Carantina a produs creşteri abrupte pentru traficul de internet fix şi mobil

Economistul
-
0
Carantina a produs creşteri abrupte pentru traficul de internet fix şi mobil

Traficul total de date a crescut, în medie în ultima săptămână din luna martie, cu 12% în reţelele mobile şi cu 20,9% în reţelele fixe, în timp ce traficul de voce a înregistrat creşteri medii de 22% în reţelele mobile şi 22,7% în reţelele fixe, conform datelor transmise de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, centralizate de ANCOM, scrie Adevărul.ro.

Traficul total de interconectare a crescut, în medie, cu 21% în reţelele mobile şi cu 19% în reţelele fixe. Pentru prelucrarea datelor s-a luat ca referinţă sfârşitul lunii februarie 2020, când a fost înregistrat primul caz de infectare cu virusul COVID-19 în România, potrivit sursei citate.

De asemenea, în reţelele fixe, traficul total de interconectare a crescut în medie cu 19%, fiind raportate creşteri între 6,3% şi 41%. Traficul de date total raportat de către principalele puncte comune de interconectare din România, peering plus tranzit, (IXPs) a crescut cu valori între 10% şi 33%.

ANCOM transmite că va monitoriza constant situaţia şi măsurile luate de furnizori pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice, gradul de încărcare a reţelelor şi eventualele congestii. 

Vânzările de carburanți au scăzut cu peste 30% în urma carantinei

Economistul
-
0
Vânzările de carburanți au scăzut cu peste 30% în urma carantinei

Reducerea consumului ca urmare a carantinării economiei și restricțiilor de circulație impuse de autoritățile liberalo-militare populației civile au condus la o scădere a vânzărilor de carburanți ale OMV Petrom cu peste 30% în ultima parte a primului trimestru al acestui an, scrie Profit.ro.

De asemenea, scăderea abruptă a cererii face cu atât mai bizară decizia autorităților de a plafona prețul carburanților.

Ca urmare a prăbușirii prețurilor internaționale ale petrolului, indicatorul marjei de rafinare a OMV Petrom s-a majorat de la 3,62 dolari/baril în primele trei luni ale anului trecut la 6,75 dolari/baril în primul trimestru al acestui an, potrivit sursei citate. Prețul mediu realizat de companie la țiței a scăzut însă cu 27%, de la 55,66 dolari pe baril în primul trimestru al anului trecut la 40,6 dolari pe baril în ianuarie-martie 2020.

Coronavirus: Răspunsul global al UE pentru a combate pandemia

Economistul
-
0
Coronavirus: Răspunsul global al UE pentru a combate pandemia

Astăzi, 8 aprilie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au prezentat planuri pentru un răspuns solid și bine direcționat al UE în vederea sprijinirii eforturilor țărilor partenere de combatere a pandemiei de coronavirus. Acțiunea colectivă a UE se va axa pe abordarea crizei sanitare imediate și a nevoilor umanitare aferente, pe consolidarea sistemelor de sănătate, de apă și de salubritate ale țărilor partenere și a capacităților lor de cercetare și de pregătire pentru a face față pandemiei, precum și pe atenuarea impactului socioeconomic.08/04/2020

Pentru a sprijini aceste acțiuni, UE va acorda țărilor partenere sprijin financiar în valoare de peste 15,6 miliarde EUR, care va proveni din resursele pentru acțiune externă existente. Împreună cu partenerii noștri, ne asigurăm că fondurile considerabile pe care UE le-a alocat deja partenerilor săi sunt îndreptate spre acțiunile de abordare a impactului cauzat de coronavirus.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat: „Virusul nu cunoaște granițe. Această provocare globală necesită o cooperare internațională fermă. Uniunea Europeană depune necontenit eforturi de combatere a pandemiei. Știm cu toții că numai împreună putem opri răspândirea coronavirusului la nivel mondial. În acest scop, UE va convoca în curând un eveniment virtual al donatorilor care să contribuie la mobilizarea finanțării necesare și la sprijinirea Organizației Mondiale a Sănătății în acțiunile sale de asistare a celor mai vulnerabile țări.”

Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a adăugat: „Pentru a combate pandemia de coronavirus sunt necesare acțiuni comune la nivel mondial. Uniunea Europeană și statele sale membre își asumă rolul care le revine în abordarea acestei crize sanitare și a consecințelor sale grave – atât pe plan intern, cât și extern. Facem tot posibilul pentru a le oferi sprijin cetățenilor noștri, însă trebuie, de asemenea, să le acordăm asistență partenerilor din vecinătatea noastră imediată și nu numai, pentru a aborda impactul pe care pandemia îl va avea asupra mijloacelor de subzistență și asupra stabilității și securității acestor țări, deoarece problemele lor sunt problemele noastre. Aceasta este o luptă globală pe care o vom câștiga sau o vom pierde împreună. Cooperarea și eforturile comune la nivel internațional, precum și soluțiile multilaterale reprezintă calea de urmat pentru o veritabilă agendă globală pentru viitor.”

Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a explicat: „Atât timp cât coronavirusul amenință viețile oamenilor într-o parte a lumii, nu suntem în siguranță. Acesta este elementul central al cooperării și parteneriatelor internaționale. Trebuie să colaborăm pentru a putea gestiona provocările comune. Astăzi, Comisia Europeană își intensifică eforturile și ia inițiativa, prin acest pachet semnificativ de răspuns global în valoare de peste 15,6 miliarde EUR, în vederea colaborării cu partenerii noștri, în special din Africa, pentru un viitor mai sigur pentru noi toți.”

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „Ca parte a răspunsului nostru global la pandemia de coronavirus, redirecționăm peste 3,8 miliarde EUR din fondurile prevăzute pentru Balcanii de Vest și vecinii noștri imediați din est și din sud către nevoile reale cu care se confruntă în prezent: pentru răspunsul urgent la criza sanitară, pentru consolidarea sistemelor de sănătate și pentru atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei. Ne aflăm pe același continent și nu putem reuși decât împreună.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a avertizat: „Pandemia cu care ne confruntăm ar putea deveni cea mai mare criză umanitară din ultimele decenii. Impactul izbucnirii epidemiei de coronavirus asupra celor mai fragile țări, asupra migranților și a celor mai vulnerabile persoane ar putea să fie dramatic. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește taberele de refugiați și de persoane strămutate în interiorul țării, caracterizate prin spații închise și, deseori, condiții insalubre. De aceea trebuie să dăm un răspuns hotărât la urgența de sănătate publică, să ne asigurăm că actorii din domeniul umanitar pot să își desfășoare în continuare acțiunile de asistență vitală, precum și să sprijine transportul și măsurile de logistică pentru operațiunile umanitare esențiale.”

Pachetul „Echipa Europa”

Răspunsul UE se bazează pe abordarea Echipei Europa („Team EuropeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••”), care are scopul de a salva vieți prin oferirea de sprijin rapid și bine definit partenerilor noștri, astfel încât aceștia să poată face față pandemiei. Acest răspuns combină resurse din partea UE, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare, în special Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, având ca obiectiv să sprijine țările partenere și să răspundă nevoilor pe termen scurt ale acestora, precum și impactului structural pe termen mai lung asupra societăților și economiei. Primele pachete „Echipa Europa” se pun deja în aplicare în vecinătatea imediată a UE: în Balcanii de Vest, în est și în sud.

UE, în calitate de actor mondial și de principal donator la sistemul de ajutor internațional, va promova un răspuns multilateral coordonat, în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite, cu instituțiile financiare internaționale, precum și cu G7 și G20.

Uniunea Europeană va continua să își adapteze răspunsul în funcție de evoluția situației și să se concentreze asupra celor mai afectate țări care au nevoie de asistență sanitară, cum ar fi țările din Africa, țările vizate de politica de vecinătate, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, părți din Asia, precum și din Pacific, America Latină și zona Caraibilor. Răspunsul UE se va concentra asupra celor mai vulnerabile persoane, printre care migranți, refugiați, persoane strămutate în interiorul țării și comunitățile-gazdă ale acestora, și va include obiectivele strategice ale UE stabilite în Pactul verde și în Agenda digitală.

Din pachetul global în valoare de 15,6 miliarde EUR, 3,25 miliarde EUR sunt direcționate către Africa, din care 1,19 miliarde EUR pentru țările din Africa de Nord care sunt vizate de politica de vecinătate.

UE asigură în total 3,07 miliarde EUR pentru întreaga vecinătate – 2,1 miliarde EUR pentru vecinătatea sudică și 962 de milioane EUR pentru țările Parteneriatului estic – și 800 de milioane EUR pentru Balcanii de Vest și Turcia.

De asemenea, pachetul global include suma suplimentară de 1,42 miliarde EUR sub formă de garanții pentru Africa și vecinătate, sumă care provine din Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD).

UE va sprijini Asia și Pacificul cu 1,22 miliarde EUR, iar în plus, vor fi alocate 291 de milioane EUR pentru regiunea Africa, zona Caraibilor și Pacific, 918 milioane EUR pentru sprijinirea partenerilor noștri din America Latină și zona Caraibilor și 111 milioane EUR pentru sprijinirea țărilor și teritoriilor de peste mări.

Punerea în practică a pachetului UE de răspuns global

502 milioane EUR pentru acțiunile de răspuns la situația de urgență, cu accent, printre altele, pe:

  • acordarea de sprijin imediat planurilor de răspuns ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Națiunilor Unite, precum și apelului Mișcării de Crucea Roșie și Semiluna Roșie pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și capacitatea de răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate mai precare și în țările care se confruntă cu crize umanitare;
  • furnizarea de sprijin umanitar imediat în țările afectate, în special în domeniile sănătății, apei, salubrității și igienei, precum și în domeniul logisticii;
  • sprijinirea creșterii producției de echipamente individuale de protecție și de dispozitive medicale în Europa pentru a răspunde nevoilor urgente înregistrate în Europa și în țările partenere;
  • organizarea furnizării de asistență în natură țărilor afectate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii;
  • garanții și lichidități pentru băncile locale prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al Instituțiilor Europene de Finanțare a Dezvoltării, sprijinite de Fondul european pentru dezvoltare durabilă;
  • sprijinirea eforturilor globale de combatere a restricțiilor la export și asigurarea faptului că lanțurile de aprovizionare rămân intacte, în special în ceea ce privește materialele medicale și produsele farmaceutice esențiale;
  • asocierea Balcanilor de Vest la inițiative ale UE, cum ar fi acordul privind achizițiile publice comune pentru echipamente medicale și sistemul european de alertă rapidă pentru bolile transmisibile. Țările aflate în proces de negociere a aderării lor la Uniune pot, de asemenea, să depună cereri pentru Fondul de solidaritate al UE.

2,8 miliarde EUR pentru a sprijini sistemele de cercetare, de sănătate și de apă. UE întreprinde mai multe acțiuni în acest sens, printre care:

  • sprijinirea țărilor partenere în punerea la punct a unor sisteme de sănătate și de protecție socială reziliente, capabile să intervină în situația de față;
  • sprijinirea eforturilor de informare și de sensibilizare cu privire la măsurile de protecție de bază și la sfaturile în materie de igienă pentru a preveni răspândirea;
  • posibilitatea de utilizare a unor fonduri UE pentru inițiative întreprinse la nivel mondial în domeniul sănătății, cum ar fi Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, Alianța mondială pentru vaccinuri și imunizare și Instrumentul financiar global, pentru a răspunde la coronavirus, asigurând, în același timp, continuitatea programelor de sprijinire a serviciilor de sănătate vitale;
  • sprijinirea continuării activităților de cercetare în ceea ce privește diagnosticarea, tratamentul și prevenția și, odată ce un vaccin este disponibil, aprobarea accelerată și subvenționarea vaccinurilor și a livrării acestora în țările vulnerabile;
  • sprijinirea formării de experți, a supravegherii epidemiologice și a consolidării organizațiilor regionale din domeniul sănătății din Africa, America Latină și zona Caraibilor, precum și din Asia și Pacific;
  • acceptarea țărilor candidate din Balcanii de Vest în Comitetul pentru securitate sanitară al UE și analizarea celor mai adecvate modalități de asociere a țărilor potențial candidate;
  • sprijinirea accesului egal la sistemele de sănătate pentru migranți, refugiați și comunitățile-gazdă.

12,28 miliarde EUR pentru a face față consecințelor economice și sociale.UE întreprinde mai multe acțiuni în acest sens, printre care:

  • acordarea de sprijin bugetar direct și de finanțare preferențială țărilor partenere, cu scopul de a adopta reforme care vizează dezvoltarea socioeconomică și reducerea sărăciei, precum și măsuri de protejare a lucrătorilor în timpul crizei;
  • mobilizarea, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a asistenței macrofinanciare pentru Balcanii de Vest și țările vizate de politica de vecinătate;
  • sprijinirea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a persoanelor care desfășoară activități independente, prin intermediul garanțiilor, al aportului de lichidități și al asistenței tehnice, și reorientarea în continuare a garanțiilor de la Fondul european pentru dezvoltare durabilă către repartizarea riscurilor pe termen scurt aferente împrumuturilor;
  • acordarea de împrumuturi pentru sectorul public de la Banca Europeană de Investiții, în special pentru echipamente și materiale medicale;
  • colaborarea cu organizațiile internaționale și cu întreprinderile europene pentru a crea lanțuri valorice solide și reziliente în sectoare strategice și pentru a asigura drepturile lucrătorilor și responsabilitatea socială a întreprinderilor;
  • promovarea de forme de reducere a datoriilor prevăzute de FMI în țările afectate.

Asigurările de credit comercial, din perspectiva Moody’s

Florin Antonescu
-
0
Asigurările de credit comercial, din perspectiva Moody’s

Moody’s Investors Service a anunțat rating-urile din punctul de vedere al criteriului solvabilității financiare (Insurance Financial Strength – IFS) și din cel al emisiunilor de datorii a cinci grupuri de asigurări de credit comercial: Atradius Credito y Caucion SA (A2 negativ) și celelalte companii ale Atradius NV (Atradius); Compagnie Francaise d’Assurance pour le Comm. (Coface, A2 negativ); Euler Hermes SA (Euler Hermes,  Aa3 stabil); Clal Credit Insurance (Clal, A3 negativ) și compania israeliană de asigurări de credit BSSCH (ICIC, A3 stabil). Perspectivele de rating pentru Atradius, Coface și Clal au fost schimbate, de la stabil la negativ. Perspectivele de rating pentru Euler Hermes și ICIC  au fost meținute la stabil.

Moody’s Deși subliniază că deși „se așteaptă ca și profilurile de credit ale Euler Hermes și ICIC să fie afectate de presiunile puse pe piața financiară în contextul răspândirii coronavirusului, consideră că sprijinul de care beneficiază din partea companiilor mamă va limita impactul asupra profilului lor de credit. Noile ratinguri reflectă așteptările companiei Moody’s ca  profilurile de credit ale asigurătorilor să fie în mare parte rezistente la perturbarea pe scara largă a piețelor economice și financiare din cauza  coronavirus, având în vedere că profilurile de credit ale acestor asigurători sunt susținute de o capitalizare puternică existentă dinaintea crizei, dar și de natura de scurtă durată a riscului creditelor comerciale, ceea ce permite asigurătorilor să reducă rapid limitele riscului ca răspuns la o eventuală deteriorare a condițiilor din piață. Ratingul Aa3 IFS al Euler Hermes reflectă poziția puternică și de lider pe piața asigurărilor de credit la nivel mondial a companiei, avand o capitalizare economică puternică susținută de un management dinamic bazat pe gestionarea riscurilor asigurate, pe instrumente eficiente de monitorizare a riscurilor de subscriere și o rentabilitate puternică a subscrierilor, deși sunt așteptate pierderi în cursul anului 2020 din cauza contextului coronavirus”.

Cristina Rusuleanu (foto), Country Manager, Euler Hermes Romania: „Orice șoc economic global tinde să afecteze toate industriile și, implicit, și pe cea a asigurărilor de credite comerciale. Expertiza dobândită ca lideri de piață ne face să avem încredere că vom găsi cele mai bune soluții pentru a traversa această criză.  Monitorizăm în timp real ceea ce se întâmplă la nivel global și suntem pregătiți să gestionăm eficient provocările.”

Puterea financiară a asigurării în contextul coronavirus

Moody’s previzionează afectarea negativă a profilurilor de credit ale asigurătorilor într-un scenariu de stres sever legat de coronavirus. Acesta ar putea include o întrerupere prelungită în activitatea multor business-uri, afectarea gravă a piețelor financiare, dar și rate ale revendicării daunelor mai mari decât au fost observate în timpul crizei financiare din 2008/09. Răspândirea rapidă globală a coronavirusului a dus la o perspectivă economică în scădere din cauza diminuării drastice a prețurilor petrolului și la o tulburare extinsă a pieței financiare, generând un impact asupra creditelor în multe sectoare ale lumii. Întreprinderile mici și mijlocii, la care asigurătorii de credit au o expunere semnificativă, sunt deosebit de vulnerabile, existând riscul de insolvență în cazul întreruperii îndelungate a activității și în absența sprijinului guvernamental.

Așteptările companiei Moody’s merg însă spre scenariul în care profilurile de credit ale asiguratorilor vor fi în mare parte rezistente la perturbarea pe scara largă a piețelor economice și financiare din cauza  coronavirus. Practicile bine dezvoltate de subscriere a riscurilor limitează expunerea asigurătorului față de entități mai slabe, care au rezerve de lichidități mai mici și, prin urmare, au mai puține șanse  să reziste la perturbarea afacerilor prevăzute în scenariul de stres.

Moody’s se așteaptă ca impactul direct al volatilității piețelor financiare la bilanțurile asigurătorilor să fie moderate.

Previzionarea riscurilor comerciale
și de neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Asupra declarațiilor de perspectivă, Euler Hermes avertizează: „Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.

Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la:

(i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz,

(ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite),

(iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor,

(iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate,

(v) nivelurile de persistență,

(vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii,

(viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale,

(x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și

(xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora”.

Secție de terapie intensivă mobilă achiziționată cu sprijinul Lidl România

Florin Antonescu
-
0
Secție de terapie intensivă mobilă achiziționată cu sprijinul Lidl România

Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Fundația pentru Smurd, achiziționează cu sprijinul acordat de Lidl România prima secție de terapie intensivă mobilă din țara noastră: valoare 264.930 de dolari, utilizare pentru preluarea pacienților în stare critică ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2. Secția mobilă de terapie intensivă instalată pe structura unui TIR poate fi deplasată rapid oriunde în țară, crescând capacitatea celor mai aglomerate spitale de a oferi îngrijire pacienților la cele mai înalte standarde. Se amplasează în curtea unui spital supraaglomerat de primă linie, se racordează la rețeaua electrică și la cea de oxigen a spitalului, poate prelua 12 pacienți cu indicație de îngrijire în terapie intensivă.

Frank Wagner, CEO Lidl România: „Traversăm o perioadă fără precedent, în care pandemia de Coronavirus pune o presiune uriașă pe sistemele medicale din toată lumea. Pentru a putea face față acestei situații, este nevoie de solidaritate la nivelul întregii societăți și de sprijin din partea mediului privat. Pentru noi, Lidl România, investiția în dezvoltarea serviciilor medicale de urgență este de mulți ani o prioritate și ne-am bucurat să putem colabora de-a lungul timpului cu DSU și Fundația pentru Smurd în mai multe proiecte naționale care au salvat deja multe vieți. Acum, continuăm acest parteneriat de lungă durată, pentru a suplimenta capacitatea României de a oferi îngrijirile necesare pacienților diagnosticați cu noul Coronavirus și aflați în stare gravă. Totodată, aș vrea să mulțumesc atât personal, cât și din partea celor peste 7.500 de colegi din Lidl, întregului corp medical din România, cei aflați în prima linie în aceste zile, care fac eforturi enorme pentru a avea grijă de sănătatea noastră”.

Dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență: „Această unitate de terapie intensivă este unică în România, folosirea ei dându-ne posibilitatea să îmbunătățim semnificativ evoluția pacienților cel mai grav afectați de infecția cu SARS-CoV-2. Având in vedere experiența altor țări europene care s-au confruntat deja cu o lipsă a locurilor în secțiile de terapie intensivă, precum și dinamica rapidă într-un astfel de context la nivel național, un număr de 4 astfel de unități mobile ar crește semnificativ capacitatea României de a gestiona pacienții critici în perioada ce va urma, exact acolo unde este cea mai mare nevoie. În acest context încurajăm și alți investitori să se alăture acestui demers susținut de Lidl România. Le mulțumim tuturor celor care vin în sprijinul colegilor care se alfă în linia întâi, avem nevoie să vă simțim aproape și să știm că aveți încredere în noi și în toate eforturile depuse zi și noapte de colegii mei”.

Ulterior, unitatea mobilă va fi inclusă în dotarea României de răspuns la dezastre și va putea fi folosită în orice situație de catastrofă care generează victime multiple, cum ar fi în cazul unui cutremur. De asemenea, va putea funcționa ca un centru mobil de simulare pentru medicii rezidenți în ATI și medicină urgență.

Concurs de proiecte „Protecția biodiversității forestiere”

Florin Antonescu
-
0
Concurs de proiecte „Protecția biodiversității forestiere”

Concursul de proiecte „Protecția biodiversității forestiere” și-a desemnat câştigătorii: Asociaţia Administraţiilor Ariilor Naturale Protejate – restabilirea echilibrului ecologic în habitatul forestier din Parcul Național Piatra Craiului (foto) şi Societatea Ornitologică Română – protecția biodiversității ornitologice din pădurea Parcului Natural Comana.

Institutul Francez şi Ambasada Franţei în țara noastră vor sprijini fiecare dintre cele două organizaţii nonguvernamentale cu sume de până la 5000 de euro.

Proiectul „Restabilirea echilibrului ecologic în habitatul forestier din zona Grind” este definit prin „împădurirea progresivă a parcelelor forestiere din Parcul Național Piatra Craiului (județele Argeș și Brașov). Acest proiect este destinat să restabilească echilibrul ecologic al unei păduri alcătuite inițial din fag și conifere, afectate de defrişări înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial pentru zootehnie și agricultură. Prin campania de reîmpădurire de după război s-au reintrodus coniferele, preferate pentru creșterea lor rapidă. Ele nu sunt însă adaptate la acest mediu, deoarece sunt vulnerabile la condițiile climatice (în special vântul) și la atacurile speciilor invazive. Copacii infectați au fost tăiați, crescând vulnerabilitatea zonei. Inițiativa de astăzi ar permite restabilirea unei păduri mixte naturale, adaptată condițiilor locale și favorabilă dezvoltării progresive a faunei și a florei forestiere”.

Proiectul „Protecția biodiversității Parcului Natural Comana”, presupune „studierea diversității speciilor de păsări din mediul forestier de la Comana și desfășurarea unor acțiuni de protecție a acestora (instalarea de cuiburi artificiale, stabilirea unui perimetru de conservare, acțiuni de conștientizare pentru personalul parcului și pentru vizitatori)”.

Institutul Francez din România și Ambasada Franței subliniază că „țin să le mulțumească tuturor asociațiilor care au depus proiecte în cadrul acestui concurs și să le felicite pentru calitatea acestora și pentru implicare”.

Ambasada Franței în România reamintește că „oferă de câțiva ani sprijin tehnic și financiar pentru implementarea proiectelor inovatoare ale ONG-urilor românești, precum și pentru acțiuni de structurare a societății civile. Institutul Francez, în contextul crizei actuale, cauzată de pandemia Covid19, „încearcă să nu oprească programele sale şi să continue să sprijine dezvoltarea societății civile din România în momentele când este cea mai mare nevoie”. 

ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (Perspectiva anilor 2040)

Vasile Pușcaș
-
0
ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (Perspectiva anilor 2040)

Procesul aderării României la Uniunea Europeană a determinat strategic și factual evoluția economico-socială a țării.După intrarea în faza negocierilor de aderare la Uniunea Europeană,pe baza Programului strategic elaborat de Guvernul Isărescu(2000), s-a reluat dinamica creșterii economice.Prin pregătirea capitolelor de negociere dedicate Pieței Interne s-a demonstrat nu doar sensul pe care economia românească l-a adoptat,dars-a înaintat decisiv către rezultate concrete ale reformelor structurale.

      Atât analizele economice pentru durate lungi(a se vedea Liviu Voinea,2018) cât și pentru ultimele trei decenii(Piața Financiară,dec.2019) constată că aderarea României la Uniunea Europeană a favorizat un proces de creștere economică și de accelerare a recuperării decalajelor față de statele dezvoltate.Anul 2000 este considerat începutul unei etape în care Uniunea Europeană a devenit pentru România catalizatorul principal în domeniul economic,dar și institutional,legislativ.Și sistemul fiscal a fost mai așezat,după 2000,o dată cu elaborarea Codului Fiscal(2004), după metodologie europeană.Un astfel de catalizator ar mai putea fi aplicarea determinată a strategiei de intrare în Zona Euro.Menționăm însă că,după 2004,doar fenomenul contagiunii cu Piața Internă a Uniunii Europene, și nu atât strategizarea și aplicarea unor politici proprii,a dus la o creștere a convergenței.PIB-ul pe locuitor(la paritatea puterii de cumpărare) a crescut de la 23%,în 2000,la 36%,în 2006,pentru ca în primul deceniu post-aderare să ajungă la 59%,actualmete apropiindu-se de unele state central-europenecare au avut evoluții pozitive și în întâiul deceniu post-1989.

      Faptul că guvernele României post-2004,indiferent care partide politice le-au format,au preferat să obțină o creștere economică rezultată predominant din orientarea spre prociclicitate și consum,evitând realizarea unor investiții substanțiale,îndeosebi în zona infrastructurii de transport,energetice,mediu,sănătate,educație,cercetare-inovare etc.,dar și folosirea fiscalității doar pentru obținerea unor venituri imediate la buget au dat economiei și pieței locale un grad sporit de impredictibilitate,au generat dezechilibre macroeconomice majore.Declinul populațional din România,după 1989,este considerat “cea mai gravă dintre toate schimbările negative pe care le-a cunoscut societatea românească după căderea vechiului regim”(Vasile Ghețău,în PF,dec.2019,p.36).Iar motivația economică a fost cea mai importantă pentru amintita situație,acesteia adăugându-se și cauze social-politice,culturale etc.Inechitățile socio-economice sunt un alt element al sporitelor dezechilibre din sistemul economic al României,dând o dimensiune calitativă discutabilă creșterii economice din ultimele decenii.Faptul că peste 40% din săracii Uniunii Europene trăiesc în România arată că este încă mult de lucru pentru ridicarea convergenței reale și a competitivității societale în țara noastră.Aceste realități ne demonstrează că Strategiile de dezvoltare sustenabilă elaborate din 2008,ca răspuns la Agenda 2030 a Uniunii Europene,au fost mai degrabă documente pentru birocrații din Bruxelles și nu pentru aplicarea integrală de către societatea românească.În plus,este mai mult decât evident că,după criza economică de acum un deceniu ,modelul de dezvoltare adoptat de Noile State Membre nu mai aducea accelerația necesară pentru apropierea cât mai mare de stadiul de dezvoltare a statelor occdientale.Iar criza profundă declanșată în 2020 găsește România și marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene cu lecțiile neânvățate de la precedenta criză financiar-economică globală,sporind gradul de impredictibilitate a evoluției social-economice în deceniul următor.

       Așa cum arătam,un posibil catalizator al dezvoltării economice a României în viitorul apropiat ar putea fi aplicarea consecventă a unei strategii viabile pentru dezvoltare sustenabilă și aderarea la Zona Euro.Recent adoptata Strategie 2030 pentru dezvoltarea sustenabilă a României este o platformă prospectivă care valorizează stadiul actual al acumulărilor mediului economico-social din țara noastră.Esențială va fi însă atitudinea guvernelor României și actorilor economici și sociali față de asemenea strategii,fiind deja arhicunoscută conduita predominant conjuncturalistă a liderilor politici și guvernării de la noi.Și mai trebuie adăugat că atât predicțiile guvernamentale cât și cele corporatiste din statele dezvoltate și ariile emergente merg către orizontul anilor 2040-2050.Ceea ce ne obligă să luăm în considerare și posibilele trasee ale Zonei Euro,precum și ale Uniunii Europeni și Spațiului Economic European.Toate aflându-se în interdependență complexă cu piețele globale și caracteristicile  Sistemului Internațional care se vor reconfigura după enorma criză socio-economică de la începutul deceniului al treilea.Ceea ce pare tot de domeniul evidenței pentru substanța unui nou model de dezvoltare în următoarele două decenii,pentru România și celelalte state membre din Europa Central-Sud-Estică,este marea nevoie de investiții străine,capabilități endogene de dezvoltare care să înlocuiască avantajele veniturilor scăzute,sisteme de cercetare și inovare adecvate obiectivelor de dezvoltare,corelarea eficientă a interacțiunilor între actorul statal,operatorii economci și companiile europene și CMN.Toate acestea și multe alte necesități sunt însă în relație cu procesele guvernării,de care depinde trecerea la un salt calitativ și mai mare al dezvoltării economico-sociale în zona noastră/S.Kinder,Please close the gap!,Kinder.pdf/.Căci o mai eficientă exprimare a unui parteneriat public-privat,a sistemelor de educație și sănătate,ca și plasarea companiilor locale într-un mediu de afaceri cât mai favorizant,oprirea efectelor grave ale emigrației forței de muncă etc. sunt relaționate calității procesului de guvernare.

     Un grup de cercetători de la Universitatea din Varșovia/World in 2050.Case Study-Romania,2017,8) a susținut că,după aderarea la Uniunea Europeană,”cel mai mare motor” al creșterii economice în Romînia a fost industria, care i-a adus cei mai mulți parteneri comerciali și investiționali europeni.Același studiu constata și că cele mai acute insuficiențe vor apărea din situația demografică(îmbătrânire,emigrație etc.),cererea internă,evaziunea fiscală,starea sistemului de sănătate și a celui educațional.Dependența sporită de Uniunea Europeană face ca România să fie legată foarte tare de procesul dezvoltării în Uniune.De felul cum România va ști să joace cartea interdependențelor europene și globale va depinde dacă va fi doar o periferie în Uniunea Europeană sau va intra în rândul țărilor dezvoltate din regiune.Ori,deja știm că însăși Uniunea Europeană ar trebui să treacă printr-un proces de transformare structurală pentru care se pregătește de mult prea îndelungată vreme.Iar această transformare va pune accent pe suveranitatea economică europeană,convergență și competitivitate,pe o încercare de repoziționare în globalitate.Alături de aceasta,va avea loc o reconfigurare a procesului guvernării europene.Ceea ce înseamnă că în următoarele 2-3 decenii,România ar putea deveni o țară europeană dezvoltată doar dacă își va crește performanțele convergenței și competitivității în ritmuri și mai accelerate ca și până acum,acestea depinzând însă nu doar de operatorii de piață,ci și de calitatea procesului guvernării interne și europene.

     Până în 2040,Sistemul Internațional va înregistra câteva etape tranzitorii agitate ,ceea ce înseamnă că va predomina instabilitatea,tensiunile generate de interdependența globală între state,grupuri,piețe,indivizi,putând apărea chiar și riscul unor modificări sistemice periculoase.Inovarea,cercetarea și tehnologiile vor favoriza viteze accelerate ale schimbării.Procesul rapid de urbanizare(concentrarea urbanizării) va aduce o dinamică nouă în unele regiuni,ceea ce va trebui permanent definit și gestionat,inclusiv din punctul de vedere al guvernării locale și regionale.Problemele energetice și cele rezultate din schimbările climatice se vor amplifica,aducând elemente suplimentare de stres economic,social,politic etc.Actorii statali și non-statali vor continua o concureță acerbă,cu efecte vizibile chiar din următorul deceniu asupra reconfigurării sistemului de putere la nivel internațional.Într-un astfel de context,e clar că Uniunea Europeană trebuie să se redefineacă rapid,iar zguduirile recente ale structurii comerțului liber și crizei pandemice(cu tot corolarul ei economico-social) au arătat vulnerabilitățile unor economii dezvoltate din Uniune,ceea ce poate fi o oportunitate pentru economia României și a altor țări din zonă sau un avertisment îngrijorător.Aceasta cu atât mai mult cu cât infrastructurile critice din România nu au ținut pasul cu ritmul și sensurile Pieței Unice a Uniunii Europene.Dacă dimeniunea comerțului liber al Uniunii Europene,care este însăși fundamentul ei,sau a Zonei Euro se vor contracta geografic este posibil ca unele sub-regiuni europene să fie afectate,motiv pentru care România și celelalte țări din Europa Centrală ar trebui să găsească răspunsuri pentru noile circumstanțe și relaționarea cu noile puteri economice globale care se previzionează.Pericolul este ca,sub impulsurile extraordinarei creativități care se manifesta din Europa până în China, să fie menținut traseul de fragmentare pe care-l cunoaște acum continentul european,incluzând Uniunea Europeană,ceea ce ar duce la o reducere a relevanței Europei în viitorul Sistem Internațional(apropo de preocuparea tot mai crescută a instituțiilor europene pentru așa-zisa geopolitică/geoeconomie!).Ca atare,în perspectiva anilor 2040,România ar trebui să evolueze către o economie bazată pe producție manufacturieră intensivă,cu o înaltă tehnicitate și ridicată valoare nouă adăugată,o eficientă utilizare a capitalului pentru creșterea progresului tehnologic și orientarea acestuia cât mai consistentă spre cercetare-inovare-dezvoltare.

      Economia Uniunii Europene nu va avea de concurat doar cu economiile dezvoltate,ca și până acum.La orizontul anilor 2030-2040 aceasta va trebui să ia în considerare și saltul pe care-l vor efectua economiile emergente și îndeosebi cele din zona asiatică.Motiv pentru care un scenariu rațional ar conduce către o întărire a potențialului întregului Spațiu Economic European,nu doar a Zonei Euro sau a unui segment din Zona Euro.Ca atare,Uniunea Europeană ar trebui să vină cu o strategie realistă pentru accelerarea convergenței europene și a sporirii ratei competitivității în toată Uniunea,deci prin intensificarea integrării economice și a integrării europene,în general.Totodată,nu trebuie omis scenariul unei integrării euro-atlantice,cu deosebire în ariile economice,financiare,investiționale,comerciale etc.Pentru un astfel de palier predictiv este nevoie de un proces de guvernare care să aibă în vedere intervalul mediu și lung,nu doar cel scurt.Iar guvernarea din România,împreună cu structurile de piață și companiile care au găsit nișe cu avantaje competitive ar trebui să lărgească astfel de culoare,să se înscrie în procesul de intensificare a integrării europene,să aplice cât mai eficient obiectivele politicilor europene de dezvoltare în cadrele financiare perfecționate ale Uniunii Europene,dar și în cele ale pieței internaționale de capital.Într-un astfel de model de creștere,se impune ca România să fie atentă la câțiva factori critici cărora va trebui să le facă față:cel demografic(structura populației aptă a munci),calitatea forței de muncă(respectiv,capitalul uman),stocul de capital fizic(investiții),progresul tehnologic(productivitate).

      Creșterea economică și a locurilor de muncă nu este un scop în sine.Rememorând mereu că trăim într-o lume a interdependențelor complexe globale și a interconectivităților în toate planurile,să reținem că Uniunea Europeană are un avantaj competitiv în reducerea inegalităților sociale și dezvoltarea clasei de mijloc.Aici,din păcate,România nu se înscrie decisiv în respectivul mega-traseu de evoluție europeană.Rezolvând acest aspect,în țara noastră își vor găsi soluții și alte probleme,precum sistemul de pensii și sistemul de sănatate.Iar aplicarea unor reforme economice care să țină cont de importantele teme sociale va obliga și la o reformă solidă a instituțiilor și guvernării,la orientarea masivă a investițiilor către educație,cercetare,infrastructură,tehnologie.În toate aceste domenii digitizarea va trebui susținută intens și accelerat,dacă Uniunea Europeană și,desigur,România doresc să facă față viitoarelor ritmuri ale competitivității globale economice și societale.

      Strategiile de dezvoltare ale Uniunii Europene,pentru următoarele două decenii,vor fi influențate de crizele regionale și globale tot mai frecvente și la care va trebui să vină cu răspunsuri adecvate.De pe acum putem avertiza asupra ariilor critice în care Uniunea ar trebui să acționeze pentru a evita efecte grave ale crizelor și exprimări extreme : consecințe ale schimbărilor climatice,producerea și consumul energiei,pregătirea forței de muncă pentru întâlnirea cu consecințele progresului tehnologic,adaptarea locurilor de muncă și pentru situația îmbătrânirii populației,utilizarea Inteligenței Artificiale,o mai bună cooperare și mai multe investiții în C&D,modernizarea sistemului politic și democratic,gestionarea adecvată a crizelor și conflictelor,reducerea inegalităților sociale și economice,perfecționarea și dezvoltarea capacității instituționale și administrative,managementul interdependențelor globale etc.Dar mai înainte de toate,Uniunea Europeană va trebui să-și rezolve propriile slăbiciuni structurale interneI(instituționale,decizionale,politice),ale Pieței Unice,Zonei Euro etc. și să-și redefinească opțiunile strategice de evoluție.Toate acestea se vor regăsi și pe agenda dezvoltării României în următoarele decenii,desigur în grade și intensități diferite de ale altor state membre ale Uniunii Europene.Este mai mult decât evident că șansa României de a le face față este cu atât mai mare cu cât politici adecvate vor fi elaborate la nivelul Uniunii și la cel național,cu cât procesul integrării europene se va derula mai predictiv și intens,iar noi vom fi prezenți nu doar în procesele decizionale,dar mai ales în elaborarea strategiilor și programelor de aplicare-finanțare ale acestora.Ceea ce ar presupune o atitudine nu doar declarativă a liderilor României în favoarea integrării europene,ci o participare integrală și circumscumscriere realistă a propriilor politici interne în politicile întăririi procesului integrării și construcției europene.În altfel de condiții,România ar rămâne la periferia proceselor de dezvoltare,fiind nevoită să consume foarte multe resurse pentru supraviețuire sau,în cel mai bun caz,pentru a se menține într-o cursă fără orizont de diminuare a decalajelor față de statele dezvoltate și cele emergente.

Analiză Tradeville: Segmentul Cloud al Microsoft, creștere accelerată pe fondul crizei provocate de coronavirus

Economistul
-
0
Analiză Tradeville: Segmentul Cloud al Microsoft, creștere accelerată pe fondul crizei provocate de coronavirus

În contextul crizei generate de coronavirus, cererea pentru serviciile cloud oferite de Microsoft a crescut cu 775% în săptămâna 23-27 martie, în țările afectate, arată o analiză Tradeville. De altfel, serviciile Cloud par să reprezinte o direcţie strategică pentru gigantul din tehnologie, acestea înregistrând încă de anul trecut creşteri semnificative (27% în T4 2019).

Tot pe fondul crizei provocate de coronavirus, Tradeville notează că o creștere puternică s-a resimțit și în cazul aplicației Teams, prin care Microsoft își propune să creeze un spațiu de lucru virtual pentru companii. În martie 2020, numărul de utilizatori pe platforma Teams a fost de 44 milioane, în creștere cu 120% față de noiembrie 2019. Doar în a treia săptămână din martie, Teams a adăugat 12 milioane de utilizatori zilnici, pe fondul epidemiei actuale.

Analiștii Tradeville arată că Microsoft a devenit al doilea jucător la nivel mondial pe piața serviciilor de infrastructură cloud, cu o cotă de piață de 16,9% pe întreg anul 2019, în creștere cu 63,9% față de 2018. Principalul competitor al celor de la Microsoft și lider de piață este Amazon, cu o cotă de 32,3%, în timp ce Alibaba se situează pe locul 4, cu o cotă de 4,9%, fiind liderul pieței din China. Piața serviciilor de infrastructură cloud a ajuns la 107 mld. USD în 2019 și este așteptată să crească la 141 mld. USD în 2020 și să depășească 284 mld. USD în 2024, relevă analiza Tradeville.

În ultimii ani, Microsoft și-a schimbat direcția strategică și s-a axat mai mult pe serviciile oferite. Ca atare, în anul fiscal 2019, serviciile (59,8 mil. USD) au avut un aport la venituri aproape egal cu cel al produselor companiei (66,08 mil. USD), notează Tradeville.

În trimestrul 4 din 2019, cifra de afaceri a Microsoft a crescut cu 4,4 mld. USD (13,7%) în T4 2019, ajungând la 3,9 mld. USD, în timp ce venitul operațional a crescut cu 3,6 mld. USD (35%) în aceeași perioadă. Deși compania a înregistrat creșteri pe fiecare segment de business, cel mai notabil avans a fost cel al segmentului Cloud, acesta generând companiei venituri de 11,9 mld. USD în trimestrul 4 din 2019, cu 27% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Compania Microsoft este listată pe bursa americană, unde a atins recent o valoare de piață de peste 1 trilion USD. Acțiunile sale pot fi tranzacționate online prin intermediul Tradeville, oricând și de pe orice device, iar conturile pot fi deschise 100% on-line, fără a fi necesară deplasarea fizică a clienților.

Vă invităm să consultaţi concluziile detaliate ale analizei Tradeville despre rezultatele din trimestrul IV 2019 ale Microsoft aici.

Instant Factoring propune companiilor mici soluții pragmatice de evitare a blocajului financiar

Economistul
-
0
Instant Factoring propune companiilor mici soluții pragmatice de evitare a blocajului financiar

Instant Factoring, start-up fintech românesc, propune companiilor mici și foarte mici active în sectoarele B2B (business to business) câteva măsuri pragmatice de sprijin pentru evitarea blocajului economic: evaluarea gratuită a riscului financiar al clienților lor, consultanță gratuită asupra riscurilor de pierdere a capitalului prin neîncasarea creanțelor și accesul la lichidități imediate prin încasarea în avans a facturilor nescadente.

Start-up-ul pune la dispoziția microîntreprinderilor și companiilor mici, active în sectoarele B2B, evaluarea gratuită a stabilității financiare a 10 clienți existenți sau potențiali. În momentul de față, există multă incertitudine și instabilitate în toate industriile, iar riscul de neîncasare a facturilor și de pierdere a capitalului de lucru a crescut exponențial. Anticiparea corectă a impactului blocajului economic asupra situației clienților existenți și a celor noi, potențiali, la pachet cu alte măsuri de prevenție pot evita blocajul financiar.

În plus, Instant Factoring își asumă, pentru toți clienții mici și microîntreprinderile care au nevoie de sprijin, să ofere pre-aprobarea unor limite de finanțare pentru livrările de bunuri sau servicii pentru fiecare client în parte, astfel încât, antreprenorii mici să știe dacă pot finanța orice tranzacție comercială în acestă perioadă, înainte de a-și asuma intrarea într-o relație comercială.

Instant Factoring  pune la dispoziția micilor companii și microîntreprinderilor un volum de lichidități de 10 milioane RON pe lună, prin care finanțează facturile înainte de scadență, emise către companii medii și mari care plătesc la termene mai lungi. Accesul la finanțare ajută companiile mici să evite blocarea activității, astfel încât să poată face plăți urgente către salariați, furnizori și să-și  achiziționeze materii prime și materiale de producție.

Fintech-ul nu pune accent în evaluarea de risc pe situațiile financiare ale companiilor mici și foarte mici sau pe vechimea în activitate. De cele mai multe ori, situațiile financiare ale micilor companii sunt slabe, în special la începutul activității unei firme. Clientul microîntreprinderii trebuie să fie o companie cu o situație financiară stabilă care poate să își achite datoriile. Instant Factoring finanțează între 70% – 90% din valoarea facturilor acceptate, în funcție de industria și soliditatea financiară a clienților microîntreprinderilor.  

„Putem finanța companiile active în industriile B2B care nu sunt încă total blocate de restricțiile majore impuse de autorități. Preluăm risc mai mare și putem acorda finanțări în sectoarele: telecomunicații, furnizorii de transmisii date și internet, industria alimentară, retail și e-commerce, hardware și servicii IT, curierat și livrare rapidă și farmaceutică. Astfel, compania își poate acoperi plățile urgente, dar poate suplini totodată lipsa de lichidități de pe segmentele afacerii unde activitatea s-a închis sau s-a blocat. Se evită oprirea completă a activității și dispariția de pe piață”, a declarat Cristian Ionescu(foto), CEO și co-fondator, Instant Factoring.

Misiunea Instant Factoring este să sprijine dezvoltarea micilor companii prin soluții de finanțare rapide și facile, cu ajutorul tehnologiei. În această perioadă, microîntreprinderile se confruntă cu o acută lipsă a lichidităților în activitatea curentă, necesitate pe care nu o pot acoperi din alte surse.

Factoring-ul online este o soluție rapidă și la îndemâna oricărei companii pentru evitarea blocajului financiar și al supraviețuirii afacerii. Platforma tehnologică a Instant Factoring permite analiza facturii de finanțat într-un interval de câteva ore, iar în cazul aprobării finanțării, clientul primește banii în cont în maximum 24 de ore.


Despre InstantFactoring.com

Instant Factoring este prima companie fintech de micro-factoring online din România dedicată companiilor mici și microîntreprinderilor și membru al Asociației Europene de companii Fintech Innovate Finance cu sediul la Londra. Instant Factoring este un IFN înregistrat la Banca Națională a României. Prin lansarea platformei de online factoring www.instantfactoring.com, compania își asumă misiunea de a sprijini dezvoltarea micilor companii prin soluții de finanțare rapidă și facilă, cu ajutorul tehnologiei.

Instant Factoring a fost desemnat Cel mai bun Startup Fintech al Anului din Europa Centrală în cadrul Central European Startup Awards (CESA Awards) 2018.

Almost 75% of Chinese Plan to Increase Savings After the Coronavirus Outbreak

Economistul
-
0
Almost 75% of Chinese Plan to Increase Savings After the Coronavirus Outbreak

Coronavirus pandemic has disrupted the lives of billions of people around the world, shaking the global economy and job security. The virus outbreak already severely damaged many industries, leaving millions of people without jobs. Although there will be sectors and companies that may benefit from this crisis, the severe changes already seem set to leave a lasting impact on the way people plan their finances. Early data is beginning to show signs of this in China.

Almost 75% of Chinese people have plans to increase their savings in the future, according to data gathered by LearnBonds. Moreover, over half of them plan to change their investment portfolio to be more conservative.

Financial Products and Bank Funds are on the Rise

Before the coronavirus outbreak, the Chinese considered several key motivations for regular saving. Two-thirds of them named providing a comfortable life for parents as the main reason for saving money, revealed the Fidelity International and Ant Fortune 2019 China Retirement Readiness Survey.

Another 64% of those asked wanted to secure a decent education for children.  Investing in a career and starting my own business was another common reason on the list of financial priorities for savings. Over 45% of Chinese saved for their own retirements.

However, the coronavirus outbreak changed Chinese people’s investment preferences, revealed the Statista and The Economic Observer data. The statistics show during the outbreak, many of them, or around 43%, increased their investments in a diverse financial product, including insurance policies, saving accounts, 401Ks, and pensions plan.

Nearly 40% also invested in bank funds, while 30% focused on their bank savings. Stocks, government bonds, and gold and other precious metals followed with 25%, 12%, and 12%, respectively. The survey indicates few Chinese investors were interested in putting their cash into foreign exchange and the real-estate market over the last three months.

Over 75% of Chinese to Invest in Insurance After the Outbreak

The Statista data revealed that along with increasing their savings and changing investment portfolios, most of Chinese savers plan to purchase additional insurance policies after the coronavirus outbreak. Over 75% of respondents named insurance as their top financial priority for the future.

The 2019 Statista Survey on Insurance Industry in China revealed that even before the pandemic, more than 50% of Chinese who took up insurance bought policies to secure themselves against the expensive medical costs of treating chronic diseases.

Nearly 42% of those asked plan to save more money in their bank accounts after the coronavirus outbreak, while over 32% of them will invest in bank financial products. Bank funds, investing in stocks and gold represent the other leading finance products for Chinese savers in the future, with 25%, 14%, and over 10%, respectively.

Read the full story here:

Almost 75% of Chinese Plan to Increase Savings After the Coronavirus Outbreak
1...1.5241.5251.526...1.906Pagina 1.525 din 1.906