Piața neagră a țigaretelor înregistrează 12,1% din totalul consumului în ianuarie 2020, față de 12,3% în noiembrie 2019, conform studiului companiei Novel Research.

„În ianuarie, în majoritatea regiunilor țării nivelul comerțului ilicit cu țigarete rămâne relativ constant. Doar în regiunea nord-vest contrabanda crește cu 2,4 p.p., iar în sud-vest scade cu 2,9 p.p., față de noiembrie 2019.  Nord-est continuă să fie și în ianuarie 2020 cea mai afectată de piața neagră, cu un procent de 29,6%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră,  ponderea „cheap whites” crește cu 2,1 p.p. până la 32,1%, iar Moldova se află în creștere abruptă cu peste 11 p.p. până la 28,2%. Ponderea produselor din Ucraina scade cu 4,4 p.p. înregistrând un nivel de 9,4%, iar Serbia rămâne relativ constantă (0,3%). Studiul Novel este realizat pe un eșantion național reprezentativ de peste 2.500 de adulți fumători, din circa 150 de localități din toate regiunile țării, inclusiv mediul rural”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

”În ianuarie 2020 nivelul contrabandei a fost mai mic cu peste 30% față de aceeași lună a anului trecut. Reducerea a însemnat mai mulți bani la bugetul de stat, criminalitate în scădere și mai puține produse de proveniență și calitate incerte pe piață. Această evoluție pozitivă ar putea continua dacă Guvernul va elabora o strategie națională de luptăîmpotrivatraficuluiilicit, care săaducălaolaltătoateautoritățilecompetente, șidacăParlamentul va aborda cu luciditate cea mai radicală propunere anti-tutun de până acum, care prevede interzicerea expunerii țigaretelor în magazine și introducerea unor noi taxe. Conform estimărilor oficiale, acest pachet de măsuri va avea un impact bugetar negativ de peste două miliarde de lei în fiecare an, fără a include impactul asupra celor peste 70.000 de magazine care comercializează țigarete”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice, British American Tobacco.

„Ne îngrijoreazăsaltul abrupt al contrabandeiprovenite din Republica Moldova, care se apropievertiginos de o treime din total. Aceastaeste o dovadăclarăainfluențeipoliticuluiasuprapiețeinegre, actualiidecidenți de la Chișinăurevenindasupramăsurilorluate de fostulguvernpentrudiminuareacontrabandeicătrestatele UE- ca de exempluînchidereamagazinelor Duty Free de pe așa-numitagraniță cu Transnistria. Aceastaesterealitatea de peste Prut, dincolo de perdelele de fum ale suprareglementăriicomerțului legal, de genulinterziceriiexpuneriiproduselorîn magazine șiinstituirii de facto a vânzărilor pe sub tejghea. Politicianismulșireglementărilepopuliste, fărăstudii de impact, cum esteșiinițiativaredactată de lobiștiiantitutun din România, pentru care se fac presiuniasupraMinisteruluiSănătățiișiParlamentului, dăuneazăgravsocietății. Prevederileacesteiaarrestricționapiațalegalăînfavoareaceleiilegale, contrabandiștiicontinuândsăvândăoricui, inclusivminorilor, țigaretede contrabandă,înpiețe, la gurile de metrousau lacolț de stradă”, a declaratGilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Începând cu lunamai 2019, piațaneagră s-a menținut sub 15%. Doarîn 2012 comerțulilegal s-a maisituat sub acestnivelpentrumaimult de jumătate de an. Șiatunci, șiînianuarie, scăderea s-a datoratacțiunilorautorităților de aplicare a legii, încolaborare cu companiilelegale. Aceastăevoluție, după cum s-a văzutșiîntrecut, se poateschimba rapid, încondițileunorreglementăridisproporționate. Considerămcăeforturileautorităților de aplicare a legii din Româniași din țărilevecinetrebuiesusținute de o politicăinternăcoerentăînmaterie de reglementare, precum și de o strategienațională de combatere a comerțuluiilegal”, a declaratAlexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris România.

 „Autoritățile de aplicare a legii din România, precum șicele din țărilevecine au desfășurat la fineleanuluișiînianuarieoperațiuni de amploarepentrucombatereacontrabandei. Grăniceriiucraineni au descoperitîndecembrie 2019, la Porubne, 200.000 pachete de țigarete care ar fi urmatsăajungăînRomânia. La început de an, a fostreținut un avion AN2, suspectatcăar fi fostfolositpentrucontrabandădinspreUcrainaînRomânia. Autoritățile fac eforturișialocăresursesemnificativepentrucombatereacontrabandei. Ca urmare, artrebuisă fie susținute de un cadru de reglementareechilibrat, care să nu disturbepiațalegală a țigaretelor”, a declaratAdrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial TobaccoDistribution Romania.

„Anul 2019 s-a încheiat cu un nivelmediu al comerțuluiilicit cu țigarete de 13,9%, comparativ cu 16,3% în 2018, potrivitcercetăriirealizate de compania Novel Research. Este de notatșifaptulcăînlunaseptembrie 2019 rezultateleacțiunilor de prevenireșicombatere a traficuluiilicit cu țigaretederulate de instituțiile de aplicare a legiidin România s-au concretizatprin celmaiscăzutnivelînregistrat din anul 2010, de 10,5%. DirecțiaGenerală a Vămilorșistructurilevamaleteritoriale  vor continua sădepunăeforturisusținuteșiînanulîn curs, ținândcontsi de misiuneaautoritățiivamale de a protejaintereselefinanciare ale statuluiromânși ale UniuniiEuropene.Tot în anul 2020 vom  continua săurmămdirecțiilestrategice de acțiunestabiliteîncadrulStrategieinaţionale a autorităţiivamaleprivindprevenireașicombatereatraficuluiilegal cu produse din tutunînperioada 2019-2021 sivom continua colaborarea cu instituțiilenationalesiinternaționale cu competențeînprevenireașicombatereacomerțuluiilegal, precum și cu mediul de afacerionest”, a declaratdirectorul general al DirecţieiGenerale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.

„În anul 2019, aufostreţinute4,6 milioanepachete de ţigări, având o valoareaproximativă de 51,7 milioane  lei, peste3.299 kg tutun, 629 kg tutunnarghileaşi au fostidentificateşidestructurate11 grupuriorganizateînvedereasăvârşiriiinfracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 86 de persoane.Poliția de Frontieră Română va fi și în 2020 în prima linie pentru combaterea traficului ilegal cu produse din tutun, țigaretele fiind cele mai traficate produse la granițele țării” a declarat șeful Poliției de Frontieră, chestor general de poliţie Ioan Buda.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulți ani. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, este necesară intensificarea operațiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria și Ungaria, locurile de acces pentru produsele „cheap whites” și tutun brut, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. 

Odată cu 2020, Marea Neagră intră în altă etapă de evoluție – intres vital pentru Rusia, interes în creștere pentru China, iar interesul occidental va trebui să îl construim, a spus Iulian Fota, Expert Membru în Consiliul științific, New Strategy
Center, la  FORUMUL „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.

Domnia sa a menționat că Marea Neagră este în epicentrul unei competiții geopolitice între  Rusia și Occident, iar evoluțiile sunt în favoarea Rusiei. Potrivit domnului Fota, zona Mării Negre este vitală pentru Rusia, datorită Ucrainei, fără de care nu mai poate fi o putere europeană.

El a mai menționat că este în creștere interesul Chinei pentru Marea Neagră, aceasta fiind o realitate complet nouă. Iulian Fota a menționat că interesul Chinei este pur economic, deocamdată, chinezii făcând tot ce pot să nu interfereze cu problemele de securitate ale Rusiei.

El a mai spus: „Odata cu 2020, Marea Neagră intră în altă etapă de evoluție, care va însemna: – intres vital pentru Rusia. Dacă se va face business la Marea Neagră , va presupune, într-un mod sau altul, un interes rusesc. (…)

-un interes occidental, pe care, dacă îl vrem, va trebui să îl construim, va trebui să cheltuim mai mult pentru a construi acest intres occidenntal. Văd o ușă deschisă din partea SUA. Dar in ce privește Marea Britanie, e posibil să avem ajustări, după Braxit”.

Deocamdată nu avem nicio viziune despre ce vrem să fie Marea Neagră, a spus Dan DUNGACIU, Director General la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, la FORUMUL „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.

Potrivit acestuia, statele din jurul Mării Negre, trebuie să decidă orice legat din Marea Neagră, economie sau strategie: „Noi, in România, credem că trebuie să fie o mare deschisă, bulgarii nu creed așa, turcii nu cred așa”.

Domnul Dungaciu a adăugat că bătălia diplomatică se desfășoară în Ucraina și, într-o mică măsură, în Moldova, iar România trebuie să își facă diplomația mai suplă.

Problema este că, în România, chestiunea rusă ține de politica internă și nu de politica externă: „Nici nu ridicăm problema rusă la nivel de politică externă, pentru că se îngroapă la nivel de politică internă și nu putem vorbi decent de un subiect despre care vorbește toată lumea”.

Subiectul gazelor din Marea Neagră este foarte important, este un subiect de țară, pentru care trebuie să existe consens politic, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și al Mediului de Afaceri, la Forumul Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre în actualul context european.  

Virgil Popescu a precizat: „Fără acest consens, nu se poate face nimic. Dacă Exxon dorește să părăsească acel consorțiu îmi doresc la Romgaz să intre în acest consorțiu, urmează negocieri în continuare, trebuie să vedem cum se finalizează”.

Potrivit lui Virgil Popescu, dacă se dorește modificarea Legii offshore, aceasta nu se poate face decât în Parlament, prin consens politic, unanim acceptată. „Guvernul nu va modifica Legea Offshore”, a mai spus Virgil Popescu.     

Trebuie să primeze interesul României, a mai spus Virgil Popescu, adăugând: „Trebuie să aducem acele gaze în circuitul economic, avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import. Vineri am semnat autorizaţia de construcţie pentru forajele geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil and Gas, unde lucrările merg înainte, iar în 2021-2022 probabil vom avea primele gaze aduse la ţărm. Sunt optimist că şi în cazul perimetrului Neptun vom avea în curând decizia de investiţii, iar gazul va ajunge la ţărm şi va fi procesat în România”. 

Ministrul Economiei a adăugat: „Ne vom asigura ca în 2030 să se respecte acea reducere de 50% a emisiilor de CO2 pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. Este o țintă ambițioasă și cred că putem să o atingem. Pentru asta avem nevoie de gaz și România deține rezerve de gaze atât onshore, cât și offshore. Pentru 2050, UE are ambiţia să  atingă o neutralitate din punctul de vedere al emisiilor

Este foarte important ce facem cu cărbunele în viitor, cum reușim să ne pliem în așa fel încât să folosim toți banii europeni, Fondul de Tranziție Europeană în valoare de 750 milioane de euro, să îi ducem acolo unde este nevoie, în Valea Jiului, Oltenia, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, în așa fel încât tranziția să fie cât mai ușoară și să nu scoatem capacități de producție. 

Am aprobat un memorandum în Guvern și apoi am aprobat un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) de 1,2 miliarde de euro , l-am notificat la Comisia Europeană, am avut discuții cu comisarul european pe concurență și mă aștept ca acest ajutor de stat să fie aprobat.    

Nu mă aștept, însă,  ca CEO să-l returneze în 6 luni de zile, așa cum spune legislația, și atunci avem posibilitatea să îl transformăm în ajutor de restructurare pe o foaie de parcurs bine stabilită. Practic, vom scoate din producție până în 2026 în jur de 1350 MW de energie electrică produsă pe bază de cărbune și îl vom înlocui cu 1400 -1450 MW producție de energie electrică pe baza de gaze naturale plus un parc solar de 300 MW în diverse locații, acolo unde există halde la CEO. 

Practic, putem spune că la sfârșitul lui 2026 se vor reduce cu aproximativ 45% emisiile de CO2 la Complexul Energetic Oltenia.

Mai avem Complexul Energetic Hunedoara  care este în reorganizare în momentul de față.   Și acolo există soluții și acolo trebuie să ne gândim ce facem în acea zonă. Soluția a fost dată de aprobarea în Parlament a Ordonanței 60, o ordonanță care privește eficientizarea, permițând un schimb de active cu datorii în contul statului.

Termocentrala de la Mintia este solicitată de unitățile administrativ teritoriale, de Consiliul Județean  și Primăria Deva, ea produce și energie termică și pot fi accesate fonduri pentru asta. 

Termocentrala  de la Paroșeni împreună cu 4 mine  care au rămas în componența  CEH – o parte din ea poate fi transformată în centrală pe gaz, o altă unitate  este retehnologizată și poate asigura servicii de sistem și energie electrică pentru Sistemul Energetic Național (SEN).

Am lansat în dezbatere publică Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, unde România şi-a asumat o ţintă foarte ambiţioasă de 30,7% pentru energia regenerabilă în anul 2030. Sigur, poate că se întreabă unii de ce este sub media europeană de 32% sau de ce am crescut de la 24% la doar 30%. Cred că este o ţintă foarte ambiţioasă şi realistă, care poate fi atinsă. România trebuie să-şi asume ţinte realiste pe care le poate duce la îndeplinire. Dacă ne gândim că în 2027-2028 o parte din capacităţile actuale de regenerabile ies din uz, atunci 30% este o ţintă chiar ambiţioasă, pentru că trebuie să putem în loc şi ce-am avut şi altele”.

Pentru stat, miza proiectului exploatării gazelor de la Marea Neagră trebuie să fie o împărțeală corectă a profitului, a spus Răzvan NICOLESCU, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe, la  FORUMUL „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.

Răzvan Nicolescu a enumerat cinci factori economici implicați în proiectul de explorării și exploatării de hidrocarburi în Marea Neagră – fondul de investiții Carlyle, OMV Petrom, Romgaz, colosul amerian Exxon și Lukoil.

„Este foarte  important ca exploatarile de la Marea Neagră să înceapă cât mai repede”, a spus Răzvan Nicolescu, explicând: „În momentul de față, gazul natural se află sub un anumit tip de presiune, generat de planul Comisiei Europene pentru neutralitatea emisiilor până în 2050, și sub presiunea unor descoperiri importante în regiune. Am în vedere descoperirile din Cipru, potențialul Iranului, coroborate cu construcția de terminle đe gaz lichefiat, în special în Grecia, dar și în Polonia, Croația, dar si cu dorința Gazprom de a-și păstra cota de piață cât mai mare în regiune. Toate acestea fac necesesar ca noi să începem proiectul din Marea Neagră cât mai curând.”

Domnul Nicolescu a mai spus că statul trebuie să aibă în vedere o împărțeală corectă a beneficiilor rezultate din exploatările din Marea Neagra: „Trebuie să avem în vedere că acolo companiile trebuie sa investeasca miliarde. Este important ca profitul să fie împărțit corect.”

Răzvan Nicolescu apreciază că plecarea Exxon din proiectul de la Marea Neagră nu trebuie privită ca o scădere a prezenței economice americane în România: „Acestea nu au legătură. Corporațiile americane își urmează propria politică. Plecarea Exxon nu este un lucru care ar trebui să ne bucure din perspectiva întârzierilor legate de proiect, care probabil vor fi de 4-5 ani pierduți față de ambițiile inițiale.

Companiile din sectorul energetic, unde statul este acționar, dar și companiile private sunt invitate să vină cu proiecte și să solicite finanțare prin Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, a declarat, astăzi, Ionel Dancă,  șeful Cancelariei premierului, în cadrul Forumului „Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre în actualul context european”.

Ionel DANCĂ a spus: „Aș vrea să punctez un proiect important al actualului guvern care vine în continuarea eforturilor diplomatice desfășurate la nivelul Administrației Prezidențiale, respectiv despre Inițiativa celor Trei Mări. Este un format de competența intereselor celor 12 state membre ale Uniunii Europene, un format atipic, original și care tocmai prin această caracteristică se poate dovedi eficient pentru interesele pe care România le are în această zonă. Președintele României Klaus Iohannis a reușit să dea consistență acestui format în urma summit-ului desfășurat la București  în 2018 si, urmare a acestei consistențe, vedem și rezultatele  care încep să apară.  Anunțul făcut de SUA la conferința de la Munchen este un prim semnal, este vorba despre disponibilitatea SUA de a investi 1 miliard de dolari în proiecte energetice în cadrul acestei Inițiative. Este un semnal care dă consistență aceste inițiative și care ar trebui să încurajeze participarea și a altor entități la  proiectele de investiții din această zonă. 

Tot ca urmare a eforturilor făcute la nivel prezidențial, anul trecut a fost adoptată  decizia de a constitui un fond de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, România și Polonia fiind țările care contribuie deja la capitalul social al acestei entități de 500 de milioane de euro, pentru proiecte de investiții în această zonă. 

Necesitățile sunt foarte mari, Inițiativa celor Trei Mări se concentrează către trei direcții importante de acțiune – partea de infrastructură de transport, infrastructură energetică și cea de comunicații.  

Nu aș vrea să amintesc sumele vehiculate la nivelul nevoilor reale pe care le are această zonă din punct de vedere al necesarului de finanțare. 

În cadrul exercițiului financiar 2021-2027, pentru aceste componente de investiții, bugetul UE are alocat o sumă de 42 miliarde de euro, o sumă importantă, dar departe de nevoile regiunii. 

Pentru a face o combinație fericită, eficientă, de resurse publice, private, atât din cadrul resurselor europene, cât și cele naționale, noi credem că mecanismul fondului de investiții care funcționează pe principii comerciale de finanțare a unor proiecte alături de implicarea unor instituții financiare internaționale poate să fie o soluție de succes pentru finanțarea acestor proiecte. Așteptăm în perioada următoare materializarea expresiei de interes formulată de Banca Europeană de Investiții de participare la acest Fond. De asemenea, sunt invitate în discuții și analize și celelalte instituții financiare să evalueze posibilitatea participării  lor cu resurse la acest fond, iar în perioada următoare, prin contribuția celorlalte state membre ale Inițiativei celor Trei Mări, este posibilă o capitalizare a acestui fond de până la 5 miliarde de euro. Aceste lucruri sunt în desfășurare în acest moment, sunt în etapa de pregătire a  sumelor necesare pentru a finaliza aceste proiecte. Întrebarea în acest moment și pentru perioada următoare este: Unde sunt proiectele? Fonduri pot fi disponibile, dar ceea ce este în acest moment imperios necesar este să avem  în vedere pregătirea proiectelor. Aici atât companiile din sectorul energetic, unde statul este acționar, dar și companiile private sunt invitate să vină cu proiecte și să solicite finanțare prin acest mecanism. Avem discuții frecvente la nivelul Guvernului pentru a implica firmele unde statul este acționar și unde are instrumentele necesare de participare la luarea deciziilor, pentru pregătirea proiectelor necesare pentru infrastructura  energetică de interconectare, cele care pot face posibilă exploatarea resurselor de la Marea Neagră, atît în folosul României, cât și al celorlalte state din această regiune”. 

Gazul este esențial pentru dezvoltarea economică a României, a spus, astăzi, Niculae Bădălău, senator PSD, la Forumul „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.

El a precizat că politizarea economiei cu incompetenti a dus la ceea ce avem astazi: „Romania nu a reusit sa intre pe piete de nisa europene, sa intre in competitie cu tarile dezvoltate. Nu am reusit sa ne gasim calea. In fiecare an, avem deficit bugetar, ne certam pe marirea pensiilor, pe cheltuieli, dar nimeni nu discuta de venituri. Anul trecut, toate veniturile statului din redevente, cel mai mare proprietar, au fost de 450 milioane euro. Infim! Nu reusim sa gandim un proiect de tara vizavi de partea economica. Nu avem nicio sansa, nu putem face nimic fara bani.”

El a adăugat că trebuie să facem un efort ca exploatările gazelor din Marea Neagră să înceapă cât mai rapid: „Trebuie sa gasim solutii sa ducem gazele romanesti spre dezvoltarea industriei”.

Niculae Bădălău a mai spus: „Partidul din care fac parte a gresit foarte mult in economie. Reindustrializarea trebuie asumata de toti factorii politici. Din pacate, azi, ne ocupam de cu totul altceva. (…) Exploatarea gazelor de la Marea Neagra trebuie privita cu mare atentie, pentru dezvoltarea economiei si independenta energetica”.

Dacă vom reuși, în toată criza politică, să adoptăm o nouă formă a legii offshore, într-o manieră echilibrată, care să aducă beneficii și companiilor, și statului, va fi marele câștig al anului, a spus Georgian Pop, deputat PSD, la FORUMUL „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.

El a spus: „Mi-am dorit foarte mult ca Exxon sa fie o companie care foreaza si exploateaza in Marea Neagră. În termeni miliari și de apărare, prezența Exxon ar fi însemnat pentru România o investiție de ordin strategic uriasă. Nu a fost sa fie. 

Important e ce  vom face in continuare.

În 2020, trebuie sa spunem explicit, de la nivelul politicienilor, că este momentul ca gazul din Marea Neagră să fie extras.”

Georgian Pop a precizat ca nu incape comparatie intre proiectul gazelor din Marea Neagra si Rosia Montana, intrucat, spre deosebire de aur, pretul gazului se va deprecia: „Odata cu planul european Green Deal, va trebui sa facem o tranzitie energetica. Suntem in ultimul ciclu de dezvoltare energetica in care valoarea gazului e importanta. „