Clujul este în finala competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

0

Alături de Valencia, Viena și doar alte 3 orașe europene, Cluj-Napoca este printre cei 6 finaliști ai competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării în 2020 și ar putea câștiga 1 milion de euro.11/09/2020

Un juriu la nivel înalt, format din experți independenți, a selectat cei șase finaliști după interviuri detaliate cu reprezentanții unui număr de douăsprezece orașe aflate pe o listă scurtă.

Descoperiți videoclipurile promoționale ale celor 12 orașe de pe lista scurtă din acest an.(link is external)

Cele șase orașe finaliste ale ediției din acest an sunt enumerate mai jos, în ordine alfabetică:

  • Cluj-Napoca (România)
  • Espoo (Finlanda)
  • Helsingborg (Suedia)
  • Leuven (Belgia)
  • Valencia (Spania)
  • Viena (Austria)

Finanțat prin Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște inițiative excelente care transformă orașele europene în centre de testare a unor inovații. Orașele finaliste nu se tem de marile provocări cu care se confruntă și caută soluții și activități de jos în sus care să permită dezvoltarea unor ecosisteme de inovare dinamice în jurul lor.

La 24 septembrie 2020, Comisia va anunța Capitala europeană a inovării 2020, precum și ocupanții următoarelor cinci locuri, în cadrul unei ceremonii de premiere complet virtuale ce se va desfășura în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării (22-24 septembrie 2020), la care înregistrarea este deschisă și gratuită.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont  2020.

Orașul câștigător va deveni Capitala europeană a inovării 2020 și va primi 1 milion de euro pentru a-și sprijini activitățile de inovare și pentru a-și consolida capacitatea de conectare a persoanelor, a sectorului public, a mediului academic și a întreprinderilor, pentru a aduce beneficii societale comunităților sale.

Fiecărui ocupant al celorlalte cinci locuri i se va acorda suma de 100,000 de euro.

Restricțiile impuse la vânzarea de terenuri agricole – efecte benefice și victime colaterale

0

Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager Taxe Directe, și Angela Borza, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România (foto)

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de 13 octombrie 2020, după reguli noi. Printre noutățile aduse de Legea 175/2020 se află dreptul de preempțiune acordat mai multor categorii de potențiali cumpărători, de la rude apropiate, arendași, proprietari de investiții agricole, vecini, tineri fermieri, până la instituții ale statului. O altă noutate constă în aplicarea unui impozit considerabil pe câștigul obținut din vânzarea terenului, dacă înstrăinarea are loc la mai puțin de opt ani de la cumpărare. Dincolo de implicațiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi că favorizează comasarea terenurilor și consolidarea exploatațiilor agricole, există și efecte adverse, precum faptul că descurajează investițiile în alte domenii care necesită suprafețe mari de teren. 

Concret, legea prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempțiune revine co-proprietarilor și rudelor, iar următoarele două, proprietarilor de investiții agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendașilor, în anumite condiții. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempțiune, fiind urmați de institute de cercetare, vecini și alte instituții ale statului.

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afișarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiții cumulative (spre exemplu, ca potențialul cumpărător să fi desfășurat activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) și, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Impozitul suplimentar afectează indirect toți cumpărătorii,
cu sau fără drept de preempțiune

Dincolo de restricțiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede și o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puțin de opt ani de la achiziție, respectiv un impozit de 80% pe câștig (diferența dintre prețul de vânzare și prețul inițial de cumpărare). Aceeași cotă de impozitare se aplică și în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede și ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în așa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câștigului.

Totuși, rămân câteva aspecte neclare. De exemplu, ce se întâmplă în situația în care o societate din altă țară vinde o societate cu peste 25% din active reprezentând terenuri agricole din România? Se va datora impozitul de 80% sau se va putea aplica convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și statul de rezidență a societății vânzătoare, reducând sau eliminând acest impozit?

Pentru o parte din investitori, cumpărarea terenurilor agricole devine mai dificilă, în general, și extrem de dificilă pentru investitorii din domenii non-agricole care intenționează să demareze sau să extindă anumite investiții. Printre cei mai afectați se numără producătorii de energie regenerabilă care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăți în a achiziționa sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru dezvoltarea de proiecte energetice. Temerea generală este că aplicarea legii va determina o reținere a investitorilor cu privire la capacitățile noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030. Ca o consecință directă, este posibil ca România să nu își poată respecta țintele asumate față de instituțiile europene în privința producției de energie din surse regenerabile.

Mai sunt desigur și alte domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii de parcuri industriale, logistice sau orice persoană fizică sau juridică interesată să își construiască un depozit în afara orașului.

Astfel, titularii dreptului la preempțiune și investitorii din domeniile menționate sunt afectați nu numai de restricțiile impuse cu privire la cumpărător – acestea ducând, în cel mai bun caz, la o întârziere a achiziției terenurilor în cauză -, ci și de impozitul introdus la nivelul vânzătorilor, care va duce, inevitabil, la creșterea prețului terenului achiziționat.

Așadar, asistăm, din nou, la un act de legiferare care, deși este bazat pe bune intenții, cum ar fi stimularea producției agricole autohtone, produce și victime colaterale. În orice caz, un lucru este cert: toate părțile interesate și afectate de intrarea în vigoare a Legii 175/2020 așteaptă cu interes publicarea normelor de aplicare, în speranța ca măcar o parte dintre întrebările lor vor fi clarificate.

Frauda „Mesaj de la șef” în perioada pandemiei

0

Autor: Claudiu Chiriţă, Senior Manager, Forensic, EY România (foto)

Anual, sute de mii de companii devin victime ale unei fraude cu un mod de operare îndrăzneț, fraudă pentru care specialiștii au oferit nume diferite, precum Mesaj de la șef, CEO Fraud, Business Email Compromise, Email Account Compromise sau Invoice Fraud. Indiferent de denumire, potrivit statisticii, se estimează că în fiecare lună pierderile sunt de peste 300 milioane de USD.

Apariția pandemiei COVID-19 și limitările aduse au generat un context favorabil pentru autorii unor astfel de fraude, motiv pentru care, în această perioadă, numărul acestora a cunoscut o explozie fără precedent. Astfel, cu titlu de exemplu:

  • prin spoofing, atacatorul pretinde că e CEO-ul companiei, impersonând adresa de e-mail folosită de acesta, și anunță că tocmai a fost infectat cu COVID-19. Drept urmare, susține că are nevoie de ajutorul angajatului „victimă” pentru finalizarea unei tranzacții sensibile, urgente și confidențiale;
  • atacatorul, care pretinde că este liderul companiei, solicită departamentului financiar efectuarea unei plăți urgențe pentru achiziționarea de medicamente, teste sau echipament de protecție, cu „maximă urgență”;
  • atacatorul, folosind o adresă de email care pare să aparțină unui CEO sau altei persoane cu autoritate din cadrul companiei, transmite un mesaj „Stay safe!” (specific acestei perioade), urmat de solicitarea disponibilității angajatului “victimă” de a-i oferi sprijin pentru finalizarea unor tranzacții;
  • atacatorul, care pretinde că e angajat al companiei, anunță departamentul HR sau financiar despre schimbarea contului pentru plata drepturilor sale, având în vedere limitările de deplasare impuse de pandemie;
  • atacatorul, care pretinde că e CEO sau altă persoană cu autoritate în companie, solicită finalizarea urgentă și confidențială a unei tranzacții (investiție, depozit, achiziție, fuziune, etc) care a fost întârziată de pandemie.

Pe scurt, făptuitorul pretinde, în mod credibil și prin diverse metode, a fi CEO sau o altă persoană cu autoritate din cadrul companiei, pentru a determina efectuarea unei plăți autorizate către un cont aflat sub controlul său.

În România, în fiecare săptămână, departamentele antifraudă și de conformitate din cadrul băncilor sunt confruntate cu solicitări ale autorităților de aplicare a legii sau ale clienților legate de tranzacții efectuate ca urmare a acestui tip de fraudă, în condițiile în care nu este neobișnuit ca o singură asemenea tranzacție să aibă o valoare de mai multe sute de mii de euro. De exemplu, în 2013 reprezentanța din România a unei companii multinaționale din domeniul telecomunicațiilor a fost prejudiciată cu 1,8 milioane EUR. În 2016, o altă companie care activează și în România a efectuat plăți în valoare de 40 milioane EUR prin una dintre modalitățile de comitere a acestei fraude.

Acest tip de fraudă speculează cea mai vulnerabilă verigă din lanțul de apărare împotriva fraudei: omul. Prin verificări și testări specializate și preferabil independente ale cadrului intern de prevenire și identificare a fraudei, prin pregătire periodică și de substanță a personalului companiei, se poate preveni cu succes apariția unui astfel de caz care ar putea să amenințe însăși sustenabilitatea afacerii.

Ce trebuie făcut dacă tocmai am aflat că am fost victima unei astfel de fraude?

În primul rând, se va încerca câtmai repede oprirea plății respective. Se va contacta urgent banca prin care s-a ordonat transferul și i se va solicita sprijin pentru oprirea plății în banca corespondentă. Este de avut în vedere faptul că o întârziere de câteva ore poate face acest demers inutil. Atacatorii vor redirecționa sumele încasate către o altă jurisdicție, de îndată ce banii au intrat în contul aflat în controlul lor.

În al doilea rând, se va urmări limitarea pagubei. Mai precis, se va stabili dacă sunt programate alte plăți către contul indicat de atacator și dacă au fost schimbate recent și alte conturi ale furnizorilor sau angajaților, către care ar urma să se efectueze plata.

În continuare, se impune o investigare exhaustivă a condițiilor care au determinat efectuarea plății. Investigația trebuie făcută în cea mai profesionistă manieră pentru a culege toate datele și a stabili cu precizie situația de fapt și persoanele implicate, dar și pentru a nu contamina probele pentru acțiunile legale ulterioare (fie penale, civile sau administrative). O atenție mărită trebuie acordată mediului electronic care trebuie conservat fără a fi alterat (forensic data acquisition), dar și modului de susținere a interviurilor cu personalul implicat (se va avea în vedere și scenariul în care, la comiterea fraudei, s-a oferit sprijin din interior).

Investigația va urmări stabilirea gravității atacului și identificarea tuturor datelor sensibile care au fost puse la dispoziția atacatorilor.

După ce au fost colectate toate probele din mediul digital, se va proceda la restaurarea și remedierea sistemelor afectate, schimbarea parolelor, îmbunătățirea politicii de acces, adăugarea de noi controale, etc.

Angajații companiei și, îndeosebi, cei din poziții cheie, (contabilitate, financiar, resurse umane, etc) vor fi instruiți cu privire la modul în care s-a săvârșit frauda pentru a se preveni apariția unui atac similar (care va fi mai facil pentru atacator, având în vedere că deja a avut acces la multe date confidențiale).

Împreună cu specialiștii, se va analiza existența unei eventuale raportări a incidentului: în cazul în care au fost expuse date personale, obligația de raportare către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau, în cazul unui atac informatic la un operator de servicii esențiale conform Directivei NIS, transpusă prin legea 362/2018, obligația de raportare către CERT-RO.

Totodată, se va analiza și gestiona relația cu partenerii de afaceri afectați de incident (de exemplu furnizori ale căror date au fost transmise atacatorilor), pentru că, la rândul lor, aceștia pot deveni victime pe baza informațiilor sensibile transmise.

Nu în ultimul rând, deși de cele mai multe ori există o reținere în acest sens, se recomandă formularea unei plângeri penale. Chiar dacă probabilitatea de recuperare a sumelor transferate nu este foarte mare, un astfel de demers legal va avea un efect de descurajare pe termen lung a autorilor unei astfel de fraude.

Principalele modalități prin care un infractor poate determina o companie să efectueze o plată neautorizată către un cont pe care îl controlează

Cea mai ingenioasă și aparent cea mai simplă metodă este social engineering ingineria socială: atacatorul culege date despre companie și despre reprezentanții săi, după care interacționează telefonic sau prin email cu angajați din poziții cheie (contabilitate, financiar, HR) pentru a obține date sensibile (de exemplu, lista furnizorilor cu facturi de valoare mare ce urmează a fi scadente în perioada următoare) sau pentru a determina efectuarea unei plăți pentru o achiziție urgentă.

O altă metodă, mai tehnică, presupune trimiterea unor email-uri care urmăresc obținerea accesului la sistemul informatic al companiei (phishing, spear phishing, executive whaling) în vederea schimbării coordonatelor de plată ale principalilor furnizori sau pentru executarea unor noi plăți.

Aceste modalități de comitere au trei elemente comune:

  • atacatorul pretinde a fi altcineva, în cadrul companiei (CEO, CFO) sau din afara acesteia (avocat, auditor, furnizor);
  • se invocă urgență și confidențialitate, respectiv plata trebuie efectuată în cel mai scurt timp în contul indicat, fără a fi informate alte persoane din companie;
  • se solicită o plată către un cont anume sau schimbarea contului pentru o plată ce urmează să fie făcută către un furnizor existent.

Centrul de negociere cu bănci și IFN-uri, 5 ani de la înființare

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) împlinește cinci ani de la înființare, prilej cu care, ca autoritate profesionistă de profil, își prezintă un bilanț și totodată deschide o perspectivă în domeniu: 

La începutul lunii septembrie, în urmă cu cinci ani, intra în vigoare Ordonanța Guvernului 38/2015 care înființa Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Transpunerea unor directive europene făcea posibilă funcționarea și în România a centrelor de soluționare alternativă a disputelor dintre consumatori și comercianți, pe modelul practicat în majoritatea domeniilor de activitate în țările vest-europene. Deși directiva recomandă costuri modice pe care consumatorul să le suporte pentru negocierea cu banca sau IFN-ul, ordonanța a promovat gratuitatea pentru acest serviciu în România. Tot pe model european, această formă de “justiție privată” este susținută financiar de comercianții care au provocat nemulțmirea consumatorilor. În timp ce costul plătit de comercianți pentru soluționarea unui dosar este de aproximativ 200 de euro, beneficiul mediu obținut de consumatorii care negociază cu băncile este de 2.700 de euro (în creștere de la 2.150 de euro în 2019).

Ce au adus primii cinci ani

Sunt mai mult de 1.500 de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri începând cu 1 martie 2016, dintre care 1.300 s-au încheiat cu acordul părților. În total, consumatorii au obținut beneficii de 3,5 milioane de euro din aceste negocieri.

Acest lucru arată și calitatea soluțiilor propuse de cei 19 conciliatori ai CSALB, specialiști cu o solidă experiență ca avocați, profesori universitari sau foști judecători. Prin înființarea CSALB s-a creat cadrul legal pentru negocierea, pentru prima dată în România, pe marginea unui contract existent. Astfel, raporturile dintre bănci și consumatori au putut fi reechilibrate prin scăderea sau eliminarea unor comisioane, diminuarea dobânzilor, ștergerea parțială sau totală a datorie.

Recordurile valorice ajung până la 298.000 de lei, 52.000 de CHF sau 44.600 de Euro, iar unele cazuri și-au găsit rezolvarea într-o singură zi. 54% dintre creditele conciliate sunt în lei, 23% în euro și 20% în CHF.

Cererile de negociere au crescut și ele de la un an la altul, iar anul acesta vom înregistra de zece ori mai multe cereri decât în 2016. De exemplu, dintre cererile primite, 16% se referă la reducerea sau eliminarea comisioanelor.

Pe 30 octombrie 2018 CSALB depășea cifra de 1.000 de cereri înregistrate într-un an. La începutul lunii septembrie înregistrăm deja 1.900 de cereri pe anul 2020 și peste 5.800 în toți anii de activitate.

Ce își propune CSALB pentru perioada următoare

„În primul rând ne așteptăm ca cererile respinse de bănci să nu depășească 10% din totalul cererilor trimise de consumatori. Apoi, ne dorim ca CSALB să devină prima opțiune a oricărui consumator care are o nemulțumire în raport cu băncile sau cu IFN-urile. În acest fel, instanțele se vor degreva tot mai mult de litigii, reclamațiile către ANPC vor continua să scadă, iar educația financiară a consumatorilor se va îmbunătăți. Ne așteptăm ca IFN-urile să devină cel puțin la fel de receptive precum băncile în acceptarea cererilor de negociere trimise de consumatori. Ținând cont că IFN-urile și băncile activează pe aceeași piață a serviciilor financiare, putem spune că instituțiile financiare nebancare vor avea un dezavantaj concurențial dacă nu se vor îndrepta către rezolvarea amiabilă a nemulțumirilor semnalate de consumatori. Credem că opțiunea concilierii va fi tot mai cunoscută și utilizată în rândul persoanelor juridice. CSALB poate soluționa începând cu acest an și problemele legate de plăți și emiterea de monedă electronică. Nu în ultimul rând, așteptăm să se concretizeze demersul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri de a înregistra CSALB în rețeaua FIN-NET a Comisiei Europene ca entitate SAL. Acest lucru ne va da acces la experiența entităților FIN-NET similare din toată Europa și ne-ar permite evoluții, în special pe partea de digitalizare și de pregătire a resursei umane. Totodată sperăm ca după cinci ani de la înființare să fie posibilă în Parlament și transformarea OG 38/2015 în lege”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

CSALB, așa cum este văzut

Am sintetizat sub forma unui ziar atât activitatea Centrului, cât și opiniile principalilor actori din piața financiar-bancară despre negocierea dintre consumatori și bănci/IFN-uri. Ziarul în format electronic poate fi consultat aici: https://csalb.ro/evenimente/csalb-implineste-5-ani-de-la-infiintare-in-septembrie-2020/ sau prin QR code:

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu încurajează „toate băncile să meargă spre CSALB. Deși împăcarea părților părea la început imposibilă, treptat, prin implicarea conciliatorilor și a Centrului, imposibilul a devenit posibil. Nu folosește nimănui războiul dintre bănci și clienți sau cultivarea acestui război”.

Paul Anghel, directorul general al ANPC și fost reprezentant al ANPC în Colegiul de Coordonare al Centrului, spune că „imaginea instituțiilor financiar-bancare poate fi schimbată prin intermediul CSALB. Așteptările consumatorilor români față de CSALB sunt mari, dar gradul de neîncredere în sistemul financiar-bancar a rămas ridicat. De aceea, suntem cu toții obligați să construim această încredere”.

Florin Dănescu, Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor: „CSALB consolidează încrederea dintre clienți și sistemul bancar. Reprezintă nu doar un sistem de soluționare alternativă a litigiilor, cât și un centru de informare activ care sprijină consumatorii și sistemul bancar, prin identificarea variantelor optime de înțelegere între părți”.

Irina Chițu, analist financiar și director Finzoom.ro este de părere că „CSALB reprezintă cel mai bun lucru care s-a întâmplat la nivelul societății financiare în ultimii cinci ani”.

Mihai Mereuță, Președintele Ligii Habitat crede că CSALB poate reprezenta un model pentru înființarea unor centre similare, în domenii de activitate precum servicii publice, telefonie, utilități, transporturi etc.

Cât privește negocierea propriu-zisă, conciliatorii Centrului au inventat o nouă meserie în România: Concilierea este o filosofie nouă spre care consumatorii și băncile vin tot mai mult. Totuși, nu trebuie să vină cu așteptări doar din partea partenerului de dialog. Ambele părți trebuie să facă anumite compromisuri, iar rolul conciliatorilor este tocmai de a muta părțile din poziția rigidă în care se află.   (Camelia Popa)

Prin această procedură facem să supraviețuiască contractul părților. Un contract adaptat, o haină mai potrivită și pentru consumator, dar și pentru bancă. Ceea ce m-a cucerit pe mine în această procedură a fost rapiditatea. Din acest punct de vedere, un record personal ar fi soluționarea unui caz în decurs de o zi! De dimineață și până seara, părțile au avut inclusiv hotărârea redactată! (Nela Petrișor)Top of Form

La început mi-am exprimat scepticismul că această idee frumoasă poate funcționa. Ideea că băncile și consumatorii nu s-ar afla pe poziții ireconciliabile părea o utopie în 2015. CSALB a reușit să demonteze mitul că debitorii și creditorii sunt „dușmani naturali”. (Radu Rizoiu)

Când am aflat de Centru am crezut că este „o girafă”. Eram precum țăranul lui Marin Preda la grădina zoologică care spunea că acest animal nu există. Iată că acest Centru nu și-a probat doar existența în acești ani, ci și eficiența. (Valeriu Stoica)

Băncilor le-aș recomanda ceva mai multă flexibilitate, iar consumatorilor ceva mai multă răbdare. Concilierea este atunci când consumatorul se mulțumește cu mai puțin decât a cerut, iar banca oferă mai mult decât a fost dispusă să cedeze inițial. (Valentin Cocean)

Despre CSALB

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Studiu BNP privind comportamentul financiar în contextul pandemiei

0

BNP Paribas Personal Finance, prin marca sa comercială Cetelem, a realizat un studiu la nivelul clienților din portofoliu privind percepția și comportamentul financiar în contextul pandemiei Covid-19. A rezultat că  66% dintre clienții intenționează să își ajusteze cheltuielile în contextul pandemiei și să economisească mai mult.

În urma studiului, BNP Paribas Personal Finance informează că „impactul general resimțit de clienți a fost unul ridicat, 62% declarând că au avut de suferit. În ceea ce privește comportamentul financiar actual, cea mai mare repercusiune declarată este la nivelul consumului, 66% dintre clienți intenționând să își ajusteze cheltuielile. Dintre aceștia 33% spun că ar dori să economisească mai mult, iar 33% au în vedere să reducă sumele cheltuite”.

Simona Tărtăcuță (foto), director Marketing și Produse:„Prima jumătate a acestui an a fost o perioadă sub semnul neprevăzutului, al incertitudinilor, o perioadă de regândire a priorităților pentru mulți dintre noi. Intențiile de economisire și de consum sunt, cu siguranță, un barometru de evaluare a impactului pandemiei asupra deciziilor financiare. Am considerat esențial să avem o imagine de ansamblu asupra percepției și atitudinii celor peste 650.000 de clienți din portofoliul actual Cetelem, cu privire la contextul actual, post stare de urgență și în timpul stării de alertă, dar și în perioada următoare. Astfel îi putem sprijini cu cele mai bune soluții financiare, adaptate nevoilor lor, așa cum ne-am propus și până acum.Potrivit acestui studiu suntem în continuare prima opțiune pentru peste două treimi dintre clienți în momentul în care iau în considerare un credit, ceea ce ne reconfirmă misiunea și obiectivele. Încă dinainte de debutul pandemiei tendința de economisire a fost observată în concluziile ediției 2020 a studiului pan-european L’Observatoire Cetelem. Acesta ne-a arătat că preocuparea românilor pentru economii a fost cu  11% mai mare față de 2018, cea mai importantă creștere din Europa, cu peste 18 procente deasupra mediei UE (69% vs. 51%), iar intenția de a cheltui mai mult a scăzut față de anul anterior cu 13 procente (50% în 2020 vs. 63% în 2019). Putem concluziona că această direcție către reducerea consumului s-a accentuat în contextul Covid-19”.

Atitudinea față de creditare

Cercetarea realizată în rândul clienților BNP Paribas Personal Finance a arătat că aproape două treimi dintre persoanele chestionate s-ar simți confortabil să acceseze o formă sau alta de creditare: 33% nu ar avea o problemă să acceseze un credit pe termen mediu pentru bunuri și servicii, 23% orice tip de credit și 14% ar fi în regulă și cu un credit pe termen lung. 76% dintre persoane au avut un credit în ultimul an, majoritatea (47%) alegând creditul de nevoi personale și o durată de cinci ani ca perioadă de creditare preferată (49%). Creditele de nevoi personale sunt preferate de cei care au declarat că intenționează să facă un credit în următoarele 12 luni, 30% dintre aceștia intenționând să aleagă acest tip de creditare. 70% dintre persoanele chestionate declară că au avut nevoie să efectueze achiziții în ultimii trei ani pe care nu le-ar fi putut realiza doar prin resurse proprii, iar 67% dintre acestea au apelat la credit pentru a acoperi întreaga sumă. Printre bunurile cel mai frecvent cumpărate de clienți se numără electrocasnicele mari și aparatele de aer condiționat (31%), aparate electronice (TV, radio, media playere) și IT (25%) și produse pentru reparații sau întreținere în locuință (24%). 

Impactul contextului Covid 19 asupra comportamentului financiar

În ceea ce privește categoriile de produse pe care le vor cumpăra mai mult decât de obicei, observăm că se menține preferința pentru produse de igiena (31%) și produse alimentare (28%) aceste produse fiind achiziționate în cantități mai mari pe fondul incertitudinii sporite din perioada de început a pandemiei. La fel stau lucurile și pentru categoria electrocasnice, 14% dintre respondenti declarând că vor investi mai mult în aceste tipuri de produse care echipează universul casei. Și alegerea modalității de plată va fi diferită. Conform răspunsurilor primite, 18% dintre participanții la studiu intenționează să își realizezeze cumpărăturile online, iar 36% vor utiliza Internetul mult mai frecvent decât în perioada anterioară pandemiei.

Studiul a fost realizat în luna iulie a acestui an de D&D Research pe un eșantion de 405 persoane intervievate telefonic, cu vârsta de 18-65 de ani.
Ediția 2020 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem” și-a dorit să observe schimbările apărute în comportamentul cumpărătorilor europeni privind reducerea consumului de resurse prin adoptarea unei atitudini responsabile.  L’Observatoire Cetelem 2020 a fost realizat în 15 țări europene, pe un eșantion de 14.200 de persoane intervievate online cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani. În România, studiul s-a bazat pe un eșantion de 800 de respondenți.


Cetelem (www.cetelem.ro) este marcă comercială BNP Paribas Personal Finance. Începând cu 1 martie 2018, Cetelem IFN SA a devenit BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București, ca urmare a fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA și banca mamă franceză BNP Paribas Personal Finance. După finalizarea procesului de fuziune, activitatea comercială din România a continuat sub brandul Cetelem, cunoscut publicului de credite de consum din România. Compania continuă să ofere servicii de credite de consum în magazin, carduri de credit, credite auto, credite de nevoi personale, fie la locul vanzarii, fie la distanta, prin telefon sau Internet. În cei peste 14 ani de când este prezentă pe piața românească, Cetelem a oferit peste 1,8 milioane de credite.

BNP Paribas Personal Finance SA (www.bnpparibas-pf.com) este liderul pieței creditelor de consum  în Europa, prin intermediul activității de acordare a creditelor de consum și credite imobiliare. Deținută în proporție de 100% de banca cu reputatie internationala BNP Paribas SA, BNP Paribas Personal Finance are aproape 17.500 de angajați și operează în peste 30 de țări. Sub mărcile comerciale Cetelem, Findomestic sau AlphaCredit, compania oferă o  gamă extinsa de produse de creditare, fie prin punctele de vânzare din magazine și showroom-uri auto, fie direct către consumatori, prin agenții și prin Internet. Oferta BNP Paribas Personal Finance include produse de asigurări sau depozite pentru clienții săi din Bulgaria, Franța, Germania și din Italia. BNP Paribas Personal Finance SA a dezvoltat o strategie legată de parteneriatele cu retaileri, magazine online și instituții financiare (bănci și companii de asigurări), bazată pe experiența și know-how-ul acumulate în oferirea de soluții de creditare integrate și adaptate activității și strategiei comerciale a partenerilor. Compania și-a asumat, de asemenea, un rol major în educația financiară a clienților în spiritul împrumutului responsabil.

Linie telefonică de urgență pentru copii și adulți instituționalizați

0

Copiii și adulții din centrele de instituționalizare au la dispoziție linia telefonică de urgență Telverde 0800 500 550, lansată de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Reprezentanța UNICEF în România. Inițiatorii definesc Top of Formnoul instrument (pilotat din iulie 2020) ca „o necesitate în contextul pandemiei de Covid-19, pentru a reduce sentimentul de nesiguranță al copiilor și adulților din centre, pentru a le oferi consiliere și asistență psiho-socială, consiliere juridică, dar și pentru a preveni și identifica eventualele provocări și abuzuri cărora le pot cădea victime”. De asemenea, personalul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului și al centrelor rezidențiale pot obține la Telverde informații suplimentare, ghidaj în anume situații legate de pandemie, suport psiho-social și emoțional pentru a răspunde bine provocărilor din activitatea de zi cu zi.

Utilitatea serviciului a fost confirmată de primirea a 1.569 de apeluri (peste 300 de persoane) în perioada 13 iulie-4 septembrie. Ca motive, domină nevoia de a fi ascultat, de încurajare, de informare privind pandemia, anxietatea în condițiile care nu permit ieșirea prea des din centre etc. Tipurile de probleme în care se încadrează solicitările sunt „amenințări din partea personalului, inclusiv pentru apelarea la linia Telverde, administrarea de medicamente din sfera neurolepticelor, condițiile de cazare, conflicte cu beneficiarii și personalul centrelor, nemulțumiri cu privire la alimentație, nemulțumiri cu privire la punerea sub interdicție și capacitatea legală, dorința de a-și exercita dreptul la muncă”. În urma apelurilor primite, ANDPDCA a putut monitoriza starea psiho-emoțională a beneficiarilor sau a personalului din centre și au fost luate măsuri imediate de rezolvare a situațiilor.

Maria-Mădălina Turza, președinte al ANDPDCA, subliniază: „Beneficiarii din centrele rezidențiale, copii și adulți deopotrivă, au nevoie să fie ascultați, au nevoie de informații și de încurajare, mai ales în această perioadă dificilă, iar noul serviciu pe care li-l punem la dispoziție este unul din instrumentele prin care vom putea fi mai aproape de ei, cu ajutorul partenerilor noștri. În lungul drum al dezinstituționalizării, canalul deschis prin Telverde către copiii și adulții din sistem este vital”.

Georgiana Pascu, manager de program la CRJ: „Credem că Telverde este un instrument util atât în sensul verificării modului în care sunt respectate drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate, cât și în contextul lipsei specialiștilor la nivel local, mai ales în mediul rural, psihologii și juriștii Telverde venind în completarea acestora. Facilitarea de către statul român a accesului rezidenților la mijloace de comunicare cu exteriorul pe perioada instituționalizării și, cu atât mai mult, în timpul stării de alertă, reprezintă un semn de civilizație într-un stat democratic care respectă și implementează Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități”.  

Andreeas Novacovici, președintele CTI: „Consiliul Tinerilor Instituționalizați militează pentru respectarea  drepturilor copiilor si tinerilor abandonați și instituționalizați din România. Este asociația națională de reprezentare a copiilor și a tinerilor abandonați din România, motiv pentru care am ales să ne implicam în acest parteneriat, pe care îl dorim sustenabil și în interesul superior al copiilor, pentru crearea unui serviciu de raportare a situațiilor de abuz. Practic, venim în sprijinul autorității, alături de ceilalți parteneri din proiect,  pentru a consilia și pentru a intervenii în situații de risc. Considerăm că acest instrument este necesar și foarte util, poate fi îmbunătățit, iar asta depinde de noi toți”.

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „Copiii din instituții sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, iar vulnerabilitățile lor au crescut foarte mult odată cu aplicarea măsurilor de limitare a răspândirii noului coronavirus, așa cum văzut din evaluarea rapidă realizată de ANDPDCA și UNICEF. Numărul Telverde 0800 500 550, la care vor putea suna gratuit beneficiarii din centrele rezidențiale, îi va ajuta pe copiii din instituții să primească susținerea de care au nevoie și pe factorii de decizie să identifice rapid și să rezolve provocările cu care se confruntă”.

Foto: ANDPDCA

Românii din diaspora trimit cu 25% mai mulți bani în țară pentru începutul noului an școlar

0

TransferGo, compania de transferuri online internaționale rapide de bani, anunță o creștere de 25% a numărului de transferuri de bani, precum și a valorii acestora, între românii din diaspora și cei din țară, datorată începerii noului an școlar.

Creșterea de aproximativ 25% este înregistrată în septembrie în comparație cu lunile de vară, fiind deja o tradiție anuală ca, de la sfârșitul lunii august, românii care muncesc în afara țării să „facă ghiozdanul” la distanță.

Mai mult, pentru a se asigura că acoperă nevoile copiilor, părinții care lucrează peste granițe trimit bani chiar și în 2-3 tranșe într-un interval de 30 de zile, potrivit reprezentanților TransferGo.

 “TransferGo înseamnă siguranța că banii ajung rapid la cei dragi, în acest caz la micuții care trebuie să se concentreze mai degrabă pe noile provocări ale școlii în perioada pandemiei. Suntem alături de părinții care muncesc în afara țării, iar soluțiile noastre flexibile îi ajută să își sprijine familiile de fiecare dată când este nevoie,“ a declarat Marius Nedelcu, Director of Brand Marketing & Market Expansion, TransferGo.

Prețul mediu al unui ghiozdan complet echipat se ridică la aproximativ 100 lei, la acesta adăugându-se toate celelalte cheltuieli necesare pregătirii începerii școlii, precum cele legate de îmbrăcăminte, transport sau materiale școlare auxiliare. Mai mult, odată cu noile reglementări impuse de pandemie, o parte dintre cursuri s-au mutat online, astfel că, pentru mulți elevi intervine și nevoia achiziției unui laptop sau a unui alt dispozitiv inteligent, care să le permită participarea la orele online.

În momentul de față, cea mai activă comunitate de români din punct de vedere al transferurilor de bani prin intermediul serviciului TransferGo este cu precădere cea din Marea Britanie. Astfel, românii de aici trimit în medie între 400 și 700 de lire, în total, de la mijlocul lunii august și până la mijlocul lunii septembrie.

Deși nu există date oficiale care să indice dimensiunea actuală a comunităţii româneşti din Marea Britanie, numărul cetățenilor români care au cerut rezidență post-Brexit s-a ridicat la 564.300, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul de Interne, ceea ce plasează comunitatea românească din Regatul Unit pe locul 2 după cea poloneză (665.500), potrivit statisticilor oficiale.

Cât despre copiii cu părinți plecați la muncă în alte țări, potrivit Ministerului Educației Naționale, în 2019, peste 160 de mii de copii din România se aflau în grija bunicilor sau a altor rude, în timp ce părinții lor erau plecați la muncă în străinătate.

Tot în această perioadă a anului, numărul de transferuri de bani prin aplicația TransferGo crește și în sens invers, din țară către tinerii români plecați la studii peste hotare. Cele mai multe transferuri de bani pleacă din București, Cluj, precum și alte orase mari ale României, către localitățile din afară țării preferate de studenții români. Potrivit datelor UNESCO, în 2018, studiau în străinătate peste 38 de mii de studenți români.

În 2019, Ministrul Românilor de Pretutindeni estima că numărul românilor din diaspora se ridica la 5,6 milioane de români, din totalul de 9,7 milioane de români aflați în afara granițelor țării, diferența fiind dată de comunitățile istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României.

TranferGo este singura companie pan-europeană de transfer de bani care poate garanta că fondurile clienților vor ajunge la destinație în 30 minute și este preferată de emigranții care trimit bani acasă, datorită lipsei procedurilor birocratice ale băncilor, precum și datorită taxelor mai mici.

Pe plan local, compania este prezentă din 2015, iar, anul trecut, au fost operate către România peste jumătate de milion de transferuri prin intermediul TransferGo, 80% dintre acestea fiind efectuate de pe aplicația pentru dispozitive mobile. Mai mult, în luna aprilie a acestui an, TransferGo a raportat o creștere de 50% a transferurilor către țara noastră, precum și un grad de utilizare al aplicației de peste 60%.

Cushman & Wakefield Echinox: Piața investițională din România demonstrează că rămâne robustă și în perioada pandemiei

Tranzacțiile semnate în ultimele săptămâni, cu o valoare cumulată de peste 400 de milioane de euro, demonstrează că piață investițională din România rămâne robustă și atractivă chiar și în perioada pandemiei Covid-19, nemaifiind privită ca o piață marginală a Europei Centrală și de Est, apreciază consultanții firmei Cushman & Wakefield Echinox.

Un consorțiu format din Resolution Property și Zeus Capital a cumpărat recent proiectul de birouri Floreasca Park din București, în timp ce AFI Europe a finalizat achiziția portofoliului de birouri detiunute în România de NEPI Rockcastle, constând în proiectele Floreasca Business Park, The Lakeview, Aviatorilor 8 (toate în București) și City Business Center din Timișoara.

Cushman & Wakefield Echinox a asistat GLL Real Partners GMBH în procesul de vânzare a proiectului Floreasca Park, tranzacție care marchează intrarea unui nou jucător de anvergură în piață imobiliară locală și reflectă rolul principal al companiei de consultanţă imobiliară la nivelul Europei Centrale și de Est în atragerea de nou capital în regiune din întreaga lume.

Tim Wilkinson, Partner Capital Markets, Cushman & Wakefield Echinox:„În ultimele 12 luni, am reușit să atragem în România Morgan Stanley – pentru achiziția America House, Resolution / Fosun (via Zeus Capital Management) – pentru Floreasca Park, și am sprijinit Equest la vânzarea principalului activ – Equest Logistic Park – trei tranzacții cu o valoare cumulată de peste 200 de milioane de euro, două dintre acestea fiind închise în perioada pandemiei. Ne așteptăm că, până la finalul anului, să reușim să mai închidem câteva tranzacții importante, astfel încât volumul investițional ar putea depăși în 2020 pragul de 1 miliard de euro, pentru prima dată din 2014.”

Până la declanșarea pandemiei Covid-19, respectiv sfârșitul primului trimestru al anului 2020, fundamentele macroeconomice și cele specifice pieței imobiliare din România au fost la fel de puternice precum în anii precedenți. Apoi am fost loviți de pandemia Covid-19.

Rezultatele înregistrate pe segmentul investițiilor imobiliare în T2 și T3 2020 au confirmat câteva aspecte esențiale:

  • Închiderea celor două tranzacții menționate confirmă faptul că interesul investitorilor pentru România continuă să rămână unul ridicat.
  • Asocierea Zeus Capital Management & Resolution (Fosun Group) demonstrează că noi fonduri sunt pregătite să intre în România, o tendință remarcată în ultimii ani.
  • Puterea acordurilor cu chiriașii în orice clădire este esențială și va fi analizată și mai atent de către investitori în viitor.
  • Calitatea unei clădiri va deveni din ce în ce mai importantă, în condițiile în care vânzătorii își doresc să maximizeze prețul obținut și să atragă o gamă largă de investitori.
  • Finanțările bancare vor continua să fie disponibile, însă ne așteptăm că băncile să fie mai selective în acest sens, punând accent pe aspecte ce țin de bonitatea chiriașilor și calitatea proprietăților.

Bogdan Gubandru, Director Investment Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Succesele înregistrate în ultimele luni vor trimite un mesaj pozitiv cu privire la evidenta maturizare a pieței locale, reflectată de aceste tranzacții. România a fost, în general, văzută ca o piață marginală a Europei Centrale și de Est, dar ne așteptăm ca acest statut să fie modificat într-o direcție pozitivă. Treptat, observăm un număr mai mare de investitori care înțeleg faptul că România oferă randamente atractive pentru proprietăți de o calitate ridicată, cu prețul unei ușoare ajustări a coeficientului de risc, comparativ cu piețele principale din Europa Centrală și de Est.”

Bogdan Gubandru

Lichiditatea în București rămâne mai scăzută față de Varșovia, Praga și Budapesta, iar până când acest lucru se va schimba, investitorii încă vor avea semne de întrebare cu privire la posibilitățile de a face exit din investițiile realizate în momentul în care își doresc să facă acest lucru. Fiecare nou investitor în piață îmbunătățește acest aspect. Pe măsură ce mai mulți investitori vor decide să investească în România, în mod natural vom vedea o lichiditate îmbunătățită.

În timp ce evenimentele din 2020 arată faptul că piața imobiliară locală este mai rezistentă ca niciodată, schimbările din industrie, comportamentul consumatorilor și tendințele ocupanților se schimbă rapid, accelerate de pandemia Covid-19. După cum am văzut în perioada 2008 / 2009, România poate fi afectată de factori declanșați în afara țării, de probleme economice la nivel european și global, însă aceste riscuri au fost prezente și în ultimii ani, perioadă în care piața locală a continuat să se dezvolte.

Tim Wilkinson, Partner Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox: „Dezvoltatorii, investitorii și băncile trebuie să evolueze rapid pentru a ține pasul cu o lume aflată în schimbare. Vor exista obstacole, dar piața din România a depășit multe astfel de provocări în ultimii 12 ani. Piața românească funcționează în continuare la un nivel de activitate mai scăzut decât potențialul său maxim, având în vedere fundamentele și dimensiunea sa, față de alte țări europene. Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru a sprijini în continuare dezvoltarea imobiliară. În plus, soluții mai flexibile de finanțare ar ajuta piața să concureze mai bine cu vecinii săi din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini investirea locală a capitalului propriu.”

Tim Wilkinson

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, cuprinde o echipă de peste 60 de profesioniști și colaboratori, ce oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.comCushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Stimularea cererii de mașini „verzi”, oportunitatea creată de criză pentru sectorul auto

Material de opinie de Ciprian Gavriliu (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru Sectorul Auto

Industria auto din întreaga lume a fost puternic afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19, iar revenirea este lentă și incertă din cauza neîncrederii care încă persistă, mai întâi cu privire la evoluția pandemiei și apoi la revigorarea economiei globale. Numeroase studii atestă faptul că, pentru perioada următoare, cea mai mare preocupare a companiilor din întreaga lume, inclusiv din România, este legată de scăderea cererii. Și, cum industria auto reprezintă o componentă importantă a economiei românești, cu o contribuție masivă la producția națională, la exporturi, dar și pe piața muncii, ca angajator, stimularea cererii în domeniu devine esențială în perioada următoare.

Din datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) rezultă că, în primele șapte luni ale acestui an, numărul de autoturisme noi înmatriculate în România a scăzut cu 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în cazul vehiculelor comerciale situația este similară. Deși în ultimele două luni s-au înregistrat creșteri față de lunile anterioare, acestea nu au acoperit scăderile din perioada de blocaj.

Pe partea de producție, în primele șase luni ale acestui an, numărul de autoturisme fabricate în România a scăzut cu aproape 30% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Această statistică ia în calcul doar cei doi mari producători locali, Dacia și Ford, însă sectorul de profil cuprinde și toți fabricanții de componente auto cu fabrici în toatățara, afectați și ei de încetinirea activității în domeniu și de perspectivele incerte.

Consumatorii amână cumpărarea unei mașini noi

Pe măsură ce restricțiile impuse pe fondul pandemiei s-au ridicat, activitatea în fabrici s-a reluat, dar, pentru a se recupera terenul pierdut, trebuie să existe și cerere. Or consumatorii sunt tot mai prudenți când vine vorba de cheltuieli substanțiale, din aceleași motive legate de incertitudine. Spre exemplu, mai mult de trei sferturi dintre consumatorii români care au participat la chestionarele Deloitte Romanian Consumer Trends, aplicate pe LinkedIn, spun că intenționează să amâne cumpărarea unei mașini noi din cauza pandemiei. La nivel european, studiile Deloitte arată că mai mult de jumătate dintre consumatori intenționează să amâne cumpărarea unei mașini în această perioadă. Comportamentul europenilor este important prin prisma faptului că Uniunea Europeană este principala piață de export pentru companiile românești în general, inclusiv pentru cele din industria auto.

În aceste condiții, devine esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru stimularea cererii pe piața auto și, de ce nu, această situație poate fi transformată în oportunitate, aceea de a acționa simultan pentru sprijinirea industriei, dar și pentru protecția mediului, prin reducerea poluării cauzate de traficul auto care, de mulți ani, depășește cu mult limitele admise.

Ce facilități acordă țările europene la
achiziționarea de autovehicule „verzi”

În România, există stimulente pentru achiziționarea mașinilor electrice șihibride, însă, din analiza celorlalte țări europene, reiese faptul că mai este loc de îmbunătățire. În prezent, prin programul guvernamental de înnoire a parcului auto „Rabla”, cei care cumpără o mașină electrică pe baterie primesc de la stat 10.000 de euro, iar cei care cumpără o mașină electrică hibridă cu încărcare la priză, cu emisii reduse de dioxid de carbon, primesc 4.250 de euro. În plus, cumpărătorul poate suplimenta suma cu 1.250 de euro primiți de la stat pentru casarea automobilului vechi. O altă facilitate de care beneficiază posesorii de mașini electrice este scutirea de impozit pe proprietate. Însă, în alte state europene, facilitățile pentru achiziționarea mașinilor nepoluante sunt mult mai generoase. În plus față de stimulentele în vigoare în România, 20 din cele 27 de state membre acordă reduceri sau scutiri de taxe (TVA, accize, taxe de înmatriculare etc.) la achiziționarea unui astfel de autovehicul, iar aproape jumătate oferă facilități companiilor care utilizează mașini cu un grad redus de poluare, reiese dintr-o analiză realizată de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA).

Spre exemplu, în Austria se acordă deduceri sau exceptări de TVA la achiziționarea mașinilor cu emisii zero, iar în Cehia sunt scutite de vinietă sau de taxe de înmatriculare autovehiculele mai puțin poluante. În Croația nu se plătesc accize la cumpărarea unei mașini electrice, iar în Ungaria, pentru mașinile electrice, pe baterie sau hibride cu alimentare la priză. Exemplele pot continua cu scutiri de taxe sau deductibilități acordate companiilor care dețin în flotele lor mașini nepoluante.

Stimulentele acordate în România pentru achiziționarea de mașini cu grad redus de poluare s-au dovedit eficiente, numărul de astfel de autovehicule a crescut în ultimii ani, însă de la o bază foarte scăzută și cu perspective limitate în viitor, din cauza faptului că prețurile rămân încă ridicate pentru majoritatea românilor. Iar programul Prima Mașină, în vigoare de câțiva ani, inclusiv pentru cumpărarea pe credit a unei mașini cu grad redus de poluare, a fost un eșec, demonstrat și de plafonul insignifiant de care beneficiază anul acesta, de cincimilioane de lei. Poate că o îmbunătățire a acestui program, pe modelul Noua Casă, ar ajuta mai mulți români să își cumpere un autovehicul nepoluant.

În paralel cu susținerea producției de mașini „verzi”, este important să se ia măsuri pentru limitarea importurilor de autovehicule second-hand care nu îndeplinesc standardele actuale în privința emisiilor poluante. În ultimii ani, după eliminarea celei mai recente variante a taxei auto, în România au fost înmatriculate foarte multe astfel de autovehicule. În plus, este recomandat un control mai strict în privința fiscalizării tranzacțiilor de pe această piață, pentru a se asigura un mediu concurențial echitabil.

În concluzie, chiar dacă, în prezent, cumpărătorii sunt reticenți față dea face achiziții importante, este esențial ca, în momentul în care apetitul revine, să aibă la dispoziție mai multe variante „sănătoase” de achiziție.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

BCR Leasing introduce semnătura electronică pentru clienții săi

0

Pentru BCR Leasing, digitalizarea este un obiectiv prioritar, iar compania face încă un pas în această direcție și oferă clienților săi posibilitatea de a semna electronic contractele de finanțare.

„Contextul actual ne reconfirmă că trebuie să adaptăm permanent modelul nostru de business nevoilor prezente și viitoare ale clienților. Utilizarea tehnologiei este o condiție de bază pentru eficientizarea proceselor și pentru a răspunde provocărilor unui mediu puțin predictibil. În plus, ne preocupă evoluția stării pandemice, sănătatea, siguranța colegilor și a partenerilor noștri. De aceea, considerăm că introducerea semnăturii electronice ne va ajuta să-i protejăm mai bine. În plus, vom înlesni accesul la utilizarea limitelor de leasing aprobate și vom  asigura o securitate sporită documentelor. Ne concentrăm eforturile pentru a susține mediul antreprenorial și vom fi aproape de acesta, doar la un click distanță ”, a declarat Vlad Vitcu(foto), CEO al BCR Leasing IFN.

BCR LEASING IFN este prezentă pe piață romanescă a leasingului din 2001, ca subsidiară a Băncii Comerciale Române, parte a grupului financiar central-european ERSTE Group. Compania oferă o gamă completă de servicii de leasing financiar și credit pentru achiziționarea de bunuri de folosintă îndelungată: vehicule (autoturisme, vehicule comerciale, flote de autoturisme) și echipamente (mașini agricole, echipamente medicale, software și echipamente IT, etc.).