Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un forum de afaceri româno-turc în domeniul maşinilor şi echipamentelor agricole (foto CCIB). Reuniunea, desfășuratăîn sala Miron Vlasto a Palatului CCIB Business Center, a avut loc în contextul vizitei în România a unei misiuni economice organizate de Agenţia de Dezvoltare Trakya (ADT), care asigură politica guvernamentală de dezvoltare în provinciile Tekirdag, Edine, Kırklareli, din zona turcă cea mai apropiată de România pentru transport terestru.

Forumul, la care a participatconsilierul comercial al Ambasadei Republicii Turcia în România, Sude Gürcan, a abordat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de către firmele participante.

Delegaţia turcă a fost condusă de Ahmet Taner Aydin (ADT) și a cuprins reprezentanţi ai unor firme care activează în domeniul producţiei şi distribuţiei de pluguri, discuri, tractoare, maşini de semănat, maşini de fertilizat, maşini de recoltat, jante, roţi, anvelope, piese de schimb pentru maşini agricole, instalații și servicii pentri irigații.

Președintele CCIB, dr. ing. Costică T. Mustaţă, a prezentatstructura şi dinamicaeconomiei româneşti, potenţialul economic al Capitalei, activitatea CCIB, cu sublinierea importanței acordate promovării contactelor economice cu oamenii de afaceri din Republica Turcia, principalul partener economic din zona extracomunitară al ţării noastre:„Interesul pentru colaborare manifestat de comunitățile de afaceri din România și Turcia, tradiția cooperării bilaterale și complementaritatea celor două economii sunt motive care mă fac să cred că împreună putem dezvolta afaceri profitabile. România are o nevoie uriaşă de tractoare, semănători, maşini pentru fertilizat, sisteme de irigații, aşa că avem întreaga disponibilitate de a promova oferta dumneavoastră pe piaţa românească. Se impune însă să lucrăm împreună și pentru echilibrarea balanței comerciale, nefavorabilă țării noastre”.

Consilierul comercial Sude Gürcan a subliniat că piața românească este atractivă pentru firmele din țara sa și a exprimat întreaga susținere pentru firmele din Turcia care vor să dezvolte afaceri în România sau care vor să exporte în țara noastră.

Ahmet Taner Aydin a făcut o prezentare a regiunii pe care o reprezintă și a potenţialului economic al acesteia: 11% din producţia de grâu a Turciei, 44% din producţia de floarea soarelui şi 47% din cea de orez. De asemenea, a subliniat dezvoltarea puternică în regiune a industriei de maşini agricole, domeniu care oferă oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări.

Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, a propus organizarea la Bucureşti a unei expoziţii de maşini agricole produse în Turcia.

Președintele CCIB a invitat oaspeții să ia în considerare „livrarea de piese de schimb în țara noastră și deschiderea unor fabrici în România, beneficiind de avantajele ce decurg din calitatea de stat membru al UE pe care o are țara noastră, eventualele investiții în România putând fi generatoare de export, atât în UE cât și în terțe state”.

Evenimentul a cuprins totodată un dialog al delegației turce cu reprezentanţii firmelor româneşti care au răspuns invitaţiei CCIB.

CCIB reamintește că „la 31 decembrie 2019, în România erau înregistrate 15.832 firme cu capital turcesc, reprezentând 7% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră (locul 3, după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 812 mil. USD, care plasează Turcia pe locul 16 între statele investitoare în țara noastră”.

A fost lansatăprima companie de management hotelier din România: Transilvania Trek. Conceptul vizează proprietarii și investitorii șieste definit astfel de inițiatori: „Compania acoperă toate direcțiile de afaceri ale unui hotel, de la stabilirea și implementarea strategiei comerciale la planul de mentenanță a clădirii și facilităților și managementul financiar. Prin semnarea unui contract de management, proprietarul hotelului mandatează compania să gestioneze activitatea din cadrul hotelului şi să-şi asume răspunderea asupra rezultatelor comerciale şi asupra normelor legale de funcţionare a proprietăţii. De cealaltă parte, proprietarul este informat ȋn mod regulat despre strategia de dezvoltare şi rezultatele înregistrate de hotelul aflat în administrare”.Contractul de management se încheie pentru o perioadă de minimum zece ani, cu două opțiuni de extindere de câte cinci ani fiecare.

Andreea Bălaj (foto), General Manager al Transilvania Trek, absolventă a London Business School și a școlii hoteliere de la Lausanne,apreciază că„pe termen mediu și lung, există un potențial semnificativ în industria hotelieră, pentru că România începe să prezinte interes pentru investitorii instituționali prezenți în Europa. Semnarea unui contract de management cu o firmă cu experiență în domeniu, care acoperă toate zonele operaționale ale unui hotel și al cărei obiectiv principal este să aducă rezultate măsurabile pe baza unor direcții atent trasate anterior, va prezenta un avantaj semnificativ într-o potențială tranzacție. În plus, dacă facem o comparație cu piața investițiilor în clădiri de birouri, observăm că acolo se semnează contracte de management al spațiului dinainte de deschidere. De aceea, considerăm că este normal ca și investițiile hoteliere să se îndrepte în aceeași direcție”.

Transilvania Trek deține în portofoliu hotelul Double Tree by Hilton – City Plaza din Cluj-Napoca. Pentru 2020, are în plan preluarea gestionării unui proiect hotelier în Cluj-Napoca aflat în stadiu de construcție, precum și semnarea a cel puțin două contracte de management. Principalele criterii de selecție a hotelurilor pentru a intra în portofoliul Transilvania Trek sunt destinația în care se află acestea, cu potențial de cerere pe tot parcursul anului, poziționarea în cadrul destinației și un minimum de 40-50 de camere de cazare.

Începând cu 15 februarie 2020, odată cu marcarea finalizării unei etape importante în aplicarea Legii nr. 236/2018 care transpune Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului privind distribuția de asigurări, în piața asigurărilor există 37.748 de distribuitori de produse de asigurare și/sau reasigurare, care au devenit, după îndeplinirea cerințelor de formare profesională, specialiști în intermedierea asigurărilor, în consultanță pentru clienții lor. Astfel, clienții vor putea avea parte de servicii de o calitate mai ridicată, personalizate nevoilor lor.

”Institutul de Studii Financiare s-a implicat alături de membrii săi la construirea unui sistem european de formare profesională, sincronizat cu rețeaua europeană de certificare financiară EFICERT, a contribuit la formarea a zeci de mii de oameni care pot deservi consumatorii în calitate de consultanți, de specialiști în gestionarea riscurilor clienților. Distribuitorii sunt punctul central al sistemului nervos al asigurărilor, activitatea lor dând încredere în sistem, realizând educație financiară, servind nevoilor de siguranță financiară, de bunăstare ale clienților”, este de părere Călin Rangu, președintele Institutului de Studii Financiare.”

În evidențele ISF sunt înregistrați 33.374 intermediari în asigurări persoane fizice, 2.514 angajați societate, 1.533 conducători ai intermediarilor secundari persoane juridice, 327 conducători executivi ai intermediarilor principali, care ating standardele solicitate de directiva europeană.

”Certificarea și formarea profesională continuă a distribuitorilor de produse de asigurare este și o modalitate de a crește gradul de educație financiară, acesta fiind unul din obiectivele principale ale ISF. Este nevoie de ceva mai mult decât simpli vânzători, avem nevoie de consultanți, avem nevoie de persoane care să aibă competențele necesare de a oferi consumatorului produsele de asigurare potrivite și care să ofere asistență inclusiv post-vanzare”, a declarat Cătălin Câmpeanu, Director General adjunct al ISF .

„Obiectivul principal al legislației de distribuție este protecția consumatorilor pe durata de viață a produsului, de la conceperea, testarea și lansarea lui, trecând prin consultanță și vânzare, până la o soluționare corectă a eventualelor cereri de despăgubire. Noua legislație pune accentul pe asigurarea unei conduite corecte a distribuitorilor, care trebuie să aibă competențe, cunoștințe și aptitudini dovedite, transparență, limitarea conflictelor de interese, informare, deservire corectă a clienților. Legea nr. 236/2018 menționează expres că distribuitorii de asigurări (asigurători și intermediari) trebuie să acționeze întotdeauna onest, corect și profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine intereselor clienților”, a explicat Călin Rangu. 

România înregistrează o ascensiune accelerată, de ultimă oră, în ierarhia est-europeană a investițiilor în start-up-uri de inteligență artificială (AI). Informația este susținută cu date și aprecieri de compania Horváth& Partners, reper pe piața de consultanță în management. Investițiile românești în domeniu în trimestrul IV 2019 au fost de circa 20 milioane de euro, țara noastră devansând din acest punct de vedere Cehia, Slovenia, Slovacia. Kurt Weber, director general al companiei Horváth & Partners Romania, subliniază: „Start-up-urile de AI de pe piața autohtonă au avut un parcurs foarte bun în 2019, în special în ultima parte a anului. Investițiile Serie A, în valoare de aproape 20 milioane de euro în start-up-urile Typing DNA și Fintech OS, au accelerat creșterea României, care este de altfel tot mai apreciată și în clasamentele globale ale țărilor care au posibilitatea de a susține și beneficia de pe urma revoluției tehnologice bazată pe AI. Din aprecierile noastre, perioada de efervescență extraordinară de pesegmentul de digitalizare, pe care o traversăm în prezent, se va intensifica în următoarea decadă. Creșterile la nivelul PIB-ului generate de AI și Machine Learning la nivelul Europei vor fi de ordinul a 1,5-2 trilioane euro în următorii 10 ani”. Estimarea rezultată din analize efectuate de Horváth& Partners este că „AI va crește PIB-ul global cu 1,2 puncte procentuale anual până în anul 2030, mai mult decât orice inovație din istorie. Automatizarea prin roboți și AI va impacta peste o treime din joburile din aproape toate țările europene până în 2030”.

Indicele global al competențelor 2019 realizat de platforma de învățare online Coursera, instrument de referință care „evaluează la nivel mondial competențele pe care le au țările de a susține și de a beneficia de revoluția AI”, clasifică România „ca fiind competitivă în zona de AI, cu un scor de 0,60, în urma SUA și a Marii Britanii, dar cu o poziție în fața Ungariei. Clasamentul a fost întocmit ținându-se cont de nivelul de competență în următoarele categorii: statistică, AI, inginerie de software, Machine Learning, programare statistică, matematici. România a obținut calificativul Competitiv – Cel mai avansat, la primele patru”.