PETRORUSIA LUI 2017
Deși sensibil grevată de provocările crizei economice, Rusia rămâne, în continuare, în topul producătorilor de hidrocarburi, consacrându-și ferm statutul de superputere energetică. Datorită intensificării activităților pe vechile câmpuri petrolifere din Siberia, precum și abordării unor noi zăcăminte din zonele arctice, în 2015, ea extrăgea 650 milioane tone țiței și exporta zilnic de 780.000 tone țiței brut și 320.000 tone produse rafinate, stabilind noi recorduri față de realizările din perioada sovietică. În 2016, ea a reușit să depășească performanțele Arabiei Saudite și ale SUA și să se situeze pe primul loc în lume la producția de țiței. Și cu rezervele sale de gaze naturale (47.000 miliarde mc) Rusia se situează pe același loc fruntaș. Din ianuarie până în septembrie 2016, ea a extras 580 miliarde mc. În eventualitatea creării unui preconizat cartel, împreună cu Iranul și Qatarul, după modelul OPEC, cele trei țări vor controla majoritatea rezervelor de gaze ale planetei (Rusia – 26%, Iran – 16% și Qatar – 14%, adică, aproape 60%).
Alături de companiile aparținând complexului militar-industrial, companiile petroliere (de stat sau private, cu capital autohtonn sau străin), Rosneft, Transneft, Gazprom, Lukoil, Surgut neftgaz, Tatneft, Bașneft, Novatek, TNK-BP, Exxonneftgaz, Exilenergy, Total, constituie piese de bază ale economiei rusești. În anul 2016, Gazprom a exportat în țările europene 179 miliarde mc gaze naturale. În primele nouă luni ale anului 2016, Rosneft a realizat o cifră de afaceri de 629 miliarde ruble (10 miliarde euro) și un profit de 182 miliarde ruble (trei miliarde euro). Poziții puternice deține și compania Lukoil care, pe piața distribuției din România, se situează pe locul trei, având 301 benzinării și 3.500 angajați.
Patru întrebări pentru succesul sau insuccesul Fondului Suveran. Și întrebările pentru noi, contribuabilii
Tema constituirii Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) al României captează din ce în ce mai mult interesul publicului, începând să se discute despre necesitatea și modalitatea de structurare și funcționare a unui astfel de fond. Subiectul a fost lansat încă din campania electorală, iar acum mulți așteaptă câte ceva de la acest fond. Unii se gândesc că el va face „mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare. Se vehiculează și varianta de a avea două astfel de fonduri, cu domenii de acțiune diferite, însă întrebările de bază enumerate mai jos rămân valabile.
Sună bine să avem și noi Fond Suveran atunci când ne raportăm la exemplul Norvegiei. El există acolo de câteva decenii, investește și la nivel internațional, iar uneori devine un buffer în perioadele de criză sau de încetinire economică. Însă când ne uităm la ce înseamnă guvernanța corporativă a unei entități de stat, vedem că distanța între România și Norvegia nu este doar una geografică.
Și Polonia a creat un astfel de vehicul suveran. Fondul își propune să încurajeze anumite domenii – cum ar fi sectorul energetic, sau sprijinirea firmelor poloneze orientate către export și extindere regională. S-a înființat în 2012 și a început investițiile relativ recent, fiind acum mult în urma planului inițial. Dacă s-ar merge pe un astfel de model, atunci nici nu ar fi nevoie de Fondul Suveran care ni se prezintă acum, ci de extinderea atribuțiilor unor instituții deja existente: de pildă, Eximbank să se comporte ca bancă de dezvoltare în mod real, nu doar declarativ, iar prin alte scheme de sprijin și garantare, statul să încurajeze expansiunea capitalului românesc.
Nu cred că inițiatorii de la noi s-au gândit în mod real la modelul polonez sau la cel norvegian atunci când au avansat crearea Fondului Suveran al României. Modelele sunt enunțate doar formal, pentru a justifica ideea că și în țara noastră ar trebui să avem un astfel de fond.
Întrebări-cheie care pot duce Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții către succes sau insucces
În comunicările publice s-a avansat cifra de 10 miliarde euro ca primă bornă de atins pentru FSDI. Cum s-ar alimenta fondul într-o primă fază? Pesemne, din deținerile semnificative ale statului în diverse companii. Pe lângă aceste active, se mizează pe atragerea altor fonduri sub formă de împrumut, acele emisiuni de obligațiuni care să mărească anvergura întregului vehicul la câteva zeci de miliarde de euro în viitor.
De remarcat faptul că încă de la momentul audierilor în Parlament, ministrul Finanțelor, domnul Viorel Ștefan a enunțat următorul adevăr: „Fondul va trebui să fie validat de piață, altfel ar putea fi un eșec”.
Întrebarea 1: Fondul ar fi un vehicul dinamic, sau activele sale vor rămâne statice în portofoliu?
Dacă fondul devine un jucător activ în economie, respectiv va vinde treptat unele participații ale sale deblocând astfel capital, iar banii vor fi reinvestiți în alte proiecte – acelea de viitor și de dezvoltare – am putea avea un mecanism util pentru România. Însă avem aici o primă barieră psihologică și/sau ideologică: va fi dispus fondul să vândă din participații și să continue listările de pachete de 15-20% din companiile majore cu care statul a rămas în portofoliu?
Alternativa nefericită ar fi ca o nouă structură birocratică suplimentară – boardul Fondului, reprezentanții în CA-urile companiilor – să stea pe un munte de 10 miliarde euro și să aștepte dividende de pe unde se poate. Pentru asta nu ne trebuie vreun Fond Suveran, iar dacă s-ar limita doar la acest obiectiv, atunci proiectul Fondului trebuie oprit din fașă, pentru că nu își justifică existența și eficiența.
România este a 17-a țară din UE, după contribuția la PIB-ul comunitar – Grafic
Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene a crescut în 2016 la 14.800 de miliarde euro la prețuri curente. Mai mult de jumătate este generat de doar trei state membre: Germania, Marea Britanie și Franța, a comunicat biroul european pentru statistică, Eurostat.
Cu un PIB de 3.100 miliarde euro în 2016, Germania este de departe cea mai puternică economie din UE, reprezentând o cincime din PIB-ul total al Uniunii (21,1%). Pe locurile următoare se clasează Marea Britanie (16%), Franța (15%), Italia (11,3%), Spania (7,5%) și Olanda (4,7%).
La capătul opus, 11 state membre au un PIB care contează cu mai puțin de 1% din totalul UE. Acesatea sunt: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. România ocupă locul 11 în ierarhia celor 28 de state membre UE, PIB-ul nostru contribuind cu 1,1% la totalul comunitar.
Referitor la cele 19 state care formează zona euro, PIB-ul lor cumulat s-a cifrat în 2016 la 10.700 miliarde euro, ceea ce înseamnă că împreună contează cu 72,5% la formarea PIB-ului UE. Germania (29,9%) și Franța (20,7%) contribuie cu jumătate la PIB-ul din zona euro.
La capătul opus, 11 state membre au un PIB care contează cu mai puțin de 1% din totalul UE. Acesatea sunt: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. România ocupă locul 11 în ierarhia celor 28 de state membre UE, PIB-ul nostru contribuind cu 1,1% la totalul comunitar.
Referitor la cele 19 state care formează zona euro, PIB-ul lor cumulat s-a cifrat în 2016 la 10.700 miliarde euro, ceea ce înseamnă că împreună contează cu 72,5% la formarea PIB-ului UE. Germania (29,9%) și Franța (20,7%) contribuie cu jumătate la PIB-ul din zona euro. Listarea Digi la bursă ar reprezenta cea mai mare ofertă publică făcută de companie privată din România
RCS&RDS (Digi) a anunțat listarea la Bursa de la București și vânzarea a 25% din acțiunile sale în luna mai a.c. Operatorul telecom speră să obțină 500 de milioane de dolari după listarea la bursă.
Va fi cea mai mare listare la BVB a unei companii private autohtone, iar efectul va fi semnificativ pentru piața de capital. „Este un pas uriaş în acest demers unic al pieţei de capital româneşti care, după eforturile depuse de modernizare a pieţei, devine astfel cea mai dinamică bursă din Europa Centrală şi de Est”, se arată în comunicatul BVB, după anunțul oficial de listare a companiei RCS&RDS, companie care deține cea mai mare rețea de cablu TV din România și care este controlată de cel mai discret om de afaceri, Zoltan Teszari.
Citigroup şi Deutsche Bank acţionează în calitate de Coordonatori Globali Comuni şi împreună cu BT Capital Partners, BRD, Raiffeisen Bank şi Wood & Company Financial, în calitate de Deţinători Comuni ai Registrului de Subscrieri.
Dacă listarea va fi finalizată cu succes, RCS&RDS va depăși MedLife, listată la sfârșitul anului trecut, în urma celei mai mari oferte publice a unei companii private din istoria BVB. În același timp, bursa de la București s-ar apropia și mai mult de statutul de piață emergentă depășind astfel stadiul unei piețe de frontieră.
Acțiunile operatorului de piață BVB se tranzacționau în creștere cu 1,65% față de închiderea ședinței precedente, cel mai mare avans dintre acțiunile care compun indicele de referință BET.
„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. şi pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de telecomunicaţii din România şi Ungaria, intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti este o oportunitate importantă pentru publicul românesc şi va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obţin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creştere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere şi de o marcă cu o recunoaştere puternică pe pieţele în care activăm şi pe segmentele noastre de clienţi. Consiliul de Administraţie al Societăţii sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre şi aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acţionarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, declară Serghei Bulgac, CEO al RCS&RDS, cea mai mare societate operaţională din Grup şi viitor CEO al DIGI.
Digi Communications subliniază faptul că intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris al societății, „presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după Admitere. Citigroup și Deutsche Bank acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD — Groupe Societe Generale S.A., Societe Generale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri”.
Digi Communications are în portofoliu cinci servicii de bază: televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH). De asemenea, compania oferă servicii de telecomunicații mobile ca MVNO (operator mobil virtual) comunităților mari de români din Spania și Italia.
Rețelele fixe de fibră optică Digi în România și Ungaria acoperă aproximativ 62%, respectiv 24% dintre gospodăriile acestor țări. Totodată, serviciile de telecomunicații mobile 3G și 4G din România acoperă aproximativ 98%, respectiv 37% din procentajul populației, în timp ce serviciile de televiziune cu telecomandă tv și plată au o pondere de aproximativ 49% din piața locală.
În 2016, Digi a generat venituri de 842,8 milioane de euro, iar EBITDA ajustat și marja EBITDA ajustată s-au ridicat la 263,3 milioane de euro, respectiv 31,2%, reprezentând o rată de creștere anuală compusă (RCAC) de 8%, din 2014 până în 2016.
Operatorul telecom Digi înregistra în 2015 datorii de 977 de milioane de euro în creştere de la 965 milioane de euro în 2014. În prezent, compania de cablu, internet şi telefonie mobilă este evaluată între 1,5 şi 2 miliarde euro.
O instituție de elită a cercetării economice românești împlinește 50 de ani de viață științifică. Institutul de Economie Mondială
Institutul de Economie Mondială împlinește 50 de ani de la înființarea sa, prin HCM 907/1967. Momentul apariției sale poate fi considerat unul fast pentru România: 1967 este momentul în care România a înțeles necesitatea ancorării sale pe piața internațională, dincolo de piața planificată a CAER, pentru un debușeu sporit capacităților sale de producție create prin industrializarea socialistă.
Sarcinile unui demers atât de amplu, practic de integrare a României în circuitul mondial extins, dincolo de piața CAER, caracterizat prin competiție și restricții de standarde ridicate, avea nevoie, în primul rând, de îmbunătățirea relaționării politico-economice a României cu partenerii occidentali, unul din instrumentele puse în valoare fiind Comisiile mixte guvernamentale.
Tema îmbunătățirii relaționării politico-economice a României cu partenerii occidentali avea nevoie stringentă și de analize de conjunctură economică internă, studii de piață și marketing, studii privind evoluția prețurilor (cotații la bursele internaționale de materii prime, prețuri reprezentative pentru produse prelucrate, indici de prețuri pentru bunuri de investiții, cursuri valutare) și studii pe țări, componente ale piețelor internaționale privite prin prisma dinamicii consumului și producției interne și ofertei și cererii externe. Aceste lucrări, pentru credibilitatea abordărilor și concluziilor, s-au făcut în parametrii metodologici internaționali, pentru a se asigura compatibilizarea înțelegerii lor în cadrul discuțiilor sau dezbaterilor avute cu partenerii occidentali, ambasadori, reprezentanți ai ministerelor de resort în vizită în România, experți FMI sau ai Băncii Mondiale, institute academice de profil etc.
Demersul menționat, privit însă prin necesitatea fundamentării lui științifice necesar unor decizii luate la cel mai înalt nivel și de analiză integrată și continuă, conform sistemului totalitar al vremii privind informarea și comunicarea, a fost acordat Institutului pentru Cercetarea Conjucturii Economice Internaționale (ISCEI), prima denumire a actualului Institut de Economie Mondială (IEM), prin atribuțiile stabilite prin actul de înființare. Este și momentul în care în România a achiesat, ca politică de stat, la teza impactului benefic al participării active la comerțul internațional ca factor de dezvoltare economică. Trebuie menționat că, prin pozițiile exprimate de România în cadrul abordărilor relativ mai ferme cu privire la necesitatea unui nou mecanism economic și de cooperare în cadrul CAER, beneficiile apartenenței la această formă de integrare, cu o conotație accentuat ideologică, au fost semnificatv mai mici în comparație cu celelalte „țări frățești”. Dacă luăm domeniul cel mai sensibil, cel al energiei, România importa țiței brut din URSS practic la prețurile internaționale și mult sub necesar, iar restul (pentru consum intern si producția de export) trebuia completat prin importuri pe valută din alte surse (Orientul Mijlociu).
Enel a cumpărat pachetul de 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia și EnelEnergie Muntenia, pentru 400 milioane euro
Enel a anunțat luni finalizarea preluării contra a 400 milioane euro a 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei Tribunalului Arbitral din 3 februarie 2017.
„Enel S.p.A. anunță că filiala sa Enel Investment Holding B.V., deținută în totalitate de către Enel, a finalizat astăzi achiziția de la SAPE S.A. (compania statului român care administrează deținerile publice în mai multe companii) a unui pachet de circa 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia S.A. și Enel Energie Muntenia S.A. pentru o sumă totală de circa 400 de milioane de euro”, se arată în comunicatul companiei.
După această tranzacție, Enel Investment Holding și-a majorat participațiile în cel două subsidiare din România la aproximativ 78% din acțiunile fiecărei companii, de la nivelul de 64,4% deținut anterior.
Amânarea finalizării tranzacției prin care EIH a preluat un pachet suplimentar de 13,6% la E-Distribuție Muntenia S.A. și Enel Energie Muntenia EEM a fost cauzată de litigiul prin care SAPE și-a exercitat clauza de put option. Inițial a cerur un preț de 520 milioane de euro, care a fost contestat de către Enel Int. Holding. Întrucât nu a fost stabilit un acord asupra prețului acțiunilor, în 2014 SAPE a inițiat o procedură de arbitraj la Camera Internațională de Comerț de la Paris, prin care a solicitat prețul menționat anterior, precum și dobânzi de circa 60 de milioane de euro.
În decizia din data de 3 februarie 2017, Tribunalul Arbitral a stabilit prețul pachetelor de acțiuni care fac obiectul clauzei put option la circa 400 de milioane de euro, reducând astfel suma cerută de SAPE cu peste 100 de milioane de euro și respingând solicitarea pentru acordarea de dobânzi.
Guvernul s-a răzgândit și nu mai fixează o data pentru adoptarea euro
Premierul Grindeanu renunță la asumarea unei date pentru aderarea la moneda unică europeană, cu toate că își asumă în continuare angajamentul față de Comisia Europeană.
Prim-ministrul Sorin Grindeanu a declarat astăzi în timpul primei reuniuni a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro că România poate să adopte moneda europeană numai „după ce și veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre ale UE”, conform Profit.ro.
Guvernul ia în considerare ca în elaborarea raportului ce trebuie transmis la Bruxelles anual să nu mai fie menționată data la care România va putea fi capabilă să adopte moneda unică, nedorindu-se nici măcar includerea unui termen simbolic, precum în anii precedenți.
În 2016, Guvernul Cioloș a anunțat renunțarea la termenul de 2019 pentru trecerea României la euro, menționând că data va trebui stabilită mai degrabă de către viitorul guvern și să fie inclusă în raportul pentru Bruxelles de anul acesta. Guvernul Cioloș a pregătit atunci un document în care nu mai anunță anul 2019, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană.
„Nu este stabilită nicio dată. Rămâne principiul ca o dată să fie asumată în baza analizei de impact care va determina momentul cel mai oportun de aderare la UEM. Analiza va fi făcută în următoarele luni. În Programul de Convergență de acum nu va apărea data”, au declarat anumite surse pentru Profit.ro.
Anual, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene un program de convergență al României, care să indice și un astfel de termen. În programul transmis în aprilie 2015, Guvernul a anunțat, mai mult ca un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie, că își păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019.
Autoritățile române au hotărât stabilirea unei date ca țintă pentru adoptarea monedei euro, dorind astfel să arate angajamentul României pentru a intra în zona euro, dar au împins ulterior acest termen, țara noastră nefiind încă practic pregătită pentru un astfel de angajament.
Programul „Carne de porc din fermele românești”, aprobat de Senat
Programul „Carne de porc din fermele româneşti”, prin intermediul căruia producătorii de carne de porc vor fi subvenționați de stat, a fost aprobat de plenul Senatului, proiectul de lege urmând să fie trimis Camerei Deputaţilor.
În cadrul dezbaterilor privind propunerea legislativă inițiată de PSD, senatorul PSD Doina Silistru a declarat că obiectivul acestui proiect de lege este implementarea Programului carne de porc prin intermediul cărora se vor acorda ajutoare de stat producătorilor pentru dezvoltarea activității de creștere a porcinelor și pentru menținerea cel puțin a nivelului actual de producție din acest sector.
Implementarea acestui program va avea loc în perioada 2017-2020, conform declarației senatorului PSD, citat de Mediafax.
Proiectul își găsește susținere și în rândul senatorilor PNL, Costel Șoptică declarând în acest sens că „peste 60% din carnea de porc pe care o mâncăm în România este din import”.
Programul are în vedere alocarea sumei de 446 de milioane de euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate.
Pentru 2017, urmează să fie alocate 86 de milioane de lei, bani de la bugetul de stat, valoarea unui pachet fiind echivalentul a 10.000 euro.
Propunerea legislativă a obținut 103 voturi ”pentru” şi un vot împotrivă.
Saga legii salarizării unitare. Mai noul proiect de lege, amânat din nou cu 7-10 zile la intrarea în Parlament
Liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat luni că depunerea proiectului de lege a salarizării unitare a fost amânată pentru a putea fi analizată de către toate grupurile parlamentare. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina online a PSD, transmite News.ro.
„Am vorbit cu colegii mei de la grup să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament, tuturor grupurilor parlamentare pentru a se putea uita cu atenţie pe ele şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente să fie făcute înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament. Din când în când mai iau şi decizii la partid şi le-am comunicat colegilor mei, m-am consultat şi cu doamna Olguţa Vasilescu mai devreme. O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze (…)”, a explicat preşedintele Camerei Deputaţilor.
Principalul motiv al elaborării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prezentat în proiect este disfuncționalitatea salarială existentă în sistemul public de salarizare. Așadar, se propune majorarea salariilor de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul dintre salariul de bază minim și cel maxim din sectorul bugetar să ajungă la nivelul de 1 la 12, de la 1 la 15 cât este în momentul de față.
Cele mai mici salarii din sectorul bugetar vor crește cu aproape 100%, această creștere diminuându-se din ce în ce mai mult pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale, conform proiectului legislativ.
Totodată, inițiativa legislativă va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2017, iar prevederile legii se vor aplica în etape, prin acordarea de majorări salariale între 2017-2021 și prin acordarea în 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege. În plus, începând cu 2023, stabilirea salariilor de bază va avea loc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată.
Actul normativ referitor la salarizarea unitară prevede:
– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici şi asistente medicale), astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;
– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;
– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;
-stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
-stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;
– stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;
– stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;
– acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
– acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
– reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;
– reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;
– încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.
Un apartament de 50 metri pătrați din Capitală a ajuns să coste cât 114 salarii medii pe economie
Raportul dintre prețul unei locuințe noi și salariul mediu a ajuns la cel mai redus nivel de după 1990, pentru achiziția unui apartament în Capitală cu suprafața de 50 metri pătrați utili fiind necesare 114 salarii medii pe economie, sau nouă ani și jumătate, se arată într-un studiu al companiei Coldwell Banker România.
„Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi în București a ajuns la un nou minim istoric, fiind necesare 114 salarii medii pe economie (sub 9,5 ani) pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Capitală (50 metri pătrați utili), față de 119 salarii medii (aproximativ 10 ani) în ianuarie 2016 și 395 de salarii medii (aproape 33 de ani) în ianuarie 2008”, se arată în document.
Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi este calculat în funcție de salariul mediu pe economie, prețurile medii pe metru pătrat și cursul de schimb leu — euro. În economiile dezvoltate, prețul unui metru pătrat construit este echivalentul unui salariu mediu pe economie, raport care este considerat optim pentru dezvoltarea imobiliară. În România, înainte de 1989, exista același raport, un metru pătrat construit fiind echivalent cu salariul mediu.
După cum era de așteptat, cele mai multe locuințe ce urmează a fi finalizate în acest an în București beneficiază de finanțările Prima Casă, (75% din totalul tranzacțiilor pe cel mai de jos palier de preț) fiind încadrate în segmentul mass market. Prețul celor mai accesibile locuințe variază în medie între 700 și 950 euro pe metru pătrat util. Ponderea în total piață este de 60% din total, sau 7.200 de apartamente
Potrivit estimărilor, în București urmează să fie finalizate 12.000 de locuințe noi până la sfârșitul acestui an. Ponderea segmentului middle market va continua să fie ridicată și în 2017, pe fondul dezvoltării a tot mai multe proiecte rezidențiale în zonele semicentrale și în apropierea centre de afaceri (Barbu Văcărescu — Floreasca și Politehnică — Grozăvești), ca urmare a majorării veniturilor potențialilor cumpărători. În acest segment se încadrează 4.500 de unități, sau 37% din ofertă, care urmează a fi finalizate în acest an în București și împrejurimi. Prețul la care se achiziționează aceste locuințe variază între 1.100 și 1.300 euro pe metru pătrat util.
Gradul de absorbție s-a menținut pe parcursul anului anterior la peste 80% din unități până la livrarea proiectelor pe piață, pe fondul unui nivel ridicat de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi, în ciuda sincopelor înregistrate pe segmentul finanțărilor.
De asemenea, pe segmentul middle market sunt încadrate și proiecte care includ deja mii de unități finalizate, care reprezintă concepte integrate și în care s-au format deja veritabile comunități.
Comparativ cu anul anterior, segmentul premium deține o pondere mai redusă din totalul unităților aflate în dezvoltare, de aproximativ 3,5%, sau 500 de locuințe.
Compania imobiliară estimează o majorare a prețurilor de vânzare cu 5% – 7% în acest an, în funcție de segmentul de piață și de cererea existentă pe un anumit segment și într-un anumit interval de timp. Coldwell Banker Romania oferă servicii de consultanță, brokeraj și management al proprietăților imobiliare pe toate segmentele pieței: rezidențial, birouri, industrial, terenuri și investiții. Prin rețeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de țări cu peste 3.000 de birouri și are peste 86.000 de consultanți și brokeri.
