără precedent pe care l-a asigurat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, AIEA a fost în măsură să confirme în 15 rapoarte consecutive de monitorizare în perioada ianuarie 2016-iunie 2019 că Iranul își îndeplinise toate obligațiile care îi reveneau în temeiul acordului. 

Ca atare, Europa și alți parteneri au ridicat sancțiuni, astfel cum se prevede în acord. Izolarea internațională a Iranului a luat sfârșit, creând premisele restabilirii relațiilor economice și comerciale normale cu restul lumii. Cu toate acestea, în mai 2018, SUA a decis să se retragă din JCPOA și să reinstituie sancțiuni în vederea aplicării unei noi strategii de „presiune maximă”.

Deși reinstituirea sancțiunilor impuse de SUA a avut în mod evident efecte negative asupra economiei și a poporului iranian, Iranul a continuat să adere la acord timp de încă 14 luni. Însă acum, Iranul acumulează din nou niveluri îngrijorătoare de uraniu îmbogățit și obține noi cunoștințe în domeniul nuclear. JCPOA continuă să se erodeze, iar temerile din trecut ies din nou la suprafață. 

În ianuarie, Franța, Germania și Regatul Unit și-au exprimat în mod oficial îngrijorarea cu privire la activitățile reînnoite de îmbogățire a uraniului ale Iranului și au îndemnat Iranul să revină la conformitatea deplină. În mod similar, Iranul și-a exprimat propriile preocupări, susținând că nu a primit beneficiile economice așteptate din ridicarea sancțiunilor.

În calitate de coordonator actual al JCPOA, voi continua să lucrez cu toate părțile rămase în acord, precum și cu întreaga comunitate internațională. Vom face tot posibilul pentru a menține ceea ce am realizat acum cinci ani și pentru a ne asigura că acordul rămâne eficace.

Este important de reținut că programul nuclear iranian continuă să fie supus unui control strict, natura sa pașnică fiind verificată în mod constant. Datorită regimului de inspecții al AIEA, cunoaștem în continuare multe lucruri despre programul nuclear iranian, chiar și în condițiile actuale. Însă, dacă acordul ar fi pierdut, am pierde această cunoaștere a situației și am regresa cu două decenii.

Sunt ferm convins că JCPOA a devenit o componentă-cheie a arhitecturii globale de neproliferare, motiv pentru care doresc să solicit în continuare ca toate părțile să își mențină angajamentul față de punerea sa deplină în aplicare. În ceea ce privește Iranul, acesta trebuie să revină la respectarea deplină a obligațiilor sale nucleare; însă trebuie, de asemenea, să poată beneficia de avantajele economice prevăzute în acord. Având în vedere că am instituit deja măsuri de protejare a societăților noastre împotriva sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA, în Europa putem face mai multe pentru a satisface așteptările Iranului în ceea ce privește comerțul legitim.

UE își va intensifica eforturile de a construi punți și de a reduce decalajele între toate părțile implicate. Am convingerea că, dacă reușim să menținem JCPOA și să asigurăm punerea sa deplină în aplicare, acesta poate deveni un pas înainte către abordarea altor preocupări comune, inclusiv cele legate de securitatea regională. 

Trebuie să revenim la o dinamică mai pozitivă. Atunci când vine momentul, trebuie să fim pregătiți să ne bazăm pe acord. UE este dispusă să facă acest lucru. Însă, primul pas este protejarea acordului nuclear cu Iranul așa cum este, în toate elementele sale, și ca toate părțile să își respecte pe deplin obligațiile.

Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene

Copyright: Project Syndidate, 2020.
www.project-syndicate.org