Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei mașini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Astfel, numărul total de mașini electrice vândute anual în întreaga lume va crește de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 și la 31,1 milioane în 2030.

Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii își vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de mașini cu motor pe combustie internă își vor relua creșterea și vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

Experții Deloitte au identificat un factor cheie în stimularea creșterii cererii de mașini electrice în următorii zece ani, respectiv schimbarea atitudinii consumatorilor, odată cu disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de mașini. Prețurile se apropie tot mai mult de cele ale mașinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuși, se menține preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de mașini (distanța care poate fi parcursă cu o singură încărcare) și la lipsa infrastructurii de alimentare.

„Măsurile pe care guvernele le adoptă pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influența atitudinea consumatorilor cu privire la mașinile electrice. Spre exemplu, ca parte a planului de redresare economică, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și a anunțat măsuri prin care toate stațiile de alimentare sunt obligate să se doteze și cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar și din cele legate de facilitățile oferite de alte state la achiziția unei mașini electrice, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Conform raportului, guvernele din numeroase țări au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de mașini electrice, de la subvenții directe oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor și creșterea sau menținerea taxelor pentru mașinile cu motor pe combustie internă.

Mai mult, măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieței auto au favorizat, pe anumite piețe, mașinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse și a dublat subvențiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franța, consumatorii care cumpără astfel de mașini cu prețuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creștere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autoritățile franceze au dublat prima de casare pentru mașinile vechi. În același timp, în China, subvențiile pentru mașini electrice și politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

Pe de altă parte, raportul arată că în SUA piața a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina și motorina au prețuri mici, iar gama de modele disponibile de mașini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nișă). Nici în restul lumii vânzările de astfel de autovehicule nu sunt relevante, motivele fiind diverse: lipsa implicării din partea guvernelor în susținerea pieței, infrastructura de încărcare insuficientă sau inadecvată, indisponibilitatea vehiculelor electrice și diferențele culturale în ceea ce privește modelele de mobilitate. Spre exemplu, în Japonia, care este un jucător important pe piața auto globală, vânzările de mașini noi sunt dominate de producătorii locali, care încă nu au dezvoltat modele electrice similare celor clasice, așa cum au făcut competitorii lor din Europa sau China.

Raportul Deloitte „Electric Vehicle. Setting a course for 2030” se bazează pe analiza seturilor de date din industrie, precum și pe anunțurile publice ale companiilor producătoare și poate fi consultat integral aici.

Connections, lider pe piața de digital transformation din România cu prezență în Bulgaria, Serbia, Germania, Franța, Austria, Olanda, SUA, Arabia Saudită și Taiwan, a lansat aplicația Tudor, robotul virtual de contabilitate dezvoltat cu ajutorul tehnologiei UiPath.

Contabotul Tudor a fost conceput pentru a îndeplini sarcinile unui junior de contabilitate. Concret, Tudor procesează pontajele,  generează statele de salarii și le trimite pe email, generează OP-urile pentru taxele și impozitele pe veniturile salariale, generează declarațiile 112, depune/semnează/primește recipise pentru declarațiile fiscale, importă facturile emise de firma de contabilitate în contul firmelor clienților, introduce facturile pe baza informațiilor anterioare din Excel, printează documentele lunare, generează rapoarte la sfârșitul lunii.

„L-am învățat operațiuni de bază, acum îl putem trimite la clienți să arate cât este de bun. Construit cu tehnologie UiPath, Tudor ajută contabilii să câștige timp și precizie. Este colegul ideal, poate munci peste program, nu cere concediu și nici pauză de cafea. Este dornic să învețe lucruri noi, este flexibil și acceptă cu inima deschisă sarcini noi în fișa postului”, spune Bogdan Florea, CEO Connections.

Tudor, robotul virtual de contabilitate, este GDPR compliant, nu prezintă niciun risc de securitate sau încălcare a confidențialității datelor și funcționează pe bază de subscripție. Contabotul a fost dezvoltat in 6 luni de echipa RPA din Connections, iar investiția a depășit deja 70 de mii de euro.

„Tudor a fost conceput pentru a prelua task-urile repetitive ale unui birou de contabilitate. Astfel, specialiștii în contabilitate se vor ocupa de alte activități în timpul câștigat. Tudor poate lucra oricând și nu trebuie să fie supravegheat. Cu ajutorul său, eroare umană este îndepărtată”, a adăugat Alexandru Voicu, programator RPA Connections.

Tudor este compatibil cu programe de contabilitate precum SAGA, CIEL, NAVISION sau CHARISMA și poate fi adaptat la nevoile companiilor care vor să-l folosească. Pe lângă cele câteva sute de birouri de contabilitate pe care Connections estimează că pot deveni clienți pentru contabotul Tudor, compania se adresează și firmelor care au departamente financiar-contabile cu operațiuni de volume mari și în care automatizarea proceselor de afaceri aduce eficiență sporită, precizie și degrevarea de activități de rutină.

În numai câteva zile de la lansarea conceptului „contabot”, peste 50 de firme au fost deja interesate să înceapă integrarea lui în fluxurile de activități interne. Acest răspuns al pieței validează utilitatea sa, precum și nevoia pe care o au companiile de specialitate sau departamentele financiar-contabile pentru un astfel de asistent virtual. În plus, Connections oferă posibilitatea companiilor interesate să-l testeze gratuit pe Tudor, timp de o lună. 

Connections, partener UiPath Gold, a implementat cu succes procese de automatizare robotizată în industrii variate, de la companii din FMCG/CPG și banking până la firme de contabilitate, companii de BPO, companii de servicii medicale și retail. Procesele robotizate au vizat departamente operaționale, unde au fost automatizate fluxuri legate de raportări lunare, managementul concediilor, introducerea de facturi în softuri de contabilitate, înrolarea noilor angajați, dar și procese de back-office din industria bancară (instituire și ridicare popriri, management deconturi, gestiune plăți – procure-to-pay, etc).

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova va beneficia de o finanțare consistentă pentru refacerea și modernizarea clădirii (arhitect, Alexandru Iotzu), constituind un reper pentru memorandumul cu tema „Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei, în valoare de până la 216 milioane de euro, în vederea susţinerii proiectului Reabilitarea patrimoniului construit și modernizarea unor clădiri culturale din România”, aprobat de govern la propunerea comună a Ministerului Culturii și a Ministerului Finanțelor Publice.

Obiectivele propuse ca beneficiare sunt Muzeul Naţional de Istorie a României, Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca, fosta garnizoană militară a Timișoarei în scopul funcționării Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste, Așezămintele „Ion I.C. Brătianu”din București, vila și domeniul „Florica” de la Ștefănești, județul Argeș, conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni, județul Suceava, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Română din Iași.

Acordul de principiu al guvernului împuternicește cele două ministere să inițieze dialogul cu creditorul extern pentru stabilirea termenilor financiari, tehnici și legali pentru includerea propunerii de finanțare pe agenda board-ului Băncii din prima jumătate a anului viitor. În acest interval, o serie de detalii urmează a fi agreate între partea română și organsimul bancar, iar proiectul va putea deveni operațional până la începutul anului 2022, numai după ratificarea prin lege, în Parlamentul României.

Proiectul are o valoare estimată de cca. 270 milioane de euro net și o durată anticipată de implementare de 7 ani. Toate aceste aspecte vor face obiectul negocierilor de anul viitor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, astfel încât până la semnarea Acordului-cadru de împrumut pot apărea modificări de fond și de formă, inclusiv cu privire la sumele propuse pentru fiecare instituție.

În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.

Contextul actual schimbă rapid comportamentul consumatorilor, care par să prefere canalele digitale, 66% afirmând că pandemia i-a făcut să aprecieze mai mult soluțiile tehnologice de calitate. Criza sanitară a contribuit nu numai la trecerea către tehnologiile digitale, ci și la crearea unui model pentru anii următori, conform rezultatelor studiului, 63% dintre respondenți declarând că vor continua să folosească mult mai des tehnologiile digitale chiar și după ce pandemia se va încheia.

„Brandurile se confruntă cu situații fără precedent și sunt nevoite să facă schimbări mai rapid decât oricând, căutând parteneriate în afara domeniilor lor tradiționale de activitate și folosind soluții digitale pentru a satisface noile nevoi ale clienților. În ultimele luni, colaborarea dintre mărci la nivel mondial a fost creativă și a depășit așteptările. Au existat parteneriate între bănci și cabinete de psihologie pentru a răspunde unor preocupări asociate problemelor financiare, între producători de echipamente medicale și companii din sectorul auto pentru a răspunde cererii, precum și între platforme de tehnologie și jucători din diferite industrii pentru a furniza servicii de telemedicină. Folosirea intensă a tehnologiei vine și cu provocări, cum ar fi menținerea interacțiunii fizice cu clienții, interacțiune care nu trebuie înlocuită de soluții digitale, ci doar sprijinită sau îmbunătățită, iar consecvența între misiunea si acțiunile brandului devine mai relevantă ca niciodată”, a spus Ruxandra Băndilă, Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Studiul Deloitte Global Marketing Trends 2021 subliniază deschiderea consumatorilor față de mărcile care se concentrează pe îndeplinirea propriului obiectiv într-o perioadă de criză. Atunci când organizațiile au un scop clar definit, acțiunile lor au capacitatea de a modela atitudinile consumatorilor, aproape un sfert dintre respondenți susținând că acțiunile concertate le-au schimbat pozitiv percepția asupra mărcii, arată studiul. Mai mult, companiile cu obiective foarte clare pot influența comportamentul de cumpărare, unul din cinci consumatori menționând că acțiunile brandului i-au influențat în mod pozitiv decizia de cumpărare.

Contextul pandemiei de COVID-19 a evidențiat importanța unei relații bazate pe încredere între mărci și consumatori, potrivit studiului. Lipsa de încredere poate afecta brandul, două treimi dintre respondenți (66%) fiind la curent cu acțiunile negative întreprinse de companii în timpul pandemiei, cum ar fi creșterea prețurilor la articolele de bază, acțiuni care au făcut ca 25% dintre clienți să renunțe la unele mărci. Când vine vorba de confidențialitatea datelor, consumatorii manifestă mai degrabă lipsă de încredere în mărci, doar 21% dintre respondenți declarând că sunt de acord să-și împărtășească datele cu o organizație pentru a o ajuta să ia măsuri în contextul pandemiei.

Raportul concluzionează că principalele șapte tendințe globale în marketing pe care mărcile trebuie să se concentreze în 2021 pentru a construi relații mai solide cu clienții, cu angajații și cu societatea sunt: claritatea scopului, agilitatea crescută, menținerea experienței umane directe, întărirea încrederii, cooperarea nemijlocită cu consumatorii, dezvoltarea ecosistemelor și  păstrarea angajaților valoroși.

Deloitte Global Marketing Trends 2021 este rezultatul interviurilor cu respondenți din întreaga lume și își propune să descopere efectele tendințelor globale în domeniul marketingului într-un moment în care lumea se schimbă în mod imprevizibil. Rezultatele sunt disponibile aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Programul Rabla pentru electrocasnice începe la 15 decembrie, a anunțat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet: „Există o mare așteptare pentru acest program. De aceea, investim un buget dublu față de anul 2018. Toți ne ajutăm acasă de astfel de echipamente și ne bucurăm ori de câte ori ne mai cumpărăm ceva nou și modern, fie că este vorba despre un frigider în bucătărie, fie despre un smart tv în sufragerie. Din 15 decembrie, orice român își va putea înlocui un aparat electric sau electrocasnic vechi cu unul nou, în pas cu avansul tehnologic al zilei de astăzi”.

Beneficiari este de așteptat să fie cel puțin 100.000 de persoane. Bugetul total este de 40 de milioane de lei. Finanțarea se face prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Produse nou interoduse în ediția actuală a programului sunt: aspiratoare, uscătoare de rufe, laptopuri, tablete.

Valoarea unui voucher după tipul de echipament este de:

– laptopuri – 500 de lei

– aparate de aer condiționat, frigidere sau combine frigorifice, televizoare, uscătoare de rufe, mașini de spălat vase – 400 de lei

– tablete și mașini de spălat rufe – 300 de lei

– aspiratoare – 200 de lei.

Ministrul Mircea Fechet explică:”Aceste sume vor ajunge la români sub formă de vouchere electronice, după un proces de înscriere, care se va desfășura online. Practic, se va intra în aplicația informatică de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, www.afm.ro, unde trebuie completate datele personale ale solicitantului și bifat echipamentul pentru care se dorește finanțarea. Imediat după acest proces, aplicația va emite un voucher unic, electronic, cu o valabilitate de 15 zile. Cu acest voucher, orice român se va duce la un comerciant autorizat, va preda aparatul vechi pe care vrea să-l înlocuiască și va achiziționa aparatul nou”.

MMAP precizează că „un solicitant poate obține mai multe vouchere, dar pentru produse diferite, respectiv un voucher pentru un anumit tip de produs. Echipamentul vechi care va fi predat comerciantului trebuie să fie de același tip cu cel nou achiziționat, cu două excepții: pentru uscătoarele de rufe și pentru mașinile de spălat vase, sunt acceptate aparate vechi din restul listei programului. În următoarea săptămână, se va desfășura procesul de validare a comercianților în program, urmând ca lista acestora să poată fi consultată pe site-ul AFM”.