Academia de Studii Economice din București (ASE) și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au elaborat a doua ediție a studiului comun „Raportul privind Investițiile Străine Directe în România”.

Prof. univ. dr. Dorel Paraschiv, prorector al ASE cu relaţiile cu mediul economico-social şi viaţa studenţească: „Academia de Studii Economice din București continuă seria de studii și proiecte cu mediul de afaceri, îndeplinindu-și, totodată, și misiunea socială. Mulțumim Consiliului Investitorilor Străini pentru acest parteneriat constructiv. Suntem convinși că împreună putem contribui la stimularea investițiilor străine în România, factor important pentru bunăstarea economică”.

Ramona Jurubiță, președintele FIC: „România traversează un context economic dificil, însă aceasta este și o perioadă care se caracterizează prin oportunități de creștere. Investițiile sunt un exemplu bun și ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite – cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din țările din regiune când vine vorba de ISD – România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu și lung”

François Bloch, membru în Consiliul Director al FIC: „Tendința spre digitalizare ce pornește de la nivel european este una dintre oportunitățile pe care mediul de afaceri a reușit să le inițieze în perioada crizei sanitare încă de anul trecut. Accelerarea digitalizării poate fi un punct bun de plecare pentru o schimbare în structura distribuției stocului de ISD, spre industrii cu grad de intensitate tehnologică mai ridicată, de care România are nevoie”.

Autorii subliniază că studiul „cuprinde în principal aspecte legate de investițiile străine la nivel global și regional, dar și la nivel local, precum și un studiu de caz privind efectele de multiplicare ale investițiilor străine în trei industrii: energie, telecom și automotive. Obiectivul este acela de a evidenția de ce investițiile reprezintă baza unei economii puternice, reziliente și diversificate, prin care România poate prospera, fiind cunoscut faptul că investițiile străine directe (ISD) reprezintă o sursă importantă de finanțare a economiei și a transferului de know-how.

Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor. Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții”.  

Dintre concluziile studiului:

• Referitor la componente ale ISD, valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenți din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investițiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.
• Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
• România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.
• România se află însă în competiție cu statele din regiune și, așa cum arată și rezultatele prezentului studiu, în condițiile unei competitivități reduse a regiunilor sale față de cele ale statelor învecinate și a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendința existentă de atragere, cu precădere, a activităților cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute.
• Ar fi utilă schițarea direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată și înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere în domeniile aferente serviciilor.
• Studiile de caz din industriile de energie, automotive și telecomunicații arată că impactul  firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităților membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicații și de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanța companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât față de media pe economie, cât și față de media pe sector – în ultimul caz, excepție făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.

Realizatorii conchid că „pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiții străine directe prin creșterea capacității de absorbție a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung și printr-o abordare adecvată, care ține cont de realitățile economiei românești și europene”.

Raportul complet poate fi descărcat la următorul link.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită o estimare științifică, bazată pe fapte, a pierderilor economice provocate de tăierile ilegale din pădurile României. Adresându-se ministrului mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, asociația prolemn subliniază că „pentru România ca stat, lemnul este o resursă regenerabilă, așa cum este și apa. Indiferent dacă pentru apă se plătește mai mult sau mai puțin sau deloc de către sectorul hidroenergetic, din această apă se produce energie electrică ce intră in sistemul energetic național și aprovizionează populația și industria cu energie electrică. Asemenea apei, resursă naturală regenerabilă pentru sistemul hidroenergetic național, lemnul aprovizionează populația cu lemn de foc și industria lemnului cu resursa naturală transformată în produse și bunuri care susțin balanța valutară a țării cu 2,5 miliarde de Euro/an”.

Evaluările privind magnitudinea și impactul tăierilor ilegale în România trebuie fundamentate științific

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a trimis o scrisoare deschisă dlui. Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care solicită o fundamentare științifică a evaluărilor privind amploarea și impactul fenomenului tăierilor ilegale din România.

Începând din anul 2019, de când au fost făcute publice rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN), mai multe organizații de presă și din societatea civilă au preluat în mod necritic cifre din referitoare la disparițiile de masă lemnoasă din păduri și le-au asimilat tăierilor ilegale. Rezultatul a fost „evaluarea” acestora la un volum mediu de 20 de milioane de metri cubi anual. Atenția exclusivă și exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale au deformat percepția publică despre rolul și funcțiile pădurii.

În ciuda faptului că cifrele respective nu au fost niciodată explicate științific, evaluarea aceasta eronată a ajuns până în prezent să constituie o referință în draftul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care urmează să fie adoptat de Guvernul României și chiar în Raportul de țară privind România al Comisiei Europene (2020).

Mai mult, pornind de la volumul de 20 de milioane m³, documentele mai sus menționate estimează valoarea pierderilor cauzate României la 6 miliarde de Euro pe an.

Estimările tăierilor ilegale sunt eronate,
lipsite de fundamentare științifică

Estimarea tăierilor ilegale la un volum mediu anual de 20 de milioane de m³ pornește de la diferența dintre „volumul dispărut” măsurat de Inventarul Forestier Național (IFN) și volumul comercial exploatat pe care îl măsoară Institutul Național de Statistică (INS). 

Mai exact, volumul a fost calculat ca diferența dintre volumul total dispărut, de 38 de milioane m³ anual, dat de IFN, și volumul exploatat, de aproximativ 18 milioane m³ pe an, dat de INS.

Or, diferențele între volumele „total drain” date de inventare naționale și „commercial wood” se regăsesc în toate țările europene, fără ca acest volum să fie asimilat tăierilor ilegale. Acesta este un lucru bine-cunoscut.

Această diferență trebuie înțeleasă în contextul diferențelor conceptuale și metodologice dintre măsurătorile IFN și statisticile INS. Argumentația este expusă pe larg în scrisoarea deschisă trimisă dlui Ministru, dar putem menționa, pe scurt:

• Datele IFN se referă la întregul volum suprateran al arborilor recoltați, în timp ce datele INS se referă la volumul comercial (fără vârf, crengi, cioată). Diferențele de metode de evaluare conduc la diferențe de volum de până la 20% între cele două. Raportat la totalul recoltei/lemnului dispărut, diferența de metodă poate explica o diferență de 5-7 milioane m³.
• Datele IFN includ lemnul mort și descompus între cele ciclurile succesive ale inventarului, volum de lemn mort evaluat de literatura științifică la 1 m³/an/ha. Extrapolând acest lemn mort la suprafața fondului forestier, ajungem la un potențial volum de 7 milioane de m³ lemn mort, regăsit „in situ” într-o proporție foarte mică, dar inclus în volumul dispărut.
• Din vegetația din afara fondului forestier (aproximativ 500.000 ha) și de pe suprafețele de pădure ale proprietarilor cu proprietăți mici persoane fizice sunt recoltate pe bază de APV-uri volume foarte mici, așadar nu sunt prinse în INS. Avem o nouă diferență între datele IFN și datele INS, de minim 3-4 milioane m³.
• Chiar dacă am accepta un volum total de 20 de milioane de m³ tăiați ilegal anual, evaluarea pagubelor la 6 miliarde de Euro anual este mult disproporționată. Dată fiind valoarea medie a masei lemnoase pe picior de cca 35 de Euro/m³, o pierdere directă ar putea fi calculată la cca. 700 de milioane de Euro pe an – mult mai puțin decât cifra de 6 milioane de Euro/an, avansată în Raportul de țară al CE și preluată necritic în PNRR.

Pentru a putea combate fenomenul tăierilor ilegale, trebuie să îl măsurăm cu precizie și fundamentare științifică

Concluzia este simplă: în continuare nu avem o măsură exactă și fundamentată științific a magnitudinii fenomenului tăierilor ilegale și a impactului acestora asupra României în ansamblul ei.

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a declarat: „Estimările care s-au vehiculat până acum, privind volumul tăierilor ilegale și pagubele produse de către acestea, nu dau o imagine clară a ceea ce se întâmplă în realitate. Alături de mulți alții din sectorul lemnului, membrii AIL – Prolemn se poziționează ferm împotriva acestui fenomen, care ne afectează pe toți. Dar până ce nu îl înțelegem la adevărata sa dimensiune riscăm să risipim resurse importante pe control și prevenție și să blocăm dezvoltarea și susținerea administrării durabile a pădurilor și unei industrii a lemnului sustenabile”.

În analizele derulate cu ocazia Forumului Pădurilor, Industrie Lemnului și Economiei Verzi desfășurat în 2019, concluzia unanimă a fost că datele IFN privind volumul de lemn „dispărut” trebuie explicitate. O asimilare a diferenței între datele IFN și datele INS ca tăieri ilegale este eronată. Concluziile Forumului Pădurilor, Industriei lemnului și Economiei Verzi (2019) pot fi consultate aici.

Solicităm Guvernului României să inițieze o dezbatere științifică de anvergură pentru a determina într-un mod corect și fundamentat amploarea tăierilor ilegale și efectele acestora asupra mediului, economiei și societății românești.

Până atunci, Statul român trebuie să elimine aceste cifre din documente strategice de importanță capitală, precum PNRR, și să solicite clarificări Comisiei Europene privind modul de fundamentare al acestor evaluări.

Microsoft și LinkedIn lansează următoarea etapă a programului global de training, pentru a sprijini persoanele în căutarea unui loc de muncă, iar angajatorii să treacă la o economie bazată pe competențe .

Microsoft a sprijinit, în ultimul an, peste 30 de milioane de persoane, din 249 de țări, în procesul de dezvoltare a competențelor digitale, depășind obiectivul inițial al programului global de training, inițiat la finele lunii iunie 2020, și se angajează ca anul acesta să ajute 250.000 de companii să recruteze candidații care dețin competențele potrivite. Prin programul global de training demarat la jumătatea anului trecut, Microsoft își propunea să sprijine 25 de milioane de persoane de la nivel global în dezvoltarea competențelor digitale.

De la muncitori în uzine până la vânzători și șoferi de camioane care au fost disponibilizați, milioane de oameni au apelat în timpul pandemiei la cursurile online puse la dispoziție de GitHub, LinkedIn și Microsoft, cu scopul de a se pregăti pentru locurile de muncă cu cea mai mare cerere pe piață, precum serviciile pentru clienți, managementul de proiecte și analiza datelor.

Anunțul, detaliat pe blogul oficial Microsoft, prezintă eforturile companiei de a ajuta oamenii de pretutindeni, aceasta oferind și în anul 2021 cursuri gratuite, prin intermediul LinkedIn Learning și Microsoft Learn, dar și certificări low-cost valabile pentru 10 dintre cele mai solicitate locuri de muncă. Următoarea etapă a acestei inițiative stabilește un nou fundament pentru o economie bazată pe competențe, printr-o serie de noi instrumente și platforme concepute pentru a conecta persoanele calificate (aflate în căutarea unui loc de muncă) cu angajatorii.

„În ultimul an, pandemia i-a afectat exact pe cei mai vulnerabili”, a declarat președintele Microsoft, Brad Smith. „În cadrul LinkedIn și Microsoft, ne concentrăm pe noi acțiuni pentru a sprijini o piață a muncii mai incluzivă, bazată pe competențe, creând mai multe alternative, o mai mare flexibilitate și căi de învățare accesibile, adaptate noilor locuri de muncă”.

LinkedIn intenționează, în decursul acestui an, să ajute 250.000 de companii să facă angajări bazate pe competențe. Compania le va oferi solicitanților de locuri de muncă oportunitatea de a-și demonstra cunoștințele și abilitățile, iar angajatorilor noi instrumente pentru a se conecta cu aceștia pe baza competențelor lor profesionale, printre care:  

• Varianta pilot a LinkedIn Skills Path, un nou mod de a ajuta companiile să recruteze pe baza competențelor. Skills Path include cursuri LinkedIn Learning și evaluări ale cunoștințelor, astfel încât procesul de recrutare să fie unul echitabil, pe baza competențelor dovedite ale candidaților. Diferite companii care își propun să își extindă modelele de recrutare, astfel încât să integreze candidați cu diferite arii de expertiză, precum BlackRock, Gap Inc. și TaskRabbit, pot accesa varianta pilot a Skills Path.
• Noi funcții pentru personalizarea profilului de LinkedIn, carevor ajuta oamenii să împărtășească mai multe despre ei înșiși, despre cariera și obiectivele lor, într-un mod mai autentic și mai captivant. Acestea includ un Cover Story video, ce le permite celor care își caută un loc de muncă să-și demonstreze abilitățile sociale în fața recrutorilor și managerilor. 75% dintre managerii care vor să facă angajări consideră că un CV standard nu este suficient pentru evaluarea competențelor emoționale și  sociale ale unui candidat și aproape 80% dintre aceștia consideră că suportul video a devenit tot mai important în ceea ce privește evaluarea candidaților.*
• Accesul extins la Skills Graph de la LinkedIn va contribui la crearea unui limbaj comun de competențe pentru indivizi, angajatori, instituții de învățământ și agenții guvernamentale, în vederea îmbunătățirii programelor de planificare, angajare și dezvoltare a forței de muncă.

Resursele Microsoft vin în completarea activităților derulate de LinkedIn pentru a promova oportunitățile vaste de dezvoltare a competențelor digitale, incluzând Career Coach, o aplicație Microsoft Teams pentru Educație, dezvoltată cu ajutorul LinkedIn, care le oferă studenților posibilitatea de a primi consultanță personalizată pentru orientarea în carieră. Career Coach pune la dispoziția instituțiilor de învățământ o soluție integrată, adresată studenților, care îi ajută pe aceștia să își descopere obiectivele, interesele și competențele folosind soluții de inteligență artificială, precum și integrarea cu LinkedIn care evaluează profilul fiecărui student prin raportare la tendințele pieței muncii, ajutându-i pe aceștia să își dezvolte cunoștințele corespunzător realității cotidiene și să se conecteze cu mentorii și colegii într-un singur loc.

„Pentru multă vreme, procesul de recrutare s-a bazat exclusiv pe locul de muncă pe care îl aveau deja candidații respectivi, pe diplomele pe care le dețineau sau pe cei pe care îi cunoșteau. Acest lucru începe să se schimbe. În prezent, angajații înțeleg și prezintă mai bine competențele pe care le dețin și pe cele de care au nevoie, în timp ce organizațiile nu mai țin cont doar de referințe, ci și de competențele pe care lucrătorii, unii din comunități adesea trecute cu vederea, le dețin și le pot utiliza pentru a-și îndeplini sarcinile. Vrem să contribuim la accelerarea schimbării pe care o vedem”, a declarat Ryan Roslansky, CEO LinkedIn. „Din iunie anul trecut, Microsoft și LinkedIn au sprijinit peste 30 de milioane de oameni din întreaga lume în dobândirea competențelor digitale, iar acum ne extindem angajamentul și vrem ca, în 2021, să sprijinim 250.000 de companii să facă angajări bazate pe nivelul de cunoștințe”.

În cadrul acestei inițiative, Microsoft a lucrat îndeaproape cu organizațiile nonprofit partenere, pentru a oferi asistență completă prin programe de coaching, mentorat și networking unui număr de aproape 6 milioane de cursanți. Microsoft va aplica aceste lecții la o scară mai mare și anunță un nou serviciu online, Career Connector, care va ajuta, în urmatorii trei ani, 50.000 de indivizi care își caută un loc de muncă să-și asigure un job în domenii care vizează tehnologia. Această inițiativă se va axa pe cursanții care și-au dezvoltat competențe prin intermediul partenerilor Microsoft din sectorul nonprofit și din sectorul de învățământ, în special femei și minorități slab reprezentate în domeniul tehnologic.  

Microsoft facilitează transformarea digitală într-o eră guvernată de soluții cloud inteligente. Misiunea companiei este aceea de a ajuta fiecăre persoană și organizație de la nivel global să realizeze mai mult.

*Metodologia sondajului: Censuswide a efectuat cercetări online, la solicitarea companiei LinkedIn, în perioada 25 februarie – 2 martie 2021, în rândul a 1.009 manageri care voiau să facă angajări și a 2.101 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, cu vârste cuprinse între 18 și 69 de ani, din SUA.

Fundaţia Institutul de Studii Financiare dezvoltă un nou program de formare continuă adresat profesorilor: „Formarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în domeniul financiar nebancar (FinTTT)”, acreditat, gratuit, pentru 500 de profesori de gimanziu din toată țara. Se va desfășura în perioada mai-septembrie 2021.

Fundația Institutul de Studii Financiare subliniază că programul se înscrie în categoria programelor deschise persoanelor angrenate în „piața financiară nebancară,în formatul unui curs care are drept grup țintă personal didactic din învățământul gimnazial care predă disciplina educație socială. In calitate de furnizor de programe de formare profesională acreditate ANC, atestat de ASF şi agreate de BNR, FundaţiaInstitutul de Studii Financiare în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară a dezvoltat un program de formare de 60 ore, cu respectarea principiilor şi a standardelor de calitate aferente procesului educaţional. Prin parcurgerea acestui program acreditat pe o perioadă de 4 ani , absolvenţii vor primi 15 credite de formare continuă”.

Inițiatorii anunță că „programul FinTTT are definit drept scop general îmbunătățirea nivelului de educație financiară în rândul profesorilor – persoane de influenţă în rândul elevilor – printr-un efort coordonat la nivel național, care va asigura atingerea principalelor obiective strategice de îmbunătățire a bunăstării financiare a populaţiei.

Programul se adresează cadrelor didactice ce vor preda la clasă disciplina stipulată pentru clasa a VIII-a din Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017, respectiv partea care adresează piața financiară non-bancară, urmând a include pe scurt următoare tematică:

• Nevoi şi dorințe
•  Intocmirea unui buget personal
  • Economisire
  • Investiţii
  • Protecţie împotriva riscurilor
• Piaţa asigurărilor
  • Instituţii şi produse
  • Mecanisme specifice
  • Relaţia consumatorului cu instituţiile non-bancare
• Piaţa pensiilor private
  • Instituţii şi produse
  • Mecanisme specifice
  • Relaţia consumatorului cu instituţiile non-bancare
• Piaţa de capital
  • Instituţii şi instrumente
  • Mecanisme specifice
  • Relaţia consumatorului

Programul va pune la dispoziţia participanţilor acces la sesiuni de instruire la sală și online, acces la materiale de studiu (manuale, culegeri online de teste, materiale video, instrumente de evaluare, aplicații și alte instrumente didactice), precum şi metode de evaluare, cu respectarea principiilor standard ale procesului de evaluare.

Programul FinTTT reprezintă o dezvoltare a proiectului de educaţie financiară Start2Teach, demarat în anul 2017 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în parteneriat cu ISF pentru cadrele didactice preuniversitare, în colaborare cu inspectoratele școlare teritoriale. La finalul primului trimestru al anului 2021 au fost înregistraţi 726 de participanţi. https://www.isf.ro/ro/educatie_financiara/reluare_cursuri”

Institutul de Studii Financiare, fondat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, este caracterizat ca „un centru de excelență în domeniul studierii piețelor de profil și derulării programelor de educație financiare pentru asigurarea competențelor, aptitudinilor și cunoștințelor personalului instituțiilor financiare și a personalului ASF și pentru creșterea nivelului de educație financiară al consumatorilor de servicii și produse financiare non-bancare. Pe termen lung, ISF îşi propune alinierea activităţii la cerinţele europene, trecerea de la acumularea de cunoștințe la acumularea și evaluarea de competențe, furnizarea de programe de formare profesională pentru domeniul financiar nebancar adaptate noilor procese organizaţionale, determinate de cerinţele legislative, de dinamica pieţei și a cadrului european, contribuind la maturizarea pieţei financiare nebancare din România, la crearea capacităţii acesteia de a face faţă concurenţei induse de globalizare sau efectelor crizelor economice”.

Pentru prima oară este concretizată o realizare comună a două unități administrativ-teritoriale: pasarela Popești Vest, care leagă sectorul 4 al Capitalei de orașul Popești-Leordeni, peste liniile de metrou din zona stației Berceni. Sub aspectul proprietății, este chiar o asociere tripartită, pasarela fiind amplasată pe trei terenuri: unul, aparținând domeniului public al sectorului 4, altul, orașului Popești-Leordeni, iar altul, în administrarea Metrorex SA.

Câteva date ale noii construcții: lungime – 65 m; suprafață construită – 192 mp; regim de înălțime – P+2E; circulație zilnică – 10.000-12.000 de locuitori, reducerea timpului de deplasare din orașul Popesti către stația de metrou Berceni de la 15-20 minute la mai puțin de 5 minute; elemente speciale în interior – balustradă metalică, semnalistică destinată transportului de biciclete, benzi ceramice de direcționare a persoanelor cu deficiențe de vedere, suprafețe și pardoseli anti-derapante, necesare pentru siguranța pietonilor, al căror acces pe pasarelă se va face pe la parterul celor două turnuri, dotate cu scări și lifturi; valoarea investiției – 7 milioane de lei cu TVA.

Din aprecierile exprimate în momentul inaugural, reținem:

Daniel Băluță, primarul sectorului 4: „Pentru prima dată, conducători de instituții, aleși din partea unor entități politice profund diferite, se unesc pentru binele oamenilor. Un model de bune practici, ce poate fi replicat și în alte domenii ale statului. Am reușit în ultimii ani ca împreună, să facem niște pași importanți pentru dezvoltarea zonei de sud. Am început cu lărgirea șoselei Berceni, am finalizat pasarela pietonală dintre Sectorul 4 și Popești Leordeni, continuăm cu realizarea stației de metrou Tudor Arghezi și deja, împreună cu Primăria Capitalei și cu Consiliul Județean Ilfov, judecăm lucrurile în așa mod încât să putem extinde magistrala de metrou până în comuna Berceni. Toate aceste lucruri au un impact deosebit asupra calității vieții oamenilor, asupra calității mediului, așa că nu facem altceva decât să respectăm votul pe care l-am primit din partea cetățenilor. Și, așa cum am demonstrat deja, toate proiectele de dezvoltare pe care noi le generăm în sectorul 4, sunt și vor fi în consens absolut cu planurile de dezvoltare ale Primăriei Capitalei, așa cum este firesc”.

Petre Iacob, primarul orașului Popești-Leordeni:  Edilul a fost completat de partenerul său în acest proiect: „Este singurul obiectiv realizat între două unități administrativ teritoriale și sper ca acest lucru să fie de bun augur pentru toate localitățile din județul Ilfov și chiar din țară”.

Nicușor Dan, primarul general al municipiului București: „În primul rând, vă mulțumesc pentru invitație. Îl felicit pe primarul sectorului 4, îl felicit pe primarul orașului Popești-Leordeni, felicit și Consiliul Județean Ilfov pentru că a alocat o parte din bani pentru această investiție. Sunt un adept al dezvoltării, am spus-o. Bucureștiul și Ilfovul au nevoie de dezvoltare, zona de sud are nevoie de dezvoltare și trebuie să avem grijă ca aceasta să fie sustenabilă, pentru că avem o problemă mare de poluare a aerului. De aceea, consider că această investiție merge în sensul dezvoltării durabile a Bucureștiului și a Ilfovului, pentru că stimulează oamenii să folosească mijloacele de transport în comun. Și, așa cum văd eu București-Ilfov, în perioada următoare, avem nevoie de un Plan Urbanistic General, real, aplicat, care să stimuleze dezvoltarea, care să echilibreze orașul, care să aducă investiții în zona de sud a Capitalei. Avem nevoie de foarte multă dezvoltare, și aici avem nevoie de sprijinul Guvernului, să ne fie alocați bani prin PNRR”.

Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov: „Zona de sud are nevoie de dezvoltare, iar cel mai important aspect este traficul între București și Ilfov. Tocmai de aceea, am început deja discuțiile cu cei trei primari, pentru ca după finalizarea construcției noii stații de metrou, pe care Primăria Sectorului 4 o realizează, să putem, în cel mai scurt timp, să aducem metroul în Popești-Leordeni”.

Foto: PS4