Uber, contestată și în România sub aspectul legalității
Uber este un serviciu nereglementat, ceea ce îl face pe viceprimarul Municipiului București să considere aplicația ca fiind „nelegală și neautorizată”, problema cu care de altfel compania americană se confruntă în majoritatea țărilor.
„Nu cred că este un secret că astăzi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem să fie reglementat, însă, în acelaşi timp, este un serviciu extrem de nou”, a susținut Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, în cadrul unei conferinţe de presă.
Prin modificările legislative, compania Uber doreşte ca fiecărui utilizator al aplicației să îi fie permis să lucreze suplimentar un număr de ore săptămânal, astfel încât să nu fie considerat un job full time, nici o carieră, ci o activitate part time.
În apărarea companiei, Nicoleta Schroeder spune că șoferii nu posedă licență de transport, pentru că legile care reglementează acest sector în România nu cuprind decât taximetria și transportul public, unde Uber nu se încadrează, „pentru că este o aplicație închisă”.
Ca peste tot în toate orașele din lume în care este prezentă, Uber este acuzată că este o activitate neautorizată care încalcă reglementările din domeniul transporturilor, general valabile.
„Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din Municipiul Bucureşti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti care reglementează activitatea de taxi în Municipiul Bucureşti”, a declarat pentru Mediafax viceprimarul general al Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu.
La nivelul Uniunii Europene, se încearcă încadrarea aplicației Uber în norme legale, care la momentul elaborării lor nu puteau să ia în considerare explozia smartphone-urilor.
„Dacă ne uităm la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au întâmplat pentru reglementare. În primul rând, este o discuţie la nivelul Uniunii Europene. Astăzi avem un set de recomandări clare către statele membre prin care Uniunea Europeană le spune să îşi adapteze legile, să îi contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de ţări care deja au început să facă asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, ţările baltice, Finlanda”, a explicat managerul general al Uber în România.
Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.
Fondul de Mediu va avea un buget de 840 de milioane de lei în 2017
Bugetul pentru Fondul de Mediu și Administrația Fondului de Mediu, ce urmează a fi aprobat de către Guvern, miercuri, 22 martie, se ridică la 840 de milioane de lei în acest an, sumă din care vor fi finanțate 11 programe precum „Rabla” și „Rabla Plus”, conform declarației vicepremierului Daniel Constantin, ministrul Mediului, citat de Mediafax.
Ministrul Mediului a anunțat înaintea ședinței de guvern că prin proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului pentru acest an se dorește finanțarea a 11 proiecte, o parte dintre acestea „fiind în dezbatere publică, iar altele urmează să fie postate pe site-ul instituției”.
Totodată, Constantin a precizat că programele vor fi finanțate prin intermediul Fondului de Mediu, cu venituri estimate de 562 milioane de lei, iar „o altă parte o vom finanța de la Ministerul Finanțelor din vânzarea certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon”. În total, cele 11 proiecte vor necesita fonduri în valoare 840 de milioane de lei.
Printre programele finanțate din Fondul de Mediu se regăsesc și programele: „Rabla”, „Rabla Plus” și „Casa verde”.
În ceea ce privește „Rabla Plus”, vicepremierul a declarat că programul este destinat pentru achiziția a 1.000 de mașini electrice, fiecare beneficiar obținând o primă în valoare de 10.000 de euro. Subvenția oferită per mașină electrică este dublă față de anul trecut.
„Și alte măsuri noi pe care le gândim au beneficii mult mai mari față de anul trecut. V-aș da doar un exemplu, la «Rabla Plus», acolo unde vrem să punem la dispoziție fonduri pentru nu mai puțin de o mie de mașini electrice. Suma, prima din acest an, va fi dublată la aproximativ 10.000 de euro pentru fiecare beneficiar”, a explicat ministrul Mediului.
În competiția pentru delocalizarea industriei financiare londoneze de după Brexit a intrat și ECE
Statele din Europa Centrală și de Est (ECE) speră să atragă cât mai multe locuri de muncă după ce efectele Brexitului își vor face simțite efectele pe piața muncii din Marea Britanie, se arată într-un comentariu al Bloomberg.
Marile companii de servicii financiare din Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piața unică europeană după finalizarea Brexit-ului, au în vedere mutarea unor operațiuni și angajați în alte centre financiare din Europa, precum Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam și Luxemburg.
În acest timp, Polonia, Ungaria și Cehia concurează și ele pentru obținerea locurilor de muncă mai ales din zona managementului mediu a industriei financiare și a serviciilor tehnice, unde salariile nu sunt foarte mari, dar sunt mult mai multe locuri vacante.
Companii de renume, printre care Goldman Sachs Group, filiala din Polonia sau cea a Pfizer din Cehia, vor concura la majorarea numărului de angajați în regiune. Până în anul 2025, aproximativ un milion de persoane s-ar putea adăuga angajaților din sectorul financiar, juridic, de cercetare, design sau alte domenii din ECE, potrivit datelor eliberate de Association of Business Service Leaders (ABSL) din Polonia.
„Vorbim cu bănci, companii de asigurări și fonduri de investiții care vor să își mute peste hotare operațiunile de middle office. Principalul factor care stă la baza deciziei lor este Brexitul”, a declarat Pawel Panczyj, consultant HR pentru Bloomberg.
Strategia de atragere a locurilor de muncă care se vor desființa în Londra este condusă de Polona, care are deja 936 de centre de profil, cu 212.000 de angajați, și ar urma să ajungă la 300.000 de angajați până în 2020, susține ABSL.
Polonia este deja o destinație importantă pentru bănci, evaluările privind locurile de muncă din domeniul financiar transferate aici din țările occidentale variind între 35.000 și 45.000 în ultimii ani. Băncile din Elveția, precum Credit Suisse și UBS sunt unele dintre firmele care au în Polonia servicii externalizate importante în domeniul IT și administrativ.
Cantitatea de gaze importate în luna ianuarie 2017, aproape s-a triplat față de aceeași lună a anului precedent
Importurile de gaze naturale au crescut substanțial în luna ianuarie a acestui an, față de aceeași lună a anului precedent, pe fondul temperaturilor mult mai scăzute.
În luna ianuarie 2017, România a importat 281.200 tone echivalent petrol (tep), gaze naturale utilizabile, cu 271,5% (205.500 tep) mai mare față de cea importată în perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Producția internă de gaze naturale a totalizat, în prima lună a anului, 742.000 tep, fiind cu 1.200 tep (0,2%) peste cea din ianuarie 2016.
Producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă gradual, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 — 2030, se arată în proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului Energiei.
Documentul menționează că producția de gaze naturale va scădea, după care va atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producției din Marea Neagră, până la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050. Scenariile care prevăd o diminuare drastică a prețului iau în considerare o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045.
Finanţare pentru restaurarea Muzeului Național „George Enescu”
Prin hotărâre de guvern, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, restaurare și amenajare a Muzeului Național George Enescu – Palatul Cantacuzino”. Valoarea totală aprobată a investiției este de aproximativ 45,41 milioane de lei, inclusiv TVA.
Finanțarea este asigurată din împrumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), derulat conform HG nr. 191/2007 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi BDCE, destinat finanţării Proiectului F/P 1562(2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din România, cu completările ulterioare, precum și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație. Lucrările sunt estimate a se desfășura pe o perioadă de 24 de luni de la data semnării contractului de execuție şi vor consta într-un “amplu proces de cercetare și analizare, revizuire, restaurare și refacere a tuturor componentelor și detaliilor arhitecturale, de la soclul clădirii până la învelitoarea din tablă de zinc, la tâmplăria din lemn sau metal a ușilor și ferestrelor, la pardoseli și tencuieli”, cu precizarea că, “întrucât fațadele, volumetria spațială interioară cu decorația în stucatură și pictura murală constituie valoarea arhitecturală a monumentului, lucrările de consolidare se vor executa fără afectarea lor”.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale subliniază că Palatul „Cantacuzino” a fost construit între anii 1898 şi 1900, “după proiectul arhitectului I.D. Berindey, împreună cu o serie de remarcabili colaboratori precum G.D. Mirea, Costin Petrescu, Arthur Verona, Nicolae Isidor Vermont pentru picturile monumentale, Frederick Stork și Emil Wilhelm Becker pentru sculpturi și Casa Krieger din Paris pentru decorația interioară, tapiserii, candelabre, lămpi, vitralii etc.”
Universitatea din București, 4 medalii la olimpiada de matematică SEEMOUS 2017
Universitatea din București, printr-o echipă formată din studenți ai Facultății de Matematică și Informatică (foto InfoUB), a obținut patru medalii la Olimpiada de Matematică a Europei de Sud-Est SEEMOUS desfăşurată în Macedonia: aur – Andrei Comăneci, argint – Evgnosia-Alexandra Kelesidis şi Andreea Maria Popa, bronz – Daniel Bănaru; coordonatorii echipei – conf. univ. dr. Cornel Băețică și lector univ. dr. Gabriel Mincu.
La competiţie au participat 84 de studenţi din 18 universităţi din Bulgaria, Grecia, Turkmenistan, Argentina, România. Prezenţa cu performanţe a studenţilor Universităţii bucureştene este de tradiţie, din 2009. Olimpiada SEEMOUS se desfăşoară din 2007, constituind o oportunitate pentru crearea unei rețele de studenţi matematicieni și a unor parteneriate între instituţii.
Polonia nu-și propune să adere la zona euro mai devreme de 2027
Polonia va trece la moneda euro abia peste 10-20 de ani, au declarat reprezentanţii Partidului Lege şi Justiţie, susținând că adoptarea acesteia mai devreme ar afecta politicile independente ale țării, transmite Bloomberg.
Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului Lege şi Justiţie, a spus că adoptarea monedei unice europene ar putea afecta exportatorii, și standardul de viaţă al polonezilor.
„Nu putem adopta moneda euro până când produsul intern brut pe cap de locuitor nu se va situa peste 85% din nivelul de trai al Germaniei, de exemplu”, a afirmat Kaczynski.
Chiar dacă economia Poloniei creşte mai repede decât media Uniunii Europene, PIB pe cap de locuitor se situează la 69% (la paritatea puterii de cumpărare) față de media blocului comunitar, conform datelor transmise de Eurostat, citate de Bloomberg.
Ministrul Mateusz Morawiecki este de părere că renunţarea la moneda națională, zlot, care poate fluctua faţă de euro şi dolar, ar elimina instrumentele de politică monetară de care Polonia are nevoie pentru a se apropia pe plan economic de statele mai bogate.
„În 10 sau 20 de ani, când parametrii economici cheie vor fi mai apropiaţi de cei din Germania, Franţa şi Olanda, putem lua în considerare (n.r. adoptarea monedei euro)”, a adăugat Morawiecki.
Adoptarea monedei europene îniante de vreme „ar face ca Polonia să fie pentru totdeauna o ţară periferică”, a declarat Kaczynski într-un interviu pentru ziarul Rzeczpospolita, preluat de Bloomberg.
Tarom anunță suspendarea unor rute externe
Tarom a transmis, într-un comunicat emis vineri, că a fost obligată să anuleze anumite rute externe cu plecare din Iaşi, după ce, a decis în octombrie 2016 retragerea a două aeronave A310.
Rutele pe care Tarom îşi va suspenda operarea sunt Iaşi-Munchen, Iaşi-Madrid, Iaşi-Roma şi Iaşi-Bologna. Compania menține, în schimb, rutele Iaşi-Tel Aviv, Iaşi-Londra (Luton) şi Iaşi-Torino.
Compania precizează că „respectă reglementările internaţionale cu privire la tratamentul pasagerilor în oricare din condiţiile în cauză”. Totodată, Tarom promite că va relua operarea curselor externe de la Iași în cel mai scurt timp, făcând eforturi deosebite pentru reîntregirea şi reînnoirea flotei de aeronave.
Anticipări privind inflația în 2017
Potrivit experților grupului de analiză geostrategică Stratfor frustrările economice, o China aflată în tranziție și concentrarea Statelor Unite pe restrângerea prezenței la nivel global vor fi principalii factori cu impact asupra economiei mondiale în 2017. Previziunile pentru anul 2017 ale Stratfor iau, de asemenea, în considerare și alți factori-cheie precum modificări ale structurilor demografice, revenirea inflației și o redresare modestă a prețului țiteiului (1). În previziunile pentru anul anterior, Stratfor a anticipat că evenimentele din 2016 vor crea o stare de neliniște la nivel global, ducând la un 2017 chiar mai tumultos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfășurare vor ajunge în prim-plan.
În contextul în care naționalismul se află în creștere în cea mai mare parte a lumii dezvoltate, initiațivele privind comerțul global vor fi fragmentate, iar țările dependente de exporturi vor intra în acorduri comerciale mai puțin ambițioase, în grupuri mai restrânse. Fenomenul economic caracteristic anului 2017 va fi revenirea inflației.
Rex Tillerson, Din vârful sondei, în fruntea lumii
Economistul vă invită să faceți cunoștință cu Rex Tillerson, actualul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, fost director executiv al uriașului din Irving Texas, ExxonMobil, și unul dintre cei mai influenți lideri mondiali.
Cu o avere estimată la 151 milioane dolari, Rex Tillerson a demisionat peste noapte de la ExxonMobil, cea mai mare companie de petrol și gaze naturale tranzacționată public din lume, pentru a deveni noul secretar de stat american. A primit cu această ocazie 180 de milioane de dolari drept compensație de pensionare.
Acesta și-a început cariera la ExxonMobil în 1975 și a devenit CEO în 2006.
În 1975, imediat după ce a absolvit universitatea din Texas ca inginer, a primit 17 oferte de locuri de muncă, multe de la giganți precum Armco Steel și Exxon Mobil. Exista o cerere foarte mare de ingineri în acea perioadă. Într-un final, Tillerson i-a ales pe cei de la ExxonMobil și s-a îndrăgostit de această companie.
