Sectorul lemnului din România, între motor al creșterii durabile și „drumul verde al sărăciei”

Economistul
-
0
Sectorul lemnului din România, între motor al creșterii durabile și „drumul verde al sărăciei”

La nivel european, industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri și 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă.

Acestea sunt doar o parte dintre concluziile desprinse din lucrările Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi – ediția 2020, o dezbatere în cadrul căreia autorități, instituții și organizații din domeniu au analizat provocările și oportunitățile din perspectiva administrării sustenabile a pădurilor și a dezvoltării industriilor bazate pe lemn.

În prima sesiunea a forumului au fost expuse și demontate principalele neadevăruri care au deformat percepția asupra sectorului forestier din România. În plus ne confruntăm cu situația în care Comisia Europeană a declanșat pentru România procedura de infringement pe domeniul pădurilor. Este un fapt că România are cea mai mare biodiversitate și concomitent unul dintre cele mai restrictive sisteme normative din Uniunea Europeana pentru domeniul pădurilor. Și atunci? De ce sunt blamate  domeniul pădurilor  și  sectorul lemnului și România? 

Există riscul ca țările dezvoltate economic dar cu o biodiversitate în suferință să împingă pe „drumul verde al sărăciei” țările mai puțin dezvoltate economic dar cu o biodiversitate mai bogată, a subliniat dl. Daniel Paul Dima în intervenția sa din cadrul Forumului. Este clar că mișcările ecologiste din țările vestice au nostalgia „paradisului pierdut” pe drumul dezvoltării urmat în propriile țări, paradis pe care îl regăsesc în România în domeniul pădurilor.

În cadrul Forumului au fost dezbătute principalele linii de măsuri pe care România intenționează să și le asume ca răspuns la procedura de infringement. Trebuie subliniat că sunt măsuri pe care România însăși le asumă, nu sunt impuse de Comisia Europeană.

Astfel, în cadrul forumului s-a solicitat:

  • Măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să includă un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piață a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum și norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.
  • Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizată cu un aviz Natura 2000. Integrarea măsurilor de conservare în amenajamentele silvice se poate face pe baza hărții speciilor și habitatelor existente în planurile de management ale siturilor, dar întocmirea acestor hărți nu trebuie transferată proprietarului de pădure. Pentru drumurile forestiere evaluarea de mediu trebuie efectuată în etapa de proiect tehnic al construirii drumurilor, nu când sunt în stadiul de necesitate de construire în amenajamentul silvic.

Problema lemnului de foc (cu multiple ramificații sociale, de alocare și de resurse) a fost subiectul prezentării d-nei Prof. Laura Bouriaud de la Universitatea „Stefan cel Mare”. Concluzia analizei arată că în următorii 10 ani, după investiții de ordinul miliardelor de Euro, România ar putea reuși să branșeze la încălzirea cu gaz doar 0,6 milioane din cele 3,5 milioane locuințe care astăzi se încălzesc cu lemne, înlocuind o energie regenerabilă cu energie din combustibili fosili. Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populație se racordează la rețeaua de gaze datorită costurilor. Concomitent cu extinderea rețelei de gaze, programele pentru eficiență energetică a utilizării lemnului (prin susținerea introducerii centralelor individuale pe lemn și a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru instituții/ distribuție locală) ar putea conduce la o mult mai bună eficiență energetică și creșterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuințe, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decât pentru extinderea rețelei de gaze.

Dacă prin absurd România ar reuși să înlocuiască complet lemnul ca resursă energetică cu gazul, efectul s-ar simți în costuri de import al gazelor de 3 miliarde de Euro/an și pierderea a 60 % din energia regenerabilă produsă de România. Această pierdere ar trebui susținută prin investiții în energie eoliană și solară. Uriașele eforturi financiare ale României, prin subvenționarea masivă a energiei solare și eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obținută din biomasa lemnoasă. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat.

În cea de-a doua sesiune a forumului a fost subliniată importanța lemnului ca resursă pentru bioeconomie. Dl. Daniel Paul Dima a subliniat în alocuțiunea sa care sunt direcțiile în care se dezvoltă utilizarea lemnului în alte țări europene:

  • lemnul în construcții – construcții și cartiere întregi de construcții din lemn.
  •  bio-produse din lemn – de la bio-plastic și fibre textile din lemn, la puternica industrie a celulozei și hârtiei, a ambalajelor și chiar a bio-produselor pentru industria alimentară și farmaceutică.
  • lemnul pentru bio-energie, soluție de independență energetică pentru țările nordice.

În completare, Dl. Prof. Marian Drăgoi a subliniat avantajele lemnului, în condițiile aplicării unor concept moderne de evaluare de mediu pe întreg ciclul de viață al produselor. Lemnul se apropie de caracteristicile ideale în multe aplicații: este o resursă regenerabilă, este biodegradabil, ușor de utilizat în cascadă pentru deșeurile din etapa de producție – sub formă de așchii, rumeguș, coajă – iar la finalul ciclului de viață este reciclabil. Forumul a fost onorat și de o intervenție din partea Dl. Paul Brannen – Director de Comunicare al Confederației Europene a Industriei Lemnului – CEI Bois.

Acesta a arătat că la nivel european industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri și 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă. În planurile europene de Recuperare și Reziliență, una dintre liniile de acțiune cele mai importante este „Valul de renovare – Renovation Wave”, program de renovare a sectorului rezidențial european, în cadrul căruia conform declarațiilor președintelui Comisiei Europene, „lemnul deține potențialul unic de a transforma mediul construit din Europa”.

Pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, prin furnizarea către economie de bio-produse bazate pe o resursă regenerabilă, Dl. Cătălin Tobescu din partea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn a prezentat principalele oportunități de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:

  • integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minim 1 milion locuințe din mediul rural. 
  • susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.
  • susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.
  • investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Cea de-a IV-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei a fost organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq cu susținerea principalelor organizații profesionale și patronale din sectorul forestier:

Organizarea evenimentului a fost susținută și de organizații patronale reprezentative la nivel național:

Mai multe detalii despre eveniment și prezentările speakerilor le găsiți pe următorul link, unde este publicată și dezbaterea online: Eveniment: 26 noiembrie 2020 – Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei.

La solicitarea ARIR, Ministerul Muncii adaugă Relația cu Investitorii în Clasificatorul Ocupațiilor din România (COR)

Economistul
-
0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) este încântată să anunțe că a primit aviz favorabil de la Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru introducerea în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) a două noi ocupații: Specialist pentru Relația cu Investitorii și Director pentru Relația cu Investitorii.

ARIR a inițiat acest demers în 2019 și a realizat o analiză detaliată cu privire la necesitatea introducerii celor două profesii în COR. Astfel, au fost identificate peste 500 de companii pentru care se recomandă să existe o astfel de poziție (companii listate pe Piața Reglementată a bursei, companii listate pe piața AERO, companii cu obligațiuni listate, companii multinaționale prezente în România, listate pe piețe internaționale) și încă 2.000 de companii nelistate care au mai mult de 10 acționari. Toți aceștia ar avea nevoie de o persoană în cadrul organizației care să gestioneze relația cu acționarii săi, activități de raportare a rezultatelor financiare și comunicarea cu părțile interesate.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Suntem mândri de rezultatul acestui demers. Este un succes și un pas înainte pentru întreaga piață de capital. La doi ani de la înființarea ARIR, confirmăm importanța rolului profesionistului în relația cu investitorii și potențialul de dezvoltare profesională în piața locală de capital. Prezența unui specialist în relația cu investitorii în cadrul unei organizații contribuie la creșterea atractivității companiei, îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative, care rezultă în atragerea de noi investitori și capital pentru dezvoltare. Toate acestea determină dezvoltarea companiei, crearea de locuri de muncă și în final creștere economică.”

Ana-Maria Imbrea, Vicepreședinte ARIR, Director Departament Relații cu Investitorii și Relații Corporative, ALRO

Ana-Maria Imbrea, Vicepreședinte ARIR, Director Departament Relații cu Investitorii și Relații Corporative, ALRO:

„Încă o inițiativă reușită a ARIR care subliniază importanța rolului și activității relației cu investitorii pentru piața de capital din România. Salutăm introducerea celor două profesii în COR de către Ministerul Muncii și considerăm că această decizie reprezintă un mare pas înainte pentru atragerea de profesioniști, dezvoltarea acestui domeniu și alinierea la cele mai bune practici internaționale.”

Acest demers a fost posibil cu susținerea Autorității de Supraveghere Financiară, a Bursei de Valori București, ALRO, Antibiotice, Biofarm, Franklin Templeton Management – suc. București, OMV Petrom, TeraPlast și a altor membri ARIR.

Necesitatea introducerii profesiei de Specialist în Relația cu Investitorii a devenit mai importantă odată cu promovarea României în categoria piețelor de capital emergente în septembrie 2020 de către agenția internațională de evaluare FTSE Russell, de la categoria piețelor de frontieră. Astfel, piața de capital din România a trecut într-o nouă etapă de dezvoltare întrucât această promovarea înseamnă o recunoaștere internațională a progresului și arată atractivitatea pieței locale pentru investitorii internaționali. Prin urmare, relația cu investitorii capătă un rol esențial în acest proces pentru că atenția investitorilor instituționali sofisticați se va îndrepta mai mult către companiile cu o guvernanță corporativă bună și capabilității recunoscute în aria de relații cu investitorii.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Cosmin Răduță și Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote au devenit Membri Afiliați.

Membrii ARIR au acces la conținut exclusiv pentru implementarea celor mai bune practici în Relația cu Investitorii și Guvernanța Corporativă, sesiuni de instruire adaptate nevoilor lor și obiectivelor pentru Relația cu Investitorii, participă la proiecte de dezvoltare a pieței de capital. În cadrul ARIR sunt invitate să adere: ca Membru Asociat – companii listate, în curs de listare sau care emit obligațiuni listate, Membru Afiliat – alte companii și Membru Profesionist – persoane cu experiență în IR.

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

Urmăriți-ne pe LinkedIn, Facebook și Instagram

Detașarea lucrătorilor între statele membre ale UE – aspecte legate de drepturile salariale

Economistul
-
0
Detașarea lucrătorilor între statele membre ale UE – aspecte legate de drepturile salariale

Material de opinie de Gabriela Ilie, Managing Associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

Autoritățile europene au acordat o atenție deosebită, în ultimii ani, aspectelor legate de detașarea lucrătorilor pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a asigura respectarea drepturilor acestora și a liberei concurențe. În acest context, legislația în domeniu a fost revizuită de mai multe ori, cea mai recentă schimbare constând în adoptarea Directivei 2018/957/UE, care modifică Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (Posted Worker Directive – PWD). Noua reglementare a fost transpusă și în legislația românească, în vara acestui an, prin Legea 172/2020, care conține reguli concrete, deși perfectibile, cu privire la detașarea lucrătorilor din și în România. 

Directiva 96/71/CE, în forma inițială, reglementa cazurile în care deveneau incidente prevederile sale și stabilea că lucrătorii detașați, deși sunt supuși legislației statului de origine, beneficiază pe durata detașării și de anumite drepturi reglementate prin legislația statului gazdă, precum cele referitoare la durata maximă a timpului de lucru, perioade minime de odihnă, durata minimă a concediului anual plătit, salariul minim, inclusiv plata orelor suplimentare, condițiile de punere la dispoziție a lucrătorilor, în special de întreprinderile de muncă temporară.

Pe fondul schimbărilor care au avut loc în piața muncii, Uniunea Europeană a amendat vechea directivă în anul 2018, cu scopul de a preveni consecințele generate de aplicarea abuzivă a prevederilor sale.

Transpunerea noii directive în dreptul român.
Ambiguități vechi și reguli noi

Legea nr. 172/2020 reprezintă, în mare măsură, o transpunere fidelă a prevederilor noii directive în legislația românească. Cu toate acestea, mai sunt necesare norme care să detalieze principiile consacrate de directivă, precum și măsura în care prevederile sale se aplică deplasărilor de scurtă durată și cu un scop precis, cum ar fi călătoriile de afaceri sau participarea la cursuri de formare profesională. Companiile interesate așteaptă de multă vreme clarificări pe aceste aspecte, însă, din păcate, au fost omise și cu ocazia elaborării legii actuale.

Pe de altă parte, actul normativ introduce o serie de noutăți, una din cele mai importante fiind modificarea definiției salariatului detașat de pe teritoriul României, ca fiind salariatul unui angajator din România, care desfășoară muncă pe teritoriul altui stat membru sau al Confederației Elvețiene, pentru o perioadă de maximum 24 de luni. Așadar, legea instituie o durată maximă a detașării, fără însă a impune o sancțiune expresă pentru încălcarea acestei obligații. Pentru cazurile în care detașarea este necesară pe o perioadă mai lungă, o soluție poate fi încheierea unui contract de muncă în statul gazdă în momentul depășirii perioadei de 24 de luni. Totuși, orice decizie cu privire la structura contractuală trebuie să ia în calcul și aspecte ce țin de asigurările sociale, pentru a nu fi afectate drepturile angajaților. O altă problemă legată de instituirea unei durate maxime a detașării este legată de faptul că legea nu stabilește în mod expres cum se calculează termenul de 24 de luni (dacă se compune numai din perioade de detașare continue sau succesive). Astfel, este important de stabilit dacă întreruperea detașării pe o perioadă limitată conduce la curgerea unui nou termen de 24 de luni sau, dimpotrivă, termenul inițial doar se suspendă în perioada în care detașarea este întreruptă. În ce privește detașările din alte state membre în România, Legea 172/2020 nu a impus o durată maximă a acestora, lăsând decizia la latitudinea statului de origine.

O altă regulă nou introdusă impune în sarcina angajatorilor obligația de a acorda lucrătorilor detașați de pe sau pe teritoriul României remunerația (nu numai salariul minim) reglementată în statul de destinație atât prin acte cu putere de lege și acte administrative, cât și, dacă există, prin convenții colective sau sentințe arbitrale care au fost declarate cu aplicare generală (inclusiv plata orelor suplimentare).

Prin urmare, societatea care trimite angajați în alt stat trebuie să verifice, anterior detașării, pe site-ului oficial al statului gazdă, care sunt elementele obligatorii ale remunerației potrivit legislației locale, contractelor colective general aplicabile sau practicii din statul respectiv. Remunerația acordată angajatului detașat va include, așadar: salariul minim aplicabil în statul gazdă (ca și până acum); sporuri, indemnizații, plăți obligatorii în statul gazdă (spor pentru ore suplimentare, muncă de noapte, muncă în weekend, indemnizație de concediu etc.); indemnizația de detașare (diurna), care trebuie acordată de către angajator pentru a compensa inconvenientele rezultate din îndepărtarea salariatului din mediul său obișnuit, distinct de plata cheltuielilor generate de detașare (transport, cazare, masă).

Totodată, angajatorul trebuie să verifice dacă în statul gazdă este obligatorie acordarea unei indemnizații de detașare, precum și scopul în care aceasta este acordată. În cazul în care indemnizația de detașare nu este destinată acoperirii cheltuielilor generate de detașare (transport, cazare, masă), ea va fi considerată parte a remunerației minime acordate angajatului.

În plus, trebuie menționat că, în funcție de legislația fiecărui stat membru, nerespectarea obligațiilor de mai sus poate atrage sancțiuni semnificative.

Regulile privind salarizarea, valabile doar
dacă sunt mai favorabile angajatului decât în țara de origine 

Extrem de important este faptul că regulile referitoare la acordarea remunerației minime aplicabile pe teritoriul statului gazdă (dar și a celorlalte drepturi reglementate de Legea nr. 16/2017) se aplică numai în cazul în care sunt mai favorabile salariatului detașat decât cele din țara de origine.

Companiile care detașează lucrători în România sunt obligate, la rândul lor, să verifice care sunt elementele obligatorii ale remunerației potrivit legislației românești sau contractelor colective general aplicabile (salariul minim, care este diferențiat în funcție de studii și de poziția ocupată, în sectorul construcțiilor fiind de 3.000 de lei; sporuri, indemnizații, plăți obligatorii; orice alte componente ale remunerației minime reglementate de contractul colectiv de muncă la nivel sectorial).

Indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale este considerată parte a remuneraţiei, în România, cu excepţia cheltuielilor generate de detaşare, pe care angajatorul are obligația să le ramburseze salariatului detașat. Totodată, angajatorii care detașează salariați în România sunt obligați să pună la dispoziția inspectorilor de muncă, la cerere, documente din care să rezulte cuantumul total al remuneraţiei aplicabile pe teritoriul României de care va beneficia salariatul pe perioada detaşării, cu evidenţierea distinctă a indemnizaţiei specifice, cheltuielile generate de detaşare şi modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora. De asemenea, trebuie să prezinte și contractele de muncă, în copie, sau documente echivalente care să ateste durata angajării, moneda în care se face plata salariului, prestaţiile în natură sau în bani de care beneficiază salariatul pe durata detaşării transnaţionale, condiţiile care reglementează repatrierea salariatului, durata timpului de lucru și fișa de prezență.

Nerespectarea obligațiilor menționate atrage răspunderea contravențională a angajatorului care detașează salariați pe teritoriul României, și, de la caz la caz, poate atrage inclusiv răspunderea patrimonială a acestuia. Totodată, acesta și celelalte părți implicate în procesul detașării trebuie să ia în considerare și alte obligații ce pot apărea în România, pe durata detașării, din perspectivă fiscală și în materie de asigurări sociale, pentru a garanta un grad de conformare cât mai ridicat.

Romsilva: 3,5 milioane de puieți forestieri, împăduriri de toamnă

Florin Antonescu
-
0
Romsilva: 3,5 milioane de puieți forestieri, împăduriri de toamnă

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri de toamnă plantează peste 3,5 milioane de puieți forestieri în fondul forestier administrat: „Vor fi împădurite 1.081 hectare fond forestier, cu precădere în zonele cu altitudini mai mici, de câmpie și silvostepă, după ce în campania de împăduriri de primăvară au fost regenerate pădurile de la munte și deal.

Cele mai mari suprafețe vor fin împădurite în fondul forestier de stat administrat de direcțiile silvice Tulcea, 178 hectare, Dolj, 125 hectare, Brăila, 123 hectare, Galați, 119 hectare, și Călărași, cu 101 hectare.

Vor fi plantați peste 3,5 milioane puieți de stejar brumăriu și pendunculat, cer, gârniță, plopi albi și hibrizi, salcie sau salcâm, toți puieții forestieri fiind produși în pepinierele Romsilva.

În campania de împăduriri de primăvară s-au regenerat 10.789 hectare fond forestier de stat, din care 7.158 hectare prin regenerări naturale și 3.631 hectare prin lucrări de împăduriri.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin regenerări artificiale.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat se va realiza cu o investiție de 199,2 milioane lei.

Harta interactivă a tuturor șantierelor de împăduriri din fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate fi consultată la următoarea adresă de internet: https://bit.ly/2V82PlF

În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat și a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieți forestieri”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național”.

Foto Romsilva

Persoane cu dizabilități, încadrate la Kaufland România

Florin Antonescu
-
0
Persoane cu dizabilități, încadrate la Kaufland România

3 ianuarie este Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Kaufland România, angajator care sprijină diversitatea și egalitatea de șanse, își reafirmă susținerea programului ACCES – Angajare de Candidați cu Cerințe și Evoluții Speciale și angajamentul de a atinge obiectivele inițiativei:

„Până în acest moment, 240 de persoane cu dizabilități au devenit parte a echipei Kaufland. În același timp, patru case de marcat, special adaptate pentru angajații în scaun rulant, au fost instalate în patru magazine Kaufland din București, investiția totală ajungând la suma de 33.000 de euro.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, Kaufland se alătură inițiativei lansate de  Camera de Comerț a Diversității din România, împreună cu alte companii și organizații, în semn de solidaritate pentru persoanele cu dizabilități. Astfel, Sediul Central Kaufland din București va fi iluminat în culoarea violet în cursul zilei de astăzi, începând cu ora 18:00 și până la miezul nopții. Compania răspunde prompt acestei acțiuni, din dorința de a transmite, și cu acest prilej, un mesaj puternic și încurajator către persoanele cu dizabilități – oricine își poate găsi locul în echipa Kaufland, indiferent de ceea ce îl face diferit.

Implicarea în comunitate a fost mereu unul dintre principalii piloni ai activității companiei, astfel că, prin programul A.C.C.E.S., Kaufland vine în întâmpinarea persoanelor cu dizabilități cu locuri de muncă sigure și stabile și totodată cu echipamente adaptate pentru o bună desfășurare a activității lor profesionale. Prin dezvoltarea acestor inițiative, compania rămâne un partener de încredere al persoanelor cu dizabilități”.

Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director, Kaufland România, subliniază: „Ușile Kaufland sunt deschise pentru oricine își dorește să se bucure de un loc de muncă stabil și de sprijinul necondiționat al tuturor colegilor în procesul de adaptare, de învățare și de dezvoltare. Ne bucurăm să anunțăm faptul că am parcurs deja pași importanți pentru a le oferi sprijinul necesar celor 240 de colegi cu dizabilități care ni s-au alăturat până în acest moment. Prin dezvoltarea permanentă a programului A.C.C.E.S., ne dorim să le punem la dispoziție un mediu de lucru plăcut, prin adaptarea spațiilor la nevoile lor și totodată să le oferim șansa de a ocupa un rol esențial într-o echipă construită ca o familie, în care fiecare abilitate contribuie la succesul companiei”.

Ana Lazăr, lucrător comercial la case de marcat/trezorerie, persoană cu dizabilitate locomotorie: „Kaufland este locul care m-a ajutat să îmi câștig încrederea în mine. Colegii m-au primit cu brațele deschise, încă din prima zi. Sprijinul și răbdarea consilierului angajaților și ale colegilor m-au ajutat să ajung unde sunt acum. Am ajuns să folosesc fără nicio teamă casa de marcat și am înțeles cum funcționează sistemul de pontaj. Sunt lucruri pe care nu credeam că o să le pot face fără ajutor. Viața mea s-a schimbat în bine de când ei mi-au spus primulBun venit în echipă!”

Kaufland este unul dintre cei mai mari angajatori ai României. Peste 15.000 de oameni lucrează în cele 136 de locații răspândite pe tot teritoriul țării. Până în prezent, 240 de persoane cu dizabilități, din orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare sau Oradea s-au alăturat echipei și se bucură în acest moment de o viață socială mai bună, de sprijinul colegilor și de posibilitatea de a-și pune abilitățile în practică. În continuare, compania își propune să angajeze alte 350 de persoane cu dizabilități.

Kaufland accentuează că „încă de la lansarea etapei pilot a programului ACCES, compania a avut în plan adaptarea spațiilor de lucru pentru a mări capacitatea de incluziune a persoanelor cu dizabilități. În acest sens, patru magazine Kaufland din București, printre care se numără cele situate în Tudor Vladimirescu, Bucureștii Noi, Militari și Apărătorii Patriei, au fost deja echipate cu case de marcat special gândite pentru angajații în scaun rulant. Investiția se ridică, în acest moment, la o valoare totală de 33.000 de euro și vine ca o confirmare a angajamentului companiei de a le oferi tuturor angajaților condiții optime la locul de muncă. Compania face eforturi constante pentru a-și îndeplini obiectivele în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități și își propune să contureze, în continuare, o cultură organizațională bazată pe diversitate. Astfel, printre locurile de muncă disponibile pentru persoanele cu dizabilități, se numără atât cele din magazinele Kaufland din întreaga țară (casier sau lucrător comercial), cele din Centrele Logistice din Ploiești și Turda (analist IT, analist gestiune stocuri, operator calculatoare sau manipulant sortare marfă), cât și cele din Sediul Central din București”.

Cei care sunt în căutarea unui loc de muncă pot suna la numărul de telefon 021 9132 sau pot aplica pe cariere@kaufland.ro.

Închirieri la parterul proiectului J8 Office Park al dezvoltatorului Portland Trust

Florin Antonescu
-
0
Închirieri la parterul proiectului J8 Office Park al dezvoltatorului Portland Trust

Dezvoltatorul imobiliar Portland Trust anunță închirierea unei suprafețe de 4.000 mp la parterul proiectului său J8 Office Park, cu suprafața totală de 46.000 mp, conceput în principal pentru magazine și alte servicii în jurul unei piațete central. Unul dintre chiriași este Coffee Island, lanț de cafenele cu sediul în Grecia, între primele 10 rețele de cafenele din Europa, care deschide astfel primul magazin din București. Dezvoltatorul anunță că „zona de cafenea va fi conectată cu recepția clădirii A și va oferi clienților și serviciile unor barista. Clienții vor beneficia și de terasa acoperită, cu mese și scaune”.

Alte închirieri în J8 Office Park: „Zona dedicată restaurantului principal a fost închiriată către D&L Cuisine, un operator cu experiență în domeniu, care va oferi numeroase opțiuni delicioase de mic-dejun, prânz și gustări. Mega Image va deschide un supermarket de 500 mp, iar sala de sport World Class România, lider de piață în industria fitness-ului, va ocupa o suprafață de 1.400 mp, la parter și la etajul 1. Serviciile medicale vor fi puse la dispoziție de Medicover, prin intermediul unei unități de 235 mp. Printre chiriașii J8 se numără și clinica Medy Sportline, cu o unitate de 330 mp, unde vor fi oferite servicii de fizioterapie, kinetoterapie și masaj corporal. În zona recepției din clădirea A a complexului J8, va funcționa și un magazin XTIME, de unde vor putea fi cumpărate presă, produse de conveniență, alimentare și băuturi în regim “to go” și care, alături de ceilalți operatori, vor oferi proiectului imobiliar și comunității învecinate un spectru complet de servicii care țin de zona alimentară și de sănătate”.

Dezvoltatorul precizează că „în cadrul proiectului de birouri, va exista un sistem de recunoaștere a numerelor de înmatriculare, control al accesului în clădire prin intermediul telefonului mobil, încărcătoare pentru autovehiculele electrice și panouri solare. Împreună, toate aceste inovații tehnologice creează un mediu atractiv și sigur pentru angajați și vizitatori, prietenos, în care accesul se poate face fără atingerea suprafețelor”. 

Întregul proiect are termen de finalizare vara lui 2021. În acest moment, „este pre-închiriat în proporție de 70% și este programat pentru. J8 este din ce în ce mai mult recunoscut ca primul mare proiect nou de birouri de clasă A din București, care și-a îmbunătățit sistemul de ventilație și standardele tehnice și igienice, astfel încât să poată răspunde cerințelor unui mediu sigur, post-Covid-19”.

Dezvoltatorul imobiliar și investitorul Portland Trust „este activ în Europa Centrală și de Sud-Est de peste 20 de ani. J8 Office Park este dezvoltat în asociere cu ARES Management Corporation, un manager global de investiții și active alternative autorizat de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din SUA (SEC – Security and Exchange Commission), care administrează active în valoare de aproximativ 145 miliarde de dolari și are peste 900 de angajați. Portland Trust și ARES Management Corporation au dezvoltat împreună peste 800.000 mp, care includ 7 clădiri de birouri și parcuri industriale în București și au câștigat numeroase premii pentru design și sustenabilitate”. 

STUDIU REVEAL MARKETING RESEARCH: Cresc emoțiile negative ale românilor și scade satisfacția față de aspectele de bază ale vieții

Economistul
-
0

Mediul urban: În noiembrie, creste ușor teritoriul furiei și al fricii, de la 59% în octombrie la 62%. Procentele sunt egale cu cele din mediul rural, ceea ce arată o ușoară stabilizare a emoțiilor. Emoțiile românilor sunt astăzi mai degrabă negative decât pozitive, atât în mediul urban cât și în mediul rural, cu teritoriul furiei si al fricii (62%) pe primul loc, urmat de oboseală și dezamagire (24% în urban și 27% în rural).

Mediul rural: Furia și panica au scăzut constant din luna august până acum (de la 73% la 62%), fiind înlocuite de oboseală și dezamăgire, un proces firesc ce arată o scădere a energiei oamenilor. Frica și furia sunt fațetă energică e emoțiilor negative, iar oboseala/ dezamăgirea sunt emoții tipice oamenilor lipsiți de energie.

În mediul rural, cea mai resimțită emoție este în continuare îngrijorarea, însă este resimțită mă ales de către maturii fără partener (25%). În luna octombrie, aceasta era resimțită mai degrabă de către familiile moderne din mediul rural (26%). 

Segmente:

  • Segmentele cele mai furioase în rural: Milenialii și maturii singuri (75%).
  • În mediul urban: familiile moderne și cele traditionale, la egalitate (65%)

Emoțiile românilor în relație cu satisfacția
față de diferite aspecte ale vieții

Cresc emoțiile negative și scade satisfacția față de aspectele de bază ale vieții.

După creșterea substanțială a satisfacției față de venituri și carieră între lunile august și octombrie, în  noiembrie aceasta scade. Mai mult, cresc ușor emoțiile negative – în mediul urban cresc furia și panica, iar in mediul rural, oboseala/dezamagirea sunt constante, dar ceva mai mari decat în mediul urban.

Acest lucru înseamnă că oamenii din mediul urban au încă suficientă energie să fie furioși, spre deosebire de cei din mediul rural. Asta înseamnă că familiile moderne și tradiționale, cele mai furioase segmente din mediul urban, au nevoie să le fie canalizată energie, chiar ea și negativă, au nevoie de oportunități de implicare pentru a schimba ceva în jurul lor.

Analiza aprilie-noiembrie: Schimbare bruscă în priorități! Scade orientarea către schimbare și crește cea către stabilitate și tradiție (în mediul urban). În mediul rural, trendul este opus.

Mediul urban: Mediul urban se apropie ca priorități de cel rural, cu o importanță crescută acordată stabilității (de la 26% la 32%) și o scădere a orientării către schimbare (de la 34% la 27%), teritoriul opus.

Mediul rural este mai degrabă constant în orientarea către stabilitate și grijă față de luna octombrie (38%), cu o ușoară scădere a teritoriului depășirii obstacolelor, de la 26% la 21%.

Segmente: În luna octombrie, segmentul milenialilor înregistrează cel mai înalt scor (45%) pentru orientarea către schimbare, cu o scădere de 4% față de luna octombrie, în mediul urban. Milenialii din mediul rural  erau în octombrie opuși celor din mediul urban (58% aleg stabilitatea), lucru ce arată faptul că depind ca priorități de mediul în care trăiesc, mai mult decât celelalte segmente. În luna noiembrie, orientarea lor către stabilitate scade la 32%.

Mediul urban pare să fie mai rapid în schimbări. Astfel, are loc o scădere mai abruptă a orientării către schimbare și o creștere semnificativă a orientării către stabilitate, responsabilitate și credință, cea mai mare din mediul urban de până acum (de la 26% la 32%). Mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, dar cu întârziere, așa că aici orientarea către stabilitate este mai degrabă constantă (38%).

Aceasta  schimbare are loc în contextul creșterii usoare a fricii/ panicii ca emoții prin care se descriu românii. Orientarea către stabilitate are loc și în contextul scăderii satisfacției cu aspectele de bază, precum veniturile și locul de muncă. În toate aceste luni, am putut observa o corelație dintre scăderea satisfacției și orientarea către stabilitate. Românii își doresc stabilitate atunci când aceasta le este amenințată – venituri mici, incertitudine –iar asta corelează și cu creșterea emoțiilor negative, mai ales din teritoriul furiei și al panicii.

Analiza aprilie-noiembrie: Scad toate categoriile
de cheltuieli, înainte de Black Friday

Au scăzut toate toate categoriile de cheltuieli, din perspectiva românilor. Ei apreciază că au cheltuit mai puțin atât pentru a-și satisface nevoi de la baza piramidei, precum cea de siguranță și supraviețuire (scădere de la 58% la 51%), cât și cele de dezvoltare personală și stima de sine (de la 12% în octombriela 8% în noiembrie).

Punctual, vedem scăderi insclusiv la categorii de produse care erau în creștere în luna octombrie, precum – electrocasnice (de la 20% la 14% în mediul urban), cărți – de la 19% la 12%. Acest lucru se poate întâmpla pentru că românii mai cheltuitori, cei care provocau creșterea cheltuielilor, s-au abținut de la cumpărături în ultima lună, înainte de Black Friday. Cu toate astea, această abținere nu a fost considerată drept economisire, pentru că românii apreciază și că au pus mai puțini bani deoparte în luna noiembrie (scădere de la 17% la 13%).

Cine economisește cel mai mult: În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri, care declară în proporție de 22% că au pus bani deoparte în ultima lună. Pe locul al doilea sunt tinerii profesioniști, cu 18%. În mediul rural, cei mai economi sunt seniorii pensionari, 28% au economisit în luna noiembrie, urmați de familiile tradiționale (15%).

În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri – 22% au pus bani deoparte. Luna trecută, ei erau segmentul care declară că a cheltuit cel mai puțin pe alimente –76% dintre ei doar pe strictul necesar. Ei sunt, totuși, cei mai mulțumiți de locul de muncă – 70%.

În mediul rural, tinerii profesioniști au cheltuit mai mult decât media pe electrocasnice (20%) și au cheltuit pe această categorie mai mult decât același segment din mediul urban (18%).

În luna octombrie, orientarea către relații sociale nu mai corelează cu creșterea cheltuielilor în afara casei, ci se exprimă prin cumpărături pentru casă. Curățenia casei și investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni reprezintă încercări ale românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la venirea frigului.

Brandurile pot face apel la imagini în care dimensiunea socială e importantă, dar exprimată mai mult în relații familiale și cu prieteni apropiați.

Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă. În luna noiembrie, barometrul pune în context, inclusiv opțiunile politice.

Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ național – rural și urban. Metoda de colectare a fost CAWI – chestionar auto-aplicat online de 1015 respondenți (în luna noiembrie). Marja de eroare: +/-3%.                                                                              

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Grupurile își vor putea recupera pierderile fiscale. Consolidarea fiscală a primit votul Parlamentului

Economistul
-
0
Grupurile își vor putea recupera pierderile fiscale. Consolidarea fiscală a primit votul Parlamentului

Autor: Miruna Enache (foto), Partener,
Asistență fiscală și juridică, EY România

La cinci ani de la introducerea grupului fiscal de TVA, România face pasul următor în domeniul consolidării fiscale. Societățile parte din același grup, care îndeplinesc anumite condiții, vor putea să compenseze pozițiile de profit cu cele de pierdere fiscală și să datoreze, astfel, impozit, doar pe profitul consolidat al grupului. Această măsură, care va permite recuperarea pierderilor fiscale în timp real, prin compensarea cu profitul realizat de alte entități din același grup, a primit săptămâna trecută aprobarea Camerei Deputaților, alături de întreg pachetul de reglementări ce modifică Codul Fiscal.

Condiții de aplicare

Pentru a putea aplica consolidarea, conform noului Cod, societățile trebuie să facă parte dintr-un grup (condiția minimă este de deținere drept de vot sau participație la capital de 75% pentru o perioadă neîntrerupta de un an, anterioară începerii perioadei de consolidare fiscală); să fie plătitori doar de impozit pe profit; să nu facă parte dintr-un alt grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și să nu se afle în dizolvare/lichidare.

Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, iar sistemul este opțional.

Dacă optează pentru consolidare, fiecare membru al grupului fiscal va determina individual rezultatul fiscal, în vreme ce rezultatul fiscal consolidat al grupului se va calcula trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică care a fost desemnată responsabilă până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit.

Fiecare membru al grupului fiscal are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer care va cuprinde atât tranzacțiile desfășurate cu membrii grupului fiscal, cât și cele realizate cu entitățile afiliate din afara grupului fiscal.

Fiecare membru al grupului trebuie să se supună controlului fiscal competent și să răspundă și separat, și în solidar, pentru plata impozitului pe profit datorat de grupul fiscal pentru perioada cât aparține respectivului grup fiscal.

Avantaje și dezavantaje

Principalul avantaj privește fluxul de numerar: se poate recupera la nivel de grup pierderea fiscală înregistrată de anumiți membri ai grupului, ceea ce determină o diminuare a sumei de impozit plătite efectiv la nivelul grupului, fără să mai fie necesare alte operațiuni costisitoare.

Un alt avantaj ar fi de ordin practic: de plata și declararea impozitul pe profit pentru grup se va ocupa o singură persoană juridică desemnată.

Între dezavantaje, am numi riscul ieșirii din grupul fiscal al unui membru sau desființarea grupului fiscal înainte să se împlinească perioada minimă de 5 ani. Acest eveniment ar determina obligația de recalculare a impozitului pe profit la nivelul membrului respectiv și al grupului fiscal pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare, cu stabilirea de dobânzi și penalități de întârziere aferente.

Un alt dezavantaj ar veni din faptul că pierderea fiscală înregistrată de un membru al grupului, înainte de perioada aplicării sistemului, nu poate fi recuperată decât din rezultatul fiscal al acelui membru. Se poate recupera din rezultatul fiscal consolidat al grupului doar pierderea înregistrată în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală. De asemenea, în cazul desființării grupului fiscal după perioada minimă de 5 ani, doar persoana juridică desemnată poate recupera pierderea fiscală înregistrată și nerecuperată în perioada consolidării fiscale a întregului grup.

În concluzie, introducerea în legislație a acestui mecanism fiscal necesar răspunde unei îndelungi așteptări a mediului de afaceri din România. Deși noua măsură adoptată generează doar o consolidare parțială, pentru că nu include determinarea poziției fiscale consolidate (nu elimină efectul fiscal al tranzacțiilor intra-grup), prin introducerea noului concept în legislația națională, se reduc dezavantajele competitive ale grupurilor de persoane juridice române în fața grupurilor stabilite în statele ce oferă posibilitatea consolidării. Așa cum arată și nota de fundamentare a proiectului, este stimulată crearea și dezvoltarea de holdinguri românești, atrăgând investițiile străine în România. În plus, sunt reduse costurile afacerilor românești, se reduc impedimentele stabilirii celor mai eficiente structuri de afaceri și se îmbunătățește integritatea sistemului fiscal.

Consolidarea este un mecanism fiscal comun și pentru alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Austria, Olanda, Cipru, Luxemburg, Franța, Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia.

Peste 1 miliard de oameni vor avea acces la acoperire 5G până la sfârșitul anului 2020

Economistul
-
0
Peste 1 miliard de oameni vor avea acces la acoperire 5G până la sfârșitul anului 2020

  • Ritmul de introducere a noilor funcționalități 5G a crescut în 2020 atât din punct de vedere al rețelei, cât și din punct de vedere al dispozitivelor, în ciuda incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19
  • 220 de milioane de abonamente 5G la nivel global estimate până la sfârșitul anului 2020, din care China ar urma să dețină 175 de milioane (sau aproape 80%)
  • Conexiunile FWA sunt oferite acum de aproape două treimi din furnizorii de servicii de la nivel global. Se estimează că, până la sfârșitul anului 2026, conexiunile FWA vor crește de trei ori, ajungând la peste 180 de milioane și reprezentând un sfert din traficul de date al rețelelor mobile
  • Se estimează că până la sfârșitul anului 2026 vor fi 3,5 miliarde de abonamente 5G, acestea reprezentând peste 50% din traficul de date mobile de la acel moment

Ericsson (NASDAQ: ERIC) anticipează că patru din zece abonamente mobile, în 2026, vor fi 5G, această prognoză fiind inclusă în cea mai recentă ediție a Raportului de Mobilitate al Ericsson (Ericsson Mobility Report). Asimilarea 5G în abonamente și acoperirea actuală confirmă tehnologia ca fiind cea mai rapidă dintre toate generațiile de conectivitate mobilă.

Raportul estimează că, până la sfârșitul acestui an, peste 1 miliard de persoane – 15% din populația lumii – vor locui într-o zonă cu acoperire 5G, iar în 2026, 60% din populație la nivel global va avea acces la acoperire 5G, abonamentele 5G urmând să ajungă la un număr de 3,5 miliarde.

Ericsson a majorat estimările pentru finalul anului 2020, pentru abonamentele globale 5G la 220 de milioane, deoarece furnizorii de servicii continuă să își construiască propriile rețele. Creșterea se datorează în mare măsură asimilării rapide din China, care a ajuns la 11% din baza de abonamente mobile. Acest lucru se datorează unei strategii naționale solide, competiției intense între furnizorii de servicii, precum și smartphone-urilor compatibile cu tehnologia 5G din ce în ce mai accesibile oferite de furnizori.

Se preconizează că, la finalul anului, aproximativ 4% din abonamentele mobile din America de Nord vor fi 5G. Ritmul de comercializare crește rapid, iar Ericsson estimează că, până în 2026, 80% din abonamentele de telefonie mobilă din America de Nord vor fi 5G, atingând cel mai înalt nivel din orice regiune din lume.

Europa va încheia anul cu aproximativ 1% abonamente 5G în regiune. În cursul anului, o serie de țări și-au întârziat licitațiile pentru spectrul radio necesar implementării 5G.

Fredrik Jejdling, Executive Vice President and Head of Networks, în cadrul Ericsson, afirmă: „Anul acesta societatea a făcut un salt important spre digitalizare. Pandemia a evidențiat impactul pe care îl are conectivitatea asupra vieții noastre și a acționat ca un catalizator pentru o schimbare rapidă, vizibilă și în această ediție recentă a Raportului de Mobilitate al Ericsson.

Tehnologia 5G intră în etapa următoare, în care dispozitivele și aplicațiile noi profită la maximum de avantajele oferite, în timp ce furnizorii de servicii continuă să construiască rețele 5G. Rețelele mobile sunt o infrastructură esențială pentru multe aspecte ale vieții de zi cu zi, iar 5G va fi cheia prosperității economice viitoare”.

Raportul subliniază și faptul că succesul 5G nu se va limita doar la acoperire sau la abonamente, ci valoarea sa va fi determinată și de noi cazuri de utilizare și aplicații, iar primele au început deja să apară.

IoT esențial, destinat aplicațiilor care solicită livrarea datelor într-o durată de timp specificată, va fi introdus în rețelele 5G. Acest lucru va face posibilă o gamă largă de servicii cu limită de timp pentru consumatori, companii și instituții publice din diferite sectoare, cu rețele 5G publice și dedicate.

Cloud gaming-ul este o altă categorie de aplicații emergente. Capabilitățile combinate oferite de rețelele 5G și tehnologiile edge compute vor permite serviciilor de streaming de jocuri de pe smartphone-uri să concureze cu o calitate a experienței (QoE) egală cu cea de pe PC sau consolă, deschizând drumul pentru jocuri inovatoare, captivante, bazate pe mobilitate.

Funcționalitatea 5G crește atât în materie de  rețea, cât și de dispozitive

Rata introducerii funcționalității 5G New Radio (NR) este în creștere, cu peste 150 de modele de dispozitive 5G lansate comercial. Multe dispozitive suportă modul de operare duplex cu diviziune în frecvență (FDD) și partajarea dinamică a spectrului (DSS). Primele rețele independente 5G (SA) și primele dispozitive ce suportă funcția “NR carrier aggregation” au fost lansate în Asia și America de Nord.

Servicii FWA oferite de tot mai mulți furnizori de servicii

Odată cu accelerarea digitalizării determinată de pandemia COVID-19 și cu creșterea importanței și necesității unei conectivități de bandă largă rapidă și fiabilă în locuințe, numărul furnizorilor de servicii care oferă conexiuni la internet fix livrate prin modemuri mobile (FWA – fixed wireless access) este în creștere. Aproape două treimi din furnizorii de servicii au în prezent oferte pentru FWA. Se estimează o creștere de peste trei ori a conexiunilor FWA, ajungând la peste 180 de milioane până la sfârșitul anului 2026 și reprezentând aproximativ un sfert din traficul total de date al rețelei mobile.

Această ediție a Raportului de Mobilitate al Ericsson include patru articole:

  • 2020: testul de stres final pentru FirstNet. Scris împreună cu AT&T
  • Furnizorii de servicii se confruntă cu trei căi alternative către succes
  • Cloud gaming-ul mobil – o oportunitate de afaceri în creștere
  • Întreprinderea industrială legată la rețea

Descărcați ediția din noiembrie 2020 a Ericsson Mobility Report.

Link-uri conexe:
Ericsson Mobility Report
Conectivitatea într-o lume marcată de COVID-19 (studiu Ericsson ConsumerLab)
Contractele 5G ale Ericsson anunțate public
Ericsson 5G
Aflați mai multe despre accesul wireless fix 4G și 5G al Ericsson


DESPRE ERICSSON:

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Rețele (Networks) , Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiilor în procesul de digitalizare, să  sporească eficiența companiilor  și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.   www.ericsson.com

„Loteria” gândurilor bune, la Institutul Cervantes din București

Florin Antonescu
-
0
„Loteria” gândurilor bune, la Institutul Cervantes din București

Institutul Cervantes din București lansează „Loteria” gândurilor bune, campanie care „își propune să readucă speranța și optimismul în viețile oamenilor”, cu subtitlul „Marea extragere de speranțe reînnoite și gânduri bune pentru 2021”. Inițiatorii îi invită pe „toți cei care urmăresc activitatea din social media a Institutului Cervantes din București să vizioneze, zilnic, până pe 24 decembrie, câte un mesaj video încurajator de la echipă și de la o serie de colaboratorii din acest an ai Institutului”.

Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București, subliniază:„Acum, când ne apropiem de pragul unui nou an, care sperăm să fie mai prietenos cu noi, am dori să încheiem această perioadă reînnoind recunoștința și bucuria noastră că am fost împreună, că am traversat aceste luni în care nu am uitat de puterea vindecătoare a artei, a culturii, a educației”.

Ideea de loterie este inspirată dintr-o tradiție cu impact socio-economic deosebit: „Cel mai important eveniment social al lunii decembrie din Spania –   marea Loterie de Crăciun. La Lotería de Navidad este cea de-a doua cea mai longevivă loterie din lume, datând din 1812, un eveniment care a supraviețuit atât Războiului Civil Spaniol, cât și regimului lui Franco. Loteria Crăciunului este o tradiție pe care mulți spanioli o păstrează încă din copilărie, pentru că este un eveniment frumos, care înseamnă așteptare plină de emoții și euforie, dar mai ales bucuria de a dărui și de a fi împreună”.

Organizatorii semnalează că „spre deosebire de Loteria de Crăciun, unde există o sumă finită de norocoși, la Loteria gândurilor bune toți cei care aleg să urmărească mesajele din social media pregătite de echipa Institutului Cervantes din București sunt câștigători.

Institutul Cervantes din București, deschis în 1995, este unul dintre cele peste 90 de centre de pe cinci continente ale Institutului Cervantes din Spania. De-a lungul celor 25 de ani de când există la București, Institutul Cervantes a organizat peste 1.500 de evenimente, singur sau în colaborare cu instituții românești de prestigiu. De asemenea, sediul Institutului a găzduit, în toți acești ani, câteva sute de evenimente ale diverselor instituții românești și străine. La începutul acestui an, Institutul Cervantes din București a demarat o colaborare inedită cu bine-cunoscutul artist vizual român Pisica Pătrată, care a creat trei picturi murale în holul instituției, oferind o nouă imagine Insitutului. În afara acestui eveniment amplu, două serii de proiecții de filme, un recital de chitară și vernisajul unei expoziții de fotografie sunt evenimentele la care publicul a avut acces fizic. Restul evenimentelor s-au desfășurat în mediul online. De asemenea, și modulele de cursuri s-au mutat în sfera digitală. În prezent, Institutul este condus de Jorge Jiménez-Zumalacárregui.

1...1.5471.5481.549...2.073Pagina 1.548 din 2.073