Sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru capital circulant și investiții în producție și va fi cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) care își desfășoară activitatea în anumite sectoare și anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus.

Obiectivul schemei este acela de a furniza lichidități respectivelor societăți comerciale, permițându-le astfel să își continue activitățile, să înceapă să investească și să își mențină forța de muncă. Comisia a constatat că schema destinată României este conformă cu condițiile care prevăd, în cadrul temporar, în special că: (i) subvențiile directe nu vor depăși 100.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului sau al acvaculturii și 800.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare, și că (ii) schema se va aplica până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată, cu numărul de caz SA.58166, în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Universitatea Hyperion deschide la 1 septembrie cursurile gratuite de pregătire pentru admitere în perioada 24-25 septembrie la Facultatea de Arte, programele de licență Artele spectacolului (Actorie) și Cinematografie, Fotografie, Media (Regie de film şi TV, Imagine de film şi TV):

– Artele spectacolului (Actorie) – cursuri de pregătire online pe zoom, ținute de conf. univ. dr. Mihaela Triboi, profesor de arta actorului și regizor; înscrieri prin email pe adresa mihaela.triboi.arte@gmail.com, cu titlul „Pregătire actorie”, în care să fie specificate următoarele informații: nume și prenume, data și locul nașterii, numărul de telefon, studii absolvite.

– Cinematografie, Fotografie, Media (Regie de film şi TV, Imagine de film şi TV) – cursuri de pregătire online pe zoom, coordonate de lector univ. dr. Catrinel Dănăiță (0741.071.208), regizor de film; orarul se va face  în funcţie de disponibilitatea celor înscrişi.

Cursurile pot fi făcute în funcţie de nivelul de pregătire al candidatului.

Cushman & Wakefield Echinox: Dezvoltatorii vor livra în următoarele 16 luni aproape 500.000 mp de birouri moderne în București și orașele regionale

Piața birourilor din București și din marile orașe regionale – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – continuă să se dezvolte, investitorii locali și străini având în construcție sau în curs de livrare proiecte cu o suprafață de aproximativ 500.000 de metri pătrați ce vor fi date în folosință în următoarele 16 luni, potrivit rapoartelor Bucharest Office Market și Office Regional Cities, realizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Cea mai activă piață rămâne Bucureștiul, cu proiecte de circa 340.000 de metri pătrați programate spre livrare până la finalul anului 2021, urmată de Timișoara (80.000 de metri pătrați), Cluj-Napoca (36.000 de metri pătrați) și Brașov (25.000 de metri pătrați).

Cei mai activi dezvoltatori din perspectiva suprafețelor ce urmează a fi livrate în următoarea perioada sunt One United (94.000 mp), Iulius Group (60.000 mp), Portland Trust (45.000 mp) și Forte Partners (41.000 mp).

La finalul primului semestru, stocul modern de birouri din București se situa la circa 2,9 milioane de metri pătrați suprafață închiriabilă, fără a lua în calcul imobilele ocupate direct de către proprietari, în timp ce stocul din orașele regionale se apropia de pragul de 1 milion de metri pătrați, cele mai mari piețe fiind Cluj-Napoca (347.000 mp), Timișoara (245.000 mp) și Iași (226.000 mp).

Criza medicală provocată de pandemia Covid-19 a influențat semnificativ gradul de utilizare a spațiilor de birouri, companiile adoptând diverse metode pentru a-și proteja angajații, dar a avut un impact mai redus asupra gradului de ocupare a spațiilor, în condițiile în care majoritatea companiilor analizează încă cea mai bună soluție pe termen mediu și lung în privința desfășurării activității. Astfel, rata de neocupare variază de la 10,3% în București, cu valori de 4,7% în Floreasca – Barbu Văcărescu și de 7,4% în CBD, la 5,6% în Cluj-Napoca sau 5,7% în Brașov.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Nevoia de construcții moderne, de calitate, cu o poziționare atractivă, nu va dispărea odată cu pandemia Covid-19, fie că vorbim de spații de birouri, rezidențiale sau comerciale. Atât dezvoltatorii, cât și băncile și investitorii, înțeleg că vorbim doar de o regândire a modului în care spațiile de birouri vor fi folosite, nu de o lipsă a nevoii de astfel de spații, motiv pentru care activitatea a continuat într-un ritm susținut pe toate șantierele mari, atât în București, cât și în țară. Un semn al încrederii în potențialul pieței locale de birouri este dat și de faptul că dezvoltatori precum Speedwell sau Iulius Group au început construcția unor noi proiecte chiar în această perioadă, în București și Timișoara, respectiv în Iași, în timp ce băncile continuă să finanțeze acest sector, iar piața tranzacțiilor a rămas activă.”

Chiriile de referință au rămas stabile, la un nivel de 19 euro / mp / lună în București, respectiv 15 euro / mp / lună în Cluj-Napoca sau Timișoara, după o lungă perioadă în care concurența dintre dezvoltatori a menținut chiriile din piața locală la un nivel competitiv față de orașele similare din Europa Centrală și de Est.

Cele mai importante proiecte de birouri ce urmează a fi livrate în oraşele regionale (S2 2020 – 2021)

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Cele mai importante proiecte de birouri ce urmează a fi livrate în Bucureşti (S2 2020 – 2021)

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Mi multe detalii despre piaţa de birouri românească în analizele Cushman & Wakefield Echinox Romania Office Regional Cities H1 2020 şi Bucharest Office Market 2020

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Nicu Marcu (ASF): „Piața de capital trebuie să devină un partener important atât pentru companiile de stat, cât și pentru cele din mediul privat, și nu în ultimul rând să contribuie la dezvoltarea macroeconomică.“

Nicu Marcu (foto), Președintele Autoritătii de Supraveghere Financiară a declarat:

„În contextul măsurilor promovate pentru dezvoltarea pieței de capital din România, Autoritatea de Supraveghere Financiară, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, va derula proiectul privind „Strategia națională pentru piața de capital“, finanțat prin Programul de Sprijin Pentru Reforme Structurale (Structural Reform Support Programme).

Proiectul va beneficia de sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în calitate de consultant și are ca obiectiv elaborarea unei strategii naționale care să se bazeze pe o analiză a situației actuale a pieței de capital din Romania și a structurii acesteia.

Vor fi identificate și principalele probleme structurale rezultate din analiza cadrului de reglementare.

Strategia va fi fundamentată printr-un dialog cu actorii pieței financiare și vor fi realizate analize diagnostic privind problemele structurale și barierele semnificative în dezvoltarea pieței de capital din România. Activitățile vor fi demarate în toamna acestui an”.

• Transformările cu totul ieșite din comun ale acestui an au accelerat tendințe prezente anterior, stabilind în mod distinct câștigătorii și pierzătorii, dar au deschis și linii noi, neașteptate.

• Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, discută despre direcțiile deja definite și unele perspective, pe termen de 6 luni – 1 an.

• La rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România, punctează o serie de aspecte cheie privind implicațiile „work from home”.

• Implicațiile majore pe tot ce înseamnă mâncare, stil de viață, călătorii, mod de lucru, piață imobiliară, tehnologie, hardware, securitatea informatică, piața muncii, fitness, wellness și sănătate – sunt toate prezentate în această analiză extinsă.

Claudiu Cazacu:

1. O mișcare spre mediul online în privința modului de lucru. Titlurile companiilor care au permis lucrul la distanță, mai ales prin întâlniri video și schimb de documente în mod profesional au avut de câștigat în mod spectaculos. După reușita Zoom, companii precum Microsoft (Teams, sau divizia Skype) sau Google (Hangouts) au dezvoltat și îmbunătățit propriile produse. Zoom, evaluată la 68.04 dolari la finele anului, a închis marți 25 august la nivelul de 290.44 dolari, de 4.3 ori mai mult. Microsoft a câștigat aproape o treime în același interval, adăugând sute de miliarde de dolari la capitalizare și atingând peste 1.6 trilioane dolari pe bursă, iar Alphabet a avansat cu doar 16% pe perioada similară. O parte din venituri au fost afectate puternic de scăderea interesului pentru publicitate în turism, transport și unele bunuri și servicii. O performanţă bună a înregistrat, justificabil, TeamViewer, firma care oferă servicii de acces la distanţă ale calculatoarelor și resurselor IT: un avans de aproape 50% anul acesta.

În perspectiva următoarelor 6 luni – 1 an, chiar și după trecerea pandemiei o serie de angajați vor prefera să lucreze măcar în parte de acasă. Firmele vor vedea de asemenea avantajul unui astfel de mod de funcționare hibrid, prin perspectiva costurilor și satisfacției angajaților. Evaluările titlurilor listate în domeniu sunt totuși foarte ridicate, din perspectiva multiplilor de evaluare. Este astfel posibilă o ajustare înainte de o reluare a unei tendințe favorabile.

• Evitarea aglomerației din magazinele fizice și a deplasărilor, în beneficiul giganților specializați pe comerțul online sau a diviziilor online ale celor tradiționali. Amazon a fost marele câștigător (+76% anul acesta până la închiderea de pe 25 august), dar e de notat avansul spectaculos al vânzărilor online Walmart sau Target în SUA potrivit raportărilor recente. În trimestrul al doilea, Walmart a avut o creștere a veniturilor de 5.6% agregat față de trimestrul 2 din anul precedent, iar Target de 25%, creșteri posibile doar cu largul sprijin al segmentului online.

Perspectiva noastră ar fi că magazinele clasice tip brick and mortar vor avea probabil parte de o revanșă parțială, dar noul echilibru va arăta oricum mai favorabil mediului digital față de anii anteriori. Aspectul este favorabil procesatorilor de plăți (atât cei clasici de tip Visa sau Mastercard cât și Square, PayPal sau Shopify), retailerilor care migrează favorabil spre digital și bineînțeles, Amazon. Tendinţa a fost vizibilă și în România, cu o deplasare majoră înspre achizițiile online. Unele segmente precum electronicele și calculatoarele au fost preferate, atât la nivel local cât și internațional, în detrimentul segmentului de cosmetice, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii și bunuri de folosință îndelungată. Tendința de migrare spre mediul online va favoriza acele companii care vor dezvolta tehnologie și pentru digitalizarea firmelor mici și medii, greu încercate în această perioadă. Pe lângă giganții din tehnologie, este loc semnificativ pentru nou-intrați, startup-uri sau firme de nișă, pentru dezvoltarea de produse adresabile segmentului mic și mijlociu.

• Producătorii de PC-uri, laptop-uri și echipamente de birou au înregistrat salturi masive ale cererii. Revenind din scăderile primăverii, volumele de unități livrate fiind cu 2.8% potrivit unui studiu Gartner decât în trim. II din 2019. Tendința pozitivă va continua, cel mai probabil, în ritmuri relativ mai scăzute în trimestrele următoare, însă totuși peste cele din anii anteriori. Fondurile economisite prin reducerea unor cheltuieli au fost redirijateinclusiv spre echipamente de lucru sau gaming. Acer și Asus au avut creșteri de vânzări de peste 20%. Segmentul suferă însă de pe urma unei competiții ridicate, iar performanțele sunt inegale: acțiunile HP, Acer și Lenovo sunt pe minus anul acesta, în timp ce Dell și Asus au fost căștigate, un salt de peste două cifre înregistrând doar Dell.

• Lucrul de la distanță a adus ocreștere importantă pentru domeniul cloud, segment major al Amazon, Google și Microsoft. O parte din creșterea accelerată a deschis totuși ochii unor companii în privința facturilor ridicate. Concurența ridicată dintre giganții de cloud (între care se poate profila și Alibaba) se va adăuga eforturilor firmelor mari de dezvoltare a unor soluții hibride. Profiturile aduse mai repede „din viitor” în buzunarele acționarilor anul acesta ar putea pre-anunța o creștere mai lentă anul viitor, ca efect al motivelor prezentate anterior și al ștachetei deja înalte.

• Cu atât de multă informație care circulă, este stocată sau procesată online,nevoia de securitate informatică va crește. Afacerile companiilor din domeniu ar putea cunoaște o perioadă foarte bună în următoarele trimestre. Fortinet, Palo Alto Networks, CrowdStrike sau Splunk, CloudFlare și chiar diviziile specifice ale Cisco și Broadcom ar putea vedea interes (și venituri) în creștere. Este o veste bună și pentru producătorii de antiviruși, majoritatea nefiind însă listați la bursă, o șansă pentru Bitdefender (nelistată, văzută de către Techradar drept cea mai bună soluție de antivirus), dar și Symantec (cotată) sau McAfee (de asemenea, nelistată).

• Atractivitatea birourilor și a spațiilor aglomerate din centrul orașelor a scăzut, în timp ce utilizarea intensivă a transportului auto adaugă presiunea timpului petrecut în trafic. Pentru cei care vor avea deschisă opțiunea lucrului de la distanță, fenomenul de migrare spre suburbii, cartiere mai liniștite sau chiar destinații mai îndepărtate, mai aproape de natură, spre orașe mici sau mediul rural va continua într-o formă accentuată, fiind de mare impact, în timp (orizont de 1 an și peste) în piața imobiliară. Apetitul pentru ETF-urile din domeniul de birouri și chiar spații comerciale, limitat în termeni relativi, nu va fi totuși dramatic afectat, investitorii fiind în continuare în căutare de active ”reale” și având o anume inerție în evaluare. Trenduri noi ar putea apărea în preferințele regionale pentru imobile, cu accent pe calitatea și costul vieții. Volumul amplu de amenajări și îmbunătățiri necesare, în SUA, Vestul Europei și tangențial și în România va ajuta operatorii de magazine de bricolaj și construcții.

• Mâncare și stil de viață: pentru o perioadă, probabil de câteva luni, fenomenele recente vor continua, cu un interes ridicat atât pentru comenzile online cât și pentru unele mâncăruri gătite acasă. Pâinea, cafeaua, mâncarea sănătoasă și suplimentele pentru imunitate au înregistrat creșteri notabile ale interesului potrivit clasamentului Google Search (SUA). Pentru unii consumatori alimentele de tip fast-food au fost o variantă de ”îndulcire” a stresului perioadei. Vânzările de alcool cunosc un profil regional foarte diferit. Diageo, producător de băuturi alcoolice listat la Londra a pierdut aproape 20% anul acesta. Scăderea consumului la nivel global nu a putut fi oprită de vânzările bune din America de Nord. O atenție mai ridicată o vor avea în perioada următoare producătorii de alimente bio, suplimente naturale și pentru imunitate și chiar segmentul vegan, pe măsură ce stilul de viață sănătos dobândește noi adepți.

• Călătorii: ridicarea definitivă a restricțiilor va aduce o revenire majoră a sectorului turistic și hotelier, însă pentru unele nume mari din domeniu costul perioadei va atârna greu în bilanț pentru o perioadă, situația pentru jucătorii medii și mici fiind în general și mai dificilă. Zonele mai retrase, mai puțin aglomerate, apropiate de natură vor avea de câștigat în detrimentul destinațiilor pur urbane. Transportul aerian pe distanțe foarte lungi va rămâne probabil încă o perioadă de ordinul mai multor ani la niveluri sensibil sub cele de vârf, din moment ce inclusiv o parte a turismului de afaceri va fi înlocuit cu tele-conferințe și apeluri video. Sectorul liniilor aeriene rămâne pentru o vreme rezervat celor foarte curajoși, deși ”supraviețuitorii” perioadei vor culege în cele din urmă roadele unor cote de piață îmbunătățite.

• Cererea pentruproduse de fitness, wellness și sănătate poate continua să genereze câștigători. Vânzările de biciclete au cunoscut un salt important vara aceasta. În Marea Britanie, în perioada aprilie – iunie saltul a fost de 63% pentru toată piața, segmentul accesibil (400-1000 de lire) a avut cea mai aprinsă creștere, în afară de bicicletele electrice, 150%. Fenomenul a fost încurajat de politicile locale și guvernamentale, iar trendul are șanse să continue la nivel european și asiatic. Acțiunile Shimano, faimos furnizor de componente pentru biciclete, listat în Japonia, au crescut cu aproximativ 30% anul acesta. În SUA, Nautilus, producător de echipamente de fitness se afla în dificultăți financiare serioase anul trecut, însă revirimentul afacerilor a susținut o creștere spectaculoasă de 575% a acțiunilor. Peloton, care oferă biciclete pentru antrenament și servicii pentru antrenamente de acasă a avansat cu 125%, arătând interes din partea investitorilor chiar și fără a oferi profit în ultimul an. Acolo unde salturile au fost foarte ridicate procentual, riscul unor ajustări proporționale este de luat în calcul, în special atunci când tratamentul sau vaccinul va deveni o certitudine. O continuare a trendului pro-mișcare și viață sănătoasă ar fi totuși probabilă pe un orizont de un an și chiar dincolo de acesta, aducând interes sporit asupra acțiunilor din domeniu.

Radu Puiu:

În martie, sute de milioane de angajați la nivel global au părăsit biroul cu gândul că trebuie să își amenajeze un spațiu de lucru în casă, dar crezând că vor reveni în câteva săptămâni. Pe măsură ce pandemia a început să se extindă și s-a dovedit a fi mai persistentă decât se prognoza anterior, săptămânile s-au transformat în luni.

Până în vară, marile companii de tehnologie erau în mod oficial ”în concurență” pentru a anunța ”cea mai întârziată” revenire la birou. În primul rând, Facebook și Google și-au prelungit activitatea de la distanță până la sfârșitul anului. Twitter și Square au dus subiectul și mai departe, afirmând că angajații ar putea alege să lucreze de acasă „pentru totdeauna”. De curând, Facebook, Google și multe alte companii au extins această opțiune până în 2021.

La aproape șase luni după ce virusul a schimbat total imaginea pieței de muncă, companiile mari încearcă să modifice beneficiile punctuale precum oferirea unui program ajustabil sau o comandă gratuită de mâncare în beneficii mai susținute și solide, care să susțină angajații care își desfășoară activitatea acasă și pentru a stimula moralul echipei.

Compensațiile monetare par să fie o modalitate populară prin care firmele încearcă să îi ajute pe angajați să facă tranziția. La începutul primăverii, multe organizații au furnizat angajaților bugete pentru a cumpăra echipamente noi pentru birou. Google le-a transmis angajaților că pot cheltui cel mult 1.000 de dolari pe echipamente pentru a-și organiza un spațiu potrivit pentru desfășurarea muncii de la distanță. Mișcarea a urmat anunțurilor anterioare conform cărora lucrătorii, care au discutat despre lipsa beneficiilor oferite în campus, nu au posibilitatea de a beneficia de mese și gustări gratuite sau să redirecționeze bugetele neutilizate din evenimente anulate pentru uz individual, cum ar fi abonamentele la săli de fitness sau pentru gesturi caritabile.

          Aceste decizii ar putea impulsiona achizițiile de componente hardware pentru finalizarea sau completarea biroului de acasă. Astfel, printre principalii câștigători s-ar putea numără Apple. Necesitatea oamenilor de a utiliza tehnologia pentru a susține activitatea de zi cu zi (lucrul, petrecerea timpului liber sau învățatul de la distanță) are potențialul de a impulsiona vânzările iPad-urilor și Mac-urilor. Vânzările de iPad-uri ale companiei au crescut cu 31%, iar categoria „Alte produse”, care include produse precum AirPods și Apple Watch, a crescut cu 17% față de trimestrul al treilea al anului trecut. De asemenea, veniturile aduse de vânzarea de laptopuri a crescut cu aproape 18% față de această perioadă a anului trecut.

Într-un astfel de scenariu, caracterizat printr-un nivel ridicat de incertitudine,antreprenorii vin cu noi soluții care să le permită continuarea activității. În pofida optimismului cu privire la faptul că birourile vor continua să aibă căutare, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața imobiliară din România, propune o idee interesantă. Astfel, aduce în discuție termenul de ”co-living”. Acesta presupune transformarea uneia dintre clădirile sale de birouri în spații rezidențiale. Rămâne de văzut dacă o astfel de idee va câștiga tracțiune. Un lucru e clar însă: în ciuda crizei mondiale, oamenii au continuat să se afle în căutarea de noi locuințe, care să răspundă noilor nevoi subliniate de realitatea actuală, printre care se află și necesitatea unei locuințe mai spațioase. Această afirmație este sprijinită de faptul că datele referitoare la cererile de obținere a unui credit ipotecar pentru luna august au arătat o creștere de 33% față de aceeași perioadă a anului trecut, în SUA.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

Grupul BCR finanțează programul Digital People, inițiat de Școala informală de IT, dedicat reconversiei profesionale a celor care și-au pierdut locul de muncă în pandemie

• Programul „Digital People” se adresează celor interesați de conversia profesională și care vor să înceapă o carieră în IT
• Contravaloarea cursurilor se achită după obținerea unui job în domeniu
• Absolvenții programului pot obține un Certificat de absolvire cu recunoaștere națională, eliberat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației Naționale
• Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020

Grupul Banca Comercială Română, prin BCR, BCR Social Finance și Fundația Erste, a acordat o finanțare de 340.000 de lei programului lansat de Școala informală de IT, ce vine în ajutorul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau au rămas în șomaj tehnic, pe fondul crizei generate de pandemia de COVID-19.  Finanțarea a fost realizată printr-un program pus la dispoziția sectorului non-profit din România de către Grupul BCR, în care dobânda este subvenționată 100% de Fundația Erste pentru utilizările din credit efectuate până la 31 decembrie 2020.

Inițiativa Digital People le oferă cursanților șansa să înveţe skill-uri digitale noi și să se specializeze în domenii aflate la mare căutare pe piața forței de muncă, precum Java Development, Software Testing, Web Development (JavaScript) sau Python Development. Cursurile durează în medie 4-5 luni și sunt predate de mentorii Școlii informale de IT, într-un mix de training-coaching-mentorat, ce include sesiuni de Soft Skills și Interview Preparation, menite să-i ajute pe absolvenți să se angajeze mai ușor.

„Odată cu pandemia, societatea și economia au fost  nevoite să accelereze procesele de digitalizare, pentru a  se putea adapta noului context. Multe procese care anterior erau greoaie au fost rezolvate mult mai repede.  Aceasta este partea pozitivă. Din păcate, România se află pe ultimul loc în Europa atunci când vine vorba de munca la distanță și, în același timp, se confruntă cu o creștere a șomajului,. De aceea, am primit cu brațele deschise programul Digital People. Ne bucurăm să fim parte din el și să contribuim la susținerea celor care și-au pierdut locul de muncă în această perioadă grea. Mai mult decât atât, ne place să spunem că finanțăm un program de formare ce reprezintă o soluție pe termen lung pentru toți cei care îl vor urma”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

Programul se adresează exclusiv persoanelor care, din cauza efectelor pandemiei COVID-19 și-au pierdut locul de muncă sau se află în șomaj tehnic, dar și celor care au absolvit anterior o școală cu caracter tehnic obținând diploma de Bacalaureat. Programul este accesibil celor care locuiesc în unul dintre cele șapte orașe unde Școala informală de IT are sedii, sau în proximitatea acestora: Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu sau Timișoara.

Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020, prin completarea formularului de înscriere disponibil online pe pagina programului (www.scoalainformala.ro/digital-people), unde poate fi accesat și regulamentul campaniei.

„Programul Digital People aduce o soluție practică pentru oameni și ne dorim ca prin intermediul lui să atenuăm efectele nefaste ale pandemiei, printre care se numără și creșterea mare a numărului de șomeri. Împreună cu BCR Social Finance IFN SA, ne-am propus să sprijinim, pentru început, minimum 70 de persoane în reorientarea lor profesională către industria IT&Software. În cadrul programului le oferim acestora cursuri specializate, dar și recomandări de angajare către diverse companii din această industrie sau din industrii diferite, dar care au departamente de IT aflate în căutare de personal calificat”, a declarat Mihai Talpoș, co-fondatorul Școlii informale de IT.

Despre Școala informală de IT

Înființată în 2013, Școala informală de IT este lider la nivel național în sectorul educației nonformale și a reconversiei profesionale în domeniul IT. Până în prezent, peste 5000 de pasionați de tehnologie au absolvit cursurile de IT din oferta școlii, în cele mai mari 7 hub-uri IT din țară (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu și Craiova). Comunitatea activă de peste 100 de mentori practicieni în mari companii IT naționale și internaționale oferă mentorat și coaching în carieră cursanților care își doresc șansa unui nou început. Școala informală de IT este partener a peste 120 de companii de top din industria IT & Software.

IMM FACTOR este cel de-al treilea program guvernamental, derulat de FNGCIMM, prin care este sustinut accesul la finantare al IMM. Costurile de finantare, in procent de 50% si costurile de garantare, in procent de 100% sunt acoperite printr-o Schema de Ajutor de Stat, suportata din bugetul Ministerului Finantelor Publice.

Sprijinirea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta o prioritate a Guvernului Romaniei, care prin Planul National de Investitii si Relansare Economica, recunoaste contributia acestui  sector de importanta strategica la cresterea economica si la crearea de locuri de munca.

IMM Factor este cel de-al treilea program guvernamental, care sustine accesul la finantare al intreprinderilor mici si mijlocii, prin acordarea de facilitati de garantare de catre stat pentru pentru finantarea creditului comercial. IMM Factor vine ca raspuns la realitatea economica care arata ca in Romania creditul comercial este insuficient dezvoltat, in timp ce in tari cu economie de piata dezvoltata are o pondere importanta ca sursa de finantare. Romania ocupa locul 26 intre tarile europene in privinta intermedierii financiare prin factoring, situatie care trebuie remediata pentru a oferi lichiditatile necesare sectorului antreprenorial, atunci cand exista varfuri de plati in activitatea IMM-urilor.

Schema de garantare a creditului comercial va putea fi accesata pana la 31 decembrie 2020, beneficiarii programului avand posibilitatea de a obtine de la bancile inscrise in program, finantari de tip factoring acordate pe baza facturilor comerciale si garantate de stat.

Beneficiarii programului IMM Factor vor fi sustinuti de o schema de ajutor de stat, sub forma de granturi, prin care vor fi acoperite costurile de finantare (dobanda aferenta sumelor avansate de finantator si comisionul de factoring aferent serviciilor de colectare si administrare creante) in procent de 50% si costurile de garantare (comisionul de risc si comisionul de gestiune), in procent de 100%. Valoarea maxima a granturilor ce pot fi acordate prin schema de ajutor de stat, este de pana la 800.000 euro/ IMM, iar pentru sectoarele pisciculturii si acvaculturii, precum si cel al agriculturii, granturile sunt limitate pana la maxim 120.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fiecare beneficiar.

Garantiile vor fi acordate in procent de maximum 50% din valoarea finantarii de tip factoring, exclusiv dobanzile, comisioanele si alte cheltuieli aferente finantarii garantate cu posibilitatea prelungirii finantarii de maximum 3 ori, pe perioade de pana la 12 luni.

Valoarea plafonului de garantare este de maximum 5.000.000 lei/ beneficiar, iar valoarea maxima a unei garantii pentru o facilitate de factoring este de maximum 750.000 lei. Valoarea finantarilor, perioada cu trageri si rambursari pe masura prezentarii, se acorda conform normelor proprii de creditare ale finantatorilor.

Pot beneficia de garantii si ajutor de stat IMM-urile din toate sectoarele de activitate (cu exceptia celor declarate neeligibile potrivit OUG 146/2020), care respecta conditiile programului si se incadreaza in normele si procedurile interne ale finantatorilor.

 „Sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta misiunea FNGCIMM si o prioritate a programului economic de guvernare actual. FNGCIMM ca institutie specializata a statului pentru acordarea de garantii, si-a asumat rolul de liant intre mediul de afaceri, si sistemul bancar, iar in acest sens, dedicam intreaga capacitate operationala pentru a interveni in economie cu cele mai adecvate si eficiente masuri pentru diminuarea efectelor economice induse de pandemie. Performantele economice si financiare ale IMM-urilor si viabilitatea afacerilor, sunt elemente de care depinde evolutia economica si sociala si implicit, viata fiecaruia dintre noi. Ne simtim responsabili si datori sa ajutam, prin implicare totala, fiecare initiativa care poate conduce la cresterea economica, la crearea si pastrarea locurilor de munca.

IMM FACTOR reprezinta o solutie la o problema cu care stim ca se confrunta mediul antreprenorial si indemnam intreprinzatorii sa acceseze pana la finalul acestui an, produsele de factoring ce vor fi oferite de către finanatori pentru derularea activitatii curente, sa beneficieze de granturile de pana la 800.000 de euro si de garantiile de stat de pana la 5.000.000 lei.“,  a declarat Dumitru Nancu – Directorul general al FNGCIMM.

FNGCIMM reprezinta un pilon important de sustinere si un vector de implementare al Planului National de Investitii si Relansare Economica, prin operationalizarea a patru programe noi: IMM Invest (accesul IMM la capital financiar), IMM Leasing de echipamente si utilaje (asigura accesul la creditul furnizor), IMM Factor (schema de garantare de catre stat a creditului comercial) si Noua Casa (deblocarea creditului ipotecar).

Cum de au ajuns românii din marile orașe să se spele la lighean, ca pe vremea lui Ceaușescu? De ce nu s-a investit în rețeaua de termoficare, care este motivul pentru care CET-urile au rămas de  izbeliște în mare parte din țară? Cine sunt vinovații pentru faptul că românii au ajuns dependenți de centralele termice de apartament? Întrebări care îi vizează, în primul rând, pe administratorii marilor orașe, cei care au preluat, cu ochii închiși și fără niciun plan de acțiune, activitatea de termoficare de la fosta societate Termoelectrica.

Totul a început acum 20 ani, odată cu procesul de reorganizare al producției de energie din Romania când guvernul de atunci, presat pe de o parte de normele europene în materie de mediu iar pe de altă parte de FMI, pentru a stopa pierderile uriașe ale marilor concerne de stat, a trecut la restructurarea Termoelectrica SA. 

Fără o strategie unitară, fără a lua în considerare studiile plătite din fonduri PHARE, cele mai mari electrocentrale din Termolectrica au trecut la ministerul de resort sub forma unor societăți comerciale (Rovinari, Turceni, Elcen etc).

Restul filialelor Termoelectrica, sub influența politicienilor, au trecut în patrimoniul orașelor unde erau amplasate.  Potrivit HG104/2002 și OPUG78/2002, prin trecerea din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC Termoelectrica SA în domeniul public al marilor orașe, acestea au devenit societăți comerciale cu acțiuni deținute de municipii.

Operațiunea s-a derulat în mod gratuit, iar consiliile locale au preluat atât activele (instalații, terenuri, clădiri etc.) cât și obligațiile financiare ale fostelor sucursale, multe dintre ele aflate într-o stare de faliment mascat.

La vremea respectivă, primăriile au înființat societăți care au preluat,  în evidența contabilă la conturile de active, toate bunurile mobile și imobile, iar la pasiv cota parte din datoriile istorice ale Termolelectrica. În unele cazuri, transferul s-a făcut însă fără toată documentația necesară impusă de Legea 31 privind societățile comerciale.

,,La Bacău, de exemplu, pentru preluarea bunurilor după înființarea CET SA nu s-a semnat între Municipiul Bacău și CET SA niciun protocol de predare-primire, bunurile fiind considerate de ambele părți ca aparținând societății CET SA în baza actului de înființare. O problemă care, ulterior, a ajuns subiect de procese în justiție’’, a declarat Florin Dragomir, asociat coordonator al Sierra Quadrant, reprezentantul lichidatorului judiciar al CET SA Bacău.

CASTELUL DE NISIP AL CET-URILOR

Preluarea CET-urilor de către administrația locală s-a dovedit, pentru comunitățile locale, un cadou otrăvit. Cum majoritatea orașelor aveau bugete insuficiente, iar necesarul de investiții în funcționarea unităților de termoficare era uriaș, cele mai multe CET-uri au intrat, rând pe rând, în faliment ( București, Piteşti, Iaşi, Braşov, Bacău, Oradea, Suceava).

,,Din păcate, în majoritatea cazurilor, am avut de-a face cu un management dezastruos, cu o lipsă crasă de viziune. Primăriile au preluat CET-urile cu ochii închiși, nu au investit în ele, n-au apelat la expertize independente, au subvenționat cât au putut gigacaloria și astfel, pe fondul degradării rețelelor, problemele financiare s-au acumulat. A fost doar o problemă de timp până ce să se ajungă la stadiul de faliment’’, a explicat Dragomir.

,,Bacăul este un exemplu în acest sens, la o scară mai mică față de situația din București, dar pe aceleași coordonate negative’’, a mai spus acesta.

Cu falimentul la ușă, o serie de  municipalități au încercat diverse artificii, înființând și falimentând societăți comerciale pe bandă rulantă, în tentativa de a scăpa de datoriile către furnizori.

S-a întâmplat inclusiv la București, unde RADET a dat faliment, iar datoriile istorice, de peste 3,7 miliarde de lei, au ajuns subiect de dispută juridică între municipalitate și furnizori.

La Bacău, datoriile neachitate de CET SA, societate aflată în faliment, sunt de peste 20 milioane de euro și fac obiectul dosarului de faliment aflat în justiție.

BĂTĂLIA DIN JUSTIȚIE

În loc să investească în reabilitarea CET-urilor și rețelelor de distribuție,  multe dintre primării au așteptat falimentul și au ales să ducă războaie în justiție, în tentativa de a scăpa de datorii și de a recupera terenurile, clădirile și celelalte active ale CET-urilor, cu gândul de a înființa noi societăți.

Unele au reușit, pe calea justiției, să revendice patrimoniul societăților (Pitești, Oradea, Brașov). Altele, precum cele din Iași, Suceava și Bacău, au pierdut sau sunt pe cale să facă acest lucru.

,,Multe dintre deciziile luate în justiție sunt controversate, magistrații decizând în favoarea ,,statului’’, cu toate că din dosare au lipsit documentele esențiale. Legile au fost interpretate într-un mod cel puțin original, în unele cazuri o hotărâre de guvern fiind considerată mai puternică decât legea societăților comerciale, exemplul de la Pitești fiind poate cel mai relevant în materie’’, explică Florin Dragomir.

,,În cazul de la Bacău, am reușit să câștigăm prima runda contra Primăriei în dosarul în care aceasta revendică întreg patrimoniul CET SA, compus din  aproape 68 ha teren și zeci de construcții si echipamente specifice producției de energie termică și electrică. Autoritățile locale au înființat CET SA cu un capital social de 53.800.780 lei – prin preluarea activului și pasivului Sucursalei Electrocentrale Bacău din cadrul Termoelectrica SA. Dacă pasivul a fost preluat fără comentarii în bilanțul societății, despre activ au pretins, în 2015, că ar fi al municipiului. Sentința pe fond a demonstrat că n-au dreptate. În dreptul civil, statul are aceleași drepturi și obligatii ca orice altă parte, iar actul constitutiv este un contract de societate, cu drepturi și obligații, capitalul social și alte elemente ce se menționează în Registrul Comertului fiind opozabile terților’’, a declarat repezentantul lichidatorului judiciar al CET SA Bacău.

Un alt numitor comun al tuturor proceselor legate de CET-uri. Majoritatea covârșitoare a datoriilor sunt către Ministerul Finantelor/ANAF/AVAS și ANRSPS.

,,Numai la CET Bacău, creanțele statului depășesc 20 milioane de euro. Prin cererea reconvențională, am solicitat instanței ca, în cazul in care va admite acțiunea Primăriei, să dispună obligarea lor la plata pasivului preluat la data înființării. Nu poți lua înapoi activele dacă nu pui in loc ceva, respectiv echivalentul lor valoric din pasiv’’, a mai declarat Dragomir.

La Bacău, decizia este în primă instanță, războiul juridic urmând să continue. La fel și la București, unde disputa dintre ELCEN și Muncipalitate (RADET) a ajuns în fața judecătorilor.

CE URMEAZĂ PENTRU CET-URI

Indiferent că vorbim de Iași, Brașov, Bacău, Constanța, Suceava sau de București, situația sistemelor de termoficare este similară, aproape de dezastru.

La București, principala problemă o constituie starea rețelei de termoficare. O rețea de aproape 4000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore.

În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel.

Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care, în 2016, cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

Pe fondul degradării conductelor, avariile au devenit din ce în ce mai dese, iar bucureștenii o simt pe pielea lor. Deși își plătesc facturile, mulți dintre ei au ajuns să se spele cu apă încălzită la aragaz.

Necesarul total de investiții este de peste 3 miliarde de euro numai în București (ELCEN/Termoenergetica). Și în celelalte orașe din țară, investițiile necesare depășesc, cumulat, peste 7 miliarde de euro.

De unde bani? ,,Noile administrații locale, ce vor fi votate la alegerile locale, vor trebui, de voie de nevoie, să găsească resursele bugetare, să construiască proiectele de finanțare europeană pentru reabilitarea rețelelor și a punctelor termice’’, spune Florin Dragomir. 

În plus, autoritățile trebuie să găsească o soluție pentru funcționarea sistemelor, mai ales că, din 2021, subvențiile la plata energiei termice vor fi eliminate. Decizia ar putea duce la triplarea cheltuielilor de întreținere, cel puțin în București.

,,Încă din 2000-2004, Guvernul a avut la dispoziție studii de impact asupra situației sectorului de producție a energiei termoelectrice, din perspectivă aderării la UE, cu toate datele concrete, inclusiv cu necesarul investițional și strategia de implementare. Oare degringolada centralelor termoelectrice reprezintă modul original al României de transpunere în practică al angajamentelor luate? Tot ce este posibil. Mai degrabă acestea au fost nuci fierbinți plasate de la guvernare la alta, în stilul clasic românesc. Să sperăm că, după alegeri și în perspectiva fondurilor uriașe puse la dispoziție de UE, vom vedea proiecte concrete de susținere a sistemului centralizat de termoficare, de salvare a acestui sector vital pentru societate’’, a mai declarat Florin Dragomir.