În ecuația Uniunea Europeană – China se poate vorbi despre o criză a formatului 17+1?

Corneliu Vlad
-
0
În ecuația Uniunea Europeană – China se poate vorbi despre o criză a formatului 17+1?

Aș dori să încep prin a aminti că în limba chineză cuvântul criză este reprezentat de două ideograme – Wei și JI, respectiv pericol și șansă.
Colaborarea dintre China și statele europene beneficiază de o prezentare documentată și cuprinzătoare, cu proiecție în viitor, în Raportul „Promovarea Inițiativei Belt&Road (Drumul și Centura), și cooperarea 17+1 în Europa Centrală și de Est, din perspectiva statelor central și est-europene”. Raportul este întocmit sub auspiciile Middle East Political and Economic Institute, Center for China Studies și Fundația EURISC, iar coordonatorii lucrării sunt Flavius Caba-Maria, Alexandru Georgescu, Liviu Mureșan și Cristian Mușetescu, beneficiind de contribuția a peste 30 de experți interni și internaționali. Lucrarea, de o evidentă și intens oportună actualitate, răspunde interesului factoriilor direct implicați, dar și marelui public față de politica și acțiunile Chinei în Europa și în lume, cât și față de paradigma cooperării China-Europa în actuala situație internațională. De asemenea, rezultatele proiectului au fost prezentate de curând, la 4 februarie, în cadrul webinar-ului cu tema „Relațiile dintre China și UE în anul 2021”, bucurându-se de o prezență internațională consistentă atât în rândul vorbitorilor, cât și în rândul participanților. Președintele MEPEI, Flavius Maria-Caba, relatează în cele ce urmează conținutul și mesajul acestei lucrări elaborate la inițiativa unui grup de reflecție la problemele globale contemporane.

Corneliu Vlad: Mai întâi despre China. Cum se prezintă ea astăzi, în actualul moment internațional?

Flavius Maria-Caba: După mai mult de patru decenii de reformă și deschidere, China a devenit, în mod incontestabil, o superputere economică, politică și militară. Noua viziune privind dezvoltarea și guvernanța globală sub conducerea președintelui Xi Jinping, prin ambițioasa Inițiativă Belt & Road/ BRI (Centura și Drumul) lansată în 2013, reprezentând strategia de bază a politicii externe chineze, a propulsat China în poziția unui jucător global cheie, activ și vizibil. Nu numai ca producător, consumator, partener comercial și inovator, dar și ca o forță dinamică în relațiile internaționale. Miracolul economic chinez și transformarea rapidă a țării și a poporului ei a marcat un prag critic, atât în ce privește viabilitatea modelului său economic, cât și în privința rolului și responsabilităților sale. BRI, numit și „proiectul secolului”, implică o mobilizare masivă de resurse și capacitate de guvernare, pusă în slujba comerțului, investiților și dezvoltării generale, dar în același timp este percepută în Occident ca un instrument de putere care amenință ordinea mondială în parametri occidentali.

La nivel global ne confruntăm cu o schimbare de poli în domeniul economic, de la o lume dominată de SUA, la o lume bipolară. Astfel, China, una dintre țările în dezvoltare ale perioadei anterioare devine unul dintre campionii globalizării.

Datorită influenței economice și a potențialului de dezvoltare, China este văzută ca un partener egal la nivel internațional cu SUA, vorbindu-se chiar de o bipolaritate în cazul celor două state. Bipolaritatea dintre SUA și China este structurată pe următoarele elemente de bază: economie, comerț, finanțe, tehnologie, cultură, dezvoltare și valori. În comparație cu bipolaritatea anterioară (SUA-URSS), cea actuală (SUA-China) are potențialul de a rezista pe o perioadă mai îndelungată, bazându-se pe diferențele economice, militare, tehnologice și comerciale, având în vedere puterea economică a Chinei și poziția de lider mondial pe care o păstrează încă SUA. Totodată, noua bipolaritate va adânci diferențele dintre cei doi poli și celelalte state întrucât inteligența artificială va contribui la dezvoltarea accelerată a Chinei și a SUA. În plus, cele două state sunt actori majori pe scena internațională, având „un rol de organizație internațională virtuală”, datorită parteneriatelor și alianțelor cu celelalte state.

Care este impactul pandemiei Covid-19 asupra evoluțiilor lumii de azi?

Mulți susțin că după Covid-19 lumea va fi complet diferită față de cea de până acum. Dar pandemia nu este cauza acestor transformări, ci un simptom al lor, un agent al destrămării vechii ordini mondiale. Tensiunile SUA-China sunt de natură să provoace o ciocnire acută în planul securității, a influenței și valorilor. Este, de aceea, important să fie identificate și întărite politicile și acțiunile de salvgardare a intereselor naționale și vitale și a formulelor de colaborare. Situația actuală dintre China și SUA este una de așteptat în contextul în care o putere aflată în ascensiune, inevitabil provoacă poziția liderului. Întrebarea este cum vor evolua relațiile dintre China și SUA, adică spre confruntare sau cooperare? Este recomandată cooperarea multilaterală pentru stabilitate și pace.

Care ar fi așadar mesajul general al Raportului?

Raportul prezintă perspectiva cooperării economice dintre China și partenerii săi din Europa Centrală și de Est, prin grupul 17+1, în corelație cu BRI. Beijingul apreciază regiunea ECE ca un important resort pentru politica economică a Chinei pe piețele vest-europene. Beijingul aplică formulă soft power sub forma comerțului, investițiilor și schimburilor interumane pentru a-și extinde prezența în regiunea ECE.

Cum vede astăzi Beijingul regiunea central şi est-europeană în ansamblul continentului și al Uniunii Europene?

În strategia Chinei, regiunea central și est-europeană constituie o regiune geografică distinctă în cadrul UE, cu propriile sale coordonate politice, economice și culturale specifice. După 2010, China a formulat și promovat o politică autonomă, distinctă față de această zonă.

În ce context general evoluează relațiile economice China-Europa?

China este cel mai mare partener comercial al UE, dar UE nu este cel mai mare partener comercial al Chinei. Rectificarea acestei balanțe în situația în care piețele europene sunt saturate de produse chinezești sporește, pe de o parte, suspiciunea Beijingului, iar pe de altă parte Bruxellesul și partenerii importanți din UE văd inițiativa Chinei ca un factor care subminează guvernanța și unitatea construcției europene. De aceea, este necesar ca participarea și cooperarea în cadrul BRI și formatul 17+1 să se desfășoare prin dialog cu Uniunea Europeană. În procesul de cooperare cu China trebuie avuți în vedere trei factori: 1. liberul schimb de opinii și cercetarea privind impactul BRI și 17+1 asupra țărilor care cooperează cu China, 2. echilibrarea balanței comerciale cu China și 3. lansarea de proiecte pe teme de ecologie, schimbarea climei și responsabilitatea socială a corporațiilor. Este recomandată identificare domeniilor de activitate unde există interes comun.

Cum evoluează cooperarea economică România-China?

Dintre toate țările din sud-estul Europei, România a manifestat de la început interes față de investițiile chineze în cele mai diverse domenii, îndeosebi în domeniul energeticii, în funcție de sursele de energie – cărbune, hidroenergie, petrol, energie nucleară, eoliană și solară. În țara noastră, în actualul context politic intern, pentru o perioadă, proiectele au fost înghețate sau abandonate.

Care este tabloul general al cooperării China-UE în acest moment?

Entitățile chineze s-au angajat în sute de proiecte cu externalizări pozitive, au consolidat comerțul cu țările partenere și au facilitat comerțul în interiorul regiunilor UE. Există un mare număr de acorduri și proiecte care susțin cele 6,47 miliarde dolari ale volumului comercial BRI și statele europene care participa la BRI. În toate aceste țări s-au creat astfel peste 300.000 locuri de muncă. BRI oferă posibilitatea dezvoltării infrastructurii necesare dezvoltării industriei, comerțului și ridicării standardului de viață.

Care este impactul pandemiei Covid-19 asupra Inițiativei Chinei?

Impactul real al pandemiei este imposibil de evaluat pentru moment din cauza complexității acestui fenomen și a diversității abordărilor sale la scară națională, dar și datorită evoluțiilor incerte ale pandemiei. În orice caz, pe termen lung nu există motive pentru care inițiativele să nu se străduiască să-și atingă potențialul proiectat de creștere. Piața Chinei rămâne în continuare atractivă, legăturile cu China funcționează, chiar și peste obiecțiile SUA, deși există și aici o limită. Important este că această criză oferă încă o oportunitate de reevaluare a Inițiativei BRI în sensul reformării lanțurilor de producție globale, pentru a le face multidirecționale și mai puțin fragile. Trebuie subliniat, în același timp, că intensificarea rivalității SUA-China va face din UE un partener pivot pentru ambele mari puteri, dar în același timp va spori presiunile acestora asupra Bruxelles-ului în funcție de propriile lor interese. Deocamdată UE oscilează între a colabora cu Washingtonul sau Beijingul în probleme care antagonizează fie SUA, fie China. Lideri europeni subliniază că relațiile UE-China nu trebuie să fie în primul rând și în principal doar de comerț, ci relații geopolitice și strategice. Feng Zhonping, vicepreședinte al Institutului Chinei pentru Relații Internaționale Contemporane (CICIR) remarcă de altfel că politica Europei față de China diferă de cea a SUA, inclusiv în probleme de comerț și în probleme specifice ca Huawei și 5G. Și UE, și China sprijină multilateralismul, spre deosebire de unilateralismul promovat de SUA în timpul Administrației Trump.

Cum se poziționează statele central și est-europene în confruntarea dintre SUA și China?

Pentru majoritatea acestor țări, în special cele din NATO, SUA sunt văzute ca furnizorul cel mai important de securitate în regiune și țin seama de această realitate în elaborarea politicilor lor economice și comerciale. În același timp, nu trebuie ignorat faptul că China a devenit un jucător activ pe arena internațională, iar acest lucru s-a dovedit în timpul pandemiei, prin acțiunile sale de donații și livrarea de echipament medical altor țări. Se constată, totodată, și o diferențiere mai accentuată în ce privește politica țărilor central și est europene față de China, pusă în evidență de achiziționarea sau nu a rețelei 5G și de acceptarea sau nu a ajutorului chinez cu măști, echipament medical și vaccinuri în timpul pandemiei. În general, țările ECE cu guvernare iliberală sunt mai încrezătoare în dezvoltarea relațiilor cu China. Și în același timp, mai trebuie remarcat că țările vest-europene au relații economice mult mai strânse cu China.

Care sunt perspectivele relațiilor economice dintre statele UE și China?

Relațiile statelor europene cu China prezintă diferențe semnificative, în principal din cauza eterogenității europene în multe privințe. De pildă, Germania deține cam jumătate din exportul UE în China, există diferențe între țările din Nord și cele din Sud, dar diferențe și mai accentuate între țările din Vest și cele din Est în privința comerțului cu China. Iar cel mai rapid progresează relațiile statelor din formatul 17+1. Abordarea europeană nu se bazează însă pe consens, există, de exemplu, o competiție internă în UE în ce privește produsele strategice. Interesele Chinei, de sporirea comerțului și investițiilor impun o mai mare integrare și coeziune europeană, și nu neapărat de natură politică. Companiile chinezești au ca partener o Europă fragmentată, cu reglementări, priorități, percepții și idiosincrazii la nivel local, ceea ce ridică obstacole în calea extinderii colaborării. Atitudinea europeană față de evoluțiile politice din China, ca și percepția lor că diplomația chineză urmărește subminarea unității europene au consecințe negative asupra dezvoltării cooperării. Beijingul apreciază însă, cum spuneam, că politica Europei față de China diferă de cea a SUA.

Rivalitatea SUA-China și faptul că SUA sunt furnizor de securitate pentru Europa au un impact semnificativ asupra relațiilor economice chino-europene. Iar pandemia Covid-19 a accentuat această dilemă a europenilor…
Din cauza pandemiei, anul anterior reuniunea la vârf 17+1 s-a amânat, dar formatul a rămas activ, desfășurându-se virtual în acest an pe data de 09 februarie. Fostul președinte al Institutului Shanghai de studii internaționale Yang Jiemian a apreciat că lumea va fi, în timpul și după coronavirus, haotică, iar pandemia politizată. Washingtonul și Beijingul au ratat, deocamdată, șansa de a conlucra pentru a contracara efectele pandemiei. Dar, a adăugat el, China trebuie să realizeze că Europa este mai apropiată de SUA decât China. În formatul 17+1, statele care nu sunt membre ale UE se arată mai dispuse să coopereze cu China, iar cele membre ale UE mai rezervate în această privință. Raportul nostru apreciază că în viitor va fi mult mai dificil pentru cei 17+1 și statele angajate în BRI să elaboreze o bază comună de cooperare cu Beijingul, în primul rând ca rezultat al situației inflamabile dintre SUA și China, care afectează modul în care statele central și est europene percep și tratează angajamentele lor în mecanismele de cooperare și inițiativă. Formatul 17+1 va fi mai polarizat, cu Polonia și Cehia mai orientate spre Vest și cu Ungaria și Serbia spre Beijing. Într-o asemenea situație, statele europene din cadrul formatului 17+1 cel mai probabil vor opta pentru o relație de tip business cu China. Deocamdată, multe state central și est-europene încearcă să se mențină pe o poziție de tipul wait and see, oscilând între Beijing, Bruxelles și Washington.

Care sunt, în acest context dificil, șansele colaborării viitoare în formatul 17+1?

Platforma 17+1 are o existență din anul 2012. Concepută ca o inițiativa chineză în format multilateral pentru dezvoltarea relațiilor dintre China și statele ECE, 17+1, ea a evoluat treptat către o ambițioasă platformă de cooperare, acoperind un spectru larg de domenii: comerț exterior și investiții, finanțe, infrastructură, construcția de capacități industriale, agricultură, silvicultură, sănătate, protecția mediului, cultură, educație, știință, cooperare la nivelul regiunilor și municipalităților etc. Formatul 17+1 va rămâne și în viitor o platformă de colaborare și nu va lua o formă instituționalizată de organizație internațională. Pandemia globală reprezintă atât o sfidare, cât și o oportunitate pentru dezvoltarea relației strategice UE-China și a relației dintre China și statele ECE în cadrul platformei 17+1. Sfidare, pentru că testează nivelul de încredere și spiritul de colaborare dintre Europa și China în momente critice ale lumii de azi și oportunitate pentru că actualele sfidări globale (securitare, umanitare, în planul sănătății, economice etc.) pot fi gestionate cu succes numai prin cooperare și echilibrarea intereselor mutuale.

Din perspectiva globală a actualului moment internațional, care sunt, în viziunea UE, locul, rolul și impactul BRI în lumea de azi?

Uniunea Europeană are propria sa abordare strategică asupra Inițiativei chineze. Dar nivelul de dezvoltare și respectiv propriile considerații strategice ale statelor membre ale UE sunt diferite, cum diferite sunt și interesele și cerințele BRI. Pe plan mondial, în structura geopolitică existentă, inițiativa Chinei nu este în mod necesar compatibilă cu interesele
geostrategice ale altor țări și chiar există un grad de confruntare în această privința. De altfel, SUA, Rusia, UE și India, promovează strategii sau inițiative proprii de conectivitate eurasiatică, care au ca obiectiv extinderea propriei lor influențe economice și asigurarea propriei lor securități energetice. Competiția lor cu proiectul chinez BRI se desfășoară în formule diverse. La începutul secolului XXI, China (BRI), Statele Unite (Noul Drum al Mătăsii), Rusia (Uniunea Economică Eurasiatică), alte state și organizații ca UE (Coridorul Pan-European, proiectul INEGATE), India, Turcia, Iran etc., toate acestea, au început să interacționeze prin competiție, cooperare și chiar ciocnire în spațiul Drumului Mătăsii. În timp, a devenit tot mai evident că toate aceste puteri economice trebuie să dezvolte între ele relații interactive, pentru a spori astfel încrederea geostrategică și a evita percepțiile greșite. BRI nu mai este astăzi doar un proiect de dezvoltare a infrastructurii, ci o viziune asupra noii ordini mondiale, dar nu trebuie văzută ca program al unei lumi construită de China, așa cum apreciază unii teoreticieni americani că procedează SUA, ci un efort comun către o coexistență armonioasă în cadru global, care să implice toate statele. BRI poate și trebuie să se dezvolte numai prin îmbinarea formatelor bi și multilaterale de consultare, coordonare, implicând state și actori nonstatali, în plan comercial, economic, securitar.

Cum vedeți rolul Orientului Mijlociu ca intermediar de conectivitate dintre China și Europa?

Planurile pentru crearea de infrastructuri critice cu scopul de a promova conectivitatea între Asia și Europa, având ca intermediar Orientul Mijlociu, sunt importante pentru implementarea proiectului global BRI. Puterea economică a Chinei a facilitat crearea unei vaste rețele economice în Asia, care poate fi extinsă prin diverse sinergii la nivelul întregului Orient Mijlociu, pentru a fi implementată în final în Europa, respectiv Europa Centrală și de Est. Relația dintre China și Orientul Mijlociu este esențială a fi definită în prezent prin patru parametri interdependenți: schimbările sistemice, relația dintre globalizare și regiunile globale, procesul de
„asiatizare” și problemele de concurență.

Dinamica Orientului Mijlociu s-a schimbat de la Vest către Est, datorită schimbărilor sistemice și a globalizării, după o perioadă în care cultura, economia, securitatea și politica din Orientul Mijlociu au fost legate de standardele occidentale. Prin procesul de „asiatizare”, statele din Orientul Mijlociu urmăresc să-și sincronizeze propriile economii cu puterile asiatice aflate în plină expansiune economică, fiind definit prin redescoperirea valorilor asiatice.

În prezent, Asia este cea mai mare regiune economică a lumii. Procesul de „asiatizare” a fost inițiat de Japonia în anii 1990 și a fost accelerat la un ritm intens în ultimii ani de către China. Pentru 11 dintre statele Orientului Mijlociu, China este în prezent partener economic strategic, numărându-se printre partenerii comerciali importanți și pentru celelalte state din regiunea respectivă. Prin urmare, politica regională s-a „asiatizat”, mai ales prin prisma intensificării schimburilor comerciale și energetice dintre China și statele din cadrul Orientului Mijlociu, fiind bazele parteneriatelor ulterioare în domenii diverse. Sectorul energetic rămâne în continuare un domeniu dinamic de schimb între China și țările din Asia, respectiv Orientul Mijlociu, datorită nevoii în creștere de energie din această regiune, precum și a necesității identificării unor piețe de export al energiei.
Relația concurențială dintre China și celelalte puteri globale este reflectată inclusiv în Orientul Mijlociu, punte de legătură esențială către Europa. China este adepta promovării relaționării pe bază de parteneriate de diferite tipuri (strategice, comprehensiv strategice, cooperare etc.), respingând necesitatea creării sau intrării în alianțe. Perspectiva relațiilor economice se dezvoltă în jurul viziunii unei comunități cu un „viitor comun pentru omenire”. Aceste elemente converg cu obiectivele politice, sociale și economice comune ale BRI, reprezentând baza intensificării legăturilor dintre regiuni și un contact mai mare între economiile și societățile lor.

Și o ultima întrebare: care sunt șansele acestui ambițios proiect lansat de China?

Când a fost lansat, BRI le-a părut multora ca o utopie. Dar să nu uităm că toate marile idei care au schimbat istoria au fost primite la început cu rezerve. Și totuși, aproape toate înfăptuirile majore de astăzi au fost în trecut utopii.

 

Nu-i timp de pierdut

Economistul
-
0
Nu-i timp de pierdut

Bill Gates într-un interviu realizat de Connie Hedegaard

Bill Gates și-a publicat noua carte: „Cum să evităm un dezastru climatic: soluțiile pe care le avem și progresele de care avem nevoie”.

Connie Hedegaard: Permiteți-mi să încep cu o mărturisire: ani de zile am crezut că nu sunteți interesat în special de schimbările climatice. Am vie amintirea unei sesiuni de la Davos cu câțiva ani în urmă. Discuția s-a îndreptat către climă, în loc de alte probleme de durabilitate, și atunci ați părăsit camera. Acum susțineți cu putere și emfază o acțiune climatică urgentă. Începeți cartea descriind această călătorie. La început, a fost „greu de acceptat că atâta timp cât oamenii ar continua să emită orice cantitate de gaze cu efect de seră, temperaturile vor continua să crească”. Abia după ce v-ați întors către un grup de oameni de știință din domeniul climei „de mai multe ori cu întrebări ulterioare” ați înțeles cu adevărat problema. De unde rezistența dvs. inițială și cum ar putea fi folositoare experiența dvs. pentru a-i aduce pe alții la bord?
Bill Gates: Lumea se află astăzi într-un loc foarte diferit decât atunci când am început să studiez schimbările climatice. Știm mai multe și am stabilit un consens mai mare cu privire la problemă. Dar este încă greu pentru mulți oameni să accepte că doar reducerea emisiilor, fără a ajunge pe o cale către zero, nu este suficientă. De asemenea, este greu de acceptat câtă inovație va fi necesară pentru a ajunge la zero – pentru a reface fundamental industria energetică, cea mai mare afacere din lume. În carte, susțin cazul care m-a convins și sper să-i convingă pe alții. Îi îndemn pe avocații climatului să continue să sprijine conceptul „zero” și să reducă emisiile într-un mod care ne pune pe această cale.

Continue

Al treilea val de COVID? 7 din 10 antreprenori se tem de o nouă închidere a activității

Economistul
-
0
Al treilea val de COVID? 7 din 10 antreprenori se tem de o nouă închidere a activității

Pandemia de COVID-19 continuă să afecteze semnificativ mediul de afaceri. Dincolo de pierderile din 2020, 7 din 10 antreprenori se tem, în prezent, că al treilea val al pandemiei, care a cuprins deja țările occidentale, le-ar putea bloca din nou activitatea, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames,
la comanda Asociației Patronale „Protejăm România’’.

57% dintre antreprenori cred că efectele pandemiei se vor vedea cel puțin până la începutul lui 2022. Numai 22% cred că economia va reveni pe linia de plutire în partea a doua a acestui an, în timp ce 19% spun că nu știu cum va evolua situația.

Până să vorbim de revenirea economică, 62% dintre cei intervievați se tem că situația se va înrăutăți din punct de vedere epidemiologic și numai 15% văd perspectivele într-o notă optimistă.

Principala temere este legată de impunerea unor noi restricții care ar afecta mediul de afaceri, menționată de 72% dintre respondenți.
Pe lista provocărilor se mai află, în prim-plan, creșterea prețurilor, amintită de 43% dintre cei chestionați, accentuarea blocajului financiar (29%), scăderea vânzărilor (21%) și plata obligațiilor (taxe, impozite, rate bancare, leasinguri etc.), amintită de 19%.

PERICOLUL RELAXĂRII

Potrivit rezultatelor barometrului, oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare modul în care românii au început să trateze pericolul COVID.
58% dintre respondenți afirmă că, pe fondul vaccinării, văd o relaxare în rândul românilor, fapt care riscă să conducă la o creștere a numărului de infectări.

,,Campania de vaccinare a adus un plus de încredere privind perspectivele depășirii pandemiei însă, din păcate, a influențat și comportamentul preventiv al oamenilor. În multe instituții/firme, măsurile de protecție s-au relaxat prematur. Purtarea măștii, utilizarea dezinfectanților și distanțarea socială trebuie să continue, indiferent de dinamica vaccinării’’, arată concluziile barometrului.

Întrebați ce măsuri au luat pentru a se proteja împotriva pericolului COVID, cei mai mulți dintre respondenți au menționat purtarea măștii de protecție (92%), folosirea dezinfectanților (67%), reorganizarea spațiilor de lucru (52%) și folosirea unor instrumente de monitorizare a temperaturii (32%).

PRODUSELE CERTIFICATE, ÎN PRIM-PLAN

,,Față de precedentul barometru, din discuțiile avute cu antreprenorii am sesizat faptul că sunt mult mai atenți la calitatea produselor de siguranță sanitară decât anul trecut. După ce, în 2020, au existat numeroase exemple de focare de coronavirus apărute ca urmare a folosirii unor produse (măști, dezinfectanți) neautorizate care practic nu ofereau niciun fel de protecție, în acest început de an lucrurile stau cu totul altfel. Marea majoritate a respondenților (81%) afirmă că achiziționează doar produse avizate de Ministerul Sănătății, măști și dezinfectanți a căror calitate este dovedită și certificată oficial’’, se precizează în concluziile cercetării.

Pe lista criteriilor de achiziție, dincolo de certificarea Ministerului Sănătății, au mai fost menționate brandul/marca (62%), prețul (58%), țara de proveniență (32%) și disponibilitatea (16%).

UN STANDARD DE PROTECȚIE

Barometrul comandat de Asociația patronală ,,Protejăm România’’ mai arată un lucru interesant. 73% dintre antreprenorii chestionați spun că nu au nicio garanție că măsurile de protecție sanitară pe care le-au implementat sunt cele cu adevărat eficiente.
Întrebați pe ce bază au făcut achizițiile și au implementat măsurile de siguranță sanitară, 53% au declarat că s-au informat din spațiul public, 24% au apelat la instituțiile statului și numai 17% au contractat serviciile unei firme specializate. Restul au evitat un răspuns.

,,Dincolo de soluțiile promovate în mass-media, de măsurile de reorganizare a spațiilor de lucru, de asigurarea măștilor și produselor dezinfectante, este nevoie de o standardizare a măsurilor specifice de protecție sanitară care să depășească sfera pandemiei actuale. Am demarat discuțiile cu autoritățile și lucrăm împreună cu experții în domeniu pentru a oferi mediului de afaceri un astfel de instrument construit în conformitate cu legislația națională și standardele europene în materie’’, se mai precizează în concluziile barometrului.

_________________

Barometrul „Mediul de afaceri, în contextul COVID –
Ediția a II-a” a fost realizat de compania de consultanță
Frames, la comanda Asociației patronale „Protejăm România”, în perioada 14-20 ianuarie 2021, prin chestionare online, telefonic şi e-mail, pe un eşantion reprezentativ de 230 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ la servicii financiare,
HORECA, agricultură, energie, confecții, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1117 de persoane.
Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle și top management, 58% bărbați și 42% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.
Asociația patronală „Protejăm România” reprezintă o inițiativă a companiilor din sectorul produselor de siguranță sanitară (dezinfectanți, mănuși, măști, materiale specifice etc.). Scopul patronatului este de a pune bazele unui industrii integrate de soluții de siguranță sanitară, care să asigure necesarul de produse pentru piața autohtonă și exporturi, și de a promova legislația necesară pentru asigurarea unui mediu de business sigur în România.

Piața criptomonedelor – o bulă speculativă?

Anisoara Diaconu
-
1
Piața criptomonedelor – o bulă speculativă?

Ideea monedei digitale nu este nouă, ea datează de mai bine de 20 de ani. Încă din anul 1998, Wei Dai, creatorul sistemului B-money și al librăriei criptografice Crypto ++, a adus în discuție ideea unor bani digitali. După 10 ani, Satoshi Nakamoto lansează moneda virtuală Bitcoin (BTC), care avea să fie începutul universului alternativ al criptomonedelor.

Moneda virtuală Bitcoin a fost concepută ca un sistem monetar autonom, îndeplinind simultan funcția de bani și cea de mijloc de plată online. Apariția monedei virtuale în anul 2009 s-a făcut într-un context favorabil alternativelor financiare, anul respectiv fiind marcat de o criză financiară mondială, populația pierzându-și încrederea în bănci și parțial în guverne. Astfel, debutul criptomonedelor a fost acceptat cu relativă ușurință.

În ultimii ani piața monedelor virtuale a înregistrat o creștere spectaculoasă în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente financiare le pot oferi, dar și a potențialului alimentat permanent de marketingul unor mari investitori. Interesul crescând a dus la apariția și mai multor monede virtuale, precum și a platformelor de tranzacționare a acestora. Astfel, la
12 ani de la apariție, valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a ajuns să depășească 589 miliarde USD (la 15 februarie 2021), cu un volum de tranzacționat în 24 de ore de 134 miliarde USD.

Sursa: coinmarketcap.com
Evoluția pieței de criptomonede între anii 2014 – 2021

Odată cu ascensiunea criptomonedelor s-a creat un început de competiție între monedele digitale și banii care circulă pe principiul de monedă fiduciară. Într-o variantă moderată, criptomonedele reprezintă o variantă complementară la sistemul bancar tradițional, acestea vin ca o completare a acestuia, având ca scop revoluționarea sistemului clasic de remitențe și nu înlocuirea acestuia. O altă perspectivă generalizează criptomoneda ca instrument de plată ce nu mai poate fi controlat sau manipulat de guverne sau bănci centrale.

Existența criptomonedelor poate fi privită din cel puțin două perspective:
în primul rând, prin intermediul monedelor virtuale se pot transmite bani aproape instant în orice punct de pe glob cu cel mai mic cost, folosind tehnologia, care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Am putea asocia ideea monedelor virtuale cu ideea de e-mail, care presupune transmiterea unui mesaj aproape instant, cu un cost minim, în orice punct de pe glob. Aceasta este, de fapt, ideea centrală a criptomonedei;

în al doilea rând, prin achiziționarea de monede virtuale și plasarea lor în depozite pentru perioade diverse de timp se preconizează menținerea și mai ales creșterea valorii deținute. Potențialul speculativ este mare, neexistând reglementări sau control legal al acțiunilor participanților la piață.

Lipsa reglementărilor pentru această piață a dus la îngrijorări în rândul autorităților, care lansează avertismente cu privire la utilizarea criptomonedelor, iar în unele țări tranzacționarea a fost interzisă. Poziția Băncii Naționale a României a fost exprimată prin intermediul unui comunicat emis în anul 2018, în care monedele virtuale erau calificate drept „active speculative, extrem de volatile și riscante”. În consecință, atitudinea reticentă și poziția defensivă au fost preluate de mai multe bănci, care își avertizează clienții că există riscuri semnificative în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede.

Doctrina economică definește bula speculativă ca un ciclu financiar caracterizat printr-o creștere a prețurilor, ca urmare a interesului participanților ce tranzacționează respectivul activ și care generează un dezechilibru între valoarea fundamentală și valoarea din momentul efectiv. În momentul în care se finalizează trendul ascendent de creștere, urmează o perioadă de scădere.

Barkley Rosser – profesor de economie la Universitatea James Madison din Harrisonburg, Virginia, cunoscut pentru munca în dinamica economică neliniară, incluzând aplicații în economia teoriei catastrofelor, teoria haosului și teoria complexității – clasifică bulele speculative în două mari categorii: bule raționale (investitorii știu de existența acesteia și pot lua o decizie) și bule iraționale (investitorii sunt conduși de credințe și sentimente, neținând cont de valoarea fundamentală a activului). Un exemplu relevant în acest sens ar fi analiza făcută în anul 2015 de către Jeremy Eng-Tuck Cheah (profesor asociat specializat în crypto-finance și digital investment la Nottingham Business School) și John Fry (Universitatea Bradford), prin care au analizat prețul monedei virtuale Bitcoin în perioada iulie 2010 – decembrie 2012, respectiv noiembrie 2012 – noiembrie 2013, descoperind prezența unei bule speculative, deoarece în perioada analizată prețul Bitcoinului a fost supraevaluat.

Aceștia au utilizat pentru analiza ipotezei că Bitcoin este o bulă speculativă un model de regresie econometrică în care fluctuația prețului la Bitcoin a reprezentat variabila dependentă, în timp ce principalii indicatori macroeconomici, precum și spreadul dintre prețul maxim și minim al zilei au reprezentat variabilele independente. Elementul semnificativ al regresiei fiind prețul maxim și minim al monedei. Concluzia studiului a arătat că rentabilitatea pieței Bitcoin este condusă de către investitori, ceilalți indicatori fiind nesemnificativi.

În cadrul legislativ actual am putea numi piața de criptomonede o bulă speculativă. Variațiile semnificative în perioade relativ scurte, lipsa unor corelații cu indicatori economici sau de altă natură indică în mod direct caracterul volatil intrinsec al acestui instrument de plată. Cu toate acestea, promisiunea unui randament nefiresc de mare acoperă riscul pentru cei care continuă să investească sume importante.

Dacă achiesăm la definițiile formulate de către Barkley Rosser, ceea ce se întâmplă în piața de criptomonede reprezintă o combinație între o bulă speculativă rațională și una irațională, ceea ce dă caracterul de volatilitate ridicată al pieței. Marcarea profiturilor spectaculoase aduse de monedele virtuale stimulează investitorii pe această piață, aceștia neraportându-se la variabile ce determină creșterea sau scăderea valorii criptomonedelor.

La nivel global, în momentul de față există declarate peste 4.000 de criptomonede, valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată de Bitcoin, Ethereum, Tether, Polkadot ș.a. Lansarea monedei virtuale eGold, emisă de Elrond (companie din Sibiu), poate schimba într-o oarecare măsură percepția pe care românii o au față de piața criptomonedelor. La jumătatea lunii februarie 2021 capitalizarea firmei românești era de peste 2 miliarde USD, cu un volum de tranzacționare de aproape 500 de milioane USD (16 februarie 2021), prețul maxim atins fiind de 214,32 USD (10 februarie 2021).

În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte de hi-tech generate în România, promițând performanțe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum în ceea ce privește capacitatea de procesare, viteza și costul de procesare.

Sursa: coinmarketcap.com
Evoluția Elrond în perioada 4 ianuarie – 15 februarie 2021

Mirajul speculațiilor cu monede virtuale cuprinde din ce în ce mai mulți investitori, piața fiind una la nivel planetar. Infuzia masivă de capital – precum cea de 1,5 miliarde USD în BTC, anunțată recent de Elon Musk – întreține efervescența pieței și motivează investitorii. Deși comparația cu „nebunia lalelelor”, făcută în ultimul timp de mai mulți analiști și responsabili bancari, pare exagerată, este evident că momentul în care trebuie luate decizii privind existența și tranzacționarea unor astfel de instrumente de plată se apropie. Până atunci, fiecare investitor își asumă un risc care îl poate ruina sau îmbogăți, fără un motiv clar sau o explicație
rațională.

Luna și lunile plantării arborilor

Florin Antonescu
-
0
Luna și lunile plantării arborilor

Ca în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este programată Luna Plantării Arborilor. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin specialiștii ei, corpul silvic în ansamblu, participă efectiv la campanie și, cu același profesionalism, acordă asistență, îndrumări, sprijin material tuturor iubitorilor de natură (organizații neguvernamentale, companii economice, școli etc.), angrenați după puteri în protejarea și completarea resursei pe care o reprezintă lemnul.

Protejarea naturii, protejarea oamenilor

Perioada însemnată pe calendar marchează simbolistica unei tradiții. Pe teren, acțiunile de plantare ies din limitele temporale, mai ales în funcție de starea vremii. În comunele Gârbovi și Colelia din județul Ialomița a și fost plantată o pădure de două hectare. Au făcut treabă voluntari mobilizați de compania de asigurări de viață și pensii private Metropolitan Life și de Asociația Pădurea Copiilor. Au plantat câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare de viață încheiată în 2020.

Carmina Dragomir, CEO al companiei Metropolitan Life, e mulțumită de rezultat: „Parteneriatul cu Asociația Pădurea Copiilor ne bucură foarte mult și este un demers asociat ADN-ului de protecție al companiei Metropolitan Life și viziunii asupra protejării vieții și comunității. Plantăm câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare încheiată în anul 2020. Este un pas firesc pentru ocrotirea mediului, dar și o reconfirmare a angajamentului nostru pentru comunitatea din care facem parte. Suntem aici de peste 21 de ani și vom vedea aceste păduri crescând pentru generațiile viitoare”.

Metropolitan Life este în esența ei o companie dedicată protejării vieții, așa că îngrijirea naturii, ea însăși sursă de viață sănătoasă, completează protecția financiară oferită prin produse de asigurare de viață.

Teodora Alexandra Pălărie, președintele Asociației Pădurea Copiilor, descrie ceva din preocupările tinerilor apărători ai fondului forestier: „Suntem deosebit de bucuroși că Metropolitan Life se alătură acestui proiect de suflet – înființarea de păduri în 100 de comunități din regiunea Sud-Muntenia. Această zonă poate deveni un scut de apărare împotriva schimbărilor climatice, dar este insuficient finanțată pentru împăduriri și conservarea biodiversității. Cu o recomandare științifică de minimum 20% fond forestier pentru zona de câmpie, cele șapte județe ce înconjoară Bucureștiul ating cu greu o medie de 2,5-5%, făcând eforturile noastre și mai urgente. În 2020, în ciuda incertitudinii cauzate de pandemia de COVID-19, am reușit să plantăm arbori pentru pădurile viitorului în cinci noi comunități din județele Ialomița și Prahova: Colelia, Ghighiu, Berceni, Florești și Dumbrăvești. Știu că oricare va fi viitorul umanității, vom avea nevoie de păduri pentru a exista și de bucuria de a fi în preajma lor pentru a trăi!”. Asociația Pădurea Copiilor deține un veritabil palmares, cu împădurirea până acum a peste 88 de hectare de teren neproductiv, plantarea a peste 750.000 de puieți și implicarea a peste 13.000 de voluntari din 19 comunități.

Pădurea se păzește de furtul de lemne prin
controale la ieșirea din pădure

La rândul ei, resursa pe care o constituie lemnul pădurilor are nevoie de protecție. În acest scop a fost creat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. Forma lui îmbunătățită, SUMAL 2.0, este în funcțiune de la sfârșitul lui ianuarie, pe baza HG nr. 497/2020. Utilitatea evidentă a sistemului este însoțită în concretizare de reacții din partea utilizatorilor profesioniști. O petiție în acest sens au lansat Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri. Adresarea este către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prim-ministrul Florin Cîțu, președintele Senatului, Anca Dragu, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Solicitarea este de revizuire „în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici”.

Autorii petiției fac observația că „pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure. SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum 6 ori, a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție”. Costurile de implementare a sistemului în actuala formă sunt considerate enorme pentru sector: „Telefoanele mobile pentru implementarea
SUMAL 2.0 (minimum Android 10 și 4 GB RAM) pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro; funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 angajați, pentru o săptămână, înseamnă costuri de 100 de milioane de euro; măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minimum 6 ori, costă minimum 2 euro/m3/măsurare; costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minimum 200 de milioane de euro/an; în prelucrarea lemnului putem avea și 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate online în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale”.

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn: „Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”.

Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România: „Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și directiva europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare de mult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”.

Foto: Metropolitan Life & Pădurea Copiilor

Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Economistul
-
0
Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Material de opinie de Radu Derscariu, director, Simona Bădoiu, manager, Global Employer Services, Deloitte România (foto)

Anul 2020 s-a încheiat, așa că putem începe să facem bilanțul și, mai ales, să vedem ce plăți mai avem de făcut în contul anului trecut. În această din urmă categorie se încadrează și taxele datorate bugetelor de stat, în special cele cu frecvență anuală. În cazul persoanelor fizice, este vorba de declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de cei care obțin venituri, de regulă, extrasalariale. La aceasta au intervenit o serie de modificări chiar la finalul anului 2020, cea mai importantă fiind cea referitoare la decalarea termenului de depunere. Dar mai sunt și alte aspecte care trebuie clarificate în perioada următoare.

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018, an în care s-a și depus pentru prima dată (pentru veniturile obținute în anul anterior și pentru veniturile estimate a fi obținute în anul curent) și trebuie avută în vedere de către persoanele fizice care obțin, din România și/sau din străinătate, venituri precum cele din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc. Inițial, termenul de depunere a declarației anuale și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost stabilit la data de 15 martie a anului următor celui în care s-a obținut venitul. Însă, în fiecare din anii care au trecut de atunci, acest termen a fost prelungit, uneori chiar și de mai multe ori.

Termenul se amână, dar anumite aspecte se complică

Prin Legea 296/2020 de modificare a Codului fiscal, publicată în „Monitorul Oficial” la final de an, noul termen de depunere a declarației unice este restabilit la data de 25 mai a anului următor celui în care se obțin veniturile, valabil mulți ani înainte de introducerea declarației unice.
De asemenea, de curând a fost stabilit și salariul de bază minim brut garantat în plată pentru anul 2021, la 2.300 de lei, utilizat la calcularea plafonului pentru plata contribuțiilor sociale aferente veniturilor estimate a fi obținute în anul curent. Nu în ultimul rând, recent a fost publicat și noul formular al declarației unice, care conține noutăți, inclusiv în legătură cu indemnizațiile primite de către alți profesioniști (avocații, persoanele care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală etc.), în cursul anului trecut, din partea statului român în contextul pandemiei de COVID-19.

Ca prim pas, este recomandat contribuabililor să își pregătească din timp documentele necesare și să își clarifice rezidența fiscală, pentru a verifica dacă au obligația să depună declarația unică și pentru ce tipuri de venituri. În acest scop este necesară o analiză ce are în vedere mai mulți factori, însă, în linii mari, este important de luat în calcul că doar rezidenții fiscali români trebuie să își declare aici veniturile obținute din orice sursă (din România sau din străinătate), în timp ce nerezidenții trebuie să declare doar veniturile obținute în România.

Rezidența fiscală necesită o atenție sporită anul acesta, mai ales în cazul persoanelor a căror situație s-a schimbat din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Mai exact, sunt de interes și ar trebui analizate aspecte precum modul de lucru – țara din care au lucrat, pentru ce perioadă, localizarea familiei etc., întrucât acestea pot avea impact asupra rezidenței fiscale și, implicit, asupra obligațiilor fiscale din România.
Așadar, chiar dacă termenul a fost prelungit, în teorie, contribuabilii ar avea toate motivele să înceapă să pregătească depunerea declarației unice din timp, pentru a evita frenezia și aglomerația din preajma termenului limită și pentru a beneficia de eventualele bonificații. Însă au la dispoziție toate informațiile de care au nevoie?

Sistemul de bonificații….

Odată cu introducerea declarației unice, a fost prevăzut și un sistem de bonificații, pentru depunere online și/sau plata la timp sau chiar anticipată a obligațiilor fiscale. Acesta însă nu a fost suficient de clar și a cauzat complicații pentru contribuabili. Așadar, autoritățile trebuie să stabilească reguli clare în această privință, care să rămână valabile pe termen lung și să fie cunoscute de la începutul fiecărui an fiscal.

Spre exemplu, inițial, bonificațiile au fost prevăzute în anul 2018 doar pentru veniturile estimate pentru anul respectiv, 5% pentru depunerea online a declarației și 5% pentru plata anticipată a impozitelor datorate, până la 15 decembrie 2018. Pentru 2019, nu mai erau prevăzute bonificații, dar acestea au fost reintroduse în 2020, prin intermediul OUG 69/2020, care a prelungit și termenul de depunere a declarației unice aferente anului 2019. De data aceasta, bonificațiile vizau îndeplinirea la timp a obligațiilor fiscale declarative și de plată pentru anul 2019.

Astfel, s-a acordat o bonificație de 5% din valoarea impozitului și a contribuțiilor sociale aferente anului 2019, dacă acestea erau stinse integral – prin plată sau compensare – până la data de 30 iunie 2020. În plus, se acorda o bonificație suplimentară de 5%, dacă declarația unică era depusă prin mijloace electronice până la aceeași dată. Aceasta din urmă era condiționată de plata taxelor aferente. Practic, dacă obligațiile fiscale erau stinse în termenul prevăzut, însă declarația unică nu era depusă prin mijloace electronice, contribuabilul beneficia doar de bonificația de 5%, pentru plata taxelor în termenul prevăzut.

Bonificațiile acordate au fost binevenite și, cu siguranță, apreciate de contribuabili, însă au creat complicații pentru cei care au depus declarația și au plătit taxele înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, respectiv 14 mai 2020 (având în vedere că primul termen de depunere fusese 15 martie 2020 ulterior prelungit la 25 mai 2020 și apoi la 30 iunie). Și aceia au putut beneficia de bonificații, însă pe baza unei declarații rectificative, care, dincolo de costul de conformare, a dus și la aglomerarea sistemului de depunere online a declarațiilor aproape de termenul limită, cu impact inclusiv asupra celor care, prin depunerea timpurie, încercaseră să evite această situație.

În urma unei declarații rectificative (care poate avea mai multe motive, nu doar obținere bonificațiilor), de regulă, rezultă sume pe care persoana în cauză urmează să le recupereze, fie prin compensare, fie prin restituire. Însă dacă optează pentru restituire, va constata că aceasta este o procedură încă greoaie și consumatoare de timp. De asemenea, încă există situații în care bonificațiile apar în fișa plătitorului ca sume neplătite, pentru care se aplică dobânzi și penalități. În astfel de cazuri, reconcilierea din oficiu de către autoritățile fiscale ar simplifica acordarea bonificațiilor atât pentru administrația fiscală, cât și pentru contribuabil. Din păcate, acest lucru se întâmplă rar, iar o astfel de situație se rezolvă, în practică, cu deplasarea contribuabilului la administrația fiscală, unde trebuie să justifice acele restanțe, care, de fapt, sunt bonificațiile care i se cuvin pentru că și-a îndeplinit obligațiile declarative și/sau de plată la timp sau chiar anticipat.

…ar trebui să fie mai predictibil

Începând cu acest an, conform OUG 69/2020, contribuabilii vor beneficia de bonificații de maximum 10% din valoarea impozitului anual pe venit și a altor contribuții anuale. Detaliile cu privire la nivelul bonificației, condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de acordare vor fi publicate în termen de 60 de zile de la apariția în „Monitorul Oficial” a legii anuale a bugetului de stat prin care se stabilește acordarea bonificațiilor, printre altele (prevede Legea 296/2020). Așteptăm așadar legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Astfel, se pare că, începând din acest an, se clarifică anumite aspecte esențiale referitoare la depunerea declarației unice, și anume termenul standard de depunere și condițiile, dar mai ales momentul în care persoanele fizice vor ști dacă se acordă sau nu bonificații și cum pot beneficia de acestea.

În concluzie, pentru a ușura sarcina contribuabililor și a administrației fiscale și a spori gradul de încasare la buget din taxele aferente veniturilor prevăzute în declarația unică, este esențial ca termenul limită să se mențină, sistemul de bonificații să fie clar și ușor de aplicat, iar documentele și informațiile necesare să fie puse la dispoziția contribuabililor cât mai din timp, preferabil cât mai aproape de începutul anului fiscal, pentru a se evita depunerea pe ultima sută de metri. Altfel, cu siguranță, puțini contribuabili vor depune declarația unică și vor plăti taxele datorate la bugetul de stat înaintea publicării informațiilor cu privire la bonificațiile acordate anul acesta, luând în calcul complicațiile apărute anii anteriori.

 

 

Doar unul din trei angajați români ar vrea să lucreze la stat în viitorul apropiat

Economistul
-
0
Doar unul din trei angajați români ar vrea să lucreze la stat în viitorul apropiat

Românii preferă angajatorii privați, în special multinaționalele. Doar unul din trei angajați români ar vrea să lucreze la stat în viitorul apropiat

Cei mai mulți dintre români (55,8%) își doresc să lucreze într-o companie privată în următoarea perioadă, în special într-una de talie mare, precum o multinațională, în timp ce un procent semnificativ de 32,6% ar vrea să lucreze în domeniul public, relevă datele unui sondaj BestJobs despre tendințele pe piața muncii în 2021. Sub 5% dintre respondenți au declarat că își doresc să lucreze în propria companie, iar 7% sunt indeciși.

Pentru opt din zece respondenți, stabilitatea locului de muncă este principalul aspect pe care îl vor lua în considerare la angajatorul pentru care vor să lucreze în perioada următoare. Pe locul următor (55,4%) se află oportunitățile de promovare, apoi colectivul (48%). Perspectiva de creștere și dezvoltare a business-ului se află în topul priorităților pentru 27% dintre respondenți, în timp ce brandul și reputația sunt prioritare pentru doar doi din zece angajați în alegerea locului de muncă în acest an. Oportunitățile de a lucra la nivel internațional sunt importante pentru 14,4% dintre respondenți. La polul opus, politica de sustenabilitate (de protecție a mediului înconjurător) este luată în calcul în selecția viitorului angajator doar de către 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește domeniile/industriile de interes pentru angajații dispuși să își schimbe locul de muncă în viitorul apropiat, cele mai dorite ar fi: Administrativ & BPO (20,7%), Marketing & Comunicare (16,7%), Resurse umane (15%), Sănătate (14,2%), Logistică (13,2%), Financiar-contabil (13%), IT (11,4%), Retail (10,6%), Consultanță (10,2%) și Transport (9,7%).

Opt din zece români preferă un job full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă. În schimb, după experiența pandemiei,  ceilalți respondenți ar opta în viitorul apropiat pentru un job part-time, astfel încât să aibă mai mult timp pentru viața personală, ori pentru statutul de freelancer/contractor independent, care le permite să aleagă când și pentru cine să lucreze, dar și să își gestioneze timpul așa cum doresc. De altfel, indiferent de tipul de job ales – full-time, part-time sau project based – cei mai mulți dintre respondenți spun că preferă regimul de muncă hibrid, care să le permită și munca de acasă. Totodată, unul din patru angajați afirmă că în viitorul apropiat ar dori să aibă un job independent de locație, în care tehnologiile digitale îl ajută să lucreze de oriunde.

Dreptul de a se „deconecta” de la telefon și e-mail în timpul liber, cerut de doi din zece angajați

Pentru peste șase din zece angajați români, principalele trei așteptări de la angajatorul pentru care ar vrea să lucreze în viitorul apropiat sunt: să ofere echilibru între viața personală și cea profesională (66% dintre respondenți), un mediu de lucru plăcut și prietenos (65%), respectiv să îi ajute să se dezvolte profesional (62,5%). Pentru alți doi din zece (21%), mai important este să li asigure dreptul de a se „deconecta” de la telefon, e-mail etc. pentru sarcini de serviciu când sunt în timpul liber. De asemenea, aproape tot atâția (18,3%) vor să li ofere posibilitatea de a lucra remotely (de la distanță) pe termen nedefinit.

Faptul că angajații români își doresc să fie ajutați în dezvoltarea profesională este reconfirmat și de faptul că programele de dezvoltare profesională sunt pe locul doi în topul beneficiilor extrasalariale dorite de la viitorul angajator, pentru patru din zece respondenți. Bonusurile de performanță se află pe primul loc în topul beneficiilor dorite de angajați în următoarea perioadă (53,3% dintre respondenți), în timp ce o mare parte dintre angajați (31,5%) ar dori să primească transport gratuit. Urmează apoi: abonament la clinici medicale private (28,7%) și asigurare privată de sănătate (26,5%), posibilitatea de a lucra și de acasă (22,6%), ori pensie privată (18,5%). Totodată, alți 15,5% își doresc traininguri pentru dezvoltarea abilităților digitale, iar 6,7% vor programe de reskilling/recalificare la locul de muncă.

Cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat,
în topul competențelor necesare

Întrebați ce competențe profesionale le lipsesc în acest moment și care i-ar ajuta în parcursul profesional, cei mai mulți dintre respondenți (42%) au spus că ar avea nevoie de cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat, în timp ce 22,8% ar dori să își dezvolte competențele de project management. Alți aproape 14% spun că le lipsesc competențele digitale, iar 13% – cele de comunicare.

_________________

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 15 februarie – 10 martie 2021, pe un eșantion de 1.240 de utilizatori de internet.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

15 martie, termenul de cerere a amânării ratelor

Florin Antonescu
-
0
15 martie, termenul de cerere a amânării ratelor

La 15 martie expiră termenul până la care consumatorii pot trimite cereri de amânare a plății ratelor. În acest context, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) oferă o analiză asupra soluțiilor obținute de consumatori în urma negocierilor cu băncile, prezintă câteva cazuri relevante și transmite o serie de învățăminte pentru eventuale situații ulterioare:

Amânarea ratelor, o măsură insuficientă pentru mulți consumatori

Astăzi expiră termenul până la care consumatorii pot trimite cereri de amânare a plății ratelor pentru cel mult 9 luni, potrivit moratoriilor legislative. Din solicitările transmise de consumatori către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)pot fi observate o serie de probleme cu care aceștia deja se confruntă și care s-ar putea amplifica în perioada următoare.

„Dacă ar fi să anticipăm ce urmează după perioada în care consumatorii au avut posibilitatea de a solicita amânarea ratelor, putem spune că băncile ar trebui să fie pregătite pentru multe situații în care consumatorii nu vor putea să-și respecte obligațiile de plată conform noilor grafice de rambursare, chiar dacă au beneficiat de amânarea plății acestor rate. Între cererile transmise CSALB sunt cazuri în care consumatorii solicită băncilor amânarea ratelor peste termenul maxim de 9 luni, motivând că situația lor financiară nu s-a îmbunătățit. Alții cer întreruperea procesului de amânare a plății ratelor după ce au estimat o înrăutățire a situației lor viitoare, generată de costurile amânării. CSALB a primit până acum aproximativ 250 de cereri în care consumatorii au solicitat, printre altele, și amânarea plății ratelor ca urmare a dificultăților financiare generate de pandemie, dar și găsirea unor soluții în plus pentru depășirea dificultăților financiare, nu doar o simplă amânare la plată. Pe de altă parte, primim în continuare și multe cereri care vizează scoaterea consumatorilor din Biroul de Credit (n.n. 534 de cereri în 2020 și 112 în 2021), semn că mulți consumatori vor să solicite noi împrumuturi și nu se consideră afectați de pandemie. Așa cum am mai spus, fiind vorba de o legislație specială, astfel de cereri sunt clasate într-o majoritate covârșitoare, ca urmare a refuzului băncilor de a intra într-o astfel de conciliere. Recomandarea noastră către consumatori, mai ales că astăzi este și Ziua Mondială a drepturilor consumatorilor, este să se informeze temeinic înainte de a lua orice decizie care implică finanțele personale. Pe site-ul nostru am creat o pagină nouă în care vor găsi simplificate toate metodele prin care pot trimite cereri de negociere cu băncile”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Avantajul negocierii cu banca în cazul solicitării de amânare a ratelor

Chiar dacă puteau obține amânarea ratelor printr-o solicitare direct către bancă, unii consumatori s-au adresat CSALB și au obținut beneficii în plus datorită negocierii. Sunt și consumatori care nu se încadrau în condițiile cerute de reglementările în domeniu (din cauza restanțelor sau atingerii pragului maxim de 9 luni), dar au găsit o rezolvare cu ajutorul conciliatorilor Centrului. Iată câteva exemple de cazuri soluționate și opiniile consumatorilor:

Am beneficiat anul trecut de o amânare de 9 luni, dar nu mi-am revenit pentru că am intrat în șomaj. Din fericire, doamna conciliator Camelia Popa a reușit să convingă banca să îmi acorde prelungirea duratei de derulare a creditului cu 10 luni și o perioadă de grație de șase luni, timp în care voi plăti doar 280 de lei rata. În plus, dobânda mi s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, ceea ce face ca după perioada de grație rata mea să scadă de la 750 de lei la 610 lei până la încheierea creditului. Sunt foarte mulțumit, mai ales că totul a fost nu rapid, ci foarte rapid, în doar câteva zile de discuții la telefon! Practic, soluția propusă de conciliator e cea mai bună pentru mine în acest moment.

Veniturile mele sunt 100% din turism și am ajuns în situația să nu îmi mai pot plăti ratele din cauza pandemiei. Am obținut o restructurare a creditului și chiar dacă perioada de returnare a împrumutului a crescut, pe mine mă ajută foarte mult faptul că rata a scăzut de la 1.200 de lei până la 660 de lei. Mă interesează mai puțin cât plătesc la final și mai mult să îmi rezolv problema de moment și să pot suporta rata. Mai târziu o să-mi revin, poate fac o plată anticipată. Doamna conciliator Roxana Mustățea a ținut legătura cu banca și a găsit foarte repede soluția. CSALB este o inițiativă excelentă, mai ales că mi-am rezolvat problema bine, repede și gratis.

Sunt foarte mulțumit, chiar dacă nu am obținut tot ce am cerut. Domnul conciliator Septimiu Stoica a obținut o amânare de 12 luni a ratelor, iar banca a acceptat ca după această perioadă să mențină și rata pe care o aveam anterior amânării. Eu cerusem și o diminuare a dobânzii cu 1-2 puncte procentuale, dar nu au fost de acord. Din fericire, în cele 12 luni plătesc doar dobânda, iar rata este de doar 320 de lei, după care revin la vechea rată de 1.000 de lei pe lună. Chiar dacă s-a prelungit durata de rambursare, nu îmi va crește rata. Am văzut că mulți oameni se plâng că vor plăti mai mult după amânare, însă eu, din fericire, am reușit să-mi mențin vechea rată. A mers foarte repede, mi-au trimis documentele pe mail, le-am semnat, sunt foarte mulțumit.

Alte cazuri specifice soluționate în urma concilierii

  • După două luni de amânare, banca anulează la cererea consumatorului procedura amânării plății ratelor. Ratele au rămas la fel cum erau înainte de amânare.
  • . Consumatorul a fost trimis în șomaj tehnic. Plătea o rată de 1.240 de lei lunar pentru un credit de nevoi personale, însă avea întârzieri de 200 de zile, riscând să fie executat silit de către bancă. După ce s-a adresat CSALB, a semnat cu banca un angajament de plata pe 6 luni prin care se obligă să plătească minimum 700 de lei/lună. La finalul celor 6 luni își va putea restructura creditul dacă va aduce un coplătitor eligibil.
  • În 2020 veniturile familiei au scăzut cu aproximativ 5.000 de lei, după ce firma la care munceau ambii soți și-a suspendat activitatea. Au solicitat băncii amânarea cu 9 luni, dar cererea a fost respinsă din cauza restanțelor pe care le aveau către bancă.  După negocierile din cadrul CSALB comerciantul a redus marja dobânzii cu două puncte procentuale pentru ambele contracte de credit de nevoi personale și a prelungit perioada de creditare cu 24 de luni. Restructurarea va cuprinde și restanțele acumulate pentru ambele contracte.

Ce spun conciliatorii după un an de amânare a plății ratelor

Camelia Popa, Conciliator

Din cazurile pe care le-am soluționat pot spune că, după această perioadă de amânare, se impun măsuri de restructurare a creditelor, cel puțin în cazul consumatorilor care nu au depășit în cele nouă luni problemele financiare. Sunt mulți care se află încă în șomaj și cred că în perioada următoare, timp de aproximativ un an, va fi un aflux de consumatori care vor cere o restructurare a creditelor cu scopul de a diminua rata lunară. Comercianții ar trebui să se pregătească pentru solicitări de acest fel la care pot răspunde prin eliminarea unor comisioane sau reducerea marjei de dobândă. Chiar dacă se va ajunge la situația în care consumatorul să plătească mai multă dobândă la finalul creditului, mulți vor opta pentru asta în schimbul diminuării ratei lunare. Am observat că mulți consumatori nu au înțeles exact ce presupune amânarea plății ratelor, iar alții nu știau ce să ceară băncii. Probabil cei mai câștigați au fost cei care s-au adresat CSALB și au putut primi explicații de la conciliatorii Centrului.

Septimiu Stoica, Conciliator

Este interesant că unii consumatori, care inițial au văzut doar avantajele amânării ratelor, au revenit asupra deciziei după ce au realizat și costurile implicite. A fost unul dintre cazurile pe care le-am soluționat. Cred că a fost o oarecare precipitare a oamenilor, mai ales că procedura legislativă nu a luat în calcul și opțiunea consumatorilor de a renunța la decizia inițială. Băncile au intrat oarecum într-o inerție a avizării acestor cereri, consumatorii au sperat că rezolvă problema repede, dar efectele s-au agravat în unele cazuri. Din fericire, CSALB și-a dovedit utilitatea încă o dată, mai ales că avem de-a face cu situații particulare, care cereau soluții pe care legiuitorul sau băncile nu le-au putut lua în calcul. Poate că ar fi trebuit imaginate și scenarii pentru astfel de situații, iar oamenii să fie în cunoștință de cauză. Totuși, în ultimă instanță, nu totul poate fi prevăzut. Tocmai de aceea rolul CSALB care este capabil să reacționeze și să găsească soluții punctuale, devine vital.

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Investițiile în îmbunătățirea competențelor pot crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030

Economistul
-
0
Investițiile în îmbunătățirea competențelor pot crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030

Investițiile cumulate ale guvernelor și companiilor în îmbunătățirea competențelor și recalificarea forței de muncă ar conduce la o creștere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari și ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului „Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC și Forumul Economic Mondial. China va fi cea mai mare câștigătoare a unei astfel de inițiative, în timp ce statele din Europa Centrală și Est vor beneficia mai puțin, parțial din cauza structurii economiilor și a nivelului de educație.

„Economiile din Europa Centrală și de Est poartă încă povara tranziției la piața liberă: șomaj pe termen lung, populație neocupată, sisteme de educație care nu au evoluat în același ritm cu cererea de pe piața forței de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competențe crescute. În urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600.000 de locuri de muncă din
România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare și digitalizare. Ne așteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie și sperăm că atât guvernul, cât și companiile să devină tot mai conștiente că trebuie să investească mai mult în educație și formare profesională”, declară Ionuț Simion, country managing partner al PwC România.

Ionut Simion – Country Managing Partner PwC Romania

Raportul notează că șomajul este așteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele pandemiei. De aceea investițiile în îmbunătățirea competențelor forței de muncă globale sunt esențiale pentru stimularea redresării economice după COVID-19. Avantajele mai ample ale dezvoltării competențelor sunt creșterea productivității, a numărului locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităților salariale, în special a celor create de noile tehnologii.

Alte constatări ale raportului

  • Raportul îndeamnă guvernele să adopte o abordare agilă pentru a stimula inițiativele naționale de îmbunătățire a competențelor, să colaboreze cu companiile, organizațiile nonprofit și autoritățile din educație și să ofere stimulente pentru crearea de locuri de muncă în economia verde și sprijinirea inovației tehnologice.
  • Economiile în care deficiențele de competențe sunt mai mari ar putea vedea cele mai mari câștiguri ca procent din PIB, inclusiv China (7,5%) și India (6,8%), Spania (6,7%), Australia (5,9%) și Africa de Sud (4,4%).
  • Europa Centrală și de Est va avea cele mai mici beneficii la nivel global, de 2,1% într-un scenariu accelerat și 1,8% în scenariul de bază.
  • Unele economii dezvoltate vor avea câștiguri mai mici, variind de la 2% în Japonia la 0,3% în Germania, având în vedere că productivitatea și baza lor de competențe sunt deja mai puternice decât pe piețele emergente.
  • Sectoarele care au avut creșteri salariale și de productivitate scăzute de-a lungul timpului ar putea obține beneficii semnificative în urma îmbunătățirii calificărilor. Spre exemplu, sănătatea și asistența socială ar putea contribui la creșterea PIB cu 380 de miliarde de dolari prin îmbunătățirea competențelor până în 2030.
  • Unul dintre cele mai eficiente sisteme de ocupare a forței de muncă, dat exemplu în raport, este cel al Danemarcei. Introdus în urmă cu 25 de ani, acesta se bazează pe mobilitatea locurilor de muncă. Angajații care își pierd locul de muncă primesc până la 90% din salariu pentru o perioadă de doi ani, sub rezerva recalificării sau explorării opțiunilor antreprenoriale sau a locurilor de muncă în alte orașe. Puțini danezi își pierd locul de muncă pentru că sunt concediați. Majoritatea iau inițiativa de a pleca și de a se recalifica, profitând de aceste politici active pe piața muncii.

_________________

Raport PwC și Forumul Economic Mondial

În perioada 25-29 ianuarie, Forumul Economic Mondial au organizat Davos 2021, o săptămână de dezbateri virtuale în care lideri din întreaga lume discută despre restabilirea încrederii în lumea post-COVID-19. Raportul „Upskilling for Shared Prosperity” a fost publicat de PwC și Forumul Economic Mondial, în prima zi a acestei săptămâni de dezbateri.

Despre PwC
Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Suntem o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Jocul cu focul

Radu Crăciun
-
0
Jocul cu focul

Fix acum doi ani spuneam că, indiferent de culoarea politică, „Următorul guvern va fi unul de sacrificiu”. Și următorul guvern a venit în noiembrie 2019, iar predicția mea s-a adeverit. Prim-ministrul din acea perioadă nu mai este prim-ministru astăzi, iar miniștrii sunt și ei astăzi cu totul alții decât cei din acel guvern.

Dar trebuie să recunosc că, deși rezultatul a fost cel anticipat, motivul a fost cu totul altul decât cel preconizat. Și asta nu este lipsit de importanță. Scenariul meu fusese cel conform căruia reformele economice și ajustările fiscale vor fi cele care vor săpa la temelia popularității guvernamentale. În realitate, pandemia a fost cea care a făcut ca guvernul din acea vreme să ia decizii nepopulare și uneori neinspirate, motiv pentru care sprijinul public a scăzut simțitor.

Paradoxul este că, de fapt, pandemia a creat un context favorabil întârzierii reformelor de care România avea nevoie după excesele anilor 2017-2019. Pentru că pandemia a făcut ca UE, instituțiile financiare multilaterale și agențiile de rating să fie mult mai tolerante în ce privește deficitele bugetare foarte mari, care în vremuri de „pace” ar fi fost considerate a fi total inacceptabile. Iar o astfel de abordare, mult mai permisivă, a fost esențială pentru România, deoarece, așa cum o analiză din cursdeguvernare.ro remarcă, doar 45% din deficitul bugetar record al României din 2020 a fost cauzat de pandemie.

Fără existența pandemiei, ratingul României nu avea nicio șansă să fie conservat în categoria recomandată investițiilor, fără operarea unor corecții fiscale dureroase și nepopulare. Însă pandemia a făcut ca deficitul bugetar, deja mare în perioada prepandemie, să fie „mascat” mai ușor într-un deficit și mai mare. Prețul plătit a fost însă un pachet de susținere a economiei semnificativ mai modest decât al majorității statelor europene. O bună parte din gloanțe fuseseră deja trase în aer când eram toți sănătoși…
Însă momentul adevărului nu a fost decât amânat. Deoarece „doar când mareea e joasă se vede cine a înotat dezbrăcat”, ca să îl cităm pe Warren Buffett. Iar „mareea pandemiei” va trece, după cum va dispărea și rațiunea păstrării unor deficite mari. În concluzie, anul 2020 este imperios necesar să fie anul consolidării fiscale, anul scăderii deficitului bugetar. Este ceea ce agențiile de rating așteaptă, este o condiție importantă pentru a păstra sustenabilitatea finanțelor publice.

Vorbim de o ajustare majoră echivalentă a 2,5% din PIB. Adică, cu alte cuvinte, diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile trebuie să scadă cu aproximativ 5 miliarde de euro. Așa cum remarca analistul economic Constantin Rudnițchi, „guvernul Cîțu trebuie să realizeze cea mai drastică reducere a deficitului bugetar din istoria postbelică”.

Un astfel de demers va fi nepopular în primul rând în rândurile celor care sunt plătiți din bani publici: fie ca angajați, fie ca pensionari. Excesele va trebui să fie curmate. Din acest motiv, teoretic, actualul guvern ar trebui să își folosească tot capitalul de sprijin cu care și-a început mandatul pentru a duce la îndeplinire dezideratul reformelor economice.

Problema este că acest capital este pe cale să fie epuizat prin lupte de uzură interne. Dacă fiecare va avea ca obiectiv pierderea de popularitate a celorlalți, rezultatul final va fi că tot guvernul, întreaga coaliție, va fi în pierdere de popularitate. Nu va exista niciun învingător, ci doar perdanți. Și asta fără nicio mișcare importantă legată de reforma economică. Iar problema este că aici vorbim de un joc de sumă nulă. Cu cât capitalul de încredere va fi erodat din motive nelegate de măsuri economice, cu atât va rămâne mai puțin pentru reforma economică.

România are o nevoie disperată de reforma economică, care nu doar să reechilibreze economia, dar care să o lanseze spre direcțiile câștigătoare ale revoluției tehnologice care este deja în plină desfășurare. Pentru asta este nevoie de un guvern profesionist și puternic, care să-și înțeleagă adevăratele priorități. În lipsa acestui deziderat, fie reformele vor fi oprite din lipsă de sprijin public, ceea ce ne-ar duce într-o criză economică, fie guvernul va continua neabătut, ceea ce l-ar transforma într-un guvern de sacrificiu.

Un sacrificiu care ar putea fi evitat.

 

1...1.4931.4941.495...2.084Pagina 1.494 din 2.084