Schimbări instituționale și legislative necesare pentru transformarea e-guvernării

Autor: Carmen Adamescu (foto) , Partener, Consultanță, EY România și coordonator din partea EY România a proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”

Guvernarea electronică, așa cum este prevăzută de mulți autori, nu se referă pur și simplu la furnizarea de servicii electronice sau digitale. Presupune un set de măsuri instituționale inovatoare, iar evoluția e-guvernării este un proces complex de instituționalizare. Prin urmare, e-guvernarea trebuie diferențiată de simpla utilizare a unor servicii internet și a tehnologiilor bazate pe web.

Digitalizarea serviciilor publice se poate realiza astfel printr-o schimbare instituțională susținută prin stabilirea domeniilor de acțiune specializate, descrierea regulilor de conduită, redefinirea structurilor, a rolurilor și atribuţiilor organizaționale și specificarea standardelor de măsurare a performanţei şi a rezultatelor organizaționale.

În acest sens, atenția ar trebui să fie îndreptată către factorii care afectează adaptarea organizațiilor și acceptarea de către angajați a transformărilor legate de guvernarea electronică. De exemplu, astfel de factori pot fi grupați în: flux de lucru, responsabilități în structura organizațională, abilități, cunoștințe și factori de context social și de afaceri.

Instituțiile publice tradiționale pot fi transformate prin mai multe inițiative de reformă precum reinventarea, evaluarea bazată pe performanță și implicarea cetățenilor. Este foarte important ca actorii implicați în procesul de transformare a administrației publice să determine funcționarea tehnologiei informației adaptată la o guvernare democratică, să depășească constrângerile instituționale și să creeze un nou set de semnificații și instituții sociale în beneficiul cetăţenilor. Cu siguranță, transformarea e-guvernării nu va fi un proces ușor însă, pentru a realiza această transformare, este necesară existența unei inițiative din partea managerilor publici și a unor direcții strategice.

În cadrul propunerii de Politică Publică în domeniul e-guvernării pe care am realizat-o în proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, am listat o serie de măsuri post-adoptare concrete, care trebuie avute în vedere pentru perioada imediat următoare adoptării noului cadru de politică publică.

Măsurile specifice strategice și complementare identificate reprezintă decizii fundamentale care acționează în sinergie pentru a alcătui un program de schimbări eficace și sustenabile. Trebuie abordate cu prioritate cele care se referă la schimbările legislative necesare.

În legislația națională prezentă există dispoziții privind utilizarea mijloacelor electronice în furnizarea serviciilor publice, dar acestea nu sunt, însă, suficiente pentru implementarea obiectivelor stabilite prin SNADR (Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020). În acest moment, nu există o reglementare unitară și neechivocă în ceea ce privește utilizarea instrumentelor electronice de către toate autoritățile publice competente să furnizeze servicii publice aferente tuturor evenimentelor de viață.

La nivel orizontal există acte normative care pot constitui cadrul general al eGuvernării (i.e. Legea nr. 161/2003 și HG nr. 1085/2003), dar dispozițiile actuale ale acestora necesită completări și modificări.

Legislația sectorială conține în prea puține cazuri prevederi exprese referitoare la utilizarea instrumentelor electronice, în cazul a foarte puține servicii publice sunt reglementate proceduri electronice specifice. Deși au fost făcuți unii pași în vederea atingerii acestor obiective, în prezent, legislația în vigoare nu oferă încă suficiente mecanisme pentru a impulsiona procesul digitalizării.

În concluzie, considerăm importantă asigurarea unei viziuni unitare asupra furnizării serviciilor publice prin mijloace electronice, prin intermediul unui portal unic, pentru a putea fi îndeplinite obiectivele-cheie în această privință, respectiv:

  • posibilitatea cetățenilor și mediului de afaceri, beneficiari ai serviciilor publice, de a parcurge, alternativ cu procedurile tradiționale, o procedură electronică (i.e. completarea și transmiterea electronică a cererilor și formularelor, comunicarea prin mijloace electronice cu administrația publică, emiterea documentelor de către administrația publică prin mijloace electronice)
  • posibilitatea efectuării prin mijloace electronice a plății taxelor și impozitelor, asigurarea principiului „doar o singură dată”, interoperabilitatea bazelor de date ale autorităților și instituțiilor publice, astfel încât să fie minimizată necesitatea depunerii de către solicitanți, odată cu cererile și formularele, de documente care pot fi verificate cu alte autorități publice.

Pentru a accelera procesul de implementare a e-guvernării la nivel național, sunt necesare modificări și completări ale cadrului legislativ actual, în sensul reglementării exprese a unor obligații concrete și a autorităților publice responsabile, al asumării unor termene ferme și, nu în ultimul rând, al prevederii unor sancțiuni pentru acele situații în care obligațiile nu sunt respectate.

***

Despre proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)

Proiectul EGOV este implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), având consultant EY România cu suport juridic al societății de avocați afiliate EY, Radu și Asociații SPRL. Proiectul este coordonat din partea EY Consulting de către Carmen Adamescu, Partener.


***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

BestJobs: Pozițiile de management, imunitate scăzută în context pandemic. Scădere de 23% în trimestrul trei pentru joburile de management, față de aceeași perioadă din 2019

0

În plină criză epidemiologică, tot mai multe companii continuă să recruteze, căutând să ocupe la fel de multe poziții ca înainte de epidemia de Covid-19. În perioada iulie-septembrie, numărul companiilor care au deschis poziții pe platforma de recrutare online BestJobs a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce numărul total de locuri de muncă scoase la concurs în trimestrul trei a fost la un nivel similar, de aproximativ 80.000 de joburi.

Din totalul locurilor de muncă scoase la concurs pe platforma BestJobs în semestrul trei, 27% au fost joburi din categoria blue collar (lucrători), 55% au fost din categoria white collar (angajați birouri) și 18% au fost gold (poziții de management/coordonare). În comparație cu anul trecut, numărul de joburi dedicate pozițiilor de management și coordonare a scăzut cu 23%, evoluție echilibrată de creșteri la nivelul joburilor de tip blue și white collar.

Chiar dacă pandemia a modificat într-o mare măsură întreg procesul de recrutare, angajatorii au continuat să fie activi în contactarea candidaților, iar în trimestrul al treilea volumul total al contactărilor directe din platforma BestJobs a crescut cu 39% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, și interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui un nou job sau, cel puțin, de a evalua ofertele angajatorilor a crescut. În trimestrul trei din „anul pandemic”,  numărul total de aplicări pentru joburi noi a fost cu 65% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai căutate locuri de muncă în trimestrul trei au fost în domenii precum financiar-contabilitate – cu peste 80.000 de căutări, transport – cu peste 75.000 de căutări, inginerie – cu peste 54.000 de căutări, medical&pharma și IT&C – cu peste 42.000 de căutări fiecare, resurse umane – cu peste 41.000 de căutări și vânzări – cu peste 33.000 de căutări de joburi.

Joburile care pot fi desfășurate de acasă continuă să fie vedeta anului pandemic, iar în trimestrul al treilea candidații au efectuat în total peste 400.000 de căutări pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfășurată de oriunde.

Există companii care au fost ferite de pandemie
și au devenit mai prospere

Industriile norocoase, care au atras interesul celor mai mulți candidați în semestrul al treilea din anul pandemic și au echilibrat piața în timp de criză sunt IT, retail, telecom, energie, medical și farma. Printre companiile care au atras cei mai mulți candidați în această perioadă se numără: Oracle, Enel, Vodafone, Regina Maria, Mega Image, Metro Cash & Carry, Hornbach, Deichmann și Unilever.

Colliers: Piața logistică și industrială din România va depăși 5 milioane de metri pătrați la sfârșitul anului 2020. Există încă loc de creștere

0

Spațiile industriale și logistice moderne ale României au ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, în creștere cu 5% față de aceeași perioadă din 2019. Acestea reprezintă peste 9% din stocul celor mai mari 17 piețe din Europa Centrală și de Est (ECE) și, dincolo de potențialul să depășească 5 milioane de metri pătrați până la sfârșitul anului 2020, există încă un spațiu semnificativ pentru creștere, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International.

Stocul de spații industriale și logistice moderne din România a crescut de trei ori începând cu 2015, dar există încă un decalaj semnificativ între România și alte piețe din Europa Centrală și de Est. În Republica Cehă, spațiile industriale și logistice moderne se situează la aproximativ 9 milioane de metri pătrați, în timp ce în Polonia sunt în jur de 19,6 milioane de metri pătrați. Aceasta înseamnă că stocul modern de depozite din România pe cap de locuitor  este de 4 ori sub cel din Cehia și de 2 ori sub cel din Polonia.

„Piața industrială și logistică românească a fost probabil una dintre cele mai dinamice din Europa, deși a crescut de la un nivel destul de mic. Pe termen mai lung, relativa sub-livrare de spații industriale și logistice din România, pe cap de locuitor, susține o creștere puternică în deceniul următor. În ceea ce privește a doua jumătate a acestui an, se așteaptă ca cererea, gradul de neocupare și ratele de închiriere să rămână stabile. O creștere a gradului de neocupare a depozitelor ar putea fi observată pe piața din București, oferind mai multe opțiuni pentru chiriașii activi pe această piață, atât în ​​ceea ce privește chiriile, cât și locațiile”, spune Laurențiu Duică (foto), Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International.

Aproximativ 120.000 de metri pătrați de noi spații industriale și logistice moderne se estimează că au fost livrate în primul semestru al lui 2020 în toată România, ceea ce a reprezentat o scădere față de aceeași perioadă din 2019, când dezvoltatorii au livrat 300.000 de metri pătrați. Dar a doua jumătate a anului este văzută a fi mult mai activă, cu aproape 300.000 de metri pătrați în livrări noi preconizate, cu peste 60% situate la periferia Bucureștiului.

Volumul total al depozitelor închiriate din România la sfârșitul lunii iunie a ajuns la 250.000 de metri pătrați de spații logistice și industriale, contractele noi fiind dominante, în proporție de 81%. Bucureștiul a reprezentat 35% din volumul total al spațiilor închiriate, respectiv 87.500 de metri pătrați, iar cea mai mare pondere a tranzacțiilor au fost contracte noi și renegocieri, care au constituit 55% și, respectiv, 37%.

Structura chiriașilor în ceea ce privește sectoarele de pe piața românească a fost dominată de sectorul retail / FMCG, care a generat 50% din toate contractele, în timp ce în București cererea a fost dominată de 3PL / logistică (35%) și producție ușoară (33%). Noile spații logistice ale Profi din Timișoara și Craiova au reprezentat cele mai importante tranzacții, acoperind 115.500 de metri pătrați.

Chiriile pentru spațiile de depozitare clasa A din locațiile importante au rămas în general stabile în acest an, între 3,8-3,9 euro pe metru pătrat pentru spațiile industriale și logistice din jurul Bucureștiului și în jur de 3,7-3,9 euro pe metru pătrat pentru spații din alte hub-uri din țară. Spre comparație, în zona Varșovia, Sofia sau Budapesta chiriile se ridică la 5 euro pe metru pătrat. Duratele medii de închiriere în România sunt de 3-5 ani în cazul spațiilor de logistică și de 5-7 ani în cazul producției.

Consultanții Colliers International observă că, pe fondul pandemiei, stimulentele sunt mai mari, dezvoltatorii oferind anual chiriașilor mai multe luni fără plata chiriei decât anterior. De asemenea, chiriașii pot avea acces anticipat la proprietate cu 1-2 luni înainte. Altminteri, rata de neocupare se situează confortabil în zone cu o singură cifră, în jurul valorilor de 7-8%, și nu s-a observat nicio schimbare importantă pe fondul epidemiei de Covid-19.

În Europa Centrală și de Est (CEE), raportul Colliers International arată că unele dintre provocările cheie din acest sector includ disponibilitatea de terenuri și proprietăți în locații care îndeplinesc atât cerințele dezvoltatorilor, cât și ale utilizatorilor finali, împreună cu disponibilitatea și fiabilitatea utilităților, conectivitatea la infrastructura de transport, disponibilitatea și abilitățile forței de muncă și accesul la stimulente pentru investiții.

Piețele imobiliare industriale și logistice din regiunea CEE-17 sunt toate în diferite stadii de maturitate, atât în ​​ceea ce privește dimensiunea, cât și ritmul de dezvoltare. Suprafața totală a stocurilor moderne industriale și logistice (I&L) din CEE-17 depășește cu mult 50 de milioane de metri pătrați în total. Din acest volum total de spații de depozitare, disponibilitatea actuală poate fi clasificată ca fiind scăzută, majoritatea piețelor înregistrând rate de neocupare sub 5%.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.

Julia Leferman, realeasă în Comitetul Executiv al Asociației Berarii Europei

0

Julia Leferman (foto), director general al Asociației Berarii României, a fost realeasă reprezentant al regiunii central și est europene în Comitetul Executiv al Asociației Berarii Europei.

Preluând al doilea mandat, Julia Leferman subliniază: „Mă onorează încrederea acordată de board-ul Berarii Europei și de colegii din asociațiile berarilor din regiune și aștept cu interes să continuăm să lucrăm împreună pentru a susține eforturile de reprezentare a intereselor industriei berii nu numai la nivel local, ci și la nivelul Uniunii Europene. 2021 va fi un an plin de provocări pentru sectorul nostru în ceea ce privește implementarea măsurilor necesare pentru trecerea la economia circulară, dar și politicile fiscale și agricole care vor susține revenirea economică”.

Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociației Berarii Europei: „Profit de această ocazie pentru a-i mulțumi Juliei pentru contribuția valoroasă din actualul ei mandat. În timp ce căutăm ieșiri din această criză, o pot asigura că echipa de la Bruxelles va continua să îi ofere tot sprijinul necesar în reprezentarea regiunii central și est europene, într-o perioadă  care va fi cu siguranță una foarte dificilă pentru producătorii de bere din Europa”.

Regiunea central și est europeană include asociațiile naționale ale berarilor din Bulgaria, Cehia, Croația, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Comitetul Executiv al Asociației Berarii Europei este format din președinte, vicepreședinte și reprezentanții celor 5 regiuni la nivel european.

Asociația Berarii Europei (www.brewersofeurope.org) are sediul la Bruxelles, reunește asociațiile naționale ale producătorilor de bere din 29 de țări europene și reprezintă „vocea care susține interesele reunite ale celor 10.000 de fabrici de bere din Europa. Producătorii de bere promovează rolul pozitiv jucat de bere și de industria berii în Europa și susține crearea condițiilor potrivite pentru a permite producătorilor de bere să continue să fabrice și să comercializeze bere în mod liber, rentabil și responsabil în toată Europa”.

Europa este al doilea mare producător de bere din lume, după China. Asociația berarilor europeni cuprinde peste 10.000 de fabrici de bere active care produc peste 400 de milioane de hectolitri de bere și creează 2,3 milioane de locuri de muncă de-a lungul întregului lanț de producție, de la cereale până la paharul de bere. Contribuția totală a sectorului berii la veniturile guvernamentale din UE în 2018 a fost de aproape 44 miliarde euro.

Asociația Berarii României – Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens, microberăria Clinica de bere, producătorii de materii prime Souflet Malț România, Asociația Producătorilor de Hamei din România – reprezintă „vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958”.

Club Retail: Update de business în funcție de shopper și Covid-19

0

Pentru reconfigurarea planurilor de afaceri, variabila de care trebuie ţinut cont este comportamentul cumpărătorilor, acesta fiind modulat de evoluția pandemiei Covid-19. Matematic spus, businessul este o funcție de shopper cu parametru Covid-19. De altfel, aceste două elemente sunt destul de strâns legate între ele şi, din nefericire, sunt previzibile doar pe termen foarte scurt, de aceea operatorii din FMCG şi Food Retail alocă resurse importante pentru urmărirea atentă a celor mai fine schimbări în mentalul colectiv, în noile nevoi şi preferinţe ale shopperilor şi consumatorilor.

Tema versiunii actualizate a shopperilor este una centrală în programul conferinţei „UN NOU ÎNCEPUT” pe care Piaţa şi partenerii săi o organizează în cadrul ediţiei a opta a Clubului de Retail, între 14 și 16 octombrie.

În luna martie, industria bunurilor de larg consum a trecut printr-o perioadă dramatică din cauza achiziţiilor masive de alimente şi dezinfectanţi, lanţul de aprovizionare şi personalul din magazine fiind tensionate dincolo de limitele imaginate de cineva vreodată. Mentalul colectiv dominat de instituirea stării de urgenţă, cu totul neobişnuită pentru consumatori,  a provocat acumularea de stocuri de siguranţă, urmată de o lungă pauză în cumpărări, ceea ce a complicat enorm activităţile producătorilor, distribuitorilor şi retailerilor.

Este posibil să mai trecem prin aşa ceva în viitorul apropiat ?

Experiența de brand (brand de produs și brand de retail) căpătată atunci și ulterior a schimbat sau este pe cale să schimbe major preferințele și obiceiurile de cumpărare și de consum ?

Sunt formatele de retail de proximitate avantajate de contextul pandemic prelungit ? Sau sunt discounterii ? Sau e-commerce ?

Trebuie brandurile să schimbe răspunsurile la nevoile de răsfăț, responsabilizare și siguranță ale shopperilor ?

Cum trebuie reconfigurate gama de servicii in-store, comunicarea, strategia de preț și promoții, portofoliile de produse ?

Sunt, probabil, alte 100 de întrebări pe care și le pun operatorii din FMCG și Food Retail pentru care schimbarea a fost mereu provocarea cotidiană, dar reacția societății la șocul Covid-19 a impus alte trenduri, alte priorități, alte obiective, pe alocuri chiar alte planuri de dezvoltare.

Discontinuitatea este suficient de bruscă și de accentuată încât să putem vorbi despre un nou început în industria bunurilor de larg consum. N-ar fi prima oară, cel puțin în ultimii 10 ani, când operatorii din FMCG și Food Retail ar lua-o de la capăt, acum diferă doar faptul că încă nu cunoaștem suficient de exact parametrii schimbării.

La Club Retail disecăm noua realitate, comunicăm informații și opinii, analizăm și interpretăm date proaspete, împărtășim experiența acumulată în trecutul apropiat, valorificăm ceea ce avem în comun: cunoaștere și putere dată de parteneriate.

Despre programul Clubului, partenerii, speakerii şi topicurile de discuţie ale conferinţei „UN NOU ÎNCEPUT” găsiţi toate detaliile pe websiteul evenimentului, www.clubrh.ro.

Încă o agresiune la adresa personalului silvic

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva semnalează încă o agresiune comisă la adresa personalului silvic. Pădurarul Cristian P., de la Ocolul Silvic Perișor din cadrul Direcției Silvice Dolj, a fost agresat sâmbătă, 10 octombrie a.c., de o persoană surprinsă în timp ce tăia ilegal arbori în cantonul silvic al cărui titular este pădurarul agresat.

Romsilva ne oferă detalii asupra cazului: „Angajatul se afla într-o acțiune de monitorizare a unei lucrări când a descoperit într-o parcelă învecinată o persoană care tăiase ilegal trei arbori, cu un volum de 1,3 metri cubi. Acesta a urmărit atelajul încărcat cu lemne, iar când a ajuns în satul Verbicioara, pădurarul a fost înconjurat de mai multe persoane recalcitrante, iar persoana suspectată de tăieri ilegale l-a lovit cu un obiect contondent în zona capului. Pădurarului Cristian P. i s-au acordat îngrijiri medicale, având un traumatism la nivelul capului. În prezent, starea sa este stabilă. Agresorul a fost identificat de către polițiștii Secției de Poliție Rurală Plenița, lemnul tăiat ilegal a fost confiscat, iar cazul a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva accentuează că din 2015 până în prezent, s-au înregistrat 171 agresiuni la adresa personalului silvic care asigură paza pădurilor pe care le administrează.

Romsilva „administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național și asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate”.

Foto RNP Romsilva

Se lărgesc plajele Litoralului

0

Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a început faza a doua a lucrărilor de combatare a eroziunii costiere, unul dintre cele mai mari proiecte cu finanțare europeană derulat la această oră în România: „Reducerea eroziunii costiere – Faza II”, proiect în valoare totală de 800 milioane de euro.

Plaje afectate de eroziune se vor lăți și cu 100 de metri (se vor aduce mii de tone de nisip din largul Mării Negre), se vor construi structuri hidrotehnice cu rol de protecție suplimentară și de fixare a aluviunilor, vor fi consolidate faleze.

Lucrările de înnisipare încep acum de la Năvodari și Mamaia, la primăvară vor începe și la Eforie. Tot acum, încep și lucrările de reabilitare a stăvilarelor Edighiol și Periboina: amenajări speciale de mediu, cu un aport semnificativ în reducerea riscului de deteriorare sau de pierdere a habitatelor și în dezvoltarea biodiversității marine (aproape 15 milioane de euro).

Noutatea față de faza I o reprezintă lucrările de stimulare și refacere a ecosistemului marin: „Specialiștii români intenționează să implanteze pe o suprafață de aproape 800.000 mp de iarbă marină (zostera noltii/cystoseira barbata), cu scopul de a asigura protejarea biodiversității apei Mării Negre și a creșterii calității acesteia. Cea mai mare suprafață, de peste 500.000 mp de iarbă marina va fi cultivată pe sectorul plajelor Mangalia-Saturn. Ideea este promovată și la nivel mondial de către un grup de oameni de știință britanici au lansat un proiect de urgență, de restaurare a ierburilor marine. Iarba de mare este singura plantă cu flori din lume care poate poleniza sub apă. Pe lângă faptul că oferă un habitat pentru multe specii marine, ea captează și carbonul de 35 de ori mai repede decât o pădure tropical”.

Ca perspectivă „Apele Române” informează că „în următorii trei ani, alte 11 sectoare de plajă vor fi extinse cu peste 200 de hectare de plajă și vor fi redate turiștilor. Este vorba despre stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele (Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie – în etapa I) și plajele (Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai – în etapa II). După finalizarea proiectului, locuitorii din zona litoralului românesc vor fi mai protejaţi, iar turiştii se vor putea bucura de o plajă largă şi modernă. Mai mult, proiectul nostru va avea efecte pozitive majore și în domeniul socio-economic, iar operatorii din zona litorală vor putea să își dezvolte activitatea în cele mai bune condiții”.

Foto: AN Apele Române

Cel mai mare proiect de implicare socială din România

0

Cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România, Let’s Do It! (1.900.000 de voluntari în acțiuni naționale de curățenie, 50 000 de elevi și părinți în proiecte de educație ecologică, din 2010 până în prezent, anunță dezvoltarea platformei 4B, proiect technology-friendly de protecție a mediului, adresat tuturor, realizată în colaborare cu TrashOut, finanțată prin proiectul Ro Smart – Țara lui Andrei. În esență, este un proiect „care încurajează curățarea deșeurilor printr-un singur click”.  Explicat, înseamnă că „prin intermediul aplicației TrashOut, utilizatorii pot semnala o zonă cu deșeuri printr-o fotografie pe care o vor încărca în baza de date a aplicației. Informațiile sunt apoi transmise echipei de voluntari din spatele platformei 4B, aceasta urmând să ia legătura cu autoritățile locale pentru a curăța zona semnalată cu deșeuri”.

Ionuț Iordăchescu, membru fondator al asociației, inițiatorul conceptului lansat cu ajutorul managerului de proiect, Adina Jigani, subliniază: „Mi-am dorit să găsim o formă prin care fiecare cetățean al României să poată contribui la o țară mai curată, din câteva acțiuni simple, cu o aplicație. Mă bucur să constat că oamenii o folosesc și că împreună cu autoritățile reușim să scăpăm natura de deșeuri”.

În primele patru luni de la lansare, au fost înregistrați peste 5000 de utilizatori noi în aplicația TrashOut, recrutați și implicați 53 de voluntari activi în legătură cu autoritățile cărora le-au adus la cunoștință 1322 de sesizări, în urma cărora au fost colectate 2216 tone de deșeuri abandonate în natură și igienizate 140 de zone cu deșeuri. Numărul total de cartări ale zonelor cu deșeuri în aplicația TrashOut a ajuns la 2232.

Referitor la situația deșeurilor în România și în lume, Let’s Do It! Informează că: „Cel puțin jumătate din cantitatea de plastic care există astăzi a fost produsă în ultimii 15 ani (National Geographic, iunie 2018). Deșeurile din plastic tind să se acumuleze în mijlocul oceanelor. Insula din Oceanul Pacific este estimată că ar fi de aproximativ 3 ori dimensiunea Franței (între 700,000 și 1,6 million kmp). În fiecare an, 4,8-12,7 milioane de tone de plastic ajung în oceane din râuri și zone de coastă. Asta înseamnă 15 saci de plastic pentru fiecare metru de coastă din lume. Dacă tot acest plastic ar fi pus în camioane, linia formată din acestea ar înconjura planeta de 24 de ori (Jemma Jambeck, Universitatea Georgia, 2015). Din tot plasticul produs vreodată, doar 9% a fost reciclat (Jemma Jambeck, National Geographic, 2018). Mai mult de 3,5 miliarde de oameni nu au acces la cel mai elementar sistem de gestiune a deșeurilor (ISWA, Globalization and Waste Management, 2012). Un român produce 254 kg de deșeuri menajere pe an și mai puțin de 10% sunt reciclate, în vreme ce media UE este de 28%, potrivit celor mai recente date ale organismului Uniunii Europene pentru statistică, Eurostat. România întârzie să adopte instrumente relevante privind gestionarea deșeurilor, iar din 2020, dacă nu va putea atinge o rată a reciclării de 50%, țara va fi pasibilă de sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi și chiar tăierea fondurilor UE pentru protecția mediului”.

NN intră oficial pe piața asigurărilor de locuințe

0

Din octombrie, clienții își pot cumpăra și asigurarea de locuință de la NN

Începând cu luna octombrie, NN România, lider pe piața asigurărilor de viață și pensii private, își consolidează portofoliul de produse, întrând și pe segmentul asigurărilor de locuință. Într-o perioadă în care petrecem mai mult timp acasă și avem o legătură mai strânsă ca niciodată cu casa noastră, NN vrea să le ofere clienților încă o alternativă prin care să protejeze tot ceea ce contează pentru ei în situații pe care nu le pot preveni. 

Fabian Rupprecht, NN Group

„Nevoia de protecție crește în toată Europa, iar la NN vrem să continuăm să devenim tot mai relevanți pentru clienții și partenerii noștri printr-o gamă extinsă de produse și servicii. De aceea, intrăm pe piața asigurărilor generale în România, ceea ce ne va permite să acoperim nevoi neadresate ale clienților. Ca prim pas, ne propunem să îi ajutăm pe români să își protejeze casele cu noua noastră asigurare de locuințe. Pe viitor, vom continua să investim în diversificarea soluțiilor noastre de protecție, oferite fie direct, fie printr-un partener”, a declarat Fabian Rupprecht, CEO International Insurance în cadrul NN Group.

Gerke Witteveen, NN Romania

„Cei peste 2,2 de milioane de clienți care au ales asigurări și pensii de la NN, adică un sfert din populația activă a României, știu că se pot baza pe noi în momentele în care au cea mai mare nevoie de siguranță financiară. Prin tot ceea ce facem, dovedim în fiecare zi că ne respectăm promisiunile și angajamentele, iar în cei 23 de ani de când suntem prezenți aici am contribuit la stabilitatea financiară a clienților noștri de asigurări de viață și sănătate cu sume care depășesc 1,6 de miliarde de lei”, a spus Gerke Witteveen, CEO interimar al NN în România.

Printr-un proces de vânzare adaptat contextului actual, asistat de instrumente digitale, în care toate documentele sunt accesibile online, consultanții financiari NN din toată țara oferă din această lună clienților asigurarea facultativă și obligatorie de locuință.

Ce acoperă asigurarea facultativă de locuință NN

Asigurarea facultativă de locuință NN este o soluție flexibilă care le oferă clienților sprijinul financiar de care au nevoie în situații care le afectează locuința și pe care nu le pot preveni, venind în completarea poliței obligatorii PAD, care oferă acoperire de bază în caz de inundații, cutremure sau alunecări de teren.

Cu noua asigurare facultativă de locuință de la NN:

  • Clienții își pot asigura apartamentul sau casa și instalațiile care asigură funcționarea generală a construcției, de la centrală și panouri solare până la instalațiile de alimentare cu apă sau gaz, în caz de cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii, explozii, trăsnete, furtuni și alte capricii ale naturii, dar și în caz de surprize neplăcute precum furt sau vandalism.
  • Sunt acoperite și anexele locuinței, precum garajul, boxa sau camera de serviciu, magazia, șopronul și chiar piscina, pentru maximum 30% din suma asigurată, și inclusiv părțile care se împart cu vecinii, cum ar fi liftul, scările sau acoperișul blocului.
  • Clienții pot alege,opțional, să asigure și bunurile din locuință pentru o sumă pe care ei o stabilesc și pot adăuga și o componentă pentru răspundere civilă.
  • Cei care nu sunt dispuși să riște niciun accident când vine vorba de casa lor au și opțiunea de protecție în caz de eventuale avarii accidentale ale sistemelor de gaze, încălzire și climatizare și de asigurare a aparatelor electrice și electrocasnice ca urmare a unor fenomene electrice.
  • Clienții pot beneficia de acoperire inclusiv pentru cheltuieli conexe precum cele de curățenie, transport, expertiză sau intervenție de urgență, iar pentru cazurile în care daunele nu permit reintrarea în casă, clienții beneficiază de până la 5 zile de cazare la hotel, până găsesc o chirie care va fi acoperită de asigurare timp de până la 3 luni.

Costul asigurării facultative de locuință NN depinde de valoarea locuinței și de nivelul de protecție, precum și de acoperirile opționale pe care clienții le pot alege în funcție de nevoile lor.

Gabriela Lupas-Ticu, NN Romania

„Datele arată că numai 17% din cele 9 de milioane de locuințe din România sunt asigurate printr-o poliță facultativă. Prin urmare, este un pas firesc pentru NN să ofere o asigurare de locuințe și să contribuie la dezvoltarea siguranței financiare a românilor, construind pe baza experienței și tradiției din segmentele de asigurări de viață și sănătate și pensii private”, a spus Gabriela Lupaș Țicu, Chief Marketing & Operations Officer al NN Asigurări de Viață.

Mai mult de 96% dintre românii adulți sunt proprietari sau locuiesc în case deținute de cineva din familie, conform celor mai recente date Eurostat la nivelul anului 2018[1], peste media la nivelul Uniunii Europene (70%) și aproape dublu față de țări din vestul Europei, precum Germania (51,4%). Cu toate acestea, doar 1,7 milioane de români au ales anul trecut să încheie o poliță obligatorie de asigurare împotriva dezastrelor naturale pentru casa lor și doar 1,3 de milioane au optat pentru o asigurare facultativă, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară[2].


[1] Eurostat – https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Housing_statistics

[2] Autoritatea de Supraveghere Financiară –  https://asfromania.ro/files/analize/Evolutia%20pietei%20asigurarilor%20in%202019_repost%20_08042020.pdf

TransferGo: Cei mai mulți români fac transferuri de bani de pe mobil

TransferGo, compania de transferuri online internaționale rapide de bani, a înregistrat în 2020 o creștere a gradului de utilizare a aplicației pentru dispozitive mobile, în rândul românilor, în comparație cu platforma sa web. Astfel, 73% dintre românii care utilizează TransferGo preferă aplicația mobilă, spre deosebire de 27% care aleg să transfere bani prin intermediul website-ului TransferGo.

Din datele înregistrate de companie, preferința utilizatorilor români pentru aplicația sa mobilă a înregistrat o creștere susținută, de la un an la altul, pornind de la un grad de adopție de 4%, în 2016 și ajungând la 73%, în 2020. Numai în ultimii 2 ani, utilizarea aplicației mobile TransferGo, în rândul românilor, a crescut cu 20 de procente, de la 53% în 2018, an care a marcat și devansarea platformei web din punct de vedere al procentului de utilizatori.

Dezvoltarea accelerată a sectorului de smartphone-uri, cât și a tehnologiilor și aplicațiilor mobile, din ultima perioadă, a determinat o schimbare majoră în comportamentul utilizatorilor, care au devenit din ce mai orientați către serviciile și aplicațiile mobile și mai deschiși față de serviciile din sectorul fintech. Această deschidere se reflectă și în rândul utilizatorilor noștri și suntem atenți la feedback-ul lor, pentru a putea îmbunătăți constant experiența de utilizare și a îi asigura că banii lor ajung rapid și în siguranță la destinație,” a declarat Marius Nedelcu, Director of Brand Marketing & Market Expansion, TransferGo.

Această preferință a utilizatorilor români pentru aplicația mobilă se explică pe de-o parte prin ușurința de utilizare și accesibilitatea aplicației TransferGo, care este optimizată prioritar pentru dispozitivele mobile, încă din faza de dezvoltare, dar și prin faptul că românii aleg tot mai des în ultimul timp să se conecteze la internet prin intermediul smartphone-urilor. În 2019, smartphone-urile au fost cele mai utilizate dispozitive pentru accesarea internetului, în rândul românilor, de către toate categoriile de vârstă. Cu toate acestea însă, generațiile mai în vârstă au păstrat pe locul doi în topul preferințelor lor, la o distanță relativ mică, și desktop-urile/laptop-urile, acestea fiind utilizate în proporție de 52%, spre deosebire de smartphone-uri cu 72%. [1]

În plus, din punct de vedere al sistemelor de operare pe care rulează dispozitivele utilizatorilor TransferGo, datele din 2020 arată că cei mai mulți utilizează dispozitive Android, în procent de 54%, față de utilizatorii iOS, în procent de 19%, restul de 27% fiind dat de utilizatorii web. Utilizatorii de Android au câștigat peste 20 de procente în ultimii 2 ani, ei fiind aceia care au detronat platforma web în favoarea aplicației mobile, datele din 2018 ilustrând un grad de utilizare de 33% pentru Android, 53% pentru web și 14% pentru iOS.

Și de această dată, obiceiurile utilizatorilor TransferGo sunt justificate de tendința generală înregistrată în rândul românilor, care ilustrează preferința acestora pentru sistemul de operare Android: 81,6% din traficul de internet realizat de români provine de la dispozitive Android, o creștere de 2,1% față de anul precedent, în timp ce 17,6% din trafic provine de la dispozitive iOS, aceasta reprezentând o scădere de 6,3% față de anul precedent.[2]

Aplicația Android este preferată de românii care trimit bani în țară din aproape toate regiunile, cât și de cei din țară care fac transferuri peste hotare. Spre exemplu, anul acesta, românii din Regatul Unit care au efectuat tranzacții către România, au utilizat aplicația pentru dispozitive mobile în proporție de 90%. Însă există și o excepție de la această tendință generalizată de utilizare, care se observă în tranzacțiile efectuate de cei din România către rudele și prietenii lor din Germania, a căror tranzacții au fost făcute, în proporție de 60% prin intermediul website-ul TransferGo.

TransferGo este soluția cea mai la îndemână pentru imigranții români care lucrează în străinătate și trimit bani acasă, datorită taxelor mai mici și a eliminării procedurilor birocratice pe care le-ar întâmpina dacă ar apela la bănci. De asemenea, în ultima perioadă, compania a observat o creștere a transferurilor de bani și din țară către străinătate, justificată atât de transferurile către tinerii români plecați la studii peste hotare, cât și de transferurile efectuate de imigranții străini care lucrează în România și trimit bani către familile lor.


[1] Date furnizate de FOCUS CAPI și publicate în Media Fact Book 2020, http://www.mediafactbook.ro/

[2] Potrivit datelor publicate în Media Fact Book 2020, http://www.mediafactbook.ro/