CEC Bank afișează situația taxelor și impozitelor datorate în Mobile Banking

0

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, oferă din aplicația Mobile Banking, acces direct la situația taxelor, impozitelor și a amenzilor datorate către autorități, prin interogarea și integrarea cu Ghișeul.ro și permite achitarea imediată a acestora, fără comisioane.

CEC Bank a demarat încă de anul trecut mai multe inițiative de digitalizare – precum lansarea plăților de pe mobil, deschiderea online a conturilor – și avem convingerea că internetul de pe mobil este unul din canale care ne vor permite să atragem noi clienți și să contribuim astfel la creșterea incluziunii financiare în România. În 2019, numărul de utilizatori ai CEC Mobile Banking a crescut cu 95% și credem că acesta este canalul cu cel mai ridicat potențial de creștere”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.

La nivelul anului trecut, circa 60% din volumele de tranzacții ale clienților CEC Bank au fost inițiate prin canalele alternative – Internet Banking și Mobile Banking.

Clienții CEC Bank aveau încă de anul trecut posibilitatea de a plăți online taxele, impozitele sau amenzile, prin aplicația Mobile Banking, prin selectarea și completarea detaliilor de plată (tipul de impozit, instituția beneficiară, suma datorată). După integrarea cu ghiseul.ro, taxele și impozitele locale – precum cele pentru terenuri și clădiri, cele auto, dar și amenzile se pot plăți cu un simplu click, sumele datorate la nivel individual fiind afișate direct, sub formă de listă. Nu se percep comisioane pentru plățile de taxe, impozite și amenzi prin acest sistem.

Pentru activarea noii funcționalități, este necesară actualizarea aplicației CEC Mobile Banking din App Store pentru posesorii de telefoane Apple sau din Google Play, pentru telefoanele cu Android.

În paralel cu dezvoltarea serviciilor pe canalele digitale, CEC Bank își menține angajamentul pentru menținerea rețelei teritorială – cea mai mare din țară, cu peste 1.000 de unități – care joacă un esențial pentru accesul românilor la servicii bancare mai ales în mediul urban mic și rural.

Prioritățile societăților listate la bursă în materie de raportare financiară în contextul COVID-19

Opinie de Irina Dobre, Partener Audit, și Vasile Rusu, Manager Audit, Deloitte România

În prezent, jucătorii din piață încearcă să se adapteze la condițiile fără precedent generate de pandemia de coronavirus și să minimizeze pe cât posibil impactul economic pe care aceasta îl va avea în viitor. Atât Guvernul, cât și Banca Națională a României au publicat deja o serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri, dar în acest moment este greu de stabilit care va fi impactul asupra societăților și nevoia reala a acestora pentru a traversa perioada următoare.

COVID-19 a generat un adevărat cutremur la nivelul piețelor financiare internaționale, dar și pe bursa de la București, unde prețul acțiunilor societăților listate a scăzut semnificativ față de finalul anului 2019. În zilele ce urmează, multe dintre aceste societăți își vor publica situațiile financiare pentru anul 2019.

Având în vedere că efectele COVID-19 s-au făcut simțite în România după data de 31 decembrie 2019, situațiile financiare la această dată vor fi afectate doar prin prisma informațiilor prezentate în notele care însoțesc situațiile, ca impact al evenimentelor ulterioare. Excepție de la această abordare o reprezintă societățile pentru care continuitatea activității este afectată.

La o analiză prospectivă, contextul COVID-19 va avea un impact contabil vizibil asupra viitoarelor date de raportare, cea mai apropiată fiind raportarea financiară interimară din primul trimestru al anului 2020, când vor fi înregistrate cel mai probabil scăderi semnificative, în principal ale activelor.

În conformitate cu instrucțiunile publicate de ESMA, autoritatea care monitorizează impactul pandemiei COVID-19 asupra piețelor financiare ale Uniunii Europene, Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF) a emis o serie de recomandări pentru societățile tranzacționate pe piața bursieră de la București:

  • să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii, să efectueze și să publice o analiză asupra impactului generat de COVID-19 care să ia în considerare fapte și circumstanțe specifice fiecărei societăți listate;
  • să asigurare o comunicare adecvată cu toți acționarii și să faciliteze posibilității de exprimare a dreptului de vot în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor prin alte modalități decât prezența fizică;
  • să respecte criteriile legale de calitate și validitate, să ofere acces facil la informații prin canale consacrate și să evite apariția situațiilor de acces asimetric al informațiilor cu privire la societatea listată.

Recunoașterea finală a impactului contabil variază în funcție de situația și circumstanțele specifice fiecărei societăți, care trebuie analizate continuu având în vedere schimbările apărute de la o zi la alta. Totuși, există anumite aspecte ale raportărilor financiare care sunt susceptibile să aibă un efect mai mare, întrucât evaluarea acestora are la bază în mare măsură previziuni pe perioade de 3-5 ani, cu un nivel ridicat de incertitudine în scenariul actual.

Există trei aspecte importante pe care societățile listate la bursă trebuie să le aibă în vedere și a căror analiză trebuie transparent prezentată în situațiile financiare:

  • Evaluarea și deprecierea creanțelor, împrumuturilor și a investițiilor

Societățile listate trebuie să ia în calcul impactul fluctuațiilor semnificative ale valorii activelor financiare și să efectueze analize de depreciere ale acestora în baza informațiilor disponibile și capacitații de a le recupera în viitor. Este vorba despre creanțe de recuperat, investiții în acțiuni și obligațiuni emise de societăți care au sediul într-o zonă afectată de COVID-19.

  • Deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale

Societățile listate trebuie să evalueze deprecierea valorii imobilizărilor corporale sau necorporale pe fondul întreruperii parțiale sau totale a capacitații de producție, acolo unde este cazul. În contextul actual, multe societăți se află în aceasta situație.

  • Deprecierea fondului comercial

Performanța financiară, inclusiv estimările privind intrările viitoare de numerar și câștigurile, sunt afectate semnificativ de impactul direct sau indirect al evenimentelor care se află în desfășurare. Astfel, este mai degrabă probabil ca valoarea justă a unui element din fondul comercial să scadă sub nivelul valorii contabile, așa cum a fost prezentată la 31 decembrie 2019.

Luând în considerare nivelului ridicat de incertitudine creat de contextul COVID-19, este dificil de realizat o evaluare completă a modului în care se va derula procesul de raportare financiară, precum și a impactului financiar generat. Cu toate acestea, devine esențială maniera în care societățile listate fac estimări și reacționează la acest eveniment, ținând cont de particularitățile fiecărui domeniu de activitate. Devine și mai importantă, în aceste momente, menținerea încrederii investitorilor pentru a face față volatilității și dificultăților economice, iar pentru aceasta este nevoie de prezentarea cât mai transparentă a situației societății, a măsurilor luate, a impactului operațional și estimarea impactului financiar, din păcate, este unul incert.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Sondaj BestJobs: Trei din 10 angajați români lucrează de acasă și cred că actuala criză generată de coronavirus va mai dura încă două luni

0

București, 2 aprilie 2020. Aproape 29% din totalul angajaților participanţi la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs spun că lucrează în acest moment de acasă. Cum tot atâția sunt de părere că actuala criză generată de coronavirus va mai dura încă aproximativ două luni, principala provocare privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu ține de lipsa unei comunicări eficiente cu colegii (15,7%).

Pentru mai bine de jumătate dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs este ușor să se adapteze la munca remote, pentru că au experiență cu instrumentele digitale, și doar 5,1% dintre cei chestionați găsesc dificilă adaptarea.

Dintre cei care lucrează de acasă, 35% au constatat că sunt mai productivi în această perioadă de muncă obligatorie la domiciliu comparativ cu productivitatea pe care o au la birou, pentru că nu mai pierd timp cu deplasarea zi de zi la birou. Alți 17,5% spun că sunt mai concentrați întrucât acasă nu mai sunt întrerupți de colegi, iar 10% se simt mai puțin stresați ca urmare a lipsei presiunii directe a șefului. Numai 13% dintre cei care lucrează de acasă spun însă că sunt mai puțin eficienți, în condițiile în care trebuie să se ocupe și de treburi casnice sau să aibă grijă de copii.

Principalele trei provocări privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu, pe care le întâmpină angajații care lucrează remote, sunt lipsa unei comunicări eficiente cu restul echipei (15,7%), lipsa clarității în ceea ce privește sarcinile zilnice (11,82%) și comunicarea deficitară cu clienții (9,17%). În ceea ce privește instrumentele de comunicare pe care le folosesc în prezent, cei mai mulți dintre angajați țin acum legătura cu managerul direct, cu restul echipei sau cu clienții prin conversații telefonice (13,6%), prin mesagerie instant (Whatsapp, Messenger, Slack etc. – 10,93%), dar și prin e-mail (9,7%) și apeluri video (Skype, Zoom etc. – 6,53%).

Întrebați cât de mult cred că se va prelungi această perioadă de izolare obligatorie și, implicit, de muncă remote, cei mai mulți dintre angajații chestionați (29,3%) sunt de părere că între o lună și două luni, iar 20,8% au indicat între două și trei luni. De asemenea, 15,52% dintre ei consideră că starea actuală s-ar putea prelungi chiar mai mult de trei luni, în vreme ce 22,57% dintre cei chestionaţi au spus că nu pot estima cât timp va dura starea de urgență.

Coronavirusul și impactul asupra stării mentale a angajaților

Aproape 70% dintre angajații români nu sunt deloc stresați sau doar puțin stresați că ar putea contracta coronavirusul în perioada imediat următoare, principalul motiv de stres fiind mai degrabă incertitudinea și faptul că nu știu cât va dura această perioadă de izolare la domiciliu impusă de autorități (49,21%).

Când vine vorba de starea emoțională a angajaților nevoiți să lucreze de acasă o perioadă mai lungă de timp, cei mai mulți dintre intervievați spun că izolarea le induce o stare de singurătate și de anxietate (20,1%), dar și de stres (19,05%) și chiar de depresie (7,41%).

După izbucnirea crizei coronavirusului, printre măsurile de prevenire aplicate cel mai des de angajații români se numără spălarea și dezinfectarea mâinilor, amintită de 56,61% dintre respondenţi, păstrarea unei distanțe minime de cel puțin un metru față de ceilalți colegi (42,86%), dezinfectarea permanentă a biroului/spațiului de lucru (42,5%), purtarea măştilor de protecţie (28,22%) și evitarea contactului direct cu ceilalți colegi/lucrul izolat (25,22%).

Televiziunea este principalul canal de informare
pentru cei mai mulți angajați

Televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare pentru angajații români în această perioadă, fiind menţionat de peste 76% dintre respondenţii la sondajul BestJobs. Este urmat de canalele oficiale folosite de autorităţi (47,27%) şi publicațiile online (54,67%). Radio-ul ocupă locul patru (14,46%) între sursele de informare, urmat de opiniile medicilor (13,76%) şi ale familiei (7,94%) și prietenilor (6,17%). Cele mai mici procente se înregistrează în cazul bisericii (0,35%), mai relevă datele BestJobs.

Sondajul a fost efectuat în perioada 16-30 martie 2020, pe un eșantion de 1.022 de utilizatori de internet din România.

Finanțare pentru consolidarea antreprenoriatului cultural

0

Programul RO-Cultura, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, continua cu lansarea de către Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, a celei de-a doua sesiuni a apelului de finanțare „Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului”. Beneficiarii pot să fie: instituție publică de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.); organizație neguvernamentală, constituită în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (asociații și fundații) sau a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare; societate comercială constituită în baza Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau societate cooperativă constituită în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei (republicată).

Indicatorilor de Program vizează: crearea de locuri de muncă, organizarea de activități de artă contemporană, creșterea numărului de participanți la activitățile culturale, sprijinirea IMM-urilor din sectorul cultural, dezvoltarea de competențe și expertiză la locul de muncă, abordarea inovativă a patrimoniului cultural, producții referitoare la minorități sociale, etnice și culturale.

Finanțarea poate fi între 50.000 euro și 200.000 euro nerambursabili, dintr-un total de 2.000.000 euro.

Proiectele vor avea o durată cuprinsă între 6 luniși24 de luni. Data limită de depunere online (emsc.ro-cultura.ro) a proiectelor este 01 iulie 2020, ora 16:00.

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.

Amânarea la plată a creditelor

Alexandra Manciulea (partner) și Rebecca Marina (associate) – Filip & Company prezintă elemente de consultanță privind amânarea la plată a creditelor în contextul pandemiei Covid-19:

Pe fondul îngrijorărilor publice cu privire la capacitatea debitorilor de a plăti ratele în contextul stării de urgență instituite pe teritoriul României, pe 30 martie 2020, a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și instituții financiare nebancare din România anumitor categorii de debitori („OUG 37/2020”). Aceasta vine și în contextul clarificărilor Băncii Națională a României din 24 martie 2020 potrivit cărora amânarea la plată legată de pandemia Covid – 19 nu va atrage reclasificarea creditului şi nici obligaţia băncilor sau a IFN-urilor de a constitui provizioanele aferente pentru sumele datorate – pentru mai multe detalii cu privire la clarificările emise de BNR, puteți consulta materialul nostru disponibil aici  [AICI]

Cui i se aplică OUG 37/2020?

Au existat o serie de discuții în spațiul public despre debitorii care vor putea beneficia de prevederile ordonanței, iar textul OUG 37/2020 vine să clarifice faptul că nu orice personă fizică sau juridică poate beneficia de facilitățile acesteia, ci este necesară îndeplinirea anumitor condiții, cea mai importantă fiind aceea ca veniturile acestora să fi fost afectate direct sau indirect de situația generată de pandemia Covid – 19.

Mai specific, debitorii care pot beneficia de OUG 37/2020 sunt persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale si individuale, profesiile liberale sau exercitate în baza unei legi speciale, precum și orice persoane juridice, cu excepția instituțiilor de credit, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Astfel, dintre principalele condiții pe care debitorii trebuie să le îndeplinească amintim:

  1. existența unui contract de credit, respectiv a unui contract de leasing încheiat cu un creditor (așa cum acesta este detaliat mai jos) iar împrumutul în baza acestui contract să fi fost acordat până la 30 martie 2020, data intrării în vigoare a OUG 37/2020. Astfel, sunt excluse de la aplicare toate contractele de credit care urmează a fi încheiate ulterior acestei date, business-ul generat de bănci și instituții financiare nebancare viitor nefiind impactat de aceasta măsură;
  • contractul de credit să nu fi ajuns la scadență iar creditorul să nu fi declarat scadența anticipată înainte de 30 martie 2020;
  • să nu înregistreze restanțe la data instituirii stării de urgență în România (respectiv, 16 martie 2020) sau să le fi plătit până la solicitarea suspendării obligației de plată. Având în vedere contextul implementării acestei ordonanțe de urgență, înțelegem că restanțele apărute ulterior instaurării stării de urgență sunt acceptate și nu trebuie plătite până la depunerea cererii suspendării obligației de plată pentru ca debitorul respectiv să poată beneficia de facilitățile aduse de această ordonanță;
  • să le fi fost afectate veniturile direct sau indirect de situația generată de pandemia Covid-19. Modalitatea în care poate fi apreciat acest criteriu va fi detaliată în normele de aplicare ce urmează a fi adoptate de Ministrul Finanțelor Publice în 15 zile de la intrarea în vigoare a OUG 37/2020. Modul cum va fi evaluată îndeplinirea acestei condiții este de interes în mod particular în ceea ce privește persoanele fizice, în cazul cărora spre exemplu nu este reglementată posibilitatea obținerii unui certificat de situații de urgență.

În plus, debitorii persoane juridice, precum și celelalte categorii de debitori exceptând persoanele fizice, trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:

  1. să nu se afle în insolvență la data solicitării suspendării rambursării; și
  2. si-au întrerupt activitatea (total sau parțial) ca efect al deciziilor emise de autorități în perioada stării de urgență şi dețin certificatul de situații de urgență saudețin certificatul pentru situații de urgenţă prin care se constată diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea parţială sau totală a activităţii ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente în perioada stării de urgenţă.

Reamintim că potrivit Ordinului nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență, operatorii economici pot obține două tipuri de astfel de certificate de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Pentru informații suplimentare puteți consulta urmatorul material [AICI]

Printre operatorii economici care si-au întrerupt activitatea  total sau parțial ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice si care astfel pot beneficia de măsurile aduse de OUG se numără și:

  • întreprinderile care desfășoară activități culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise (art. 2 din Ordonanța militară nr. 1/2020);
  • cabinetele de medicină dentară (art. 1 din Ordonanța militară nr. 2/2020);
  • activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare, farmaceutice, serviciilor de curățătorie,  vânzarea produselor electronice si electrocasnice de către operatorii economici care asigura livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală (art. 2 din Ordonanța militară nr. 2/2020 si art. 13 din Ordonanța militară nr. 3/2020).

Având în vedere că certificatele pentru situații de urgență se pot elibera doar pe durata stării de urgență, iar elaborarea normele pentru aplicarea OUG 37/2020 va mai dura o perioadă de până la 15 zile, pentru a asigura aplicabilitatea practică a acestor beneficii pentru debitorii persoane juridice (precum și pentru celelalte categorii de debitori exceptând persoanele fizice) apare ca potențial necesară fie prelungirea stării de urgență fie prelungirea perioadei în care certificatele pentru situații de urgență pot fi eliberate.

Din perspectiva creditorilor cărora li se adresează prevederile OUG 37/2020, aceștia sunt reprezentați de instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și sucursalele celor două categorii de entități reglementate.

 Cui nu i se aplică OUG 37/2020?

OUG 37/2020 nu se aplică debitorilor care nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de aplicabilitatea acestor prevederi. Spre exemplu, dacă debitorul nu va putea dovedi băncii că veniturile sale au fost afectate direct sau indirect de situația provocată de pandemia Covid-19 (așa cum această dovadă va fi reglementată prin normele ce urmează a fi implementate de MFP) sau daca debitorul avea deja restanțe la plata creditului înainte de începerea stării de urgență și nu le-a plătit, nu va putea beneficia de facilitățile aduse de această ordonanță de urgență.

Din perspectiva creditorilor, OUG 37/2020 nu pare să fi avut în vedere și nu ar trebui sa fie considerată ca aplicabilă creditorilor instituții financiare din alte state membre ale Uniunii Europene care prestează activitatea de creditare în mod direct pe teritoriul României prin intermediul regulilor de pașaportare, și nici dezvoltatorilor imobiliari care au dreptul să acorde credite consumatorilor în legătură cu imobilele pe care le construiesc conform OUG 52/2016.

Acest aspect este relevant întrucât pot exista debitori persoane juridice a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autorități în perioada stării de urgență sau care au înregistrat diminuări ale veniturilor sau încasărilor care ating sau depășesc pragul reglementat, dar care au contractat finanțări direct de la instituții de credit sau financiare din alte state membre ale Uniunii Europene.

Ce facilități sunt instituite?

Debitorii care îndeplinesc criteriile enumerate mai sus, au dreptul să ceară creditorilor din contractele de credit sau de leasing amânarea la plată a ratelor reprezentând capital, dobânzi și comisioane pentru o perioadă cuprinsă între 1 (una) și 9 (nouă) luni, însă nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Perioada pentru care se aplică amânarea la plată a ratelor se adaugă perioadei totale a creditului, chiar dacă astfel este depășită perioada maximă de creditare din regulile interne de creditare ale creditorului.

Cu toate acestea, dacă prin această prelungire este depășită limita maximă de vârstă a debitorului (în cele mai multe cazuri 60 sau 65 de ani), creditul trebuie reeșalonat pentru a se încadra în limita de vârstă practicată de creditor.

Care este procedura prin care se poate beneficia de aceste facilități?

Pentru a beneficia de această amânare la plată debitorii care îndeplinesc condițiile de mai sus trebuie să solicite această facilitate din partea creditorului în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 37/2020 (respectiv, până la data de 14 mai 2020).

Cererea de amânare la plată poate fi realizată: (i) letric – prin poștă, (ii) prin poșta electronică, sau (iii) prin telefon la un număr special alocat de către creditori pentru această situație, publicat pe pagina sa de internet iar discuția telefonică va fi înregistrată. 

OUG 37/2020 nu impune debitorilor folosirea unui anumit standard de cerere și având în vedere că aceasta poate fi făcută și prin telefon, înțelegem că ar fi suficient ca debitorul să se identifice, să detalieze situația care a generat scăderea veniturilor și să menționeze perioada pentru care dorește amânarea de la plată a ratelor. Având în vedere interdicțiile de circulație impuse de autorități pe perioada stării de urgență, ne așteptăm ca cele mai folosite metode de depunere a cererilor de amânare la plată să fie mijloacele electronice.

Odată depusă cererea de amânare, creditorul are dreptul să analizeze situația înainte de a aproba condițiile de amânare la plată. Deși nu este clar până unde ar putea ajunge dreptul creditorului de analiză sau de refuz, înțelegem că fiecare creditor are dreptul să verifice că debitorul respectiv întrunește condițiile cerute de OUG 37/2020, în caz contrar, putând refuzând aprobarea amânării.

Din perspectiva documentației contractuale, nu este necesară încheierea unui act adițional la contractul de credit, modificările la contractul de credit operând în baza legii. Totuși, în termen de 30 de zile creditorul notifică debitorului clauzele contractuale modificate pentru implementarea prevederilor OUG 37/2020. Astfel, clauze contractuale care se pot modificata trebuie să fie legate de implementarea beneficiilor OUG 37/2020 și se pot referi la aspecte cum ar fi durata contractului de credit și graficul de rambursare.

Informații suplimentare cu privire la procedura de cerere și aprobare a amânării la plată a ratelor urmează a fi reglementate prin normele de punere în aplicare ale Ministerului Finanțelor Publice.

Se capitalizează sau nu dobânda?

Ratele pentru care se cere amânarea la plată sunt formate din trei componente importante: principal, dobândă și comisioane.

Principalul creditului rămâne același cu mențiunea că va fi replătit în continuare din momentul în care încetează perioada de amânare a plății ratelor – cel mai târziu 1 ianuarie 2021.

Comisioanele nu se mai plătesc pentru lunile în care se realizează amânarea la plată a ratelor.  OUG 37/2020 nu reglementează în mod clar ce se întâmplă cu aceste comisioane care ar fi fost datorate pe perioada suspendării, însă potrivit comunicatelor de presă din partea Ministerului Finanțelor Publice, acestea vor fi un cost suportat de creditorii afectați de această ordonanță.

Dobânzile datorate pentru sumele de principal amânate la plată din toate creditele, mai puțin creditele ipotecare acordate persoanelor fizice, vor fi capitalizate, majorând astfel principalul creditului iar lor li se vor aplica dobânzi și vor fi plătite eșalonat conform unui nou grafic de rambursare pe noua perioadă a creditului.

Dobânzile datorate pentru sumele de principal amânate la plată din creditele ipotecare acordate persoanelor fizice vor fi contabilizate de bănci separat pentru lunile la care s-a realizat amânarea, nu vor fi capitalizate si vor rezulta într-o sumă pe care debitorul o va plăti eșalonat în 60 de luni în rate egale de la momentul încetării perioadei de amânare. 

Plata dobânzilor la creditele ipotecare datorate de către persoanele fizice pentru perioada de amânare la plată a ratelor va fi garantată de către statul român prin FNGCIMM. Astfel, creditorii si FNGCIMM vor încheia convenții separate de creditare, prin care fondul național de garantare va emite scrisori de garanție cu privire la plata de către debitorii persoane fizice din contractele de credit ipotecare a dobânzilor acumulate în perioada de amânare la plată. În cazul în care debitorii nu plătesc aceste sume, ele vor fi acoperite de FNGCIMM, acesta având posibilitatea să recupereze de la debitorii persoane fizice sumele neplătite cu titlu de creanță bugetară.

Potențiale dificultăți în aplicarea OUG 37/2020

Prevederile OUG 37/2020 ar putea fi puse la încercare atunci când se va pune problema aplicării lor la diversitatea de situații practice existente. Printre dificultățile pe care băncile sau IFN-urile le pot întâmpina în aducerea la îndeplinirea a acestei ordonanțe de urgență identificăm:

i.) situația dobânzilor din creditele ipotecare ce trebuie înregistrate ca o creanță a debitorului față de creditor distinctă de credit cu un grafic de rambursare separat.

Având în vedere că OUG 37/2020 nu reglementează expres modul în care băncile ar trebui să înregistreze aceste dobânzi, în afară de faptul că ele vor fi creanțe separate ale debitorilor, este neclar modul în care aceste creanțe vor fi tratate în registrele interne ale băncii/IFN-ului și în raportările către BNR, precum și dacă va fi necesară încheierea unei documentații separate între debitori și creditor cu privire la aceste sume.

ii.) situația contractelor de credit de tip overdraft, revolving, descoperit de cont sau card de credit care nu au un termen total al contractului și nici rate lunare.

La o primă vedere, modul de aplicare a OUG 37/2020 poate fi considerat ușor de înțeles și de implementat de către debitori și creditori. Cu toate acestea, odată ce ne uităm la multitudinea de forme de creditare și tipuri de contracte de credite existente pe piața financiară din România, apar întrebări suplimentare cu privire la aplicarea ordonanței în cazul creditelor care nu au o formă de rambursare prin rate lunare cum ar fi contractele de tip overdraft, revolving sau descoperit de cont.

iii.) situația împrumuturilor sindicalizate, cu precădere cele în care sindicatul de bănci este format majoritar din bănci străine care fac creditare pe teritoriul României în mod direct, prin pașaportare

În cazul sindicalizărilor formate doar din creditori cărora li se aplică această ordonanță (spre exemplu, instituții de credit din România) puteam interpreta că, deși nu este expres prevăzută de OUG 37/2020, creditorii respectivi au obligația amânării la plată a ratelor dacă sunt întrunite toate condițiile aplicabile.

În cazul creditelor sindicalizate acordate de instituții financiare din România împreună cu instituții financiare străine cărora nu ar trebui sa le fie aplicabilă această ordonanță, măsura nu ar putea fi implementată dacă majoritatea creditorilor cerută de contract nu s-ar putea realiza fără acordul respectivelor instituții financiare străine.

iv.) situația creditelor în care debitorii se aflau în stare de neexecutare pentru alte obligații decât neplata, însă creditorul nu a declarat scadența anticipată până la intrarea în vigoare a OUG 37/2020.

OUG 37/2020 se aplică debitorilor care nu înregistrează restanțe și față de care creditorul nu a declarat scadența anticipată a creditului. Cu toate acestea, pe lângă obligația de plată a debitorului, acesta are și o serie de alte obligații care daca nu sunt îndeplinite conform contractului de credit dau dreptul creditorului să declare scadența anticipată a contractului. În această situație, înțelegem că legiuitorul nu a avut în vedere și cazurile în care debitorul nu și-a îndeplinit alte obligații decât cele de plată iar facilitățile OUG 37/2020 ar fi în continuare aplicabile chiar dacă debitorul era în stare de neexecutare.

Aspectele prezentate mai sus vor continua să facă obiectul dezbaterilor și interpretărilor în perioada următoare, iar diversitatea situațiilor practice va continua să ridice noi întrebări. Ne asteptăm ca o parte din acestea să clarificate de normele de punere în aplicare a OUG 37/2020, a căror publicare în Monitorul Oficial o asteptăm. În orice caz, cooperarea dintre părțile angajate într-o relație contractuală de creditare rămâne esențială pentru găsirea celor mai bune soluții pentru toți cei implicați.

COVID-19: Comisia emite orientări practice cu privire la utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute de cadrul UE privind achizițiile publice

0

Începând cu 1 aprilie 2020 Comisia pune la dispoziție orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor posibilităților oferite de cadrul UE privind achizițiile publice, având în vedere situația de urgență cauzată de pandemia de coronavirus.01/04/2020

Legislația UE le oferă deja achizitorilor publici din statele membre soluții flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziționarea de echipamente individuale de protecție, de medicamente și de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil.

Comisarul Breton, responsabil cu piața internă, a declarat: „Achizitorii publici se confruntă, în situația de urgență actuală, cu o presiune imensă de a asigura disponibilitatea unor echipamente individuale de protecție, cum ar fi măști și mănuși de protecție, ventilatoare și alte materiale medicale pentru toți cei care lucrează neobosit în timpul acestei crize. Doresc să îi ajut prin explicații complete cu privire la toate mecanismele de flexibilitate și soluțiile oferite de cadrul UE privind achizițiile publice pentru cumpărarea unor astfel de materiale cât mai repede. Criza actuală declanșată de coronavirus reprezintă o urgență extremă și imprevizibilă — tocmai pentru o astfel de situație, normele noastre europene le permit achizitorilor publici să facă achiziții în termen de câteva zile, chiar și ore, dacă este necesar. Invit toți achizitorii publici să exploateze la maximum aceste flexibilități și să nu ezite să solicite orientări suplimentare din partea Comisiei, dacă este necesar.”

Orientările evidențiază opțiunile și mecanismele de flexibilitate prevăzute de legislația UE. Acestea oferă o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri de licitație pe care le au la dispoziție achizitorii publici, inclusiv termenele-limită aplicabile. Orientările evidențiază posibilități care variază de la scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziții fără publicarea prealabilă a anunțurilor de licitație, în circumstanțe excepționale, cum ar fi urgența extremă legată de lupta împotriva coronavirusului. Oferă, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care achizitorii publici ar putea găsi soluții și modalități alternative de a intra în contact cu piața, în această situație în care ne confruntăm cu o penurie de bunuri esențiale. Orientările sunt disponibile aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.

Tranzacția între Adeplast și Sika AG s-a finalizat

0

Tranzacția de vânzare a acțiunilor deținute de Alexander Bărbuț, Thomas Bărbuț și Marcel Bărbuț în cadrul producătorului de materiale de construcții Adeplast SA către grupul elvețian Sika AG, jucător global pe piaţa materialelor de construcţii, s-a finalizat, după obținerea aprobării din partea Consiliului Concurenței. Asistența juridică a fost asigurată de Casa de Avocatură Filip & Company, cu expertiză în acțiuni de fuziuni și achiziţii. Alexandru Bîrsan (foto, partener), coordonatorul echipei din care a făcut parte și Alina Stoica (associate), subliniază: „Există o încetinire în activitatea a numeroase industrii, iar instabilitatea din piețe din ultimele săptămâni a condus la încetinirea sau suspendarea unora dintre tranzacții. În acest context, ne bucurăm cu atât mai mult că am putut fi alături de Alex, Thomas și Marcel în finalizarea acestei tranzacții. Mulțumim pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă”.

Importul, producția și distribuția de alcool sanitar – ce implică din perspectiva accizelor?

Autor: Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România (foto)

Alcoolul sanitar, dezinfectantul general pentru uz extern, la mare căutare în această perioadă, este un produs accizabil asimilat alcoolului etilic, atent supravegheat. Prin urmare, pentru producția acestuia, sunt câteva cerințe importante care trebuie respectate.

Ce trebuie să cunoască operatorii economici care doresc să înceapă producția de alcool sanitar în România?

Producția alcoolului sanitar se realizează numai de către un antrepozitar autorizat pentru producția de alcool etilic și numai în interiorul unui antrepozit fiscal de producție în care a fost produs și a fost denaturat alcoolul etilic, materia primă de bază utilizată în procesul de fabricație.

Denaturarea alcoolului etilic se face prin adăugarea a cel puțin două substanțe denaturante, cel mai des utilizate pentru producția de alcool sanitar fiind albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) – 0,35 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur și terț butanol (nr. CAS 75-65-0) – 80 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur. 

Comercializarea în vrac (în recipiente de peste 3 litri) a acestui produs pe piața locală este posibilă doar către persoane ce dețin o autorizație de Utilizator Final sau în baza unei declarații pe proprie răspundere (Anexa 22 din Codul Fiscal), însă cu plata accizelor aferente în acest ultim caz (și restituirea lor în baza unei cereri ulterioare însoțită de un set de documente). 

Un ultim pas important, înainte de începerea producției, ar fi notificarea autorității vamale despre intenția de a produce alcoolul sanitar urmată de revizuirea corespunzătoare a autorizației de antrepozit fiscal.

Importul din spațiul non-UE sau achiziția din alte State Membre?

Atât importul, cât și achiziția intracomunitară de alcool sanitar (ambalat în recipiente de până la 3 litri) sunt permise, operatorii economici putând opta pentru plata accizelor aferente sau mișcarea acestui produs în regim suspensiv de accize, urmat de aplicarea scutirilor prevăzute de legislație. Pentru a putea mișca și depozita în regim suspensiv produsul (atât provenind din import, cât și din achiziții intracomunitare) operatorii economici trebuie să dețină anumite autorizații (de ex. de expeditor înregistrat, de antrepozit fiscal sau de destinatar înregistrat).

Cu toate acestea, în această perioadă, mai multe state (fie din cadrul UE, fie non-UE) și-au restricționat exporturile de echipamente medicale și produse biocide (dezinfectanți).

Pentru a acoperi cererea acestui produs pe piața din România, la acest moment, producția internă rămâne una dintre cele mai bune alternative.

ANOSR susține interzicerea majorării taxelor percepute de universități

0

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) susține Proiectul de lege BP167/2020 ce prevede interzicerea majorării tuturor taxelor universitare pe perioada stării de urgență și pe durata anilor universitari 2019-2020 și 2020-2021. De asemenea, îndeamnă decidenții din sfera educațională să sprijine adoptarea de urgență a acestui proiect. Considerăm că în condițiile actuale este imperios necesar ca universitățile să demonstreze un management universitar eficient fără a pune pe umerii studenților cheltuielile suplimentare.

Riscul de răspândire a Noului Coronavirus SARS-Cov-2 a determinat pierderi majore pe plan mondial, însă observăm că fiecare stat ia măsuri cât mai consecvente pentru a limita răspândirea virusului. Totodată, măsurile de limitare a răspândirii virusului, testare și tratare a pacienților, vor avea consecințe grave asupra economiei și bunăstării financiare individuale. Conform Raportului OECD privind efectele Coronavirusului, răspândirea virusului pe o scară largă poate determina reducerea creșterii economiei globale până la 1.5%, la jumătatea valorii preconizate înainte de izbucnirea virusului, cu repercusiuni la nivel mondial.   

Criza economică din urma pandemiei va afecta situația financiară a studenților și familiilor acestora. Cel mai probabil, studenții nu vor avea posibilitatea nici de a achita taxele actuale, cu atât mai mult, taxe majorate. Aceste circumstanțe vor cere măsuri speciale de sprijin financiar, atât din partea Guvernului cât și din partea universităților. 

Învățământul superior este o responsabilitate publică și în același timp, este guvernat de valori europene precum echitatea socială. Este inacceptabilca universitățile să recurgă la majorarea oricăror tipuri de taxe în criza actuală. 

Cu toate acestea, există universități care au recurs la majorarea taxelor în acest context nefavorabil. ANOSR a susținut astfel solicitarea reprezentanților studenților Facultății de Drept din Universitatea din București de respingere a propunerii de creștere a taxelor de școlarizare. Deși prima propunere a fost respinsă în Senat, cea de-a doua, ce presupune indexarea taxelor de școlarizare cu rata inflației a fost acceptată. Poziția integrală poate fi consultată laacest link.

În aceste condiții, susținem inițiativa legislativă BP167/2020 ce prevede modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 prin interzicerea majorării și indexării cu rata de inflației a tuturor taxelor percepute de universități pe timpul stării de urgență și pe durata anilor universitari 2019-2020 și 2020-2021. Facem apel către decidenții instituționali susțină această inițiativă legislativă pentru a fi adoptată de urgență.

„Astfel de măsuri pot fi considerate o plasă de siguranță pentru viitoarele generații de studenți. Decidenții nu ar trebui să uite că România este încă la coada clasamentelor europene privind rata de persoane absolvente de studii universitare, iar o plafonare a taxelor în următoarea perioada ar încuraja cetățenii să urmeze studii superioare cu scopul de a obține noi calificări pentru a-și căuta un loc de muncă mai bine plătit. Sunt convins că în universități se pot găsi strategii financiare alternative, fără să împovăreze studenții cu taxe mai mari, pentru a face față unui eventual declin financiar.” – a declarat Petrișor-Laurențiu Țucă, președintele ANOSR 

Analiză Deloitte: 2020, an dificil pentru piața de fuziuni și achiziții

0

Piața de fuziuni și achiziții (mergers & acquisitions – M&A) a numărat 19 tranzacții în România în primul trimestru al acestui an, cu patru mai multe comparativ cu perioada similară din 2019. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a acestora, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost de 600-750 de milioane de euro în T1 2020 (față de o valoare între 200 și 300 milioane de euro în T1 2019), în timp ce tranzacțiile comunicate au totalizat 337 de milioane de euro (120 de milioane de euro în T1 2019).

Din totalul celor 19 tranzacții, doar patru au fost anunțate în luna martie, când a fost decretată starea de urgență pe teritoriul României și au fost impuse o serie de restricții în contextul pandemiei de COVID-19.

„Din păcate, traversăm o perioadă fără precedent, guvernată de incertitudini pe toate planurile, iar așteptările noastre pentru sectorul de M&A nu pot fi decât în zona negativă. Totul va depinde de când și cum se va trage linia”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, Partener Corporate Finance, Deloitte România.

Numai patru tranzacții au avut valorile comunicate în această perioadă, iar tendința jucătorilor de a nu anunța valoarea s-a menținut accentuată.

Cele mai mari tranzacții în primul trimestru al anului 2020 au fost: 

  • preluarea de către dezvoltatorul ceh CPI Property Group SA a unui pachet minoritar din acțiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România și Polonia, într-o serie de tranzacții succesive, cea mai mare având valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro;
  • transferul de către OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a 40 de zăcăminte onshore de țiței și gaze din România către Dacian Petroleum (valoare necomunicată);
  • preluarea de către The Brink’s Company a operațiunilor cu numerar ale companiei britanice G4S din 14 piețe, inclusiv România (valoare necomunicată pentru România).

Piața de M&A din România, în 2019

  • valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 337 de milioane de euro;
  • valoare estimată piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 600-750 de milioane de euro;
  • număr total de tranzacții (inclusiv tranzacțiile cu valoare necomunicată): 19;
  • număr de tranzacții cu valoare comunicată: 4;
  • valoare medie (pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 84 de milioane de euro.

Evoluția numărului de tranzacții cu valoare comunicată

Trimestrul 1 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. tranzacții cu valoare comunicată 9 4 9 12 11 15 9 2 4
Nr. total de tranzacții 26 16 18 16 19 30 19 15 19

*Notă: Doar tranzacțiile cu valoare declarată sau estimată mai mare de 5 milioane de euro au fost luate în calcul pentru realizarea graficului și au fost excluse mega tranzacțiile (tranzacțiile de minimum 500 de milioane de euro). Informațiile sunt colectate din surse publice și sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată din ultimele informații disponibile.

Deloitte România coordonează o practică M&A multidisciplinară, cu o abordare holistică, ce include linii de business precum Consultanță M&A, Servicii Suport Tranzacții, Consultanță Fiscală și Consultanță Juridică. Astfel, echipele de profesioniști Deloitte pot acoperi toate aspectele relevante ale unei tranzacții.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.