Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că în 2020 valoarea medie a beneficiilor obținute în urma negocierilor intermediate a crescut cu 40% (3.700 de euro) față de anul precedent. În total, beneficiile negocierilor consumatori-bănci au depășit 1,3 milioane de euro. Oferind aceste informații, CSALB face o evaluare asupra anului trecut și formulează o serie de recomandări pentru 2021.

Beneficii record din negocierile consumatori-bănci, în cadrul CSALB

Valoarea medie a beneficiilor obținute în cadrul negocierilor intermediate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a crescut cu aproape 40%, până la 3.700 de euro. Anul trecut, beneficiile totale rezultate din negocierile consumatori-bănci, au depășit 1,3 milioane de euro, fiind cele mai mari din cei cinci ani de activitate ai CSALB.

Numărul cererilor conforme înregistrate în 2020 marchează o creștere cu aproximativ 18% în raport cu anul 2019. Numărul dosarelor (cereri acceptate de bănci/IFN spre negociere în 2020 vs 2019) înregistrează o scădere de 14 procente. Numărul cererilor soluționate amiabil în 2020 (direct de părți, dar după sesizarea CSALB), a înregistrat o creștere cu 32% față de anul anterior.

Procentul cererilor clasate din total a scăzut la 28% în 2020 (de la 31% în 2019 și 45% în 2018). Multe cereri au fost clasate din motive obiective. Astfel, 435 cereri au fost respinse de bănci pentru că se refereau la radierea din Biroul de Credit, erau solicitări referitoare la creditele de tip ”Prima Casă”, prima de stat, creanțe cesionate, adică se refereau la situații pentru care există legislații speciale. În cazul a 260 de cereri clasate de bănci considerăm că motivele de respingere invocate sunt nejustificate.

În 2020 consumatorii au trimis către IFN-uri 576 cereri. Doar 22 de cereri s-au transformat în dosare (au fost acceptate pentru negociere). Alte 63 de cereri au fost soluționate amiabil (fără parcurgerea procesului de conciliere).

Valoarea beneficiilor obținute din negocierile consumatori-bănci/IFN în cei cinci ani de activitate ai CSALB a depășit 4 milioane de Euro. În condițiile reducerii numărului de dosare și a recordului valoric în ceea ce privește beneficiile obținute anul trecut, a crescut valoarea medie a beneficiilor per dosar finalizat prin împăcarea părților (hotărâre). Dacă în 2019 valoarea medie/hotărâre era de 2.700 de euro, în 2020 a fost de 3.700 de euro.

69% dintre dosarele încheiate prin împăcarea părților au valoarea beneficiilor sub 5.000 de Euro (față de 82% în 2019). Pentru 31% dintre dosarele încheiate prin împăcarea părților valoarea beneficiilor depășește 5.000 de euro (față de 18% în 2019)

Cazul unui consumator care a apelat la
CSALB după amânarea cu 9 luni a ratelor

Angela Pantiloiu, Sebeș: Aveam trei credite făcute la aceeași bancă, însă după decesul soțului nu le mai puteam plăti din pensia mea de fost cadru didactic. Din acest motiv, timp de doi ani am fost nevoită să mă reangajez. Anul trecut am apelat și la amânarea cu 9 luni a ratelor, în speranța că îmi voi reveni. Am depus o cererea la CSALB pe 7 ianuarie, fără să am mari așteptări. Dar, după doar două săptămâni am primit o mare bucurie. Conciliatorul Dragoș Gheorghe a propus unificarea creditelor în unul singur și o perioadă de grație de șase luni, timp în care nu plătesc dobânda. Tot conciliatorul a propus ca pentru ultimele 30 de luni din credit rata lunară să scadă de la 1.600 de lei la 1.200 de lei. Din fericire banca a acceptat, iar reducerea totală este de aproximativ 4.000 de euro, fără de care nu știu cum m-aș fi descurcat.

Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB: Toate mesajele noastre din ultimul an către consumatori au îndemnat la prudență față de amânarea ratelor și au amintit de beneficiile negocierii în cadrul CSALB, în situația în care problemele se mențin și după perioada celor 9 luni de amânare. Cazul prezentat este chiar din această categorie – o problemă amânată timp de 9 luni și-a găsit rezolvarea pentru toată perioada de derulare a creditului în cadrul Centrului. Anul trecut, numărul cererilor adresate CSALB a crescut, iar al dosarelor a scăzut deoarece moratoriile legislative și private au trimis consumatorii direct la bănci – aceasta fiind cea mai simpla cale de rezolvare. Pe de altă parte, în cadrul CSALB, atât beneficiile cât și valoare medie a dosarelor au crescut, semn că avem mai multe negocieri în care băncile sunt dispuse să facă mai mari concesii consumatorilor. Sperăm ca acest trend să se consolideze  în 2021, iar exemplul băncilor deschise spre astfel de soluții să fie luat atât de IFN-uri, cât și de băncile mai puțin dispuse să negocieze cu clienții lor persoane fizice.

Recomandările CSALB pentru anul 2021

Consumatorii pot considera că soluția generală, pentru orice problemă întâmpină în relația cu banca sau IFN-ul, este solicitarea unei negocieri cu instituția financiară, în cadrul CSALB. Consumatorii trebuie să fie atenți la costurile asociate amânării ratelor! Cei care nu se încadrează în condițiile Ordonanței (au restanțe, au depășit termenul de 9 luni, au contractul de credit semnat după 30 martie 2020) sau constată de pe acum că nu vor putea plăti rata după expirarea perioadei de amânare, se pot adresa CSALB. Important este să nu înregistreze întârzieri la plată în raport cu banca! În plus, moratoriile legislative oferă soluționare standard pentru toți consumatorii. Soluțiile obținute în cadrul CSALB sunt personalizate. De aceea, nu trebuie să compare propria situație cu soluțiile obținute de alți consumatori, ci să solicite în cadrul negocierilor o rezolvare adaptată propriilor nevoi.

Recomandăm băncilor să mențină sau să crească implicarea în concilierea disputelor pe care le pot avea cu clienții lor, persoane fizice, prin intermediul CSALB și să colaboreze cu Centrul, mai ales în contextul crizei sanitare. Considerăm că este important și oportun orice sprijin pe care o bancă îl poate oferi unui consumator, indiferent că o face ca urmare a aplicării cadrului normativ actual, după analiza unei cereri transmise prin intermediul CSALB sau dacă negociază direct cu consumatorii și obțin împreună o soluție amiabilă. Clasarea cererii ar trebui să fie ultima opțiune. Remarcăm că în 2020 rata de clasare în cadrul CSALB, pentru tot sistemul bancar, este în scădere: 28% în 2020 față de 31% în 2019. Vestea bună este că media cererilor clasate în mod nejustificat de primele 5 bănci (în ordinea numerică a cererilor primite) este de 17%. Adică este un procent mai bun decât cel recomandat de CSALB anul trecut,  de maximum 20%. Recomandăm pentru acest an ca toate instituțiile financiar-bancare și nebancare să aibă ca obiectiv acest plafon maxim de clasare de 20%, mai ales că acest lucru ar consolida încredere consumatorilor în sistemul financiar-bancar.

În rândul IFN-urilor există încă inerția de a nu da curs negocierilor solicitate de clienții lor. Acest fapt vine, probabil, și din valoarea mai mică a contractelor de credit din această piață, comparativ cu piața bancară. Credem că nu suma beneficiilor trebuie să fie un criteriu de acceptare a concilierii, ci mulțumirea consumatorului și fidelizarea acestuia. Există și exemple pozitive în piața IFN-urilor. Provident, una dintre cele mai mari Instituții Financiare Nebancare din România, s-a angajat pentru un parteneriat mai consistent în anul 2021 cu CSALB. Pentru o astfel de colaborare invităm și celelalte IFN-uri; să vadă concilierea relației cu clienții lor drept o strategie de business pe termen lung. Anul trecut doar două IFN-uri au acceptat negocierea cu consumatorii (Credit Europe Ipotecar IFN și Axi Finance IFN).

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

UniCredit Bank oferă companiilor afectate de pandemia de COVID-19 acces la linii de finanțare susținute de Banca Europeană de Investiții (BEI).

Concret, companiile care își desfășoară activitatea în sectoarele cele mai afectate de pandemia Covid19, precum agricultura, turismul, producția de bunuri, comerțul, transporturi și altele, pot accesa finanțări în condiții speciale, cu rate de dobândă reduse în comparație cu ratele standard, pentru susținerea capitalului de lucru, a proiectelor de investiții și a altor cheltuieli eligibile.

Finanțările sunt disponibile în lei sau în euro, pentru beneficiari din categoria întreprinderilor mici și mijlocii (cu mai puțin de 250 de angajați) sau „MidCap” (companii mijlocii cu minimum 250 și mai puțin de 3000 de angajați).

Împrumuturile pot avea o scadență minimă de doi ani (cu o durată efectivă ce depinde de durata economică și tehnică a proiectului finanțat), și pot fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte cu un cost maxim de 25 de milioane de euro.

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: „Mediul de afaceri din România, și în particular acele sectoare de activitate care au resimțit în ultimul an consecințele pandemiei Covid19, are nevoie de o susținere rapidă și pragmatică în această perioadă. Prin acordul cu Banca Europeană de Investiții, punem la dispoziția companiilor cu până la 3.000 de angajați un nou instrument de finanțare a unor proiecte inovatoare sau care contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Completăm, astfel, un portofoliu extins de instrumente financiare pe care îl oferim clienților noștri în contextul acordurilor cu Fondul European de Invesțitii, a schemelor de împărțire a riscului local, furnizate de Statul Român, a programelor InnovFin, Fund of Funds sau COSME”.

Detalii privind modalitatea de aplicare sunt disponibile pe www.unicredit.ro.

****

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate şi de Investiţii, care oferă o rețea unică vest, central şi est europeană bazei sale de clienți. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

7 echipe ale Centrului Alexandru Proca din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA s-au calificat sa participe la 3 competitii internationale de proiecte de cercetare.

Astfel, la cea mai mare competitie de proiecte din SUA, Intel ISEF, s-au calificat sa participe 5 echipe ale Centrului, cu urmatoarele proiecte: Biometria degetelor cu aplicatii in psihiatrie (Costache Iulia – Colegiul National Spiru Haret), Formularea unei teme bionice de cercetare privind microactuatia biologica cu aplicatii in MEMS (Bucur Portase, Robin Cristian, Sovei Andreea Magdalena – Colegiul National Mihai Viteazul), Studiul teoretic si experimental al nanotuburilor de carbon. Aplicatii (Mihai Alexandru – Colegiul National de Informatica Tudor Vianu), Aspecte privind actuatia electrochimica (Chivulescu Adrian Alexandru, Savin Eva Maria – Colegiul National Mihai Viteazul), Un studiu bionic asupra piciorului de insecta cu aplicatii in MEMS (Drutu Danciu, Eric Gabriel, Mitrea Mihai – Liceul Internațional de Informatică).

La competitia GYSTB 2021, din China, va intra in competitie o echipa a Centrului Alexandru Proca cu proiectul Electroosmoza – modelare si identificarea unor aplicatii (Ionescu Natalia – Colegiul National Mihai Viteazul).

La competitia Koreea Science & Engineering Fair, din Koreea de Sud, va concura o echipa a Centrului Alexandru Proca cu proiectul Dezvoltarea si cercetarea unui sistem de actuatie dielectric elastomeric pentru aripi cu geometrie variabila (Ursu Stefan – Colegiul Nicolae Titulescu Brașov).

 Reusita Centrului este cu atat mai mare cu cat toate cele 5 echipe care vor reprezenta Romania la Intel ISEF apartin Centrului Alexandru Proca. Le uram succes!

• Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 vs. 2019
• Două etape de provocări pentru bănci în lunile și anii următori
• Consolidarea practicilor de gestionare a riscurilor și asigurarea direcției viitoare de creștere – domenii cheie asupra cărora băncile ar trebui să se concentreze
• Focus pe investiții și dezvoltare de abilități pentru experiența utilizatorului, agilitate operațională, tehnologie și capacități digitale

Băncile din România ar putea înregistra scăderi ale veniturilor nete după costul cu riscul de aproximativ 58 de miliarde de lei până în 2025, comparativ cu veniturile care erau așteptate înainte de pandemie, din cauza costurilor de risc și a volumelor mai scăzute – conform celei mai recente analize McKinsey&Company.

Băncile ar putea să se confrunte cu două etape de provocări în lunile și anii următori, potrivit McKinsey Global Banking Annual Report, studiu publicat în decembrie 2020. Într-o primă fază, este așteptat ca pierderile cauzate de creditele neperformante să atingă nivelul maxim pe termen scurt – până la sfârșitul anului 2021. Ulterior, pe fondul unei redresări lente a economiei, băncile din România s-ar putea confrunta pe termen mediu cu provocări importante la nivel operațional din cauza presiunii crescute asupra veniturilor și a marjelor. Cea mai probabilă situație pe termen lung este una de creștere lentă.

Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 comparativ cu 2019. Băncile ar putea rămâne cu o rentabilitate a capitalului sub 10% în anii următori, comparativ cu o medie de 12,6 % în perioada 2016-2019.

Cererea de credite atât pentru consumatori, cât și pentru companii ar putea rămâne la un nivel redus pentru o vreme.

„Criza actuală a creat provocări majore în privința modului în care funcționează băncile în România, provocări din care băncile trebuie să învețe și să se adapteze în consecință. Sunt cel puțin două domenii cheie pe care băncile trebuie să le prioritizeze în perioada următoare: întărirea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor și asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea lor ulterioară. Astfel, băncile pot limita impactul negativ al pandemiei și totodată se pot pregăti pentru revenirea la creștere printr-o îmbinare adecvată produs – canal utilizat, în linie cu nevoile și preferințele în schimbare ale clienților”, afirmă Alexandru Filip (foto), Partener Coordonator McKinsey & Company România.

Consolidarea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor

Băncile vor trebui, pe termen scurt, să se concentreze pe îmbunătățirea abilităților de gestionare a riscurilor pentru a menține costurile de risc sub control. Pe termen mediu și lung, vor fi nevoite să exceleze în managementul riscului în context digital, acesta urmând să fie un diferențiator cheie pentru creștere, mai ales în condiții de cerere limitată.

Pe măsură ce amânările de plată a creditelor se vor încheia, băncile din România se vor confrunta cu un numar crescut de clienți (persoane fizice și companii) cu probleme de plată. Va fi necesar ca băncile să acționeze rapid pentru a asista debitorii aflați în situații dificile și pentru a limita la minim efectele asupra provizionării. Estimările McKinsey indică faptul că băncile se pot aștepta la o reducere cu 10-15% a costurilor de risc prin transformarea practicilor de recuperare a datoriilor.

Transformarea proceselor de creditare este, de asemenea, o necesitate pentru bănci. Băncile ar trebui să-și reanalizeze modul de lucru și unde se situează față de bunele-practici moderne de creditare. De exemplu, decizia instantanee pentru acordarea creditelor pentru persoane fizice sau decizia asistată de algoritmi în privința aprobării condiționate a unor noi tranzacții pe segmentul corporate. Termenii de creditare favorabili și cu pre-aprobare vor fi diferențiatori cheie pentru bănci odată ce vor apărea provocările de volum și/sau business nou.

Asigurarea unei baze solide pentru creșterea viitoare

Pentru a-și consolida baza de creștere, băncile românești vor trebui să își reorienteze strategia. Înainte de pandemie, ele s-au concentrat pe protejarea capitalului, promovarea produselor cu randament ridicat (de exemplu, creditele de consum) și furnizarea de finanțare pentru sectorul public. În același timp, venitul net al sistemului bancar este dominat de dobânzi, ceea ce creează un nivel ridicat de dependență față de împrumuturi.

• Gradul de incluziune financiară este încă redus: doar șase din zece români au un cont bancar, potrivit experților din industrie. Deși veniturile lunare în lei au crescut cu aproape 10% anual în ultimul deceniu, gradul de penetrare bancară a crescut cu mai puțin de două puncte procentuale în aceeași perioadă. Mai mult, datele comparative față de celelalte piețe din regiune indică un potențial de creștere atât pe segmentul de împrumuturi cât și pe cel de economisire. De asemenea, cei care economisesc, fac acest lucru prin cash sau depozite, produsele alternative fiind foarte puțin utilizate spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est.
• Există în continuare cerere pentru produse bancare, dar acestea nu sunt clar diferențiate. Băncile ar trebui să-și consilieze mai mult clienții în privința alegerii unui produs și, totodată, ar putea să-și schimbe portofoliul prin reorientarea de la împrumuturi mari, de lungă durată, către servicii de finanțare sau refinanțare pe termen scurt și produse de acumulare. Acest lucru poate fi însoțit de oferte non-financiare și servicii cu valoare adăugată, susținute de consultanță, pentru a limita în același timp dependența de veniturile din dobânzi.
• Clienții par a fi mai dispuși ca niciodată să utilizeze serviciile bancare digitale și mobile, deci este nevoie ca băncile să fie cât mai prezente în online. De exemplu, băncile pot construi pe acest interes spre digital, determinându-și clienții, prin oferte corespunzătoare, să folosească mai mult serviciile digitale atunci când își aleg un produs de economisire / investiții, concomitent cu creșterea rolului lor în dezvoltarea nivelului de educație financiară și investițională în rândul consumatorilor.

Pentru a limita impactul negativ al crizei COVID-19, băncile românești trebuie să-și îmbunătățească modul de operare. Acest lucru implică o atenție mai mare pentru experiența utilizatorului, agilitate și tehnologie digitală:

• Experiența utilizatorului. Clienții se așteaptă tot mai mult ca băncile să anticipeze nu numai produsele și serviciile de care au nevoie, ci și cum și când au nevoie de ele. Băncile ar trebui să analizeze constant experiența pe care o oferă clienților, deoarece satisfacția și loialitatea acestora vor fi influențate puternic de acest aspect.
• Agilitate. Integrarea agilității operaționale va fi crucială pentru bănci. Pentru a beneficia de cele mai bune metode noi de lucru, băncile pot prioritiza anumite acțiuni și practici: instituționalizarea unor noi tipuri de luare a deciziilor, o atenție sporita oferită clienților și regândirea modului de lucru pentru echipe agile și care muncesc de la distanță. Aceste exemple sunt detaliate în Raportul Anual de Banking Global (GBAR).
• Tehnologie și capacități digitale. Obază digitală puternică va fi un element esențial pentru a permite băncilor iterații rapide ale produselor și experiențe personalizate pentru utilizatori. Prioritizarea rapidă (în următoarele trei – șase luni) a investițiilor în tehnologie digitală modernă va permite băncilor să își eficientizeze operațiunile și să îndeplinească așteptările clienților.

McKinsey&Company România  a publicat un articol detaliat despre efectele pandemiei asupra sistemului bancar românesc și despre zonele cheie asupra cărora ar trebui băncile să se concentreze pentru a reveni pe un trend de creștere.

Contracţia economică este termenul din ce în ce mai folosit de către antreprenorii români, pe fondul pandemiei care coincide şi cu situaţia economică internaţională, care a suferit modificări majore în ultimul an.

Contracţia merge în descreşterea afacerii şi este caracterizată de scăderea veniturilor şi a încasărilor, o stare financiară vulnerabilă, care se poate degrada treptat şi accelerat. Prin perpetuarea acestui trend descrescător, rezultă pierderi şi de până la 80% din veniturile unei companii, blocaj şi chiar faliment.

În aceste situaţii, antreprenorul va anticipa o posibilă contracţie a afacerii şi va interveni la timp prin aplicarea de instrumente financiare. Astfel, fenomenul se tratează contextual, perceput izolat, iar pierderile financiare se pot limita.

În opinia strategului financiar Ioana Arsenie, domeniul transporturilor din România pare să înregistreze o contracţie economică de 30% pe fondul pandemiei.

Efectele fenomenului de contracţie economică în transporturi se pot percepe prin anumite acţiuni realizate în mod direct de către antreprenori şi manageri: restructurări de personal, oprirea parţială a unei capacităţi de lucru, reducerea bugetului de marketing, reducerea cheltuielilor administrative, tăierile în categoriile de cheltuieli care nu afectează imediat continuarea afacerii, prudenţa în decizii investiţionale şi suspendarea proiectelor de investiţii.

Când aplici o scădere de venituri în reajustarea bugetului, aplici simultan măsuri de limitare a pierderii, astfel vei avea un buget destul de flexibil în firmă care să îţi permită o continuare modestă a afacerii.

Etapa de contracţie este o etapă firească în ciclul de evolutie al afacerilor, însă, dacă nu este gestionată suficient de rapid de la declanşare, ferm şi pe termen lung, provoacă pierderi în mod accelerat şi determină o situatie greu de gestionat, de criză, în care continuarea afacerii poate să fie sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât se suprapune cu etapa de contracţie economică globală şi a industriei.

Posibile soluţii de aplicat când te confrunzi cu fenomenul de contracţie a afacerii:

1. Redimensionează bugetul companiei;
2. Dezvoltă structura de cheltuieli variabile şi diminuează masa cheltuielilor fixe;
3. Aplică tăieri de cheltuieli care nu influenţează activitatea de bază şi nu pun în risc continuarea afacerii;
4. Identifică liniile de business cele mai profitabile şi cu potenţial pozitiv şi acţionează pentru stabilizarea şi creşterea acestora; 
5. În oglindă, decide rapid tăieri şi suspendarea acelor activităţi care generează pierderi şi nu sunt sustenabile de sine stătător.

„Diversificarea în transport poate reprezenta un context pozitiv, de care ar trebui să ţinem cont pentru menţinerea capacităţilor de lucru”, explică Ioana Arsenie.

Pentru transportul cargo, recomand antreprenorilor să caute soluţii pentru ca utilizarea capacităţii  să fie cât mai mare, să izoleze maşinile care nu lucrează si să actioneze pentru a suspenda/îngheţa cheltuielile aferente, preţul să fie transparent şi atent calculat, conform cu noua structură a costurilor şi condiţiile din piată, renegocierea politicilor contractuale cu partenerii, clienţii – în vederea securizării procesului de recuperare a banilor cu cât mai puţine întârzieri, pe care să le controleze în cash-flow.

Pentru transportul de persoane, recomand antreprenorilor să valorifice oportunităţile curente, spaţiile într-un mijloc de transport, subînchirierea, dezvoltarea altor linii de business adiacente – utilizând analize de cost de oportunitate.

De ce merită efortul pentru a investi, chiar şi în pandemie?

Dacă ai drept obiectiv să îţi menţii rezervele vitale ale afacerii şi cu resursele limitate să îţi multiplici liniile de business şi să susţii cheltuielile în ciuda unei situaţii economice tensionate, înseamă că îţi vei optimiza afacerea, un fapt benefic pentru dezvoltarea viitoare, iar contracţia economică se poate diminua până la control. În plus, în contextul în care alţi jucători îşi restrâng activitatea, vei putea identifica zone de dezvoltare pe care anterior le accesai cu dificultate.