7 echipe ale Centrului Alexandru Proca s-au calificat sa participe la 3 competitii internationale de proiecte de cercetare

Economistul
-
0
7 echipe ale Centrului Alexandru Proca s-au calificat sa participe la 3 competitii internationale de proiecte de cercetare

7 echipe ale Centrului Alexandru Proca din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA s-au calificat sa participe la 3 competitii internationale de proiecte de cercetare.

Astfel, la cea mai mare competitie de proiecte din SUA, Intel ISEF, s-au calificat sa participe 5 echipe ale Centrului, cu urmatoarele proiecte: Biometria degetelor cu aplicatii in psihiatrie (Costache Iulia – Colegiul National Spiru Haret), Formularea unei teme bionice de cercetare privind microactuatia biologica cu aplicatii in MEMS (Bucur Portase, Robin Cristian, Sovei Andreea Magdalena – Colegiul National Mihai Viteazul), Studiul teoretic si experimental al nanotuburilor de carbon. Aplicatii (Mihai Alexandru – Colegiul National de Informatica Tudor Vianu), Aspecte privind actuatia electrochimica (Chivulescu Adrian Alexandru, Savin Eva Maria – Colegiul National Mihai Viteazul), Un studiu bionic asupra piciorului de insecta cu aplicatii in MEMS (Drutu Danciu, Eric Gabriel, Mitrea Mihai – Liceul Internațional de Informatică).

La competitia GYSTB 2021, din China, va intra in competitie o echipa a Centrului Alexandru Proca cu proiectul Electroosmoza – modelare si identificarea unor aplicatii (Ionescu Natalia – Colegiul National Mihai Viteazul).

La competitia Koreea Science & Engineering Fair, din Koreea de Sud, va concura o echipa a Centrului Alexandru Proca cu proiectul Dezvoltarea si cercetarea unui sistem de actuatie dielectric elastomeric pentru aripi cu geometrie variabila (Ursu Stefan – Colegiul Nicolae Titulescu Brașov).

 Reusita Centrului este cu atat mai mare cu cat toate cele 5 echipe care vor reprezenta Romania la Intel ISEF apartin Centrului Alexandru Proca. Le uram succes!

Poate deveni sectorul imobiliar un vector de creștere pentru investițiile străine directe?

Economistul
-
0
Poate deveni sectorul imobiliar un vector de creștere pentru investițiile străine directe?

Autor: Dan Fleşariu, Head of Real Estate Transactions, în cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacţii, EY România

Sectorul imobiliar reprezintă un element de atracție pentru investițiile străine directe și unul dintre cei cinci vectori de dezvoltare ai acestora încă de la începutul secolului XXI.

În România, majoritatea investitorilor în sectorul imobiliar sunt străini. Excepțiile notabile sunt frații Pavăl, deținătorii Dedeman, și Iulius Imobiliare, investițiile acestuia din urmă având şi o componentă de capital străin.

Începând cu 2016, sectorul imobiliar s-a clasat pe locul al doilea după cel industrial în ceea ce privește capitalul atras din investițiile străine directe (a se vedea mai jos, datele sunt exprimate în miliarde de euro).

Sursa: Raport BNR: Investițiile străine directe (ISD) în România în anul 2019

Piața imobiliară totală a crescut de peste două ori în ultimii 10 ani, segmentul comercial dezvoltându-se cu 80%, cel al spațiilor de birouri cu 100% și cel industrial cu 150%.

Va rămâne acest sector unul dintre principalii vectori pentru investițiile străine directe? Estimăm că această tendință se va menține în viitorul apropiat. Piața este matură și lichidă, volumul tranzacțiilor din 2020 ajungând aproape de nivelul de referință de 1 miliard euro.

Există o discrepanță semnificativă între randamentele din România și randamentele din celelalte țări din Europa Centrală și de Est în cazul tuturor segmentelor imobiliare (Figura 2). Având în vedere că majoritatea tranzacțiilor înregistrate în 2020 au fost de fapt inițiate, agreate și securizate în 2019, considerăm că randamentele din 2020 sunt totuși similare cu cele din 2019.

Aspectul-cheie avut în vedere la compararea randamentelor din zona Europei Centrale și de Est este faptul că riscurile efective asociate cu sectorul imobiliar sunt similare, așadar diferențele de randament nu sunt pe deplin justificate de conceptul de primă de risc.

Analizând fiecare segment al pieței imobiliare în parte, preconizăm că evoluția pe termen scurt și mediu va fi diferită.

Sectorul industrial/logistic este de departe câștigătorul previzibil și de necontestat al crizei provocate de pandemie, cu aproximativ 650.000 mp de spații logistice închiriate în 2020. Criza cauzată de pandemie a exercitat o presiune suplimentară asupra tuturor lanțurilor de aprovizionare, indiferent dacă este vorba de comerțul tradițional, de comerțul online sau de producția industrială, iar dezvoltatorii de spații logistice au reacționat prompt și eficient pentru a satisface creșterea cererii. Logistica urbană este, de asemenea, un sub-segment care estimăm că va înregistra o creștere semnificativă în anii următori, fiind o necesitate pentru eficientizarea distribuției.

Poziţia privilegiată a Romȃniei pe harta coridoarelor regionale de transport, care poate facilita interconectarea dintre reţeaua TENT-T a Uniunii Europene şi noul Drum al Mătăsii (inițiativa OBOR a Chinei, avȃnd ca principal punct de acces ȋn UE portul Pireu din Grecia, achiziţionat ȋn 2018 de Cobco – principalul operator intermodal al Chinei), reprezintă un element central ȋn a deveni nodul logistic principal al Europei de Sud-Est.

Expansiunea pieței, corelată cu deficitul de produse de calitate disponibile la vânzare vor comprima foarte probabil și mai mult randamentul industrial în 2021 și, probabil, și în 2022.

Sectorul comercial, deși a fost considerat o Cenușăreasă a pieței imobiliare în trimestrele I și II ale anului 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, a început să își revină mai rapid decât se anticipase, manifestând o tendință de evoluție ȋn formă de „V”. Numărul de vizitatori ai marilor centre comerciale a revenit până la 60% – 70% din nivelurile anterioare crizei, iar cifra de afaceri a chiriașilor a urmat mai lent aceeași tendință.

Cu toate acestea, atenția marilor dezvoltatori de spații comerciale s-a mutat de la mall-uri la parcurile comerciale, acestea din urmă fiind în general percepute ca mai puțin afectate de criză.

Supermarketurile și magazinele de proximitate s-au dovedit a fi cele mai rezistente la șocuri și chiar au înregistrat creștere în 2020. Acestea și-au valorificat acoperirea geografică și proximitatea față de consumatori, în același timp dezvoltându-și propriile platforme complementare dedicate vânzărilor online.

Toți marii operatori de supermarketuri și-au reconfirmat planurile de extindere pentru 2021 – 2022 și ulterior. Cu toate acestea, se observă absența unei abordări instituționale în ceea ce privește dezvoltarea unor astfel de proiecte de centre comerciale de dimensiuni mici (spații comerciale între 1.000 – 2.000 mp destinate închirierii) pentru a conferi consecvență și predictibilitate acestui sub-segment al pieței.

Comerțul online a înregistrat o creștere exponențială de-a lungul anului 2020, dar nu considerăm că aceasta este o amenințare existențială la adresa comerțului tradițional, ci mai degrabă un catalizator pentru a tranziție către soluții „omni-channel”.

Anticipăm că randamentele comerțului cu amănuntul vor crește cu 0,25% – 0,5% în 2021, dar este de așteptat ca acestea să revină în 2022 la nivelul din 2019.

Sectorul spațiilor de birouri este și el afectat de criza cauzată de pandemie și se observă mai degrabă o revenire sub formă de „U” decât una sub formă de „V”.

Odată cu răspândirea pandemiei, mulți angajatori au oferit angajaților care puteau munci de la distanță posibilitatea de telemuncă sau, în anumite cazuri, un format hibrid de muncă. Având în vedere preferința angajaților pentru acest nou mod de lucru, angajatorii vor pune foarte probabil la dispoziție în continuare aceste opțiuni, mai ales având în vedere că sistemele și procedurile aferente telemuncii au fost implementate și testate în timpul pandemiei și s-a dovedit că telemunca este sustenabilă și fezabilă din punct de vedere economic, sub aspectul implicării și productivității angajaților. Prin urmare, este de așteptat ca angajatorii să decidă să reducă costurile recurente cu chiria și utilitățile în contrapartidă cu o cheltuială unică pentru un sprijin financiar acordat angajaților pentru amenajarea spațiului de lucru de acasă, care poate fi amortizată în mai puțin de un an. Reducerea densității salariaților (adică mai mulți metri pătrați per angajat) din motive de siguranță sanitară, precum și posibila recompartimentare pentru separarea spațiilor deschise mari ar trebui să atenueze parțial efectul telemuncii, dar rezultatul net nu poate fi stabilit deocamdată.

Așadar, se observă un risc real ca piața spațiilor de birouri să devină suprasaturată pe termen scurt și mediu. Acest risc perceput i-a făcut pe unii dezvoltatori să schimbe destinația unora dintre clădirile lor, de la cea de birouri la rezidențială (One United este un astfel de exemplu).

Având în vedere și gradul de conștientizare tot mai mare legat de siguranța sanitară și amprenta de carbon asupra mediului, estimăm că cele mai afectate vor fi clădirile de birouri mai vechi (date în folosință înainte de 2017), în timp ce noile clădiri și, în special, cele aflate în construcție vor fi favorizate. Efectele vor fi graduale, odată cu expirarea actualelor contracte de închiriere, și vor îmbrăca forma reducerilor de chirii și/sau a creșterii ratei de neocupare. Este de așteptat ca gradul total de neocupare pe piața spațiilor de birouri să depășească 15% în 2021, distribuit asimetric în defavoarea clădirilor mai vechi.

Randamentele tranzacțiilor vor înregistra probabil diferențe între cele două tipuri de active. Clădirile mai vechi se vor tranzacționa la randamente mai mari pentru a compensa costurile de modernizare (care s-ar putea dovedi semnificative), în timp ce randamentele aferente clădirilor noi este posibil să rămână nemodificate în cazul proiectelor cu o calitate corespunzătoare și cu grad mare de ocupare în amplasamente foarte căutate și chiar să scadă în 2022.

Sectorul rezidențial a fost câștigătorul neașteptat al pandemiei, spre deosebire de cel industrial, care a înregistrat o victorie anunțată și așteptată. Opinia generală cu privire la sectorul rezidențial era destul de pesimistă în primăvara anului 2020, în timpul carantinei, dar și-a revenit rapid și brusc în intervalul cuprins între trimestrul al doilea și trimestrul al patrulea ale aceluiași an. Volumul tranzacțiilor a fost similar cu cel din 2019, în timp ce prețurile au crescut per total cu 5% în 2020, conform estimărilor.

Se observă o tendință de creștere a cererii pentru spații rezidențiale și, atât timp cât evoluția prețului menține o marjă rezonabilă și sănătoasă peste rata inflației, este de așteptat ca această tendință să se mențină. În pofida faptului că România are cea mai mare pondere de proprietari de locuință din Uniunea Europeană în total populație (aproximativ 96%), se preconizează că cererea pentru noi locuințe să crească în continuare, pe baza câtorva factori esențiali:

  1. Peste 80% din fondul de locuințe au o vârstă de 40-50 de ani sau mai mare, sunt perimate, degradate fizic și ineficiente energetic;
  2. aproape 50% dintre români locuiesc în locuințe supraaglomerate (România înregistrează cea mai mare rată de supraaglomerare a locuințelor din Uniunea Europeană, conform statisticilor Comisiei Europene);
  3. rata mare de migrație internă și navetism (potrivit Băncii Mondiale, un număr net de 2.000.000 de persoane au migrat din zonele rurale spre cele urbane în prima decadă a actualului secol și se estimează că tendința s-a menținut și în a doua decadă);
  4. aproape 30% dintre cei 4.000.000 de români care lucrează în străinătate intenționează să revină treptat în România în viitorul previzibil și caută locuințe la standarde europene;
  5. ne așteptăm ca piața închirierii de locuințe să se maturizeze și să își facă apariția investitorii specializați în portofolii de locuințe.

Aşadar, conform celor mai recente date, piața imobiliară din România a fost, este și va rămâne un vector important de creștere a investițiilor străine directe.

Dan Fleşariu, Head of Real Estate Transactions,
în cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacţii, EY România

Băncile din România ar putea înregistra scăderi ale veniturilor nete după costul cu riscul de 58 miliarde de lei până în 2025

Economistul
-
0
Băncile din România ar putea înregistra scăderi ale veniturilor nete după costul cu riscul de 58 miliarde de lei până în 2025

  • Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 vs. 2019
  • Două etape de provocări pentru bănci în lunile și anii următori
  • Consolidarea practicilor de gestionare a riscurilor și asigurarea direcției viitoare de creștere – domenii cheie asupra cărora băncile ar trebui să se concentreze
  • Focus pe investiții și dezvoltare de abilități pentru experiența utilizatorului, agilitate operațională, tehnologie și capacități digitale

Băncile din România ar putea înregistra scăderi ale veniturilor nete după costul cu riscul de aproximativ 58 de miliarde de lei până în 2025, comparativ cu veniturile care erau așteptate înainte de pandemie, din cauza costurilor de risc și a volumelor mai scăzute – conform celei mai recente analize McKinsey&Company.

Băncile ar putea să se confrunte cu două etape de provocări în lunile și anii următori, potrivit McKinsey Global Banking Annual Report, studiu publicat în decembrie 2020. Într-o primă fază, este așteptat ca pierderile cauzate de creditele neperformante să atingă nivelul maxim pe termen scurt – până la sfârșitul anului 2021. Ulterior, pe fondul unei redresări lente a economiei, băncile din România s-ar putea confrunta pe termen mediu cu provocări importante la nivel operațional din cauza presiunii crescute asupra veniturilor și a marjelor. Cea mai probabilă situație pe termen lung este una de creștere lentă.

Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 comparativ cu 2019. Băncile ar putea rămâne cu o rentabilitate a capitalului sub 10% în anii următori, comparativ cu o medie de 12,6 % în perioada 2016-2019.

Cererea de credite atât pentru consumatori, cât și pentru companii ar putea rămâne la un nivel redus pentru o vreme.

„Criza actuală a creat provocări majore în privința modului în care funcționează băncile în România, provocări din care băncile trebuie să învețe și să se adapteze în consecință. Sunt cel puțin două domenii cheie pe care băncile trebuie să le prioritizeze în perioada următoare: întărirea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor și asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea lor ulterioară. Astfel, băncile pot limita impactul negativ al pandemiei și totodată se pot pregăti pentru revenirea la creștere printr-o îmbinare adecvată produs – canal utilizat, în linie cu nevoile și preferințele în schimbare ale clienților”, afirmă Alexandru Filip (foto), Partener Coordonator McKinsey & Company România.

Consolidarea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor

Băncile vor trebui, pe termen scurt, să se concentreze pe îmbunătățirea abilităților de gestionare a riscurilor pentru a menține costurile de risc sub control. Pe termen mediu și lung, vor fi nevoite să exceleze în managementul riscului în context digital, acesta urmând să fie un diferențiator cheie pentru creștere, mai ales în condiții de cerere limitată.

Pe măsură ce amânările de plată a creditelor se vor încheia, băncile din România se vor confrunta cu un numar crescut de clienți (persoane fizice și companii) cu probleme de plată. Va fi necesar ca băncile să acționeze rapid pentru a asista debitorii aflați în situații dificile și pentru a limita la minim efectele asupra provizionării. Estimările McKinsey indică faptul că băncile se pot aștepta la o reducere cu 10-15% a costurilor de risc prin transformarea practicilor de recuperare a datoriilor.

Transformarea proceselor de creditare este, de asemenea, o necesitate pentru bănci. Băncile ar trebui să-și reanalizeze modul de lucru și unde se situează față de bunele-practici moderne de creditare. De exemplu, decizia instantanee pentru acordarea creditelor pentru persoane fizice sau decizia asistată de algoritmi în privința aprobării condiționate a unor noi tranzacții pe segmentul corporate. Termenii de creditare favorabili și cu pre-aprobare vor fi diferențiatori cheie pentru bănci odată ce vor apărea provocările de volum și/sau business nou.

Asigurarea unei baze solide pentru creșterea viitoare

Pentru a-și consolida baza de creștere, băncile românești vor trebui să își reorienteze strategia. Înainte de pandemie, ele s-au concentrat pe protejarea capitalului, promovarea produselor cu randament ridicat (de exemplu, creditele de consum) și furnizarea de finanțare pentru sectorul public. În același timp, venitul net al sistemului bancar este dominat de dobânzi, ceea ce creează un nivel ridicat de dependență față de împrumuturi.

  • Gradul de incluziune financiară este încă redus: doar șase din zece români au un cont bancar, potrivit experților din industrie. Deși veniturile lunare în lei au crescut cu aproape 10% anual în ultimul deceniu, gradul de penetrare bancară a crescut cu mai puțin de două puncte procentuale în aceeași perioadă. Mai mult, datele comparative față de celelalte piețe din regiune indică un potențial de creștere atât pe segmentul de împrumuturi cât și pe cel de economisire. De asemenea, cei care economisesc, fac acest lucru prin cash sau depozite, produsele alternative fiind foarte puțin utilizate spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est.
  • Există în continuare cerere pentru produse bancare, dar acestea nu sunt clar diferențiate. Băncile ar trebui să-și consilieze mai mult clienții în privința alegerii unui produs și, totodată, ar putea să-și schimbe portofoliul prin reorientarea de la împrumuturi mari, de lungă durată, către servicii de finanțare sau refinanțare pe termen scurt și produse de acumulare. Acest lucru poate fi însoțit de oferte non-financiare și servicii cu valoare adăugată, susținute de consultanță, pentru a limita în același timp dependența de veniturile din dobânzi.
  • Clienții par a fi mai dispuși ca niciodată să utilizeze serviciile bancare digitale și mobile, deci este nevoie ca băncile să fie cât mai prezente în online. De exemplu, băncile pot construi pe acest interes spre digital, determinându-și clienții, prin oferte corespunzătoare, să folosească mai mult serviciile digitale atunci când își aleg un produs de economisire / investiții, concomitent cu creșterea rolului lor în dezvoltarea nivelului de educație financiară și investițională în rândul consumatorilor.

Pentru a limita impactul negativ al crizei COVID-19, băncile românești trebuie să-și îmbunătățească modul de operare. Acest lucru implică o atenție mai mare pentru experiența utilizatorului, agilitate și tehnologie digitală:

  • Experiența utilizatorului. Clienții se așteaptă tot mai mult ca băncile să anticipeze nu numai produsele și serviciile de care au nevoie, ci și cum și când au nevoie de ele. Băncile ar trebui să analizeze constant experiența pe care o oferă clienților, deoarece satisfacția și loialitatea acestora vor fi influențate puternic de acest aspect.
  • Agilitate. Integrarea agilității operaționale va fi crucială pentru bănci. Pentru a beneficia de cele mai bune metode noi de lucru, băncile pot prioritiza anumite acțiuni și practici: instituționalizarea unor noi tipuri de luare a deciziilor, o atenție sporita oferită clienților și regândirea modului de lucru pentru echipe agile și care muncesc de la distanță. Aceste exemple sunt detaliate în Raportul Anual de Banking Global (GBAR).
  • Tehnologie și capacități digitale. Obază digitală puternică va fi un element esențial pentru a permite băncilor iterații rapide ale produselor și experiențe personalizate pentru utilizatori. Prioritizarea rapidă (în următoarele trei – șase luni) a investițiilor în tehnologie digitală modernă va permite băncilor să își eficientizeze operațiunile și să îndeplinească așteptările clienților.

McKinsey&Company România  a publicat un articol detaliat despre efectele pandemiei asupra sistemului bancar românesc și despre zonele cheie asupra cărora ar trebui băncile să se concentreze pentru a reveni pe un trend de creștere.

Ioana Arsenie, Strateg Financiar: Fenomenul actual de contracţie economică aduce pierderi şi de 30% pentru transportatorii din România

Economistul
-
0
Ioana Arsenie, Strateg Financiar: Fenomenul actual de contracţie economică aduce pierderi şi de 30% pentru transportatorii din România

Contracţia economică este termenul din ce în ce mai folosit de către antreprenorii români, pe fondul pandemiei care coincide şi cu situaţia economică internaţională, care a suferit modificări majore în ultimul an.

Contracţia merge în descreşterea afacerii şi este caracterizată de scăderea veniturilor şi a încasărilor, o stare financiară vulnerabilă, care se poate degrada treptat şi accelerat. Prin perpetuarea acestui trend descrescător, rezultă pierderi şi de până la 80% din veniturile unei companii, blocaj şi chiar faliment.

În aceste situaţii, antreprenorul va anticipa o posibilă contracţie a afacerii şi va interveni la timp prin aplicarea de instrumente financiare. Astfel, fenomenul se tratează contextual, perceput izolat, iar pierderile financiare se pot limita.

În opinia strategului financiar Ioana Arsenie, domeniul transporturilor din România pare să înregistreze o contracţie economică de 30% pe fondul pandemiei.

Efectele fenomenului de contracţie economică în transporturi se pot percepe prin anumite acţiuni realizate în mod direct de către antreprenori şi manageri: restructurări de personal, oprirea parţială a unei capacităţi de lucru, reducerea bugetului de marketing, reducerea cheltuielilor administrative, tăierile în categoriile de cheltuieli care nu afectează imediat continuarea afacerii, prudenţa în decizii investiţionale şi suspendarea proiectelor de investiţii.

Când aplici o scădere de venituri în reajustarea bugetului, aplici simultan măsuri de limitare a pierderii, astfel vei avea un buget destul de flexibil în firmă care să îţi permită o continuare modestă a afacerii.

Etapa de contracţie este o etapă firească în ciclul de evolutie al afacerilor, însă, dacă nu este gestionată suficient de rapid de la declanşare, ferm şi pe termen lung, provoacă pierderi în mod accelerat şi determină o situatie greu de gestionat, de criză, în care continuarea afacerii poate să fie sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât se suprapune cu etapa de contracţie economică globală şi a industriei.

Posibile soluţii de aplicat când te confrunzi cu fenomenul de contracţie a afacerii:

  1. Redimensionează bugetul companiei;
  2. Dezvoltă structura de cheltuieli variabile şi diminuează masa cheltuielilor fixe;
  3. Aplică tăieri de cheltuieli care nu influenţează activitatea de bază şi nu pun în risc continuarea afacerii;
  4. Identifică liniile de business cele mai profitabile şi cu potenţial pozitiv şi acţionează pentru stabilizarea şi creşterea acestora; 
  5. În oglindă, decide rapid tăieri şi suspendarea acelor activităţi care generează pierderi şi nu sunt sustenabile de sine stătător.

„Diversificarea în transport poate reprezenta un context pozitiv, de care ar trebui să ţinem cont pentru menţinerea capacităţilor de lucru”, explică Ioana Arsenie.

Ioana Arsenie

Pentru transportul cargo, recomand antreprenorilor să caute soluţii pentru ca utilizarea capacităţii  să fie cât mai mare, să izoleze maşinile care nu lucrează si să actioneze pentru a suspenda/îngheţa cheltuielile aferente, preţul să fie transparent şi atent calculat, conform cu noua structură a costurilor şi condiţiile din piată, renegocierea politicilor contractuale cu partenerii, clienţii – în vederea securizării procesului de recuperare a banilor cu cât mai puţine întârzieri, pe care să le controleze în cash-flow.

Pentru transportul de persoane, recomand antreprenorilor să valorifice oportunităţile curente, spaţiile într-un mijloc de transport, subînchirierea, dezvoltarea altor linii de business adiacente – utilizând analize de cost de oportunitate.

De ce merită efortul pentru a investi, chiar şi în pandemie?

Dacă ai drept obiectiv să îţi menţii rezervele vitale ale afacerii şi cu resursele limitate să îţi multiplici liniile de business şi să susţii cheltuielile în ciuda unei situaţii economice tensionate, înseamă că îţi vei optimiza afacerea, un fapt benefic pentru dezvoltarea viitoare, iar contracţia economică se poate diminua până la control. În plus, în contextul în care alţi jucători îşi restrâng activitatea, vei putea identifica zone de dezvoltare pe care anterior le accesai cu dificultate.

Cooperare multilaterală pentru redresarea globală | Emmanuel Macron, Angela Merkel, Macky Sall, António Guterres, Charles Michel și Ursula von der Leyen

Economistul
-
0
Cooperare multilaterală pentru redresarea globală | Emmanuel Macron, Angela Merkel, Macky Sall, António Guterres, Charles Michel și Ursula von der Leyen

PARIS – În septembrie 2000, 189 de țări au semnat „Declarația Mileniului”, modelând principiile cooperării internaționale pentru o nouă eră de progres către obiective comune. Ieșiți din războiul rece, eram încrezători în capacitatea noastră de a construi o ordine multilaterală capabilă să facă față marilor provocări ale vremii: foametea și sărăcia extremă, degradarea mediului, epidemii, șocuri economice și prevenirea conflictelor. În septembrie 2015, toate țările s-au angajat din nou la o agendă ambițioasă pentru a aborda împreună provocările globale: Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Lumea noastră a cunoscut tendințe divergente, ducând la o prosperitate sporită la nivel global, în timp ce inegalitățile rămân sau cresc. Democrațiile s-au extins în același timp în care naționalismul și protecționismul au cunoscut o renaștere. În ultimele decenii, două crize majore ne-au perturbat societățile și ne-au slăbit cadrul politicilor comune, punând la îndoială capacitatea noastră de a depăși șocurile, de a aborda cauzele lor fundamentale și de a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. De asemenea, ne-au amintit de cât de interdependenți suntem.

Cele mai grave crize necesită cele mai ambițioase decizii de modelare a viitorului. Credem că aceasta poate fi o oportunitate de a reconstrui consensul pentru o ordine internațională bazată pe multilateralism și statul de drept, printr-o cooperare, solidaritate și coordonare eficiente. În acest spirit, suntem hotărâți să lucrăm împreună, cu și în cadrul Organizației Națiunilor Unite, organizațiilor regionale, forurilor internaționale precum G7 și G20 și coalițiilor ad hoc pentru a aborda provocările globale cu care ne confruntăm acum și în viitor.

Sănătatea este prima urgență. Criza COVID-19 este cel mai mare test al solidarității globale de generații încoace. Ne-a amintit de un fapt evident: în fața unei pandemii, lanțul nostru de siguranță a sănătății este la fel de puternic pe cât este cel mai slab sistem de sănătate. Oriunde în lume COVID-19 reprezintă o amenințare pentru oameni și economii de pretutindeni.

Pandemia solicită un răspuns internațional puternic coordonat, care să extindă rapid accesul la teste, tratamente și vaccinuri, recunoscând imunizarea extinsă ca un bun public global care trebuie să fie disponibil și accesibil tuturor. În acest sens, susținem pe deplin platforma globală unică “Acces la instrumentele COVID-19 – ACT Accelerator” (Access to COVID-19 Tools (ACT) Accelerator) lansată de Organizația Mondială a Sănătății și partenerii G20 în aprilie.

Pentru a-și îndeplini misiunea, ACT-Accelerator are nevoie urgentă de un sprijin politic și financiar mai larg. De asemenea, promovăm fluxul liber de informații între parteneri și licențierea voluntară a proprietății intelectuale. Pe termen mai lung, avem nevoie și de o evaluare independentă și cuprinzătoare a răspunsului nostru pentru a trage toate lecțiile de pe urma acestei pandemii și pentru a ne pregăti mai bine pentru următoarea. OMS are un rol central de jucat în acest proces.

Urgența este, de asemenea, de mediu. Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, în noiembrie, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a combate schimbările climatice și pentru a face economiile noastre mai durabile. Până la începutul anului 2021, este probabil ca țările care reprezintă mai mult de 65% din emisiile globale de gaze cu efect de seră să fi luat deja angajamente ambițioase în ceea ce privește neutralitatea carbonului. Toate guvernele naționale, întreprinderile, orașele și instituțiile financiare ar trebui să adere acum la coaliția globală pentru reducerea emisiilor de CO2 la zero net conform acordului climatic de la Paris – și să înceapă să pună în aplicare planuri și politici concrete.

Pandemia a provocat cea mai gravă criză economică din lume de la al doilea război mondial. Redresarea unei economii mondiale puternice și stabile este o prioritate fundamentală. Într-adevăr, actuala criză amenință să anuleze progresele pe care le-am făcut de-a lungul a două decenii în combaterea sărăciei și a inegalității de gen. Inegalitățile amenință democrațiile noastre, subminând coeziunea socială.

Fără îndoială, globalizarea și cooperarea internațională au ajutat miliarde de oameni să scape de sărăcie; dar aproape jumătate din populația lumii încă se chinuie să-și asigure nevoile de bază. Și în multe țări, decalajul dintre bogați și săraci a devenit nesustenabil, femeile încă nu se bucură de șanse egale și mulți oameni au nevoie să li se certifice din nou beneficiile globalizării.

Pe măsură ce ne ajutăm economiile să depășească cea mai gravă recesiune din 1945 încoace, rămâne prioritatea noastră principală să asigurăm că liberul schimb bazat pe reguli este motorul important al creșterii durabile și incluzive. Prin urmare, trebuie să consolidăm Organizația Mondială a Comerțului și să folosim pe deplin potențialul comerțului internațional pentru redresarea noastră economică. În același timp, protecția mediului și sănătății, precum și standardele sociale trebuie plasate în centrul modelelor noastre economice, asigurând în același timp condițiile necesare pentru inovare.

Trebuie să ne asigurăm că redresarea globală atinge pe toată lumea. Aceasta înseamnă intensificarea sprijinului acordat țărilor în curs de dezvoltare, în special în Africa, prin consolidarea și depășirea parteneriatelor existente, cum ar fi Pactul G20 cu Africa și efortul său comun cu Clubul de la Paris în cadrul “Inițiativei de suspendare a serviciului datoriei”. Este esențial să susținem în continuare acele țări în reducerea poverii datoriilor și să asigurăm finanțarea durabilă pentru economiile lor, utilizând domeniul de aplicare complet al instrumentelor financiare internaționale, cum ar fi activul de rezervă al Fondului Monetar Internațional, drepturile speciale de tragere (DST).

Creșterea noilor tehnologii a fost un mare atu pentru progres și incluziune, contribuind la deschiderea și reziliența societăților, economiilor și statelor, dovedind în același timp capacitatea de salvare a vieții în timpul pandemiei. Cu toate acestea, aproape jumătate din populația lumii – și mai mult de jumătate din femeile și fetele din lume – rămân offline și nu au acces la beneficiile noilor tehnologii.

Mai mult, puterea considerabilă a noilor tehnologii poate fi utilizată în mod abuziv pentru a limita drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a răspândi ura sau pentru a comite infracțiuni grave. Trebuie să ne bazăm pe inițiativele existente și să implicăm părțile interesate relevante pentru a reglementa în mod eficient Internetul, pentru a crea un mediu digital sigur, gratuit și deschis, în care este garantat fluxul de date într-un mediu de încredere. Beneficiile trebuie să se acumuleze în special celor mai dezavantajați, inclusiv prin abordarea provocărilor fiscale ale digitalizării economiei și combaterea concurenței fiscale dăunătoare.

În cele din urmă, criza sănătății a întrerupt educația a milioane de elevi și studenți. Trebuie să respectăm promisiunea de a oferi educație tuturor și de a dota generația următoare cu înțelegere pentru abilitățile de bază și știință, precum și o înțelegere a diferitelor culturi, toleranță și acceptare a pluralismului și respect pentru libertatea de conștiință. Copiii și tinerii sunt viitorul nostru, iar educația lor este esențială.

Pentru a face față acestor provocări, multilateralismul nu este doar o altă tehnică diplomatică. El modelează o ordine mondială și este un mod foarte specific de organizare a relațiilor internaționale bazate pe cooperare, statul de drept, acțiune colectivă și principii comune. În loc să punem civilizațiile și valorile în conflict între ele, trebuie să construim un multilateralism mai incluziv, respectând diferențele noastre la fel de mult ca și valorile noastre comune consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Lumea după COVID-19 nu va mai fi aceeași. Să ne folosim de diferite foruri și oportunități, cum ar fi Forumul de Pace de la Paris, pentru a lucra la abordarea cu viziune clară a acestor provocări. Invităm liderii politici, economici, religioși și de gândire să contribuie la această conversație globală.

Emmanuel Macron este președintele Franței. Angela Merkel este cancelarul Germaniei. Macky Sall este președintele Senegalului. António Guterres este secretar general al Organizației Națiunilor Unite. Charles Michel este președintele Consiliului European. Ursula von der Leyen este președinta Comisiei Europene.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021. www.project-syndicate.org

Traducere și adaptare: Daniel Apostol

Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Economistul
-
0
Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Material de opinie de Radu Derscariu, Director, și Simona Bădoiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte România (foto)

Anul 2020 s-a încheiat, așa că putem începe să facem bilanțul și, mai ales, să vedem ce plăți mai avem de făcut în contul anului trecut. În această din urmă categorie se încadrează și taxele datorate bugetelor de stat, în special cele cu frecvență anuală. În cazul persoanelor fizice, este vorba de declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de cei care obțin venituri, de regulă, extra-salariale. La aceasta au intervenit o serie de modificări chiar la finalul anului 2020, cea mai importantă fiind cea referitoare la decalarea termenului de depunere. Dar mai sunt și alte aspecte care trebuie clarificate în perioada următoare.  

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018, an în care s-a și depus pentru prima dată (pentru veniturile obținute în anul anterior și pentru veniturile estimate a fi obținute în anul curent) și trebuie avută în vedere de către persoanele fizice care obțin, din România și/sau din străinătate, venituri precum cele din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc. Inițial, termenul de depunere a declarației anuale și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost stabilit la data de 15 martie a anului următor celui în care s-a obținut venitul. Însă, în fiecare din anii care au trecut de atunci, acest termen a fost prelungit, uneori chiar și de mai multe ori.

Termenul se amână, dar anumite aspecte se complică

Prin Legea 296/2020 de modificare a Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial la final de an, noul termen de depunere a declarației unice este restabilit la data de 25 mai a anului următor celui în care se obțin veniturile, valabil mulți ani înainte de introducerea declarației unice.

De asemenea, de curând a fost stabilit și salariul de bază minim brut garantat în plată pentru anul 2021, la 2.300 de lei, utilizat la calcularea plafonului pentru plata contribuțiilor sociale aferente veniturilor estimate a fi obținute în anul curent. Nu în ultimul rând, recent a fost publicat și noul formular al declarației unice, care conține noutăți, inclusiv în legătură cu indemnizațiile primite de către alți profesioniști (avocații, persoanele care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală etc.), în cursul anului trecut, din partea statului român în contextul pandemiei COVID-19.

Ca prim pas, este recomandat contribuabililor să își pregătească din timp documentele necesare și să își clarifice rezidența fiscală, pentru a verifica dacă au obligația să depună declarația unică și pentru ce tipuri de venituri. În acest scop este necesară o analiză ce are în vedere mai mulți factori, însă, în linii mari, este important de luat în calcul că doar rezidenții fiscali români trebuie să își declare aici veniturile obținute din orice sursă (din România sau din străinătate), în timp ce nerezidenții trebuie să declare doar veniturile obținute în România.

Rezidența fiscală necesită o atenție sporită anul acesta, mai ales în cazul persoanelor a căror situație s-a schimbat din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Mai exact, sunt de interes și ar trebui analizate aspecte precum modul de lucru – țara din care au lucrat, pentru ce perioadă, localizarea familiei etc., întrucât acestea pot avea impact asupra rezidenței fiscale și, implicit, asupra obligațiilor fiscale din România.

Așadar, chiar dacă termenul a fost prelungit, în teorie, contribuabilii ar avea toate motivele să înceapă să pregătească depunerea declarației unice din timp, pentru a evita frenezia și aglomerația din preajma termenului limită și pentru a beneficia de eventualele bonificații. Însă au la dispoziție toate informațiile de care au nevoie?

Sistemul de bonificații….

Odată cu introducerea declarației unice, a fost prevăzut și un sistem de bonificații, pentru depunere online și/sau plata la timp sau chiar anticipată a obligațiilor fiscale. Acesta însă nu a fost suficient de clar și a cauzat complicații pentru contribuabili. Așadar, autoritățile trebuie să stabilească reguli clare în această privință, care să rămână valabile pe termen lung și să fie cunoscute de la începutul fiecărui an fiscal.

Spre exemplu, inițial, bonificațiile au fost prevăzute în anul 2018 doar pentru veniturile estimate pentru anul respectiv, 5% pentru depunerea online a declarației și 5% pentru plata anticipată a impozitelor datorate, până la 15 decembrie 2018. Pentru 2019, nu mai erau prevăzute bonificații, dar acestea au fost reintroduse în 2020, prin intermediul OUG 69/2020, care a prelungit și termenul de depunere a declarației unice aferente anului 2019. De data aceasta, bonificațiile vizau îndeplinirea la timp a obligațiilor fiscale declarative și de plată pentru anul 2019.

Astfel, s-a acordat o bonificație de 5% din valoarea impozitului și a contribuțiilor sociale aferente anului 2019, dacă acestea erau stinse integral – prin plată sau compensare – până la data de 30 iunie 2020. În plus, se acorda o bonificație suplimentară de 5%, dacă declarația unică era depusă prin mijloace electronice până la aceeași dată. Aceasta din urmă era condiționată de plata taxelor aferente. Practic, dacă obligațiile fiscale erau stinse în termenul prevăzut, însă declarația unică nu era depusă prin mijloace electronice, contribuabilul beneficia doar de bonificația de 5%, pentru plata taxelor în termenul prevăzut.

Bonificațiile acordate au fost bine-venite și, cu siguranță, apreciate de contribuabili, însă au creat complicații pentru cei care au depus declarația și au plătit taxele înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, respectiv 14 mai 2020 (având în vedere că primul termen de depunere fusese 15 martie 2020 ulterior prelungit la 25 mai 2020 și apoi la 30 iunie). Și aceia au putut beneficia de bonificații, însă pe baza unei declarații rectificative, care, dincolo de costul de conformare, a dus și la aglomerarea sistemului de depunere online a declarațiilor aproape de termenul limită, cu impact inclusiv asupra celor care, prin depunerea timpurie, încercaseră să evite această situație.

În urma unei declarații rectificative (care poate avea mai multe motive, nu doar obținere bonificațiilor), de regulă, rezultă sume pe care persoana în cauză urmează să le recupereze, fie prin compensare, fie prin restituire. Însă dacă optează pentru restituire, va constata că aceasta este o procedură încă greoaie și consumatoare de timp. De asemenea, încă există situații în care bonificațiile apar în fișa plătitorului ca sume neplătite, pentru care se aplică dobânzi și penalități. În astfel de cazuri, reconcilierea din oficiu de către autoritățile fiscale ar simplifica acordarea bonificațiilor atât pentru administrația fiscală, cât și pentru contribuabil. Din păcate, acest lucru se întâmplă rar, iar o astfel de situație se rezolvă, în practică, cu deplasarea contribuabilului la administrația fiscală, unde trebuie să justifice acele restanțe, care, de fapt, sunt bonificațiile care i se cuvin pentru că și-a îndeplinit obligațiile declarative și/sau de plată la timp sau chiar anticipat.

….ar trebui să fie mai predictibil

Începând cu acest an, conform OUG 69/2020, contribuabilii vor beneficia de bonificații de maximum 10% din valoarea impozitului anual pe venit și a altor contribuții anuale. Detaliile cu privire la nivelul bonificației, condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de acordare vor fi publicate în termen de 60 de zile de la apariția în Monitorul Oficial a legii anuale a bugetului de stat prin care se stabilește acordarea bonificațiilor, printre altele (prevede Legea 296/2020). Așteptăm așadar legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Astfel, se pare că, începând din acest an, se clarifică anumite aspecte esențiale referitoare la depunerea declarației unice, și anume termenul standard de depunere și condițiile, dar mai ales momentul în care persoanele fizice vor ști dacă se acordă sau nu bonificații și cum pot beneficia de acestea.

În concluzie, pentru a ușura sarcina contribuabililor și a administrației fiscale și a spori gradul de încasare la buget din taxele aferente veniturilor prevăzute în declarația unică, este esențial ca termenul limită să se mențină, sistemul de bonificații să fie clar și ușor de aplicat, iar documentele și informațiile necesare să fie puse la dispoziția contribuabililor cât mai din timp, preferabil cât mai aproape de începutul anului fiscal, pentru a se evita depunerea pe ultima sută de metri. Altfel, cu siguranță, puțini contribuabili vor depune declarația unică și vor plăti taxele datorate la bugetul de stat înaintea publicării informațiilor cu privire la bonificațiile acordate anul acesta, luând în calcul complicațiile apărute anii anteriori.

Teza mea de doctorat în 180 secunde

Florin Antonescu
-
0
Teza mea de doctorat în 180 secunde

Doctoranzilor şi tinerilor doctori în ştiinţe li se adresează concursul „Teza mea de doctorat în 180 secunde”, organizat de Institutul Francez din România şi Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală şi Orientală.

Concursul constă în prezentarea de către fiecare candidat a rezultatelor cercetării doctorale în trei munute, în limba franceză, cu un singur diapozitiv, în termeni accesibili, unui public divers şi neiniţiat.

Pot concura: candidații care urmează un program de doctorat în anul universitar 2020-2021, care au susținut teza de doctorat în cursul anilor universitari 2018-2019 sau 2019-2020 într-o universitate din România.

Înscrierile se fac până la 1 martie 2021, completând formularul:

https://formulaires.auf.org/europe-centrale-et-orientale/ma-these-en-180-secondes-mt180-edition-2021/.

Semifinalele naţionale se vor organiza la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara la începutul lunii aprilie 2021. Finala națională va fi organizată la București pe 6 iunie 2021, iar juriul va acorda trei premii. Laureatul finalei naționale va reprezenta România la finala internațională de la Paris, în toamna anului 2021. Ambele etape la nivelul ţării vor fi transmise în direct. În funcţie de situaţia sanitară, modul de desfăşurare a semifinalelor naţionale sau a finalei naţionale ar putea fi modificat.

Voucherele pentru tehnologie asistivă, valabile pentru achiziția a două dispozitive

Florin Antonescu
-
0
Voucherele pentru tehnologie asistivă, valabile pentru achiziția a două dispozitive

Voucherele pentru tehnologie asistivă și pentru achiziție de accesorii pot fi folosite de acum și pentru achiziționarea a două dispozitive, în cazul unor deficiențe bilaterale, pe baza ordinului nr. 103/2021 care prevede: „În situația deficiențelor bilaterale, voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea a două produse asistive prevăzute în Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu mențiunea ca produsele asistive să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces”. Voucherele au o valoare de aproximativ 5000 de euro și sunt disponibile grație unui proiect implementat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, Cod MySMIS2014+: 130164).

Persoanele care pot beneficia de tehnologie asistivă sunt „persoane care au o dizabilitate atestată prin certificatul de încadrare în grad de handicap; persoane în căutarea unui loc de muncă și care nu au un loc de muncă în prezent; persoane în vârsta de muncă (18-65 ani)”.

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) reamintește că „produsele asistive auditive și de mers pot fi însoțite, după caz, de accesoriile acestora, așa cum sunt prevăzute în Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu condiția ca acestea să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist”.

Pentru a beneficia de vouchere, persoana cu dizabilități se prezintă la AJOFM cu următoarele documente: carte de identitate; adeverință medicală; ultimul document de studii. AJOFM înregistrează persoana ca fiind în căutarea unui loc de muncă și acordă servicii de informare, consiliere și mediere. Persoana cu dizabilități semnează Acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă și participă la minimum două activități asigurate de AJOFM (informare, consiliere, mediere). Apoi, persoana cu dizabilități se prezintă la DGASPC unde depune următoarele documente: cerere pentru acordarea voucherului; certificat de încadrare în grad de handicap și Anexa acestuia (copii); recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces; acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă asigurate de AJOFM, însoțit de Planul individual (copie); angajamentul că nu înstrăinează produsul asistiv. DGASPC transmite ANDPDCA centralizatorul cu cererile depuse, iar Autoritatea transmite DGASPC voucherele nominale tipărite. Persoana cu dizabilități ridică voucherul de la DGASPC; prezintă voucherul furnizorului de tehnologie asistivă; primește produsul din Lista cu produse.

Până acum, 623 persoane au fost incluse în grupul țintă și au beneficiat de sprijin (servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională). De asemenea, au fost eliberate 179 vouchere. 118 persoane au fost angajate în muncă, pentru 78 dintre acestea se finanțează subvenții conform art. 80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Până acum, 16 furnizori au fost incluși în lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces. Lista este disponibilă pe site-ul ANDPDCA. Data de finalizare a proiectului: 23.05.2022. Valoarea totală a proiectului 111.978.816,40 lei din care 94.549.862,89 lei cofinanțare UE.

CBRE: România rămâne pe radarul investitorilor, chiar și după un an în care volumul investițiilor a scăzut la 588,5 mil. euro

Economistul
-
0
CBRE: România rămâne pe radarul investitorilor, chiar și după un an în care volumul investițiilor a scăzut la 588,5 mil. euro

Volumul investițiilor imobiliare din România a totalizat 588,5 mil. euro în 2020*, jumătate din valoarea realizată în 2019, dar similară cu cea din 2015, un an de reîncepere a dezvoltării pieței imobiliare, arată raportul de research CBRE Romania Real Estate Market Outlook. În 2021, România continuă să atragă atenția investitorilor iar mixul dintre oferta limitată și cererea mai bună față de estimările inițiale ar putea declanșa schimbări neașteptate de prețuri.

„Pandemia de Covid-19 a fost un eveniment de tip black swan cu impact semnificativ asupra pieței de investiții imobiliare. Investitorii și-au redobândit în cele din urmă încrederea și au realizat că lucrurile vor reveni la normalitate. Am asistat, printre altele, la o nouă intrare pe piața românească, o extindere importantă a portofoliului din partea unui jucător important, mai exact S IMMO și am văzut câteva tranzacții creative în toate sectoarele pieței”, a declarat Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE Romania.

Volumul investițiilor din România a totalizat 588,5 mil. euro în 2020*, aproape  jumătate din valoarea înregistrată în ultimul an record 2019, dar similară cu cea din 2015, an în care piața imobiliară și-a reluat creșterea în urma crizei globale financiare. Deși 68% din volumul total de investiții imobiliare a fost tranzacționat în primele șase luni, a doua jumătate a anului a adus cea mai mare tranzacție din 2020, marcând intrarea unui nou investitor chinez în România. Fosun a achiziționat clădirea de birouri Floreasca Park din București pentru suma de 101,5 mil. euro, reconfirmând astfel atractivitatea pieței de birouri din București.

CBRE-Romania-Investment-Volume-Evolution-2020

*CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. Dacă acea tranzacție, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacțiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creștere cu 22% față de 2019.

Tot în 2020, cea mai mare tranzacție de investiții negociată în 2019 s-a încheiat când AFI Europe a finalizat acordul cu NEPI Rockcastle* pentru trei clădiri de birouri din București (Floreasca Business Park, The Lakeview și Aviatorilor 8) și una din Timișoara (City Business Park), cu un volum total estimat de 308 mil. euro.

Anul 2020 s-a încheiat favorabil pentru piața investițiilor în clădiri de birouri, după ce fondul de investiții S IMMO, consiliat de CBRE, a agreat termenii contractuali pentru achiziționarea în avans a clădirilor de birouri Campus 6.2 și 6.3, pentru suma de aproximativ 97 mil. euro.

Optimism prudent pentru 2021

Potrivit CBRE, previziunile pentru 2021 rămân moderat optimiste, deoarece o serie de tranzacții au fost semnate în 2020 și se vor încheia în 2021, iar alte câteva tranzacții se află în diferite etape de negociere. Investitorii continuă să caute oportunități în sectorul industrial, dar oferta rămâne extrem de limitată. Sectorul de retail, în special anumite sub-segmente considerate mai defensive, continuă să atragă interes, facilitând încheierea unor tranzacții și în acest sector.

Cel mai probabil, piața românească de investiții imobiliare va beneficia în continuare de cerere din partea investitorilor străini, arată CBRE. Investitorii se vor confrunta și în 2021 cu dificultăți privind utilizarea fondurilor proprii, deoarece oferta de capital depășește oportunitățile de investiții din întreaga lume. Concurența pentru proprietăți de tip prime pe alte piețe din Europa Centrală și de Est rămâne acerbă și indică faptul că România rămâne pe radarul investitorilor.

“Să nu uităm că în România oferta de produse imobiliare aflate la vânzare este în continuare scăzută, în special sectorul industrial se confruntă cu o lipsă majoră de o produse, asociată cu o cerere mare (latentă). Mixul dintre oferta limitată și cererea mai bună decât cea estimată inițial poate declanșa fluctuații surprinzătoare de prețuri în 2021”, a subliniat Gijs Klomp.

Conform sondajului recent derulat de CBRE, Romanian Investment Sentiment Survey, indiferent de tipul de proprietate, locația rămâne unul dintre principalele criterii pentru investitori dornici de expansiune. Același sondaj a relevat faptul că birourile rămân cel mai căutat produs imobiliar de către investitori, dar a evidențiat și o creștere a interesului pentru sectorul industrial în ceea ce privește viitoarele investiții.

În Europa, volumul investițiilor imobiliare comerciale a atins 275 mld. euro în 2020, reprezentând o scădere cu 17% față de 331 mld. euro în 2019, o performanță mai bună decât se anticipase inițial, având în vedere pandemia Covid-19, potrivit CBRE.

*CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. Dacă acea tranzacție, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacțiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creștere cu 22% față de 2019.

Despre CBRE

CBRE, Inc. (NYSE: CBRE), Fortune 500 și S&P 500 cu sediul central în Dallas este cea mai mare companie de servicii comerciale și investiții în real estate din lume, pe baza veniturilor din 2019. Compania are peste 100.000 de angajați (fără a include afiliații), răspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari și deservește proprietari și chiriași prin intermediul celor peste 530 de birouri (excluzând filialele) din întreaga lume. În România, CBRE oferă o gamă extinsă de servicii integrate, inclusiv administrare și coordonare de tranzacții și management de proiecte, servicii de design and build, managementul proprietății, administrarea investițiilor, evaluare, închiriere de proprietăți, consultanță strategică, vânzări de proprietăți, servicii ipotecare și servicii de dezvoltare. Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați www.cbre.ro sau urmăriți pagina noastră de Linkedin.

MONICA HODOR ESTE NOUL DIRECTOR GENERAL AL COMPANIILOR E-DISTRIBUȚIE

Economistul
-
0
MONICA HODOR ESTE NOUL DIRECTOR GENERAL AL COMPANIILOR E-DISTRIBUȚIE

Monica Hodor(foto), fost director de Dezvoltare a Rețelelor în cadrul diviziei Globale de Infrastructură & Rețele a Grupului Enel, a preluat la începutul lunii februarie funcția de director general al companiilor E-Distribuție din România, responsabile pentru gestionarea rețelelor de distribuție de energie electrică din zonele Banat, Dobrogea și Muntenia Sud. Gino Celentano, care a condus activitățile de distribuție ale Enel din România începând cu luna mai 2019, va prelua o altă poziție în cadrul Grupului Enel. 

„Sunt onorată să îmi reiau activitatea în România, la conducerea celui mai performant operator de distribuție din țară. Ca urmare a investițiilor realizate, societățile E-Distributie sunt în topul calității serviciului de distribuție și al digitalizării, cu beneficii directe pentru clienți. Pentru a îmbunătăți în continuare serviciile noastre, vom majora volumul investițiilor în rețelele din România, în linie cu Planul Strategic al Grupului Enel pentru perioada 2021-2023”, a declarat Monica Hodor, director general al E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia.

Monica Hodor are o experiență de 28 de ani la nivel de management. S-a alăturat Enel în anul 2011 ca director financiar al companiilor Enel în România, iar în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2021 a avut o experiență internațională, ocupând mai multe poziții de conducere în Grupul Enel.

Astfel, între 2015 și 2018 a fost șeful diviziei Planificare și Control al Diviziei Globale Infrastructură & Rețele, coordonând activitățile de control financiar și operațional ale companiilor de distribuție Enel în Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Italia, Peru, România și Spania. În perioada 2018 – 2020, a condus Departamentul de Administrație, Finanțe și Control al Enel Sao Paulo, iar cel mai recent a fost director de Dezvoltare a Rețelelor în cadrul diviziei Globale de Infrastructură & Rețele. Doamna Hodor a obținut o diplomă de master de la Facultatea de Finanțe și Bănci a Academiei de Studii Economice din București și o alta în inginerie aerospațială de la Universitatea Politehnică din București.

Cele trei companii E-Distribuție din România deservesc aproximativ 2,9 milioane de locuri de consum din zonele Banat (județele Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara), Dobrogea (județele Tulcea, Constanța, Ialomița și Călărași) și Muntenia Sud (județele București, Ilfov și Giurgiu). E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia.

În anul 2020, companiile E-Distribuție au investit circa 100 de milioane de euro (aproximativ 480 de milioane de lei) în modernizarea rețelei electrice din București și din cele zece județe în care își desfășoară activitatea în țară. Valoarea programelor de modernizare s-a adăugat investițiilor cumulate de aproape 1,4 miliarde de euro realizate de E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia în perioada 2005-2019.

De asemenea, cele trei companii au, împreună, cel mai mare număr de contoare inteligente instalate în România, circa 929.400, asigurând digitalizarea pentru circa o treime din numărul total de clienți. Programul pentru 2020 a prevăzut instalarea a peste 170.000 de contoare inteligente, prin investiții de peste 56 de milioane de lei.

1...1.4931.4941.495...2.053Pagina 1.494 din 2.053