Studiu RE/MAX Europe – Impactul Covid-19 asupra pieței imobiliare

RE/MAX România, parte a liderului mondial în real-estate şi franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment, prezintă rezultatele unui studiu despre impactul Covid-19 în piața imobiliară, realizat de companie la nivel european. Printre cele mai importante concluzii se numără: corecții de preț pe segmentul vânzări, scăderi de preț pe închirieri, precum și o ușoară scădere a volumului tranzacțiilor.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.130 de agenți și brokeri de top, din 27 de regiuni din Europa, cu o participare aproximativ egală de femei și bărbați, majoritatea cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani. Jumătate dintre participanții la studiu au o experiență de minim trei ani în cadrul agențiilor RE/MAX.

În România, specialiștii estimează la o corecție medie la nivel național între 5 și 10% a prețului la apartamente

La nivel european, pe segmentul vânzări, peste 50% dintre specialiști estimează scăderi ale prețurilor între 5-10%. Excepție fac Franța, Finlanda, Olanda, Cehia și Turcia, care prezic o creștere între 2-5% a prețului la case. În România, la nivel național, specialiștii estimează o corecție medie între 5 și 10% a prețului pentru apartamente, cu variațiuni în funcție de piață/oraș.

Pe segmentul închirieri, respondenții prezic o scădere a prețurilor cuprinsă între 10 și 15%. Totodată, 70% dintre participanții la studiu indică scăderi între 10-20% ale prețurilor pentru proprietăție comerciale. Pe plan local, 28% dintre respondenți estimează scăderi atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Peste 40% dintre respondenți estimează o stagnare sau o ușoara scădere a volumului de tranzacții imobiliare în România

În ceea ce ține de volumul tranzacțiilor, specialiștii estimează o ușoară tendință de scădere la nivel european, cu excepția Franței, Poloniei, Bulgariei, unde circa 50% dintre participanți preconizează creșteri pe segmentul case. Pe plan local, peste 40% dintre participanți estimează o scădere a volumului de tranzacții imobiliare, pentru toate tipurile de proprietăți.

De asemenea, mai mult de 65% dintre participanții la studiu preconizează o scădere a volumului de tranzacții pe segmentul comercial, atât la nivel de vânzări, cât și de achiziții. Totodată, peste 40% consideră că va scădea numărul tranzacțiilor pe segmentul proprietăți pentru investiții.

Potrivit rezultatelor obținute, printre motivele principale care determină scăderea volumului de tranzacții se numără rata ridicată a șomajului și incertitudinea generală, respectiv nesiguranța financiară din partea cumpărătorilor.

OMV PETROM ȘI ENEL X VOR INSTALA 10 STAȚII DE REÎNCĂRCARE RAPIDĂ PENTRU MAȘINI ELECTRICE ÎN STAȚIILE DE DISTRIBUȚIE A CARBURANȚILOR DIN ROMÂNIA

0

  • Fiecare stație de reîncărcare va avea o putere disponibilă de minimum 50 kW
  • Un ciclu de încărcare de până la 80% a bateriei unui autovehicul va dura aproximativ 25 de minute

OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, și Enel X România, companie membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, vor instala, în următoarele luni, în stațiile de distribuție a carburanților din rețelele OMV și Petrom, 10 stații de încărcare rapidă pentru automobilele electrice.

Stațiile de reîncărcare rapidă vor fi instalate în stații de carburanți din rețeaua OMV și Petrom, acoperind o distanță de aproximativ 380 de kilometri pe drumurile principale din România, urmând a conecta orașe din estul, centrul și vestul țării. În acest fel, OMV Petrom și Enel X își continuă planurile pentru dezvoltarea rețelei de puncte de reîncărcare în România, încurajând mobilitatea rutieră a clienților prin intermediul vehiculelor electrice.

Toate stațiile de reîncărcare pentru mașini electrice instalate în cadrul parteneriatului vor avea o putere disponibilă de minimum 50 kW, iar un ciclu de încărcare pentru 80% din capacitatea bateriei unui autovehicul se va putea efectua în aproximativ 25 de minute.

„Credem că răspunsul pentru nevoile de mobilitate ale clienților noștri este un mix care include carburanți și soluții alternative. Prin acest parteneriat, contribuim la dezvoltarea infrastructurii naționale de încărcare care să susțină tranzitul mașinilor electrice în România. Estimăm că, până la sfârșitul anului 2021, vor fi instalate în rețeaua noastră regională peste 40 de stații de încărcare pentru mașini electrice”, a spus Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

„Prin programele noastre de mobilitate electrică, ne-am propus să facilităm transportul electric oriunde în țară, într-un mod sustenabil. Tocmai de aceea, ne bucurăm să putem oferi utilizatorilor de vehicule electrice din România, prin intermediul acestui parteneriat, mai multă flexibilitate pentru nevoile lor de mobilitate, contribuind totodată la dezvoltarea infrastructurii de încărcare, la nivel de țară”, a declarat Marius Chiriac, CEO Enel X România.

OMV Petrom este prezent pe piața de distribuție de carburanți în România, Moldova, Bulgaria și Serbia, operând o rețea de 802 stații de alimentare sub mărcile OMV și Petrom.

Ponderea autoturismelor electrice și hibride noi în totalul pieţei auto locale s-a situat, în prima jumătate a acestui an, la 3%, conform datelor statistice oferite de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Global Investment Banking Revenue Hit $56.1bn in September, a 9% Jump Year-on-Year

0

The devastating coronavirus outbreak left a huge mark on the global banking industry, causing significant drops in banks` market capitalization and cutting their profits in the first months of 2020.

However, the frenzied trading around the COVID-19 crisis helped the world’s largest investment banks boost their trading and investment banking revenues and to better position themselves in times of economic uncertainty.

According to data presented by StockApps.com, the global investment banking revenue hit $56.1bn in the first week of September, a 9% jump year-on-year.

JP Morgan, Goldman Sachs, and BofA Securities Generate 25% of Global Investment Banking Revenue

Before the coronavirus pandemic, the investment banking industry witnessed a slowdown. Trade tensions, slow growth, and low-interest rates cut revenues to $77.8bn in 2019, a 3% drop year-on-year.

However, 2020 witnessed a boost in investment banking revenues as the world’s largest banks focused on trading and investment activities amid unprecedented stock market volatility. Those with a higher proportion of investment banking and trading divisions managed to position much better than traditional lenders in the time of crisis.

Analyzed by region, the US banks witnessed the most significant growth, with their investment banking profits reaching $30.1bn in the first week of September, a 12% jump year-on-year, revealed the Wall Street Journal and Dealogic data. The Asian investment banking market also increased by 12% year-on-year to $7.4bn in revenue. European investment banks follow with a 7% year-on-year increase to $11.6bn in revenue in September.

As a market leader, JP Morgan gained a 9.5% market share in September, a 0.4% increase year-on-year. The total investment banking income of the US giant rose by more than $640m compared to the same period in 2019.

Goldman Sachs Group Inc, the second-largest investment bank globally, hit $4.6bn in investment banking revenue last week and an 8.3% market share. Statistics show the New York-based financial giant increased its investment banking profit by $700m year-on-year.

As the third-largest investment bank globally, BofA Securities reached over $4bn in total investment banking revenue and a 7.1% market share in September, a significant increase compared to $3bn profit and a 5.9% market share in the same month a year ago.

Statistics indicate the world’s three largest banks generated one-quarter of the global investment banking revenue from January to September, with a combined market share of almost 25%.

Financial Institutions as the Leading Field of Investment Banking Services

An investment bank’s key role is to help companies and governments raise capital from investors, like pension funds or other money managers. The banks take the role of the underwriter, making sure bonds or stocks are competitively priced and sold. Investment bankers also help clients manage mergers and acquisitions.

Analyzed by sector, financial institutions represent the leading field for investment banking services with $12.6bn in cumulative revenue in the first week of September. Technology ranked as the second-leading industry, with $8.5bn profit in the first nine months of 2020. Healthcare, Industrials, and Energy and Natural resources follow with $7.4bn, $7.1bn, and $5.5bn profit, respectively.

The statistics also indicate that JP Morgan represents the leading bank in seven out of ten investment banking sectors. Goldman Sachs ranked as the top investment banking service provider in the fields of industrials, and communications, media, and entertainment.

The full story can be read here: https://stockapps.com/global-investment-banking-revenue-hit-56-1bn-in-september-a-9-jump-year-on-year/

Inaugurarea Institutului King Sejong din Bucureşti, care va funcţiona sub tutela Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir

0

Institutul King Sejong este prezent pentru prima dată în România!

Marţi, 1 septembrie 2020, la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti, a avut loc inaugurarea Institutului King Sejong. Condiţiile distanţării sociale au impus alternarea participării live şi broadcast la eveniment, ceea ce a permis accesul unui număr mare de participanţi.

În urma unei competiţii internaţionale acerbe, în luna iulie 2020, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir a câştigat proiectul prin care va găzdui Institutul King Sejong din Republica Coreea de Sud şi va organiza, pentru prima dată în România, cursuri şi evenimente culturale, sub egida prestigiosului institut coreean.

King Sejong Institute (coreeană: 세종 학당; RR: Sejong Hakdang) este numele de marcă al institutelor de limbă coreeană înființate de guvernul sud-coreean începând cu anul 2012. În prezent, funcţionează peste 190 de institute în peste 70 de ţări din toată lumea.

Numele institutului onorează personalitatea lui Sejong cel Mare (15 mai 1397 – 8 aprilie 1450), al patrulea rege al dinastiei Joseon din Coreea. Sejong a consolidat politicile confuciene și a adoptat „modificări legale” majore (공법; 貢 法). De asemenea, el a creat și promulgat personal alfabetul coreean Hangul şi a încurajat progresele tehnologiei științifice. Deși apelativul „cel Mare” / „(대왕; 大王)” a fost dat postum aproape tuturor conducătorilor din dinastiile Goryeo și Joseon, acest titlu este, de obicei, asociat cu regii Gwanggaeto și Sejong.

La inaugurarea Institutului King Sejong Bucureşti au participat reprezentanţii Conducerii Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, Preşedintă a Senatului Universităţii, Prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, Rector, Prof. univ. dr. Ramona Mihăilă, Prorector Relaţii Internaţionale, directorul proiectului, Conf. univ. dr. Aurora Martin, decan Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, împreună cu profesorii nativi de limba coreeană, membri în proiect: dna. Ha Yong-Sun /Helen, dna. Ju Ji-Eun / Grace, Dr. Won Yousuk /Lidia, coordonator proiect, Kim Sang-Meen, instructor de Taekwando, oficiali ai Ambasadei Republicii Coreea de Sud, dl. Yoon Chu-Sok, Ministru-Consilier, dl. Lee Hyung-Keun, Cercetător, Preşedintele Asociaţiei Coreenilor din România, reprezentanţi media.

Cursurile de limbă coreeană de nivel începător, mediu şi avansat au început de la 1 septembrie 2020 şi vor dura trei luni. Deşi au fost peste 800 de cereri, numărul de locuri alocate proiectulului s-a limitat la 150. Numărul neaşteptat de mare de solicitări îi încurajează pe membrii proiectului să iniţieze o aplicaţie pentru un nou proiect, care să răspundă cererii mari de cursuri. Cursurile de limbă coreeană completează paleta de specializări din domeniul filologiei, oferite de Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine unde se predau 10 limbi străine (engleza, germana, franceza, italiana, spaniola, japoneza, rusa, turca, araba, chineza), specializarea limba şi literatura română şi programul de limba română pentru cetăţeni străini.

Ambasada Republicii Coreea de Sud a sprijinit demersul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, care a dovedit că dispune de toată logistica necesară pentru a pune la dispoziţia publicului larg cursuri de limbă şi cultură coreeană, atât în mediul online, cât şi în mediul offline.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir are colaborări instituţionale cu universităţi din Coreea de Sud (Universitatea Naţională Chungbuk, Universitatea Dongseo, Busan, Sunshin Women’s University, Seoul) şi organizează, în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea de Sud şi cu alte institute culturale coreene din România, evenimente culturale apreciate de un public larg.

În anul academic trecut, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir a câştigat proiectul bilateral Europa – Asia, ASEM-DUO Fellowship Programme, focusat pe schimburile de studenţi între universităţi asiatice şi universităţi din Uniunea Europeană, prin care doi studenţi de la fiecare universitate primesc bursă pentru a studia pentru un semestru la universitatea parteneră, în cazul de faţă, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir şi Universitatea Naţională Chungbuk, din Coreea de Sud.

Prezenţa Institutului King Sejong în cadrul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir deschide noi perspective de colaborare între Uniunea Europeană şi ţări asiatice, cultivând rolul educaţiei în dezvoltarea cooperării multiculturale şi a relaţiilor diplomatice.

Dincolo de tehnologie, bani sau politica actuală: 5 acțiuni pentru ca România să inoveze și să se reinventeze

0

Suntem cu toții de acord că România are nevoie să se reinventeze, să inoveze în multe domenii pentru a urma un curs al istoriei pe care nimeni nu-l poate anticipa cu precizie în momentul de față. Sunt voci care arată că pentru a inova avem nevoie să ne proiectăm pe un teren vecin cu magia… Alți experți insistă asupra adoptării unei stări de spirit ce presupune asumarea unui pas în lateral pentru a vedea lucrurile din altă perspectivă și a ieși din rutina cotidiană care ne-a făcut să devenim de-a dreptul „orbi” la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Toți oamenii și organizațiile de succes acceptă însă ideea că, înainte de toate, este nevoie de o capacitate individuală și colectivă de a ne proiecta într-un univers transformațional. Așadar, dincolo de dimensiunea tehnică specifică fiecărei arii de activitate, de politica actuală, de resursele financiare ce trebuie alocate, cum trebuie să avem structurată mintea și comportamentele noastre pentru a inova? Ce trebuie să facem? Pentru a găsi soluții și răspunsuri la aceste întrebări, propun 5 acțiuni prioritare.

1. Înainte de toate, trebuie să fim în pas cu timpul. Trebuie să simțim viteza transformărilor, să nu mergem nici mai repede și nici mai încet decât epoca în care trăim, să integrăm propria inovație în societate. Pentru a fi în pas cu timpul, trebuie să-l înțelegem, să fim maturi. Această maturitate socială explică într-o mare măsură că sunt țări, națiuni sau organizații, ce au o apetență pentru inovație mai mare decât altele. Interferențele culturale pe care le-am avut de-a lungul anilor m-au făcut să identific o asemănare între nivelul de maturitate al unei societăți și nivelul de maturitate al unui individ. Există astfel societăți „infantile”, în care oamenilor le place să fie „mângâiați pe creștet” și să li se spună ce au de
făcut. Sunt după aceea societăți „adolescentine”, în care oamenii sunt plini de energie, vor să facă ceva, dar nu prea știu exact ce sau cum. În societățile „mature”, însă, oamenii știu ce vor să facă. Îl fac bine, și-l asumă și îl protejează. Trebuie s-o recunoaștem, România este încă la stadiul „adolescentin” în comparație cu societățile occidentale mature la care ne revendicăm de atâta vreme apartenența. Maturizarea socială va fi deci cea mai mare provocare a noastră pe termen mediu.

2. Să ne protejăm mai bine creațiile. Garantarea dreptului de proprietate intelectuală este o dimensiune a statului de drept la care marile companii internaționale se uită cu mare atenție atunci când investesc într-o țară și la care trebuie să ne uităm și noi prin prisma identificării cu precizie a propriilor noastre interese private, dar și naționale. Este din ce în ce mai dificil să-ți protejezi ideile, creațiile, chiar dacă reglementările legate de protecția dreptului de autor sunt din ce în ce mai sofisticate și mai extinse la scară planetară. Discursurile pe această temă au căpătat de altfel o tonaliate din ce în ce mai accentuată la Washington și Bruxelles, iar măsurile protecționiste în domeniul tehnologiei sunt din ce în ce mai ample, ele devenind deja o temă de suveranitate națională. În momentul de față, spiritul demersurilor de la noi pe această temă este mai degrabă conceput pentru a proteja proprietatea intelectuală pentru interese de grup sau de poziție dominantă, dar și așa-zise interese „românești”, pe care nimeni nu le-a definit cu precizie.

Lecții oferite de triumful „trumpismului” în SUA

0

Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016 în mare măsură datorită faptului că mulți votanți din trei state ale Rust Belt (Pennsylvania, Michigan și Wisconsin) care optaseră pentru Barack Obama atât în 2008 cât și în 2012 și-au reorientat preferințele de la democrați la republicani. Ne propunem să identificăm cauzele acestei reorientări, trecând în revistă politicile economice anterioare ale administrațiilor Reagan, Clinton, Bush Jr. și Obama și să extragem lecțiile oferite de experiența americană.
Evoluțiile economice din statele menționate au jucat un rol crucial în a-i determina pe votanți să aleagă un candidat aflat la polul opus principiilor politice acceptate până atunci, mai exact, dezvoltarea unei economii duale caracterizate, pe de o parte, prin salarii mici și stagnante, datorii în creștere, mobilitate socială în scădere, venituri relative în declin, alături de lipsa de speranță corespunzătoare, iar pe de altă parte prin boomul economic accentuat înregistrat la capătul celălalt al distribuției veniturilor.

Dovezi ale frustrării sociale

Nemulțumirile acumulate în timpul administrațiilor anterioare lui Trump au marcat în special pătura cea mai săracă a societății, neîntrevăzând nicio cale de ieșire din situația economică dificilă și recurgând adesea la acte de disperare.
Rata ridicată a uciderilor în masă are o legătură directă cu accesul neadecvat la serviciile de sănătate mentală[1]. Au existat 384 de incidente cu împușcături în masă în anul 2016. Acestea, alături de asasinarea unor ofițeri de poliție, indică gradul ridicat de nemulțumire acumulat de o parte a populației.

Tendințele veniturilor vorbesc grăitor despre situația materială a populației. În 2016 venitul mediu real al gospodăriilor din statele Ohio, Wisconsin și Michigan era, respectiv, cu 5.900, 6.000 și 9.300 $ sub nivelul de la sfârșitul secolului XX. Alte state vecine în care venitul mediu real al gospodăriilor este încă sub nivelul său de la finele secolului XX sunt Indiana, Kentucky, West Virginia și Virginia. Singurul stat din zonă în care venitul mediu a crescut a fost Pennsylvania, dar cu numai 122 $ pe an. Acest declin al veniturilor timp de 16 ani este fără precedent.

Zona Rust Belt a experimentat o rată a mortalității datorată numărului de cazuri de supradoză de droguri mai mare decât media națională[2]. Pennsylvania a avut în 2015 3.500 de decese cauzate de supradoză, ajungând la o rată de 26 la 100.000[3]. În Wisconsin 1.031 de oameni au murit din cauza supradozei de droguri în 2016, ceea ce înseamnă o creștere de patru ori mai mare față de 2000[4], iar Michigan a avut o rată de 20 la suta de mii de locuitori. Împreună cu statele vecine West Virginia, Ohio și Kentucky, aceste rate au fost cele mai ridicate din SUA.
Consumul de droguri per capita în SUA este de 3 ori mai mare decât în Europa Occidentală, iar numărul de cazuri mortale legate de droguri este de 8 ori mai mare.

Rata arestărilor reprezintă și ea un semn că oamenii nu își găsesc locul în societate. Au existat nu mai puțin de 6,7 milioane de persoane în această categorie în SUA în 2015 (2,7% din populația adultă); aceștia includ condamnații cu suspendare sau eliberați condiționat, ca și cele 2,2 milioane persoane arestate[5] Este cea mai înaltă rată a arestărilor din lume: cu 5% din populația lumii, SUA are 23% din totalul arestaților din lume[6].
Sărăcia persistentă și endemică indică faptul că economia de piață îi confruntă pe mulți oameni cu o luptă dură. În anul 2017, o gospodărie de două persoane era considerată săracă dacă venitul său total era sub 17.000 $ pe an[7]. Aceasta înseamnă că 45 milioane persoane trăiesc în sărăcie, adică 15% din populație – o rată la fel de înaltă ca în anul 1966, adică la un an după ce Medicare și-a început activitatea sub administrația Johnson[8].
Deși prin Affordable Care Act a fost redus procentul celor fără asigurări de sănătate de la 16% în 2010 la 8,6% din populație în 2016, au rămas totuși 28 de milioane de oameni fără asigurare și reducerea lor se află pe agenda politică a republicanilor.

Există așadar nenumărate simptome de suferință printre americanii din grupurile vulnerabile. Acestea au fost din plin ținta mesajului lui Trump de a face America măreață din nou și de a blama imigranții. Căci căutarea unui țap ispășitor este o politică standard a oamenilor puternici. Trump a câștigat mult ca rezultat al afirmației „I love the poorly educated”. Lipsa de speranță, frustrarea și inegalitatea socială se transformă în forțe politice redutabile pe care Trump a reușit să le captureze.

Tripla criză care scutură lumea

BERLIN – Pandemia COVID-19 intră în cea de-a doua etapă, întrucât țările își redeschid treptat economiile și slăbesc sau chiar revocă măsuri stricte de distanțare socială. Cu toate acestea, cu excepția sosirii unei terapii sau a unui vaccin efectiv, universal disponibile, trecerea la „normal” va fi mai aspirațională decât reală. Mai rău, riscă să declanșeze un al doilea val de infecții la nivel local și regional și, probabil, la o scară mult mai mare.

Adevărat, factorii de decizie politici, furnizorii de servicii medicale, oamenii de știință și publicul larg au învățat foarte multe din experiența primului val. Deși un al doilea val de infecții pare foarte probabil, acesta va juca diferit de primul val. În loc de o blocare la scară completă, care să atragă viața economică și socială, răspunsul se va baza în principal pe reguli stricte, dar direcționate pentru distanțarea socială, măștile de față, telecomunicații, conferințe video etc. Dar, în funcție de intensitatea următoarei valuri, blocajele locale sau regionale pot fi considerate necesare în cazurile cele mai extreme.

Investițiile în cercetare-dezvoltare, o cale de ieșire din criza generată de COVID-19. Cum se poziționează România?

0

Material de opinie de Corina Simion, Manager Taxe Directe, și Alexandra Preda, Consultant Taxe Directe, Deloitte România (foto)

În plină criză generată de pandemie, economiile lumii se concentrează pe stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare care să ajute, pe de o parte, la rezolvarea situației medicale (medicamente, vaccinuri, aparatură performantă) și, pe de altă parte, la dezvoltarea economică din care să se realimenteze bugetele epuizate de măsurile adoptate pentru a limita efectele restricțiilor impuse în majoritatea domeniilor. România, însă, reușește cu greu să popularizeze chiar și facilitățile existente în domeniu, astfel încât să fie accesate de mai mulți contribuabili.

Multe țări europene tratează cu prioritate domeniul cercetării-dezvoltării prin atragerea de fonduri europene. Spre exemplu, Franța alocă cinci miliarde de euro, sumă cofinanțată din surse europene, pentru stimularea activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul medical, cum ar fi dezvoltarea unui vaccin, medicamente sau echipamente medicale menite să contracareze efectele virusului SARS-CoV-2. Aceste fonduri urmează să fie acordate prin mai multe tipuri de scheme de finanțare, inclusiv sub forma unor facilități fiscale.

De asemenea, Germania, care a implementat recent facilități fiscale în domeniul cercetării-dezvoltării, a anunțat că majorează pragul valoric anual al cheltuielilor eligibile de la două la patru milioane de euro, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2020, ceea ce poate aduce un beneficiu companiilor de până la un milion de euro anual.

Strategii pentru combaterea crizei economice

0

Concomitent cu măsurile de ordin sanitar, menite să limiteze efectele dezastruoase ale pandemiei de COVID-19, guvernanții Federației Ruse caută și soluții pentru combaterea consecințelor negative ale acesteia asupra economiei, întrucât este de așteptat ca dispariția locurilor de muncă și scăderea nivelului de trai al majorității populației să ducă la apariția unor nemulțumiri în masă, a unor manifestări de natură să perturbe ordinea socială.

Un sondaj de opinie realizat de compania Rosgosstrah și Centrul de Proiecție Socială Platforma relevă creșterea îngrijorătoare a numărului locuitorilor cu venituri mici. Dacă, în luna februarie a.c., procentul locuitorilor cu venituri mai mici de 15.000 ruble (70 ruble = 1 euro) era de 38 la sută din totalul populației, la finele lunii iunie acesta a fost de 44 la sută. Iar dacă, în februarie, procentul locuitorilor cu venituri lunare mai mici de 5.000 ruble era de 6,5 la sută, în luna iunie el a fost de 8 la sută. De menționat că un sondaj de opinie întreprins de agenția RIA Rating, cu un an în urmă, constata că, în comparație cu anul 2018, în anul 2019, procentul rușilor care trăiesc sub pragul sărăciei scăzuse, de la 12,9 la sută, la 12,3 la sută („Izvestia”, din 7 iulie 2020).

Ca urmare a restrângerii activității în mai toate sectoarele de activitate în Rusia, au dispărut sute de mii de locuri de muncă. Desigur, creșterea șomajului datorat pandemiei nu afectează doar Federația Rusă, ci toate țările lumii, putând fi considerată o suferință a întregii planete. Directorul general al Organiziaței Mondiale a Muncii, Guy Ryder, releva că, în câteva luni, în 2020, au dispărut 400.000.000 locuri de muncă, acest rezultat neputând fi fi considerat decât ca provizoriu. În urma crizei economice din 2008, s-au înregistrat pierderi de zeci de ori mai mici.

Waze pentru virusuri

Traducere și adaptare: Daniel Apostol

WASHINGTON, DC – Ratele de infecție cu COVID-19 cresc în mare parte din Statele Unite. Chiar dacă pe timpul verii SUA pot împiedica agravarea focarelor din sud și sud-vest, experiența căpătată cu ocazia altor coronavirusuri poate să ne îndrume spre pregătirea pentru un potențial “atac” major la toamnă. Știm la ce să ne așteptăm de-al lunguil și de-a latul emisferei nordice: mulți oameni se pot infecta, dar cei mai expusși riscului de deces rămân persoanele în vârstă și cele cu o sănătate șubredă.

Este nevoie de strategii durabile de testare pentru a pune în cât mai mare siguranță toate persoanele vulnerabile; se impun totodată o disponibilitate crescută de a purta măști atunci când este necesar, o respectare strictă a regulilor de distanțare socială, precum și extinderea rapidă a tehnologiilor relevante. Aceasta include un sistem analog Waze (aplicația populară de partajare a informațiilor pentru traficul rutier), care să ofere tuturor informații utile pentru acțiune în timp real în ceea ce privește locația în care virusul stă la pândă.