Mai mult de jumătate dintre angajații chestionați (56%) cred că puțini oameni vor mai avea un loc de muncă stabil, pe termen lung, în viitor. Aproape jumătate (48%) consideră că angajările tradiționale nu vor mai exista și că abilitățile vor fi „vândute” pe termen scurt companiilor care au nevoie de ele, arată sondajul „Hopes and fears 2021” realizat de PwC în rândul a 32,500 de angajați la nivel global.
„Munca la distanță, munca virtuală sau cea colaborativă au prins avânt după apariția pandemiei, având avantaje precum programul de lucru flexibil și mobilitatea. În același timp, incertitudinea care domină de un an viețile tuturor a creat percepția că viitorul este imprevizibil, dinamic și că trebuie să fim dispuși la adaptare continuă. Pentru unii dintre noi, această nesiguranță sporește anxietatea legată de locul de muncă, deja accentuată de contextul recent”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.
Doar 1 din 10 angajați care pot lucra de la distanță vor să se întoarcă la birou
Sondajul concluzionează că munca la distanță va continua și după pandemie. Dintre angajații care pot lucra astfel, 72% preferă un mix între telemuncă și mersul la birou și doar 9% ar dori să revină la birou cu program complet.
„Angajatorii trebuie să regândească modul de lucru în substanță, nu doar logistic, să rescrie politicile de resurse umane și să creeze scenarii legate de cine, unde, când și cum va lucra, nu doar pentru a adapta spațiile și instrumentele de lucru, dar și pentru a defini pachetele adecvate de compensații și beneficii. Pe termen lung, relațiile muncă vor căpăta valențe noi, iar binomul angajat-angajator într-un loc de muncă fix nu va mai fi modelul dominant”, spune Oana Munteanu, Director People & Organisation, PwC România.
În același timp, 44% dintre angajați ar fi de acord să-și lase angajatorul să folosească tehnologia pentru a le monitoriza performanța la locul de muncă, inclusiv senzori și dispozitive (de exemplu, telefoanele sau ceasurile smart). Cu toate acestea, mulți (41%) nu ar merge atât de departe încât să le permită angajatorilor accesul la datele personale, inclusiv profilurile din rețelele sociale.
60% dintre angajați se tem de automatizarea locurilor de muncă
În condițiile în care pandemia a accelerat o serie de tendințe pe piața forței de muncă, 60% dintre angajați se tem că automatizarea va pune în pericol multe locuri de muncă, iar 39% cred că locurile lor de muncă vor fi ”depășite” peste cinci ani. Cu toate acestea, raportul arată că oamenii își iau viitorul în propriile mâini, 77% fiind pregătiți să învețe noi abilități sau să se reprofileze, în timp ce 49% ar dori să-și înființeze propria afacere.
Jumătate din forța de muncă raportează lipsa oportunităților de carieră sau de formare din cauza discriminării
Sondajul a constatat, de asemenea, că 50% dintre angajați afirmă că s-au confruntat cu discriminarea la locul de muncă, ceea ce i-a determinat să renunțe la avansarea în carieră sau la formarea profesională. 13% declară că pierd oportunitățile din cauza etniei și 14% au suferit discriminări pe motive de gen, femeile fiind de două ori mai afectate decât bărbații. Totodată, tinerii sunt la fel de susceptibili ca persoanele în vârstă să raporteze discriminarea bazată pe vârstă.
Trei sferturi dintre lucrătorii la nivel global (75%) spun că și-ar dori să lucreze pentru o organizație care va aduce o „contribuție pozitivă la societate”. Cu toate acestea, insecuritatea economică limitează capacitatea oamenilor de a urma cariere bazate pe impact în societate. Astfel că 54% dintre respondenți spun că, dacă ar fi obligați să aleagă, ar prefera un loc de muncă care le-ar permite „să-și maximizeze veniturile” în locul unuia care „face diferența” (46%).
_________________
Despre PwC
Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Suntem o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.
PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.
Grupul Agroland (indice bursier AG) anunță inaugurarea în martie a două magazine Mega, la Craiova și Sfântu Gheorghe. Investiția se ridică la 200.000 de euro pentru fiecare unitate, sume în care nu sunt incluse stocurile de marfă. Compania subliniază că „își continuă astfel principala direcție a strategiei de dezvoltare pentru perioada următoare, deschiderea a cel puțin unui Agroland MEGA în apropierea fiecărui oraș mare din țară. Conceptul Agroland MEGA a fost lansat în 2017 și a trecut printr-un proces constant de îmbunătățire. În prezent, există 11 unități de tip MEGA la nivelul întregii rețele. Agroland MEGA sunt magazine specializate, cu produse dedicate grădinăritului, îngrijirii animalelor de companie și hobby farming-ului, care ocupă o suprafață mai mare cu 300% decât magazinele Agroland tradiționale.
Ambele magazine sunt localizate în centre comerciale, iar reprezentanții Agroland estimează o medie anuală de peste 250 de clienți pe zi, pentru fiecare dintre ele. Agroland MEGA Craiova ocupă o suprafață de 432 mp și este situat în incinta Electroputere Mall, iar unitatea recent inaugurată în Sfântu Gheorghe se află în Sepsi Value Centre și are 500 mp. Cele două magazine au o ofertă de peste 3.000 de produse, la fel ca celelalte unități MEGA, iar gamele includ cele trei segmente consacrate: (1) produse pentru grădină – material săditor, îngrășământ și echipamente pentru întreținere; (2) produse destinate animalelor de companie, de la hrană, la suplimente și accesorii; (3) produse pentru hobby farming, precum și alte produse pentru casă și gospodărie”.
Agroland Craiova
Horia Cardoș, fondator și director general al rețelei Agroland: „În 2021, ne-am propus să accelerăm extinderea rețelei prin magazine de tip MEGA, pentru a reuși ca, într-un interval cât mai scurt, să putem deservi toate marile centre urbane din România. În următoarele luni, avem în plan să deschidem astfel de unități în proximitatea Bucureștiului, în Mogoșoaia și Bolintin Deal, precum și în zona Moldovei, în Botoșani și Iași, precum și în Oltenia, în Caracal și Balș. Preocuparea clienților noștri pentru amenajarea gospodăriilor și a caselor de vacanță a crescut în mod semnificativ în ultimul an și, după toate estimările, va continua în acest ritm, astfel că ne dorim să le fim alături cât mai rapid și cu o ofertă adaptată nevoilor!”
Horia Cardoș
Agroland reamintește că „este cel mai mare lanț de magazine din România, specializate pe segmentele de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming. Recent, reprezentanții companiei au anunțat datele financiare aferente anului trecut, când s-a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, în creştere cu 33% faţă de 2019, când a avut 28,92 milioane de euro. Profitul net s-a situat la 2,1 milioane de euro, o valoare de 4 ori mai mare faţă de anul anterior, când se ridicase la peste 530.000 de euro”.
În ansamblu,Agroland este „cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are peste 250 de unități, localizate în 29 de județe, și peste 2.200.000 de clienți an. Printre produsele comercializate se află: produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente, hrană și accesorii pentru animale de companie, precum și pui de o zi, furaje echipamente pentru ferme mici şi medii, – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, și are peste 300 de angajați”.
2021 ar putea fi un an decisiv pentru România, din punct de vedere economic. Dincolo de restructurarea aparatului public, una dintre marile mize economice o reprezintă prioritizarea proiectelor de finanțare din sectorul energetic, pe baza fondurilor din Programul de Redresare și Reziliență. Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen și transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depășită, necompetitivă, iar sancțiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă, avertizează experții de la Frames & Factory 4.0, într-o analiză privind implementarea programului Green Deal al UE.
Bucureștiul a devenit unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, cu un trafic infernal și o infrastructură depășită. Continuăm să importăm, fără niciun fel de limită, mașini vechi și poluante, importăm gunoi ambalat în containere (materiale plastice, cauciucuri, uleiuri etc.), ars apoi la marginea orașelor. În plus, multe din gropile de gunoi funcționează la limita legii, gestionarea ecologică a deșeurilor fiind, în continuare, doar un proiect de viitor.
În Valea Jiului, problemele sociale se acutizează pe fondul accentuării crizei cărbunelui. În munții României, defrișările continuă în condițiile în care există o cerere tot mai mare de material lemnos.
Cum ieșim din paradigma poluării, a distrugerii mediului în care trăim?
Potrivit unei analize realizată de Frames & Factory 4.0, România are nevoie urgentă de măsuri concrete în privința limitării poluării și asigurării unei tranziții rapide către o economie verde, iar 2021 va fi un an decisiv din acest punct de vedere, având în vedere sumele puse la dispoziție prin Programul de Redresare și Reziliență, negociate în următoarele luni la Bruxelles.
„România are șansa de a arde etapele din tranziția energetică și să atingă mai repede țintele Pactului verde european (Green Deal), care își propune ca, până în 2050, Europa să limiteze drastic gazele cu efect de seră. Vorbim despre reforme structurale care trebuie realizate într-un context al crizelor multiple, iar istoria ultimilor 30 de ani ne arată o capacitate redusă de management al crizelor și a reformelor fundamentale. Dacă nu transformăm această oportunitate într-un proiect național care să implice în mod real instituțiile statului, mediul universitar, companiile și societatea civilă, nu avem garanția că vom mai avea această șansă.”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.
Potrivit experților, fără măsuri concrete, precum cele luate de țările din regiune, vom pierde din competitivitatea economică. Investitorii ne vor ocoli, iar vulnerabilitățile economice se vor accentua.
„Dacă România nu se va înscrie cu proiecte verzi concrete în PRR, care să angreneze afaceri pe orizontală în economie, dincolo de faptul că vom pierde finanțarea UE, vom fi buni de plată. Taxele pe poluare, lipsa de competitivitate economică și deteriorarea climatului de investiții ne vor afecta pe toți”, afirmă experții.
Asta dincolo de creșterea nivelului de poluare din țară, de aerul tot mai nociv pe care îl vom respira.
Semnalul de alarmă vine în contextul în care România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul investițiilor în tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, România nu a reușit să acceseze decât 1,8 milioane de euro, în ultimii 6 ani, din cei 2,5 mld.euro bani europeni.
În prezent, prin Strategia Energetică a României, document aflat încă în stadiul de lucru, sunt considerate investiții strategice de interes national doar câteva obiective, precum finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari și realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole. Pentru niciunul dintre acestea nu există finanțare și niciun calendar de implementare.
CE FACEM CU MINERII?
În următorii 10-15 ani, în majoritatea țărilor europene, cărbunii și gazele naturale vor fi înlocuiți de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovațiile din sectorul hidrogenului și de energia nucleară.
În România, tranziția se desfășoară însă greoi. În ciuda investițiilor din ultimii ani, avem încă 20% din energie asigurată din cărbune.
„În anul 2030 (..)energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh”, se precizează în document.
Mai mult chiar, autoritățile afirmă că „pe termen lung, rolul lignitului în mixul energetic poate fi păstrat prin dezvoltarea de noi capacități, prevăzute cu tehnologie de captare, transport și stocare geologică a CO2 (CSC)”.
Resursele de lignit din România sunt estimate la 690 mil. tone [124 mil. tep], din care exploatabile în perimetre concesionate 290 mil. tone [52 mil. tep]. La un consum mediu al resurselor de 4.5 mil. tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani în condițiile în care în următorii 25 de ani consumul va rămâne constant și nu vor mai fi puse în valoare alte zăcăminte de lignit.
Capacitatea netă instalată și disponibilă (inclusiv cea rezervată pentru servicii de sistem) în centrale termoelectrice pe bază de lignit și de huilă este de 3300 MW.
„Este nevoie de o decizie dură, dar necesară, privind mineritul din Valea Jiului. Trebuie să trecem de la extracția de cărbune la exploatarea altor resurse, care vor asigura viitorul economiei, de la uraniu la grafit. Astfel că minerii trebuie reorientați profesional către aceste sectoare de viitor, să construim o nouă companie axată pe resursele viitorului, nu pe trecut”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Adrian Negrescu, Frames
„Rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcționarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare”, se precizează în Strategia Energetică a României.
Potrivit experților, restructurarea mineritului românesc poate fi realizată cu fondurile UE într-un termen mediu, cu consecințe extrem de benefice pentru economie.
„Fără măsuri concrete în acest sector, de la focusul pe exploatarea resurselor cerute de piață la recalificarea personalului, pierderile vor continua să se acumuleze, iar investițiile în reparația utilajelor, în susținerea acestei activități vor fi în zadar. Nu vor face altceva decât să asigure supraviețuirea unui produs economic muribund”, arată analiza.
Potrivit Mecanismului de tranziție justă, inițiat de UE, România ar urma să primească 757 milioane de euro pentru asigurarea tranziției de la minele de cărbune și lignit la tehnologiile verzi. Polonia și Germania vor primi cei mai mulți bani, 2 mld.euro respectiv 877 milioane de euro.
Alocarea s-a făcut ținând cont de emisiile de gaz cu efect de seră din industrii în regiunile în care intensitatea carbonului depășește media europeană (criteriu cu o pondere de 49%), rata angajării în aceste industrii foarte dependențe de carbon (care are o pondere de 50%) și partea de producție de turbă și de petrol de șist (1%).
În scenariile făcute de autorități, dincolo de producția de cărbune, se preconizează o creștere a producției de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.
CENTRALA PE GAZ DEVINE AMINTIRE?
România are o tradiție de peste 100 de ani în producția de petrol și gaze. În contextul programului Green Deal al UE, viitorul acestui domeniu este pus sub semnul întrebării, mai cu seamă că rezervele dovedite de țiței ale României se vor epuiza în circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane t/an.
Potrivit experților, în următorii 10 ani, dincolo de situația țițeiului, pe termen lung gazul natural va avea soarta cărbunelui, astfel că exploatarea acestuia va trebui focusată pe zone cu potențial economic.
„Într-o Românie în care centrala termică individuală a devenit o necesitate, este greu să implementezi o strategie în acest sector. Fără un plan concret în acest domeniu, care să reducă amprenta de carbon, n-avem nicio șansă să ardem etapele, să ne pregătim pentru viitorul energetic”, arată analiza.
Potrivit experților, în următorii 10 ani, folosirea gazelor pentru încălzire și activități casnice ar putea deveni mai scumpă decât utilizarea energiei electrice, astfel că utilizarea gazului natural va rămâne o soluție optimă doar în sectorul petrochimic.
„În următorii 5-6 ani, pentru populație va fi mai ieftin să treacă la încălzirea pe curent electric, centralele termice electrice având deja un randament foarte bun. Inovația în domeniu și taxele de poluare ce vor fi implementate la nivelul UE vor face ca folosirea gazelor naturale să nu mai fie rentabilă, urmând calea cărbunilor. Este necesar un proiect național de susținere a centralelor electrice”, afirmă experții.
Dincolo de curentul electric, o altă soluție care să elimine nevoia de gaze naturale poluante o reprezintă centralele pe hidrogen, aflate în stadiul de dezvoltare și care vor deveni realitate în următorii ani.
Potrivit analizei, asta nu înseamnă că exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie abandonată.
„Statul ar fi putut încasa cel puțin 1 mld. lei taxe directe și indirecte din exploatarea gazelor din perimetrul românesc”, mai arată analiza.
În plus, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene și pe bază de hidrogen. Asta mai ales că investitorii au luat deja în calcul principiile trasate de Green Deal și încearcă să reducă amprenta de carbon și să mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu și lung.
În prezent, în România, se exploatează cca. 400 de zăcăminte de țiței și gaze naturale, din care OMV Petrom operează mai mult de 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei și gaze naturale în România. În Marea Neagră, OMV Petrom operează pe șapte platforme fixe. Romgaz îşi desfăşoară activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare.
Gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară.
În 2017, consumul total de gaze naturale a fost de 129,7 TWh, din care producţia internă a acoperit 89,4%, iar importul 10,6%. Structura consumului: consum casnic – cca 33,4 TWh (25,73%), producători de energie electrică și termica – cca. 35,4TWh (27,27%), industria chimică – cca. 12,9 TWh (9,93%), sectorul comercial – cca. 8,5 TWH (6,59%) .
HIDROCENTRALELE, POTENȚIAL URIAȘ
Dincolo de faptul că, până în 2050, va trebui să renunțăm, în mare parte, la resursele poluante, vestea bună este că avem resurse alternative. Iar cea mai importantă o reprezintă resursa hidro, exploatată în hidrocentrale.
Potrivit estimărilor, dintr-un total al potenţialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă interioare este de aproximativ 51,6 TWh/an, iar cel al Dunării (doar partea românească) este evaluat la cca.18,4 TWh/an.
Schemele de amenajare complexă a râurilor interioare şi a Dunării au fost elaborate începând din perioada interbelică şi au fost definitivate, în mare parte, până în anul 1990. Acestea au fost gândite pentru a permite folosinţe complexe: hidroenergie, navigaţie, regularizarea multianuală sau sezonieră a stocurilor de apă, pentru a permite alimentarea cu apă sau irigaţii, industrie şi populaţie, precum şi pentru atenuarea viiturilor şi tranzitarea lor în siguranţă la nivelul albiilor.
Schemele de amenajare au fost parţial puse în operă conform acestor folosinţe complexe până în 1990, dar o parte semnificativă sunt încă în stadiul de proiect sau au lucrări începute şi nefinalizate.
Potrivit strategiei energetice, realizată pe baza planurilor gândite încă înainte de 1990, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potenţial cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an în centrale mai mici.
FOCUS PE ENERGIA EOLIANĂ
Pe fondul investițiilor private, România a devenit, în prezent, una dintre țările cu cel mai dezvoltat sector energetic ecologic din regiune. Avem șansa să ajungem ca 30% din energia necesară să fie furnizată din resurse regenerabile.
Sectorul eolian se află în prim-plan, cu capacități instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe focusate în zona Dobrogei. Prin poziţia sa geografică România se află la limita estică a circulaţiei atmosferice generată în bazinul Atlanticului de Nord, care se manifestă cu o intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetică doar la altitudini mari pe crestele Carpaţilor.
Pe măsură ce vom depăși criza COVID, investițiile în domeniu vor accelera, iar producătorii își propun un ritm de creștere de aprox. 500 MW anual. În următorii 10 ani, am putea atrage, astfel, investiții de peste 10 miliarde de euro în capacități noi de 6000 MW.
Un studiu sistematic de inventariere a potenţialului eolian teoretic pentru întreg teritoriul naţional s-a realizat de către ICEMENERG în anul 2006 şi a oferit o valoare a potenţialului de aproximativ 23 TWh/an prin instalarea unor capacităţi cu puterea totală de cca. 14.000 MW.
„Investițiile în eolian se desfășoară rapid, în 2-3 ani, astfel că putem ajunge la un nivel excelent până în 2030. Pentru ca sectorul eolian să își atingă potențialul este nevoie de rezolvarea problemelor din rețelele de transport, creșterea capacității de interconectare și stocare, unde suntem în continuare deficitari”, spun experții.
În prezent, România are o capacitate de interconexiune de 7 %, și se estimează o creștere la peste 9 %, fiind mai aproape de obiectivul de 10 %. Până în 2030, autoritățile estimează că se va ajunge la 15%, în principal prin implementarea PCI-urilor şi respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027.
Și investiții în tehnologiile pe bază de hidrogen pot fi o soluţie optimă pentru decarbonizarea industrială.
„România are șansa de a dezvolta una dintre tehnologiile viitorului. De la sectorul chimic la cel auto, avem specialiștii și capacitățile necesare pentru a investi în acest domeniu considerat drept mai atractiv, în viitor, decât cel electric, mai ales în industria aut”, arată analiza.
MAȘINA ELECTRICĂ, ÎN PRIM-PLAN
Investițiile în infrastructură sunt absolut necesare, însă trebuie însoțite de o strategie națională în privința transportului auto. Parcul auto naţional are aproape 80% dintre maşini cu o vechime de peste 10 ani, ceea ce reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor, pe lângă cel adus de trafic.
„Avem cea mai mare rată de accidente raportată la numărul de locuitori din Europa. Iar acest lucru se întâmplă pentru că avem o infrastructură slab dezvoltată care nu este pregătită pentru numărul mare de maşini, dar şi pentru că starea tehnică a maşinilor din România este degradată”, arată analiza.
La finele lui 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 mil.vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorină și 3,89 milioane pe benzină.
Potrivit experților, dincolo de extinderea Programului Rabla, este nevoie de o legislație care să limiteze circulația mașinilor poluante. „O mașină produce, în medie, între 1,5 şi 6 tone de CO2 anual. Dacă vrem să limităm poluarea, să decarbonizăm traficul rutier, este nevoie de investiții în transportul în comun, de susținerea tranziției la autovehiculele electrice și, în viitor, la cele pe hidrogen”, spun experții.
Experții susțin, printre altele, necesitatea unui program național de garantare a creditelor auto pentru mașinile nepoluante, în condițiile în care, de exemplu, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa.
„Este necesar ca, în Programul de Redresare și Reziliență pentru România, să existe o alocare substanțială pentru dezvoltarea, în parteneriat public-privat, de rețele de alimentare a automobilelor electrice, o condiție esențială pentru dezvoltarea pieței auto nepoluante”, se spune în analiză.
Potrivit experților, în sectorul auto, trecerea la tehnologiile verzi a devenit realitate. Ford construiește deja la Craiova un automobil hibrid, iar Dacia va lansa un automobil electric, Dacia Spring.
„Investițiile în tehnologii nepoluante, în sectorul auto, reprezintă un bun exemplu de adaptare la noua realitate economică”, explică Adrian Negrescu. „Din păcate, singurul automobil electric românesc, Dacia Spring, va fi produs în China, astfel că, inerent, statul român va susține producția de acolo, în loc să susținem dezvoltarea unor capacități de producție în țara noastră”, a mai spus acesta.
Scăderi de emisii poluante se pot face și pe liniile de fabricație, din toate sectoarele industriei auto.
„Reducerea amprentei de carbon, a emisiilor poluante, va deveni, în următorii ani, unul dintre principalele criterii de succes în business. Unii vor câștiga, pentru că investesc în tehnologii nepoluante, alții vor pierde și vor plăti facturi uriașe pentru că au ratat trenul retehnologizării verzi”, arată analiza.
INOVAȚIA ȘI OAMENII
Dincolo de investițiile în sectoarele verzi, cele în inovație și resursa umană sunt esențiale pentru dezvoltarea unui mediu de business pregătit pentru Industry 4.0, pentru economia bazată pe digitalizare, inovație și tehnologie.
Din păcate, la acest capitol, România se confruntă cu o criză puternică, pe toate palierele, de la cei care ar trebui să construiască proiecte de finanțare și cercetare, la angajații care să folosească noile tehnologii.
Marius Haratau
„În sectorul resurselor umane, România are nevoie de un amplu program de reconversie profesională în meseriile viitorului, iar programul de reziliență ar putea fi primul pas spre o recalificare la nivel național. Cursuri specializate, gratuite, asigurate de stat și de partenerii săi din mediul privat, în cadrul cărora oamenii să-și dezvolte competențele digitale, pentru noua realitate economică”, a declarat Marius Hărătău.
În dezvoltarea cursurilor de reconversie profesională, este esențial ca statul să implice și mediul privat, să accepte sfaturi de la consultanţi şi oameni din industrie, mai ales în domeniile care țin de Green Deal.
„Tranziția la Pactul Verde, de eliminare a tehnologiilor poluante din economie, va fi una dintre cele mai mari provocări economice ale României. Dacă nu vom acționa rapid, eficient, cu programe de stimulare a investițiilor green pe lanțurile economice, cu o implicare activă a statului și a companiilor, vom rata șansa de a ne pregăti pentru viitor. România joacă în 2021 cartea deceniului, prin Programul de Redresare și Reziliență! Investițiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen și transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al țării’’, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.
Experți din companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic, Dell Technologies, au lansat o resursă de informare și formare extrem de necesară în această dublă criză (economică și sanitară, FACTORY 4.0 WORKSHOP, de sustinere a competențelor angajaților din industria românească pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competențelor resursei umane.
Este vorba de o serie de workshop-uri gratuite (cu o metodologie similară programelor de instruire) care cuprind întregul spectru de provocări din sectorul digitalizării, de la gestiunea datelor la securitatea informației, inovare și suport în sectorul economiei digitale. Atelierele se desfășoară online, cu înscriere pe platforma https://factory40.ro/workshop/.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), inițiativă a mediului privat, apreciază eforturile ministerelor de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în același timp semnalează referirea doar în sens generic la măsuri privind reforma Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF). Mediul de afaceri apreciază că reforma ANAF „trebuie să beneficieze de o planificare coerentă și riguroasă” și în acest sens își exprimă următoarea opinie:
România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) salută publicarea pentru consultare a variantei actualizate a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care preia mai multe propuneri de proiecte și reforme avansate de sectorul privat, cu precădere înceea ce privește transformarea digitală, educația, tranziția verde.
În timp ce apreciem eforturile susținute ale echipelor ministerelor de linie și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a agrega și armoniza această nouă variantă a PNRR, nu putem să nu remarcăm faptul că reforma Agenție Naționale pentru Administrare Fiscală este menționată doar generic, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum ne-am fi așteptat pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească. Reforma ANAF este o reformă cheie de care România are nevoie acută, atât din perspectiva redresării economice, cât și din perspectiva creșterii competitivității și a calității vieții.
Prin includerea reformei ANAF în PNRR, fără o individualizare clară, România riscă să nu valorifice nici de această dată oportunitatea de a finanța și operaționaliza modernizarea reală, transformarea digitală complexă și completă a administrației fiscale, în ciuda impactului pozitiv dovedit de experiența altor state la nivelul îmbunătățirii nivelului de colectare a veniturilor bugetare sau de fiscalizare a economiei. Pilonul ll aferent transformării digitale prevede digitalizarea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare, însă acestea sunt câteva elemente importante ale unui puzzle mai mare pe care este datoria noastră să-l includem și să-l rezolvăm în PNRR. În viziunea mediului de afaceri, reforma ANAF este un proiect de sine stătător, care se subsumează în totalitate atât recomandărilor de țară formulate de către Comisia Europeană în mod repetat în ultimii ani, cât și criteriilor de eligibilitate prevăzute de Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acest proiect trebuie să beneficieze de o planificare coerentă și riguroasă, de o alocare corespunzătoare, toate acestea având menirea să asigure implementarea sa până la finalul lui 2026, termenul limită pentru finanțare prin PNRR.
Considerăm că reforma ANAF trebuie să cuprindă pe lângă digitalizarea colectării taxelor și servicii de e-facturaredeja prevăzute în PNRR, și implementarea unor soluții tehnice de dialog la distanță cu reprezentanții ANAF, controlul fiscal la distanță, îmbunătățirea sistemelor de declarare a veniturilor, impozitelor și taxelor datorate de persoane fizice, îmbunătățirea serviciilor oferite prin Spațiul Privat Virtual si a fișei pe plătitor, precum si investiții critice în capital uman pentru re-skilling și up-skilling, atât pe parte tehnică, cât și în ceea ce privește relaționarea cu contribuabilii.
Lansăm un apel, în numele mediului de afaceri, pentru ca reforma ANAF, placă turnantă pentru orice direcție de dezvoltare a României, să fie individualizată și detaliată în versiunea PNRR care va fi înaintată acum Comisiei Europene pentru începerea negocierilor, sporind astfel șansele pentru aprobarea și implementarea cu celeritate a acestei reforme. CDR își exprimă disponibilitatea de a veni cu propuneri concrete în sprijinul elaborării acestui proiect.
Valoarea totală a celor 50 de branduri românești de top scade cu 3.7%, pe fondul incertitudinii globale cauzate de pandemie
Chiar și în aceste condiții, această valoare este cu aproape 50% mai mare decât in 2017, când a fost publicat primul clasament Brand Finance Romania 50
45 de branduri din clasamentul inițial din 2017 sunt prezente în continuare în top 50 (iar două dintre cele lipsă – Bancpost și AKTA – au fost achiziționate între timp de competitori)
Numărul brandurilor din top 50 create și dezvoltate de sectorul privat în ultimii 30 de ani a crescut de la 30 (în 2017) la 34
Retailul farmaceutic marchează două premiere in 2021: Catena urcă în top 10, iar Farmacia Tei are cea mai rapidă ascensiune în clasament
Noii intrați în clasament sunt de fapt reveniri: Tinmar și Cocorico
Al cincilea raport anual Brand Finance asupra celor mai valoroase și mai puternice branduri românești coincide cu o perioada de prelungită incertitudine generată de pandemia globala de Covid. Turbulența economică se reflectă inevitabil în clasamentul acestui an, valoarea totală a celor 50 de branduri românești de top scăzând cu 3,7%, până la 5,6 miliarde EUR – în condițiile în care economia românească a inregistrat o scădere de 3,9% in 2020.
Cu toate acestea, valoarea totală top 50 este cu aproape 50% mai mare decât in 2017, când a fost publicat primul clasament Brand Finance Romania 50. De asemenea, este remarcabil că 45 de branduri din clasamentul inițial din 2017 sunt prezente în continuare în top 50 (două dintre cele lipsă, Bancpost și AKTA, fiind achiziționate între timp de competitori) – ceea ce probează reziliența caracteristică brandurilor puternice.
„În acest moment, conjunctura mai riscantă de piață se transpune în rate de actualizare mai prudente în aproape toate sectoarele, ceea ce se reflectă În evaluările de brand. Toate brandurile traversează în continuare o perioadă turbulentă, dar este tot mai evident ca un brand mai puternic va fi mai puțin zdruncinat de furtună” – Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance România.
Brandul auto Dacia își menține poziția de lider în clasamentul Brand Finance Romania 50 pentru al cincilea an la rând, chiar și după o scădere semnificativă a valorii, cu 18% față de anul trecut, până la 1,1 miliarde EUR. De remarcat că diferența față de al doilea clasat, brandul eMAG, a scăzut la jumătate față de 2020 – ceea ce ascute competiția pentru primul loc.
Activând într-un sector afectat puternic de pandemie, și în ciuda unei scăderi de 9% în valoare, brandul Dedeman își păstrează poziția a treia si rămâne cel mai valoros brand deținut integral de antreprenori români, cu o valoare de 407 milioane EUR. BancaTransilvania urcă un loc și se apropie de podium, cu o creștere a valorii până la 376 milioane EUR.
O singură schimbare în componența top 10 in acest an, brandul Catena urcă pentru prima oară între primele zece, după o creștere cu 15% a valorii, până la 122 milioane EUR, iar Bitdefender coboară deocamdată pe locul 11.
Noi și vechi, intrări și ieșiri, creșteri și scăderi
Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 30 de ani, ocupă 70% din locurile acestui clasament, și generează peste 56% din valoarea măsurată, cumulând o valoare de brand de peste 3,1 miliarde euro. De altfel, numărul brandurilor din top 50 create și dezvoltate de sectorul privat a crescut de la 30 (în 2017) la 34.
Cele două branduri nou intrate in clasament în acest an sunt de fapt reveniri: după câțiva ani de fluctuație, Tinmar revine, cu o valoare de 22 milioane EUR, iar Cocorico prinde locul 50 cu o valoare de 15 milioane EUR. Cele două branduri care nu se mai regăsesc în clasament în acest an sunt Bilka și Bog’art.
Climatul economic sever nu a afectat în mod egal toate sectoarele, iar brandurile au reacționat diferit; astfel, 50% dintre brandurile din clasament au scăzut in valoare, iar 50% au crescut. Rezultatul a fost că 30 de branduri și-au păstrat locul sau au urcat în clasament, în timp ce 20 au coborât.
Cea mai rapida ascensiune în acest an revine brandului de retail farmaceutic Farmacia Tei, care a urcat 11 locuri, până pe locul 37, după o creștere notabilă cu 30% în valoare, până la 23 milioane EUR.
Puterea portofoliilor
În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance include în studiul anual și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Cele 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual.
Cele 10 portofolii de top sunt practic neschimbate din 2017, timp în care niciun competitor nu a crescut suficient de mult pentru a-și face loc în clasament.
Ceea ce este nou în acest an este creșterea remarcabilă în valoare, cu 22%, a portofoliului Ursus Breweries, până la 213 milioane EUR, ceea ce îi consolidează poziția de lider, creștere susținută în principal de brandurile Timișoreana și Ursus. În contrast, portofoliul Cris-Tim a înregistrat cea mai mare scadere in valoare (24%) până la 52 milioane EUR.
„În timp ce speranțele de revenire sunt legate de succesul campaniei globale de vaccinare, care să redeschidă frontierele și să repornească economia mondială, brandurile care au mizat pe inovație tehnologică și au fost capabile să pivoteze businessul astfel încât să răspundă nevoilor în schimbare ale consumatorilor inregistrează rezultate mai bune în toate sectoarele. Este poate ultimul avertisment pentru brandurile încremenite în secolul 20”, declara David Haigh, CEO, Brand Finance.
În proiectul hotărârii de guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 al Fondului pentru Mediu și al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), lansat în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, Rabla plus, va beneficia de un buget dublu față de cel de anul trecut. În programul Rabla clasic, este prevăzută creșterea primei de casare cu o mie de lei:
„Programele AFM vor avea anul acesta un buget destinat plăților de aproximativ 2,8 miliarde de lei, aproape dublu față de cei 1,5 miliarde de lei din 2019. Ca să venim în sprijinul populației în această perioadă cu mari provocări economice, avem multe noutăți care se referă inclusiv la programele mai vechi.
RABLA CLASIC
Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2020-2024 va avea un buget total de 440 de milioane de lei, cu 35 de milioane de lei mai mare decât în 2020, care va permite achiziționarea a peste 55.000 de autovehicule noi, mai puțin poluante.
Vor fi majorate:
prima de casare de la 6.500 lei la 7.500 de lei;
ecobonus tehnologie hibrid (nu plug-in) de la 2.500 lei la 3.000 de lei;
ecobonus GNC/GPL/emisii sub 96 g CO2/km de la 1.000 lei la 1.500 de lei.
Suma maximă ce va putea fi decontată din costurile unei mașini noi prin RABLA CLASIC este de aproximativ 2250 euro, deoarece ecobonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare.
RABLA PLUS
Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020-2024 va avea cel mai mare buget de la lansare – 400 de milioane de lei, dublu față de anul trecut.
Programul prin care stimulăm transportul cu emisii ZERO sau aproape de ZERO păstrează neschimbată cea mai mare primă din Europa pentru mașinile electrice: 10.000 de euro pentru full electric și circa 4500 de euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou.
Cu bugetul de anul acesta vor putea fi achiziționate până la 6.600 de mașini full electrice și aproximativ 5.000 de mașini hibride plug-in.
În 2021 Rabla și Rabla Plus vor fi informatizate integral, prin realizarea unor module informatice care vor permite înscrierea persoanelor juridice prin intermediul unei aplicații ce va verifica automat și facturile depuse de dealerii auto.
Ghidurile de finanțare vor fi modificate astfel încât să permită înscrierea continuă în limita bugetelor totale alocate, fără a mai fi necesară suspendarea la sfârșitul anului, până la aprobarea bugetului pentru anul următor.
RABLA ELECTROCASNICE
Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic va avea anul acesta un buget de 75 de milioane de lei, cel mai mare de până acum. Se vor păstra categoriile de echipamente ce pot fi achiziționate prin program: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat,televizoare, laptopuri și tablete.
Prin sprijinul STS, aplicația informatică optimizată astfel încât să fie integrată cu software-urile și site-urile comercianților înscriși în program, este în faza finală de testare și va fi funcțională în scurt timp.
Înainte de lansarea programului va mai avea loc o sesiune de validare, pentru a da posibilitatea și altor comercianți să se înscrie în program.
TRANSPORT PUBLIC ELECTRIC
Vom continua implementarea contractelor încheiate cu orașele București și Brașov pentru achiziționarea autobuzelor electrice și electic-hibride.
Vom dezvolta un program nou pentru „înverzirea” transportului local al elevilor – Programul privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând autovehicule mai puțin poluante în transportul elevilor – microbuze electric-hibride, electrice, GNC – care va avea un buget de 600 de milioane de lei.
INFRASTRUCTURA VERDE
Pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice, sunt prevăzute:
continuarea programului destinat instalării stațiilor de reîncărcare în municipiile reședință de județ cu un buget de 21 milioane lei pentru aprobarea și încheierea contractelor în urma evaluării ultimelor 15 dosare de finanțare depuse în cadrul acestui program;
500 de milioane de lei pentru un program nou destinat celorlalte categorii de autorități locale (municipii de rang II, orașe, stațiuni turistice etc.);
175 de milioane de lei pentru un program nou destinat operatorilor economici care doresc să instaleze stații de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri naționale și europene.
ILUMINATUL ECOLOGIC PUBLIC STRADAL
Programul privind iluminatul public stradal va continua având asigurate 800 de milioane de lei din care:
500 milioane lei pentru lansarea unei noi sesiuni de finanțare în anul 2021,
300 milioane lei pentru aprobarea dosarelor de finanțare depuse în sesiunea din anul 2020 și semnarea contractelor aferente.
EFICIENTĂ ENERGETICĂ ÎN CASE, ȘCOLI ȘI INSTITUȚII PUBLICE
Două programe ce asigură accesul la sisteme ecologice de încălzire și de izolație sau iluminat ecologic atât pentru persoane fizice, cât și pentru instituții publice, prin care încercăm să eficientizăm energetic cât mai multe clădiri din România.
Ne concentrăm pe soluționarea dosarelor deja depuse, pentru a putea semna primele contracte de finanțare și luăm în calcul majorarea procentului de finanțare de care vor beneficia și cei care au depus deja dosarele.
Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale va avea un buget total de 429 de milioane de lei cu care putem finanța până la 15.000 de euro per locuință, pentru semnarea contractelor cu beneficiarii casnici care au depus deja dosarele, precum și cu cei care urmează să se înscrie în program.
Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice va avea alocată suma de 1,40 miliarde de lei. Deși, în primă instanță, programul a fost conceput doar pentru școli, am luat în calcul extinderea eligibilității și la UAT și instituții publice, ghidul de finanțare fiind în curs de finalizare la nivelul AFM.
PANOURI FOTOVOLTAICE
În primul rând, ne vom asigura că sunt finalizate toate restanțele din sesiunea anterioară, astfel încât să fim pregătiți în cel mai scurt timp să relansăm Programul denumit generic ”Casa Verde Fotovoltaice” cu bugetul rămas neconsumat, dar cu un ghid mult îmbunătățit.
Vom relansa Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice cu un buget de 250 milioane lei, ținând cont de interesul manifestat de autoritățile locale, care și-au exprimat dorința de a participa. În acest sens, se impune actualizarea situației privind gospodăriile izolate la nivel național.
INSTALAȚII DE RECICLARE ȘI TRATARE A DEȘEURILOR
Pentru că problema deșeurilor este și va rămâne o temă principală de acțiune, anul acesta, Programul privind gestionarea deșeurilor va avea 1,80 miliarde lei pentru lansarea unor sesiuni de finanțare astfel:
50 milioane lei pentru închiderea unor noi depozite de deșeuri municipale neconforme, cuprinse în cauze aflate la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru care România riscă declanșarea unor proceduri de infringement;
500 milioane lei pentru proiecte care au ca scop creșterea capacităților de reciclare prin realizarea instalațiilor de reciclare/tratare a deșeurilor realizate de operatorii economici; pentru această linie de finanțare, am declanșat demersurile pentru aprobarea majorării bugetului la 1 miliard de lei.
1,25 miliarde lei pentru dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă la nivel local (sisteme automatizate de colectare selectivă supra și subterane, precum și platforme de depozitare temporară a deșeurilor în vederea selectării și sortării pe categorii de deșeuri).
ALTE PROGRAME ce vor primi finanțare
Programul vizând protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare cu un buget de 500 milioane lei pentru finanțarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor pentru colectarea apelor uzate și a stațiilor de tratare/epurare a apei, luând în calcul numărul mare de localități deficitare din acest punct de vedere la nivel național.
Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin împădurirea terenurilor cu 200 milioane lei credite angajament propuse pentru lansarea unor sesiuni în anul 2021 și pentru semnarea contractelor de finanțare aferente. Pentru această linie de finanțare a fost constituit un grup de lucru sub coordonarea MMAP, care are ca scop identificarea priorităților de finanțare în domeniul împăduririlor la nivel național și elaborarea proiectelor de ghiduri.
Programul vizând dezvoltarea infrastructurii velo în Romania cu un buget de 500 de milioane de lei pentru piste de biciclete”.
Fundaţia C.A.E.S.A.R. lansează proiectul „Ziua generaţiei Z” – o academie digitală succedată de un laborator de idei şi inițiative, prin care tinerii români din țară şi din diaspora să primească sprijin pentru a-și contura și materializa visul pentru viitorul lor și pentru viitorul României în cinci domenii importante pentru societatea românească: educaţie, sănătate, cultură, energie şi mediu, smart cities.
Tinerii
sunt resursa cea mai valoroasă a fiecărei țări. Viitorul este în mâinile lor.
Pașii pe care ei îi fac înainte, sunt pașii pe care și țara lor îi face
înainte. În contextul pandemiei de COVID-19, tinerii lumii sunt mai mult ca
oricând în dificultatea de a-și contura viitorul. Ziua generaţiei Z este un
proiect care își dorește să pună la îndemâna tinerilor Z (liceeni, studenţi și
tineri profesioniști români până în 25 de ani) instrumentele necesare pentru a-și defini și consolida
visul pentru viitor. Energia și entuziasmul tinerilor de a-și materializa
multitudinea de idei frumoase au nevoie de sprijin concret și de direcție. Ziua
generaţiei Z este o
platformă dedicată acestora, ce le aduce aproape profesioniști, mentori, care îi ghidează, îi
ascultă și îi ajută să-și completeze educația formală cu cea non-formală prin abilități necesare pentru a-și materializa
ideile.
Cu o
rețea vastă de experți din țară și din diaspora, Fundația C.A.E.S.A.R. îşi
doreşte să descopere şi să sprijine visurile tinerilor români pentru viitorul
lor şi pentru viitorul României prin proiectul Ziua generaţiei Z.
Ziua
generaţiei Z este un program educaţional non-formal, gratuit, ce se desfăşoară
pe o perioadă extinsă (mai-august 2021) cu scopul de a:
Identifica ambasadorii generaţiei Z
Da voce tinerilor
Crea o platformă şi o comunitate pentru tinerii români proactivi
Completa educaţia formală pentru a sprijini tinerii să-şi găsească şi să-şi
articuleze menirea
Crea o arenă de idei pentru România
Proiectul
are două etape: (A) academia digitală
și (B) laboratorul de idei și inițiative.
Prin
(A) academia digitală, Ziua generației Z ajută tinerii să-și articuleze coerent
şi frumos poveștile şi să cunoască instrumentele cu care pot dezvolta şi
implementa o idee. Printre cursurile predate se numără: storytelling, story
sharing, romgleză – greșeli frecvente în traducerea sintagmelor din limba română în limba engleză,
branding, agile project management ș.a., la care se adaugă un pachet de testări
psihometrice și tehnici de dezvoltare personală. În cadrul (B) laboratorului de
idei și inițiative, participanții vor fi împărțiți în echipe pentru a dezvolta
proiecte menite să rezolve sau să îmbunătățească situații întâlnite în cele
cinci domenii deja amintite: educaţie,
sănătate, cultură, energie şi mediu, smart cities.
Printre
trainerii deja confirmaţi ai academiei digitale, anunţăm reprezentanţi de seamă
ai societăţii româneşti precum: Cătălin Ştefănescu, jurnalist şi gazda
emisiunii Garantat 100%, Iulia Stănescu, Digital Marketing Consultant şi
co-organizator SocialPedia, Eugen Coandă, expert în filozofia Lean-Agile şi
product management şi Mia Munteanu, antreprenor în industria creativă.
„Educarea
formală și non-formală, cu sens și relevantă, a tinerilor României este cea mai
sigură și importantă sursă de oxigen a României de mâine. Prin Ziua generației
Z vrem să creăm un sistem de sprijin pentru tinerii români, să identificăm
ambasadorii generației Z și să le susținem vocea, acum când își doresc să
contribuie la crearea
schimbării de pe buzele tuturor”, Elena Kuji Buteică, coordonator
proiect, Ziua generaţiei Z.
Condiţii de participare în proiectul „Ziua Generaţiei Z”
Așteptăm
să se înscrie tinerii Z, români din ţară şi din străinătate, liceeni, studenți
sau tineri profesioniști până în 25 de ani, care îşi doresc să clădească
trainic pentru viitorul lor şi viitorul României.
Pentru
înscriere, candidaţii trebuie să pregătească:
O fotografie
portret;
CV-ul în limba
română sau engleză;
Un eseu de
maximum 500 de cuvinte cu titlul „Visul meu pentru România”, în care să-șiexpună visul pentru
România și să argumenteze cum ar rezolva o problemă a
țării sau cum ar schimba lucrurile într-un
domeniu de interes pentru ei;
Un video de
maximum 2 minute în care să explice de ce consideră că proiectul Ziua generației Z este potrivit
pentru ea/el și de ce
ar trebui să fie ales/ă
pentru a participa.
15 aprilie 2021 este termenul limită de primire a înscrierilor pentru proiectul „Ziua generaţiei Z”.
Pentru
a participa, tinerii interesaţi sunt rugaţi să completeze formularul de înscriere online, până la finalul zilei de
joi, 15 aprilie 2021. Numărul de locuri este limitat, iar participarea este
100% gratuită.
Printre
partenerii proiectului „Ziua generaţiei Z”, care cred în investiția în tinerii
României, se numără: Editura Litera, Poieni, RightFit, TikTok, 4gile Minds,
Doza zilnică de gramatică, Revista Biz, Rotary Nord, Cuibul Artiştilor.
Mai
multe informaţii despre proiect, puteţi afla accesând website-ul ziuageneratieiz.ro.
_________________
Despre Fundația C.A.E.S.A.R.
Fundația
C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților
Români) este o comunitate de experți dedicaţi dezvoltării economice și
consolidării democratice a României. Experții C.A.E.S.A.R. oferă idei și
soluții concrete în domeniile de importanță strategică pentru viitorul
României. Astfel, Fundaţia propune şi promovează politici de dezvoltare la
nivel local, regional și național.
Scopul
C.A.E.S.A.R. este să coaguleze comunitatea experților români într-un proiect
comun și de lungă durată, care vizează dezvoltarea sustenabilă a României, prin
intermediul unui cadru de afirmare pentru tinerii cercetători, un spațiu de
recunoaștere pentru specialiștii români din țară și de peste hotare și o
platformă de cunoaștere în domeniile prioritare pentru viitorul României.
Ciprian
TELEMAN – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
va vorbi în deschiderea evenimentului.
România
va găzdui noul Centru de competențe european în materie de securitate
cibernetică, în contextul în care atacurile cibernetice devin din ce în ce mai
sofisticate, mai precis direcționate și mai răspândite.
București
a fost selectat la finalul anului trecut de reprezentanții guvernelor statelor
membre ale UE pentru a găzdui viitorul sediu al noului Centru de competențe
european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate
cibernetică.
Centrul
de competențe în materie de securitate cibernetică va îmbunătăți coordonarea
cercetării și a inovării în domeniul securității cibernetice în UE. Acesta va
fi, de asemenea, principalul instrument al UE de punere în comun a
investițiilor pentru cercetarea și dezvoltarea tehnologică și industrială în
domeniul securității cibernetice.
Centrul
CYBER va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE
de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică.
Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între
actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil
din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru
securitate cibernetică din statele membre.
Totodată,
Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în
vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul
va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate
cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două
programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și
Orizont Europa.
Conform
unui raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA),
atacurile sunt în continuă creștere, devenind din ce în ce mai sofisticate, mai
precis direcționate, mai răspândite și adesea nedepistate, iar în majoritatea
cazurilor, motivația este de natură financiară.
De
asemenea, se înregistrează o creștere a phishingului, a mesajelor de tip spam
și a atacurilor cu țintă precisă pe platformele de comunicare socială. Pe
parcursul pandemiei de coronavirus, a fost pusă la încercare securitatea
cibernetică a serviciilor de sănătate, în timp ce adoptarea unor noi regimuri
de muncă și de învățământ la distanță, de comunicare interpersonală și de
teleconferință au modificat, de asemenea, spațiul cibernetic.
O
serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și
finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și
desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și
asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu
în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în
același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.
Atacurile
cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai
sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua
să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de
dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în
2024.
În
cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:
Noi provocări din domeniul securității cibernetice,
după pandemia COVID 19
Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și
amenințări
Cybersecurity și infrastructura critică
Importanța tehnologiei 5G și riscurile pentru
securitate legate de aceasta
Centrul European Cyber Security de la Bucureşti –
oportunități pentru România
Cybersecurity în tranzacțiile online
Cum ne protejăm de atacurile cibernetice
Riscurile cibernetice în telemuncă
Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă
Înmulțirea campaniilor de phishing
Măsurile luate de companii pentru protecția
datelor
Securitatea cybernetică în era Inteligenţei
Artificiale
Cercetare-Dezvoltare în cybersecurity
Asigurări pentru riscul cibernetic
Finanțarea digitalizării prin PNRR
Speakerii evenimentului sunt: Ciprian TELEMAN – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Alexandru NAZARE– Ministrul Finanțelor Publice (tbc), Iulian POPESCU – Consilier de Stat la Cancelaria prim-ministrului, Guvernul României, Sabin SĂRMAȘ – Președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Dan CÎMPEAN – Director General, CERT RO, Anton ROG – Director General al Centrul Național Cyberint SRI, Comisar Șef Ing. Răzvan-Iulian JIGA – Director General al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Ministerul Afacerilor Interne, Mihaela TOADER -County Manager, Consiliul Județean Ilfov, Andrew GREENOUGH – Economic Officer la U.S. Embassy Bucharest, Yugo NEUMORNI – Președinte CIO Council, Vasile VOICU – Manager Soluții de Securitate la Telekom România, Dragoș PREDA – Secretar de stat pentru Telecomunicații, Inițiator AI4RO și ROWomenInTECH, Pavel POPESCU – Deputat PNL, Membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Nicoleta MACOVEI – Director General S&T, Adrian CIOCAN – Chief Information Security Officer laSuperbet, Alexandru PETRESCU, BMM Big Cyber, www.bmmbigcyber.com, Costin BURDUN – Deputy CEO la certSIGN, Alexandra Elena DURBACĂ, CEO Leader Team Broker de asigurare, Marian MURGULEȚ – Fost CIO Guvernamental (tbc) și Călin RANGU, Director Autoritatea de Supraveghere Financiară și Vicepreședinte Comitet ITF Europa.
Evenimentul va fi moderat de Toma CÎMPEANU,Director
Executiv al Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea
Sistemelor Informatice (ANSSI) și Adina ARDELEANU, Membru Fondator
Financial Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut
posibilă desfășurarea evenimentului!
Parteneri:
Superbet, Alpha Bank, Nuclearelectrica, Telekom, S&T, BMM BIG Cyber,
Rombet, Leader Team Broker, Institutul de Studii Financiare (ISF).
Parteneri instituționali: Centrul
Național Cyberint SRI, CERT-RO, Asociația Națională pentru Securitatea
Sistemelor Informatice (ANSSI), ICSS, CIO Council, British Romanian Chamber of
Commerce (BRCC).
Parteneri media:
Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, FinZoom.ro, The
Diplomat, Revista Cariere, New Money, BiziLive TV, Boof Media.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
#CybersecurityForum
_________________
DESPRE FINANCIAL INTELLIGENCE
Lansată în septembrie 2018, platforma de știri
economice și analize financiare Financialintelligence.ro
s-a remarcat de la bun început în peisajul media economic, dar și pe piața evenimentelor
de business, în sectoare de interes strategic, precum energia, piața de
capital, banking sau cibersecurity. La mai bine de doi ani de la lansare,
platforma de știri economice și analize financiare Financialintelligence.ro a
înregistrat un trafic de 7,6 milioane de
afișări. 51,7% din publicul
Financial Intelligence este format din femei,
iar 48,3 % sunt bărbați. 55% dintre
cititori au între 25 și 44 de ani,
iar încă 17% dintre aceștia sunt
persoane cu vâste cuprinse între 45-54
de ani. În 2020, financialintelligence.ro a înregistrat 5,1 milioane de afișări și 2,5 milioane de utilizatori unici, potrivit Google Analytics. Evenimentele
FINANCIAL INTELLIGENCE sunt locul de întâlnire pentru investitori din
România şi nu numai. Acestea au atras, până acum, în jur de 200.000 de participanți, atât în mediul
offline cât și online, reprezentarea fiind la nivel de miniștri, oficiali de
stat, ambasadori, politicieni, investitori, oameni de business și top
management de companii. Financial Intelligence a fost pionier, precum și
inovator în domeniul evenimentelor digitale și hibrid. Ne-am adaptat rapid
modelul de business pe timp de pandemie.
Germania este țara care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere printre români, în timp ce Rusia prezintă cea mai puțină încredere dintre țările și organizațiile internaționale testate în sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Groupîn cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de TheGerman Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Încrederea în țările, organizațiile și liderii occidentali este semnificativ mai mare decât încrederea în țări din spațiul estic apropiat sau îndepărtat. Acest lucru consolidează concluziile anterioare privind validarea reperelor occidentale în societatea românească. Pe de altă parte, tendința încrederii este una descendentă comparativ cu alți ani, ceea ce sugerează o evaluare mai exigentă din partea românilor pe fondul unor evenimente și evoluții politice și sociale complexe în țări importante din spațiul occidental.”
Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project:„La nivel macrosocial încrederea în ţările autocrate este scazută. Este de notat excepţia din situaţia comparativă a percepţiei liderilor vs. ţările de apartenenţă, respectiv Putin vs Rusia, unde un rol major este jucat de narativele din social media ce au un trend evident de zugrăvire în cheie pozitivă a liderului de la Kremlin. La nivelul segmentarii acestor percepţii ne preocupă identificarea cauzelor pentru care increderea în ţările autocrate este mai mare în rândul tinerilor decât în rândul celorlalte categorii sociale, precum şi influenţa fake news în modelarea acestor percepţii.”
ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR
Încrederea în țări/ organizații internaționale
Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere (57,6% au încredere multă și foarte multă) în Germania. 51,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană, în timp ce 49,4% au încredere multă și foarte multă în NATO. În Statele Unite ale Americii au încredere multă și foarte multă 47,2% dintre cei chestionați. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 19% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în China, 16% în Rusia.
Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani și al vârstnicilor (peste 60 de ani), al celor cu un nivel de educație mai scăzut. Tind să ai aibă o încredere mai mare în Germania: bărbații, persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albastre și albe, angajații din sectorul privat. În ceea ce privește încrederea în Rusia, tinerii de 18-29 au ceva mai multă încredere în această țară, comparativ cu media populației. Neîncrederea în Rusia este ușor mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al locuitorilor din București și din urbanul mare. Încrederea în UE este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din mediul rural, regiunea Nord-Est sau București-Ilfov. Bărbații, cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori) au încredere în NATO într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.
Încredere în liderii internaționali
50,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în Angela Merkel, cancelara Germaniei. 41,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au încredere multă și foarte multă 19% dintre respondenți.
Analiza socio-demografică: Încrederea în Joe Biden, președintele SUA, este mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al celor cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi. Tind să aibă o încredere mai mare în Angela Merkel, cancelara Germaniei gulerele albe, locuitorii din regiunea Nord Est, cei cu un venit mai ridicat și angajații din sectorul privat. Au o încredere mai mare în Vladimir Putin, președintele Rusiei, următoarele categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie sau superioară și cei cu un venit mai ridicat
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-uluiSTRATEGIC Thinking Groupîn cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de TheGerman Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.
STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.
TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro) reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.
[1] Capitolul 3: Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen și Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații din cadrul studiului sociologic vor fi publicate în datele de 29 și 31 martie 2021.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor continuă lupta împotriva
deșertificării, lansând campania națională de împădurire, etapa de primăvară,
în acest an finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu 1,5
miliarde de euro. Vor fi plantați peste 50 de milioane de puieți peste tot în țară.
Evenimentul inaugural, marcat prin plantarea câtorva sute de puieți de
salcâm, a avut loc în apropierea localității Dăbuleni, din județul Dolj, cunoscută ca una dintre cele mai afectate
zone ale țării de fenomenul deșertificării. Au participat președintele Klaus
Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Barna Tánczos.
Președintele
Klaus Iohannis a subliniat: „Este extrem de important și să combatem
deșertificarea, dar și să extindem suprafața de pădure din România. Ambiția
noastră, strategia națională, este să ajungem la 40% din terenul național
împădurit, față de aproximativ 30%, cât avem acum. Banii în această etapă îi
vom lua în esență din Planul Național de Redresare și Reziliență, unde am
prevăzut suma de u miliard și jumătate de euro pentru aceste acțiuni de
replantare”.
Barna Tánczos:„Avem
angajamentul de susținere al celor mai înalte instituții ale statului pentru
extinderea suprafețelor de păduri din România, peste tot în țară, dar și să
împiedicăm fenomenul deșertificării din zona Olteniei.
Am vrut să începem împădurirea României prin fondurile Planului Național de
Reziliență și Redresare din zona Olteniei. Cred că împăduririle prin PNRR
trebuie să se facă în mod special în locurile unde acestea reprezintă cel mai
bun răspuns la cele mai amenințătoare fenomene. Vrem să readucem suprafața
pădurilor din județul Dolj la starea din perioada interbelică: la păduri care
să ocupe cel puțin 14% din suprafața județului. Această suprafață a scăzut
masiv în perioada comunistă, când mii de hectare au fost tăiate și suprafața
pădurilor a scăzut la doar 11% din teritoriul județului! Azi, prin eforturile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, am
reușit să recuperăm o parte din această daună: am împădurit masiv și suprafața
împădurită a ajuns la peste 12% din întreg județul Dolj”.
În Oltenia, va fi extinsă o pădure de aproape 3500 ha. Referitor la județul Dolj, Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor informează că „în prezent, suprafața fondului forestier este de 89.726 ha, reprezentând 12,10% din suprafața totală a județului. Principalele specii
regăsite aici sunt: salcâmul (76%), plopul euramerican (14%), sălcioara (3%),
glădița (2%), stejarul brumăriu (1%). Ministrul Barna Tánczos a accentuat:
„Salut activitatea Comisiei locale pentru identificarea terenurilor degradate
care pot fi împădurite în zonă. Această comisie a identificat în mai puțin de
două luni aproape 4.000 de hectare, care pot deveni păduri. Avem în vedere
simplificarea cadrului legal, astfel încât toți beneficiarii acestor terenuri
degradate să le poată împăduri cât mai repede din fondurile PNRR și să ne
apropiem de planul nostru de a aduce suprafața pădurilor de aici cel puțin la
nivelul celei din perioada interbelică. Sperăm ca și celelalte județe
deficitare în păduri să preia modelul din Dolj, prin care cât mai multe
terenuri degradate din țară să fie împădurite”.
