Industria românească
a berii a oferit un tablou deopotrivă retrospectiv la nivelul anului trecut și
prospectiv în condițiile prefigurate dinspre momentul prezent, prin derularea
ediției a VIII-a a evenimentului anual „Berea face cinste României”, organizat
de Asociația Berarii României într-o formă neobișnuită: o dezbatere online.
Profesioniști ai domeniului și reprezentanți ai autorităților au analizat rezultatele
economice și tendințele industriei în actualul context, provocările și
oportunitățile ce țin de cadrul fiscal, impactul industriei asupra mediului, modalitățile
de susținere a fermierilor locali. Asociația „Berarii României” prezintă o
siteză a reuniunii și a perspectivelor pe care le deschide:
Berea – un stimul real pentru
economia României
Sectorul de bere
continuă să aibă o contribuție semnificativă la economia și societatea din
România. Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței determinată de
puterea limitată de cumpărare din ultimii ani și de contextul pandemic actual,
industria berii asigură, direct și indirect, peste 60.000 de locuri de muncă și
generează creștere prin angajamentul său pe termen lung de a investi la nivel
local și de a consolida o industrie responsabilă.
„România este a
șaptea piață de bere din Europa, ceea ce arată maturizarea sectorului local al
berii și contribuția semnificativă la economia românească și europeană.
Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97%
din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin
din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte
pozitive pentru economie” a declarat Julia Leferman, director general,
Asociația Berarii României, în cadrul primului panel de discuție la care au mai
participat Dan Robinson, președinte Asociația Berarii României, Radu Burnete,
director executiv Confederația Patronală Concordia.
Volumul pieței
berii în 2019 s-a menținut la nivelul anului anterior, cu o evoluție de doar
+0.4% în volum, ajungând la 16,7 milioane hl. În același timp, eforturile
investiționale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019,
acestea ridicându-se la 96,3 milioane euro, în creștere cu 22 de milioane euro
față de 2018. Investițiile cumulate ale membrilor Asociației în ultimii 16 ani
au atins 1,62 miliarde euro.
În primele 6 luni
de la declanșarea crizei Covid-19 (martie-august 2020), industria berii a
înregistrat o scădere de aproximativ 7% în volum datorită măsurilor de urgență
care au determinat închiderea totală sau parțială a sectorului horeca care
reprezintă 15% din industria berii. În acest context, reprezentanții industriei
au evidențiat importanța inițierii unor demersuri fiscale clare pentru a
diminua efectele negative ale pandemiei.
„Piața berii a fost
puternic afectată anul acesta de criza sanitară. Industria noastră este partea
vizibilă a unui lanț complex în care activează multe afaceri în paralel:
fermieri, procesatori, transportatori, distribuitori, companii care colectează
și reciclează. Atunci când o verigă importantă din lanț, așa cum este Horeca,
este grav afectată se produce un efect de domino în întregul sistem. Ne bucurăm
că există un dialog deschis cu autoritățile deoarece este important să fie
luate din timp toate măsurile necesare revenirii”, a menționat Julia Leferman referitor
la impactul economic. „Pe lângă scutirile de taxe, acordarea de microgranturi,
plata șomajului tehnic sau garantarea creditelor, se pot introduce în plus
stimulente sau ajutor financiar care să susțină digitalizarea companiilor care
își mută activitatea în online și încurajarea turismului, un sector important
pentru consumul de bere”, a încheiat Julia Leferman.
Reciclare și reutilizare – un sistem complex de politici
publice și implicare socială
În paralel cu
importanța economică, producătorii de bere din România își propun să aibă un
impact pozitiv asupra societății, a oamenilor și a mediului. Practicile de
sustenabilitate sunt incluse în tot procesul de fabricare a berii, în lanțurile
de aprovizionare și în modul în care berea este promovată, consumată și
savurată. Obiectivele UE de reciclare pentru 2025 sunt provocatoare pentru
multe state UE iar România reciclează în acest moment doar aproximativ 15% din
deșeurile pe care le produce, conform unui comunicat de presă al Ministerului
Mediului, Apelor și Pădurilor din 2 septembrie 2020. În industria berii, etapa
de producţie a ambalajelor presupune utilizarea de materiale precum aluminiul,
sticla sau plasticul în fabricarea dozelor, a sticlelor și a PET-urilor. Pentru
a limita impactul asupra mediului și a optimiza gestionarea deșeurilor în
România este nevoie de un dialog constant între toți factorii implicați,
industrie – autorități locale – societatea civilă, dar și de acțiuni concrete
transpuse atât în legislație, cât și în realitatea de zi cu zi. În acest sens,
principalii vorbitori – Mircea Fechet, secretar de stat, Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor, Dan Robinson, președinte Asociația Berarii României,
Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al USR – au subliniat
importanța eforturilor susținute la nivel de industrie și nevoia unui dialog
constructiv cu autoritățile. S-a
discutat despre importanța implementării cât mai rapide a unui sistem
garanție-returnare în România ca o soluție prin care reciclarea deșeurilor de
ambalaje se poate face eficient și la un nivel ridicat. Industria berii este
implicată activ în implementarea sistemului garanție-returnare pentru
ambalajele primare de băuturi. Acesta este un instrument eficient care asigură
colectarea, reciclarea și, implicit, refolosirea materialelor pentru ambalajul
de bere, cu impact pozitiv asupra mediului.
„Sectorul de bere
continuă să fie un angajator important și să contribuie semnificativ la bugetul
de stat. Sustenabilitatea este un
topic important pe agenda producătorilor de bere. În primul rând, și cel mai
important, de altfel, sistemul DRS în România înseamnă să facem ceea ce trebuie
pentru mediul înconjurător. De asemenea, este o oportunitate grozavă nu doar
pentru a atinge țintele de colectare și reciclare, dar chiar de a le depăși. Am
creat, împreună cu industria băuturilor răcoritoare, Alianța Producătorilor de
Băuturi, o inițiativă a sectorului privat, pentru a ajuta la implementarea
acestui sistem. Colaborarea strânsă între toate părțile implicate este vitală
pentru a ne asigura că România are una dintre cele mai bune practici, ca
abordare a sistemului DRS, care include principii precum un sistem unic, cu
acoperire la nivel național, non-profit, complet transparent, proprietar al
ambalajelor colectate, administrat de și pentru industria băuturilor”, a declarat Dan Robinson, președinte
Asociația Berarii României.
Ingrediente locale pentru o bere locală – politici agricole
pentru susținerea culturilor de hamei și malț
Producția de bere
are un rol determinant în dezvoltarea economiilor locale, atât prin locurile de
muncă pe care le creează și contribuțiile constante la bugetele de stat și
locale, cât și prin sprijinul fermierilor locali de orz și hamei. Potrivit
studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii
generează în România 7.600 de locuri de muncă numai în agricultură. Din cele 11
locuri de muncă pe care berea le creează în economia românească în mod direct
și indirect, 2 sunt în agricultură.
În cadrul panelului
dedicat agriculturii, în care au luat cuvântul Aurel Simion, secretar de stat
în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Akos Mora, Asociația
Producătorilor de Hamei și Ionuț Oprea, Soufflet Malt, s-a evidențiat faptul că
aprovizionarea din surse locale reprezintă o prioritate pentru industria berii,
lucru care are efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri
de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra
mediului. Vorbitorii au subliniat deopotrivă nevoia menținerii stabilității
fiscale, o condiție obligatorie pentru ca industria berii să poată genera în
continuare efecte economice pozitive pentru România, și nevoia creării unui
cadru legislativ favorabil agricultorilor români, menit să le permită
extinderea suprafețelor cultivate cu orz și hamei, în linie cu dorința
producătorilor de bere de a atrage o cantitate din ce în ce mai mare de
ingrediente locale.
La finalul evenimentului,
Julia Leferman a concluzionat: „Traversăm o perioadă plină de provocări în
contextul pandemiei Covid-19 și este firesc să vorbim mai mult despre
provocările care ne așteaptă. În același timp este important să nu uităm de
valorile care au clădit această industrie – Creație, Tradiție și Inovație. Mai
mult ca oricând ne propunem să fim solidari și constructivi, să avem un impact
pozitiv la nivel de industrie, să fim creativi în găsirea soluțiilor, să ne
regăsim puterea în tradiții și să îmbrățișăm cu optimism tot ce înseamnă
inovație.”
Despre Asociația Berarii României
De peste 15 ani,
Asociația Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere.
Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze
un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în
fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire
la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația
Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere
europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la
Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România:
BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS
BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei
șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România.
Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii
prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și
ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.
Industria berii
pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul
eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în
reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare
pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar.