Care sunt prioritățile fiscale europene pentru următoarele 6 luni și cum se poziționează România față de planul european?

Economistul
-
0
Care sunt prioritățile fiscale europene pentru următoarele 6 luni și cum se poziționează România față de planul european?

Autor: Andra Caşu, Partener Asociat, Asistență Fiscală și Juridică, EY România (foto)

Reforma fiscală aflată în lucru la nivelul Uniunii Europene nu a fost abandonată, în ciuda faptului că prima jumătate a acestui an a fost marcată de provocările socio-economice generate de pandemia COVID-19. Mai mult, odată cu preluarea Președinției Consiliului UE de către Germania la 1 iulie 2020, observăm că reforma fiscală se află în topul priorităților europene și poate juca un rol cheie în planurile de recuperare a economiei post-COVID. 

Cum era de așteptat, prioritatea numărul unu a președinției germane vizează redresarea economiei europene și recuperarea post-COVID, subliniată și în motto-ul său: “Împreună pentru redresarea Europei”. Pe agenda sa de lucru există însă și alte subiecte importante pentru viitorul Europei, precum: impulsionarea unei impozitări juste sau transformarea digitală și instituirea suveranității digitale. 

Prioritățile Europei în materie fiscală

În programul Germaniei pentru următorul semestru se remarcă trei priorități în zona fiscală:

  1. Implementarea propunerilor OECD care răspund provocărilor fiscale generate de digitalizarea economiei în UE;
  2. Introducerea impozitării tranzacțiilor financiare la nivelul UE;
  3. Revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

Având în vedere cele mai recente acțiuni întreprinse la nivelul UE pe aceste zone, putem remarca următoarele direcții de acțiune asumate de noua președinție:

În privința impozitării, noua președinție își exprimă în mod direct susținerea pentru propunerile OECD în eforturile sale de a reforma normele de impozitare a societăților în era digitală și de a introduce o cotă efectivă de impozitare “minimă, globală”.

Amintim în acest context propunerea de Directivă Europeană privind impozitul pe servicii digitale (en. “Digital services tax” – DST), care se află în continuare pe masa negocierilor și în dezbatere aprinsă la nivelul statelor membre încă din anul 2018. Lipsa unui consens și a unei abordări unitare la nivelul statelor membre cu privire la conținutul directivei DST a determinat mai multe state să acționeze pe cont propriu și să implementeze măsuri unilaterale de impozitare a economiei digitale.

Prima jumătate a anului 2020 a început promițător pentru DST, care a continuat să câștige popularitate în rândul statelor membre și nu numai. Până în acest moment, pe lista statelor care au implementat proactiv DST se regăsesc Austria, Franța, Ungaria, Italia, Polonia, Turcia și Regatul Unit. Spania, Belgia, Slovacia și Cehia au înaintat propuneri legislative spre aprobare în acest sens.

Pe de altă parte, unul dintre cei mai puternici oponenți ai DST sunt Statele Unite, care s-au retras din grupul de discuții și negocieri și rămâne de văzut ce se va întâmpla dacă Europa va merge mai departe cu planurile sale de a impune noi reguli de impozitare cu impact direct asupra marilor companii americane, precum Google, Facebook, Amazon.

În ciuda tuturor acestor evenimente, se pare că Germania se menține ferm pe poziții și promite, ca  Președinte al Consiliului UE, să accelereze implementarea noilor reguli de impozitare imediat după încheierea negocierilor (termenul estimat pentru finalizarea discuțiilor fiind stabilit pentru finalul acestui an).

Este important să menționăm, de asemenea, și planurile recente ale Comisiei Europene privind redresarea economiei (Planul de Redresare Economica “Next Generation EU”, publicat la 27 mai 2020), ce vizează economia digitală și impozitarea acesteia ca sursă importantă de finanțare a redresării economice. Mai exact, Comisia a propus introducerea unei “taxe digitale” aplicabile companiilor cu o cifră de afaceri de peste 750 mil. euro, estimând că această măsură ar putea atrage venituri la bugetul UE de până la 1,3 mld. euro/an.

Toate aceste considerente ar putea crea contextul oportun ca UE să accelereze negocierile și să obțină un consens cu privire la impozitarea economiei digitale cât mai curând posibil.

Cea de-a doua direcție la care Germania s-a angajat să lucreze în mod activ – în calitate de președinte al Consiliului UE – se referă la introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (en. “Financial Transaction Tax” – FTT) la nivelul UE.

Impozitarea sectorului financiar este un subiect controversat încă din anul 2011, când a fost pus pentru prima oară în discuție, și care nu a primit un sprijin unanim la nivelul UE. Mai multe state membre și-au exprimat încă de la început opoziția față de introducerea FTT, în timp ce un grup de 10 state[1] au ales să facă front comun și să continue proiectul, apelând la procedura de cooperare consolidată[2].

Ultimele progrese mai importante în zona FTT au avut loc în decembrie 2019, când ministrul german de finanțe a prezentat o propunere revizuită de Directivă privind introducerea unui sistem comun FTT la nivelul statelor membre participante în cadrul procedurii de cooperare consolidată. Propunerea de Directivă FTT vizează impozitarea cu 0.2% a tranzacțiilor financiare care implică achizițiile de acțiuni ale societăților din statele membre a căror capitalizare bursieră depășește 1 mld. euro. Rămâne de văzut dacă în perioada președinției germane a Consiliului UE se vor face progrese notabile în această direcție.

Nu în ultimul rând, președinția germană promite să accelereze revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, unul dintre obiectivele care au stat la baza acestei măsuri fiind combaterea evaziunii fiscale într-o manieră mai eficientă. În acest sens, o atenție deosebită se va acorda în direcția digitalizării serviciilor și organizațiilor, mai ales la nivelul administrațiilor publice, concomitent cu construirea unui ecosistem de date (inclusiv infrastructura și accesibilitatea datelor, schimbului de informații, etc.) adecvat transformării digitale în curs la nivelul UE.

Poziția României față de planul european

Nu putem să nu remarcăm faptul că atât transformarea digitală, cât și impozitarea economiei digitale reprezintă două tendințe aflate în puternică ascensiune la nivelul UE încă din perioada în care România a asigurat Președinția Consiliului și care vor rămâne cap de afiș cel mai probabil și în viitorul apropiat.

Deși România și-a exprimat în nenumărate rânduri susținerea față de prioritățile fiscale europene (inclusiv în perioada președinției la Consiliu), demersurile concrete în direcția transpunerii acestor măsuri în legislația și în practica națională au întârziat să apară.

La capitolul digitalizare, România ocupă în continuare un loc codaș, situându-se pe locul 26 din cele 28 de state membre în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru anul curent. Conform raportului emis de Comisia Europeană, România are cea mai scăzută performanță din rândul statelor membre din punct de vedere al serviciilor publice digitale și al utilizării serviciilor de internet.

În ceea ce privește procesul de digitalizare a administrației fiscale și a relației dintre contribuabili și stat, România face pași timizi către informatizarea sistemelor, cea mai importantă și recentă inițiativă în acest sens fiind implementarea SAF-T. Rămâne de văzut în perioada următoare dacă România se va inspira din tactica altor state membre care au implementat deja cu succes acest sistem.

Un lucru cert este acela că revoluția digitală este unul dintre cele mai ambițioase planuri ale UE de până acum, iar România nu va avea de ales decât să se alinieze și să lucreze împreună cu UE pentru atingerea acestor obiective cu maximă eficiență și rapiditate.

[1] Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

[2] Cooperarea consolidată reprezintă un mecanism prin care unui grup de minim 9 state membre i se permite să stabilească o integrare/cooperare în avans, fără a implica alte state membre.  

Analiză Frames. Cum a ajuns termoficarea Bucureștiului în moarte clinică și ce-i de făcut

Economistul
-
0
Analiză Frames. Cum a ajuns termoficarea Bucureștiului în moarte clinică și ce-i de făcut

Peste 1,2 milioane de bucureșteni ar putea rămâne fără apă caldă la toamnă, iar la iarnă fără căldură, în condițiile în care Termoenergetica, moștenitoarea RADET, ar putea intra în perioada următoare în insolvență, odată cu blocarea conturilor municipalității. ,,Termoficarea Bucureștiului se află în moarte clinică și, din păcate, autoritățile întârzie să vină cu soluțiile pentru ca Termoenergetica și ELCEN să nu ajungă în blocaj’’, afirmă analiștii de la compania de consultanță Frames.

Pe canalele de social media, mii de bucureșteni au protestat, în ultimele zile, față de faptul că nu primesc apă caldă, deși sunt cu facturile la zi. Cum de au ajuns sute de mii de locuitori să se spele la lighean, ca pe vremea lui Ceaușescu?

Principala problemă o constituie starea rețelei de termoficare. O rețea de aproape 4000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore.

 În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel.

Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care, în 2016, cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

,,Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore’’, spun analiștii de la Frames.

Pe fondul degradării conductelor, avariile au devenit din ce în ce mai dese, iar bucureștenii o simt pe pielea lor. Deși își plătesc facturile, mulți dintre ei au ajuns să se spele cu apă încălzită la aragaz.

INVESTIȚIILE, O FATA MORGANA

În mod normal, ar fi trebuit ca rețeaua să intre într-un program amplu de reparații. Din păcate însă, de peste 20 de ani, volumul de înlocuire a conductelor este infim în comparație cu dimensiunea problemei.

Spre exemplu, după ce, în 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte, în acest an s-a programat repararea a 137,5 kilometri. Cât s-a realizat reprezintă o enigmă pentru că Termoenergetica, continuatoarea defunctei RADET, nu a furnizat un raport public.

Nu putem decât să luăm de bune declarațiile oficialilor Municipalității care afirmau, recent, că ,,s-a reușit reabilitarea a 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenția de la Primăria Municipiului Bucureşti către RADET, iar banii erau folosiţi pentru alte scopuri, în loc să fie investiți în sistemul de termoficare’’.

În esență, Primăria spune că nu a avut bani pentru mai multe reparații și că abia acum face demersurile pentru a atrage fonduri europene. Ar fi vorba de un prim transon de 202 kilometri, care urmează să fie reabilitat.

,,Poate din 2021, odată cu noul exercițiu financiar, Bucureștiul să atragă fondurile necesare reabilitării rețelei. Rămâne de văzut dacă noua administrație va fi capabilă să facă acest lucru, în condițiile în care necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames,

CARUSELUL DATORIILOR

Deși bucureștenii își plătesc facturile la întreținere, banii nu sunt de ajuns pentru a susține giganticul sistem de termoficare al capitalei. Cum costurile sunt uriașe, primăria subvenționează, pentru moment, prețul apei calde și a căldurii (gigacaloriei).

Mai departe, pe lanțul comercial, banii ar trebui să meargă la ELCEN, furnizorul de agent termic.

,,ELCEN produce energia termică și o trimite către Termoenergetica care, prin rețeaua de conducte și punctele termice din cartiere, o distribuie către cele aproximativ 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat ( inclusiv școli și spitale) şi firme particulare’’, arată analiza.

Termoenergetica este noua societate înființată de Primărie după ce RADET a intrat în faliment, pentru că n-a mai putut să-și plătească facturile. Acum, Termoenergetica se află pe același drum păgubos.

Datoriile acumulate de Termoenergetica față de ELCEN au ajuns, la data de 12.07.2020, la 422,1 milioane lei. Suma reprezintă contravaloarea facturilor neachitate de compania municipală, către ELCEN, în perioada februarie-mai 2020.

Urmare a acestei situații, ELCEN a ajuns să acumuleze, la rândul său, o datorie de 200 milioane de lei către furnizorul de gaze naturale și către prestatorii de servicii auxiliare.

În acest context, ELCEN a primit deja o notificare privind posibila sistare a livrării gazelor naturale, în cazul neachitării obligațiilor financiare.

Dacă se va ajunge în această situație, ELCEN nu va mai putea produce energia termică necesară pentru asigurarea, de către Termoenergetica, a apei calde și a căldurii în București.

BLOCAREA CONTURILOR PRIMĂRIEI, GAZ PE FOC

Blocarea conturilor Municipalității, urmare a afacerii Constanda, vină să pună gaz pe foc în această situație. Cum Primăria nu mai poate să plătească, ELCEN se află cu spatele la zid și riscă să oprească furnizarea agentului termic.

,,Bucureștenii vor simți, din păcate, pe pielea lor, această situație extrem de dificilă. Este o consecință a lipsei de viziune, a unei strategii administrative falimentare care ne-a adus în această situație. Pe măsură ce timpul trece, criza va deveni și mai gravă, iar sezonul rece se apropie’’, arată analiza Frames.

Cum poate fi salvată situația?  Este nevoie, mai mult ca oricând, de o decizie politică.

,,Problema termoficării este pasată, ca un cartof fierbinte, între politicieni. Cu cât ne apropiem mai mult de toamnă, de alegeri, dar și de sezonul rece, problemele se vor acutiza, iar fără să fie luate măsuri concrete, pe bucureșteni îi va aștepta o iarnă grea, fără căldură’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce e de făcut? Potrivit analizei, Termoenergetica va trebui să își plătească datoria către ELCEN, fie din fonduri proprii/bugetul local, fie în baza unui credit pe care Municipalitatea să îl contracteze.

Mai există soluția ca Guvernul să vină cu o rectificare bugetară prin care să aloce fondurile necesare pentru reglementarea crizei financiare.

Indiferent de soluția aleasă, fără stingerea diferendului financiar, este puțin probabil ca situația să continue ca până acum. Cel mai probabil, ELCEN va cere insolvența Termoenergetica pentru a recupera datoria și chiar ar putea reduce furnizarea de agent termic.

Altfel spus, am putea primi apă caldă și căldură după program, în anumite zile, ca pe vremea lui Ceaușescu.

CE E DE FĂCUT

,,Singura veste bună, în această situație, este că ne așteaptă, în toamnă, alegeri locale și generale. Va fi aleasă o nouă administrație în București și un nou guvern care sperăm că vor considera termoficarea drept o prioritate’’, spune Adrian Negrescu.

Lista de probleme care trebuie rezolvate este foarte lungă. În primul rând, noul primar va trebui să decidă soarta Termoenergetica și cum și cât va aloca din bugetul local pentru reparația rețelei de termoficare.

Noua administrație va trebui, de asemenea, să construiască proiectele de finanțare europeană pentru reabilitarea rețelei și a punctelor termice și să găsească o soluție pentru momentul când subvențiile la plata energiei termice vor fi eliminate. In esență, dacă este să luăm în calcul estimările oficiale, decizia ar putea duce la triplarea cheltuielilor de întreținere.

Aplicarea legiiprivind eliminarea subvențiilor a fost amânată până în aprilie 2021.

Pe de altă parte, ELCEN, companie aflată în insolvență după ce a avut de suferit de pe urma falimentului RADET, trebuie la rândul ei salvată.

Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, avertiza, recent, într-un comunicat de presă, că statul român este singurul în măsură să salveze una dintre companiile de importanță națională.

 „Noi avem nu doar o obligație contractuală, în calitate de administrator judiciar desemnat, dar și una morală față de bucureșteni, față de angajații ELCEN. Statul român are pârghiile necesare pentru a revitaliza acest obiectiv economic cu puternice conotații sociale și să îl revitalizeze, respectând legile economiei de piață”, declara, recent, Ovidiu Neacșu, partener fondator Sierra Quadrant.
 
ELCEN  a avertizat deja că ar putea cere deschiderea procedurii de insolvență și va solicita și atragerea răspunderii conducerii companiei municipale.

 Intenția ELCEN vine ca urmare a faptului că Primăria Municipiului București (PMB) nu a virat către Termoenergetica subvenția aferentă perioadei decembrie 2019 – mai 2020, în valoare de 652,22 milioane de lei.

Între timp, ELCEN a acționat pe cale judiciară pentru a recupera datoria istorică lăsată în urmă de defuncta RADET.

,,Intenția noastră este de a găsi cea mai bună soluție pentru ca ELCEN să poată furniza agentul termic necesar pentru distribuția apei calde și a căldurii la parametri optimi, indiferent de anotimp. Suntem convinși că, având în vedere contextul economic și social, se va găsi rapid o soluție optimă pentru ca bucureștenii să evite problemele cu încălzirea și apa caldă în perspectiva sezonului rece’’, a mai declarat Ovidiu Neacșu, în comunicatul de presă. 

,,Indiferent de soluția aleasă, precum posibila preluare a ELCEN de către Municipalitate, de desființarea Termoenergetica și preluarea acesteia de către ELCEN sau de orice altă variantă, marea problemă, în anii următori, o va reprezenta starea rețelei de distribuție, de la retehnologizarea CET-urilor la refacerea conductelor. O misiune de peste 3 miliarde de euro pe care Guvernul ar trebui să o treacă pe lista priorităților în proiectele privind atragerea fondurilor europene’’, mai spun analiștii de la Frames.

TenarisSilcotub atinge 100% rată de recuperare a deșeurilor din fier

Economistul
-
0
TenarisSilcotub atinge 100% rată de recuperare a deșeurilor din fier
  • Aproape 80.000 de tone de deșeuri din fier sunt recuperate, anual, mulțumită inovațiilor tehnologice și sistemului circular dezvoltat în fabricile TenarisSilcotub
  • Prin transformarea deșeurilor feroase în materii prime, gradul de sustenabilitate a activității crește, cu efecte benefice pentru mediu

Viitorul industriei metalurgice stă în capacitatea sa de a livra produse de o calitate superioară, readaptate constant noilor tehnologii de pe piață, și de a asigura sustenabilitatea întregului proces de producție. TenarisSilcotub a reușit, în urma unor proiecte complexe derulate în ultimii ani, să atingă un grad de 100% recuperare a deșeurilor din fier rezultate din procesele de producție din fabricile sale.

Oțelăria TenarisSilcotub din Călărași este unul dintre cele mai bune exemple de practică din industria de profil. Producția de aici se bazează în proporție de 96% pe un material reciclabil la infinit, respectiv fierul vechi, colectat și procesat de către companie într-o cantitate de aproximativ 500.000 de tone pe an.

Preocuparea ultimilor ani a fost recuperarea și valorificarea sub-produsului rezultat în urma topirii acestuia, respectiv a zgurii. Prin găsirea unor soluții de prelucrare mecanică, compania reușește ca, anual, 60.000 de tone de zgură să devină agregat, folosit pentru construcția de drumuri.

Barele din oțel produse la Călărași sunt transportate la fabrica de țevi din Zalău. Aici, procesele de laminare la cald, deformare la rece, tratamente chimice, tratamente termice și diferitele prelucrări mecanice generează, la rândul lor, deșeuri feroase. Dacă resturile de bare și de țevi sau șpanul au o utilizare imediată, revenind în procesul de elaborare a oțelului din oțelărie, pentru alte tipuri de deșeuri a fost nevoie de idei și testări pentru a se găsi soluția de a evita ca acestea să devină, pur și simplu, un „gunoi” depozitat în natură.

Țunderul uleios, de exemplu, a fost timp de decenii considerat un deșeu neutilizabil de către industria siderurgică, având ca unică soluție depozitarea finală. Echipa TenarisSilcotub a reușit în ultimii ani să găsească soluția de a transforma, în fiecare an, 800 de tone din acest deșeu într‑un material de adaos pentru cuptorul electric din Călărași.

Mult mai important ca și cantitate, țunderul uscat (sau crusta de țunder) este generat într-o cantitate de aproximativ 8.000 de tone anual. Pentru acest deșeu, compania a identificat mai multe soluții de valorificare. Fie că este folosit în siderurgie sau în industria chimică, fie că devine parte din materialul folosit în producția unor componente pentru frigidere, acest deșeu refolosit înseamnă aproximativ 15.000 de metri cubi de spații de depozitare în natură salvați în fiecare an.

„A fost nevoie de muncă în echipă, alături de colegi din diferite departamente și parteneri din companii specializate. Au fost luni întregi de testări pentru a îmbunătăți calitatea deșeurilor și a valida soluțiile găsite, urmate de altele pentru a identifica companii din țară sau din regiune care pot refolosi materialele, pentru a atinge scopul final: 100% reciclare a deșeurilor feroase rezultate din fabricile noastre. Important este că, odată creat acest sistem de economie circulară, el poate funcționa pe termen lung, iar asta înseamnă o amprentă redusă a activităților noastre asupra mediului înconjurător”, explică Anca Sălăjan, Director Sănătate, Securitate în Muncă și Mediu TenarisSilcotub.

TenarisSilcotub a investit peste 500 de milioane de dolari în ultimii 15 ani, în noi linii de producție pentru produse cu valoare adăugată mare și retehnologizarea celor existente pentru a le aduce la standardele exigente de sustenabilitate ale companiei. Printre cele mai relevante investiții care au avut ca rezultat alinierea la cele mai bune tehnici disponibile în domeniul protecției mediului se numără instalația de captare și epurare a gazelor arse din procesul de elaborare a oțelului de la oțelăria din Călărași, modernizarea stației de tratare a apelor în fabrica din Zalău sau retehnologizarea liniei de finisare a țevilor petroliere de la Zalău.

Cristina Chiriac, CONAF: „Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

Economistul
-
0
Cristina Chiriac, CONAF: „Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

„Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector. Serviciile hoteliere și de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate și nu reflectă situația din teren”, este de părere președintele CONAF, Cristina Chiriac.

Câștigul salarial mediu brut a fost în luna iunie, conform INS, de 5369 de lei, înregistrând o creștere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creștere față de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creșteri lunare ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri și restaurant 27,2%, urmat de fabricarea mobilei ( 17,6%), activități culturale și spectacole ( 14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%).

Raportat la creșterile salariale din luna iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creștere atât față de luna precedentă ( 463 mii persoane) cât și față de aceeași lună a anului anterior (343 mii persoane).

Cristina Chiriac declară: „Trebuie analizat întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creșteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi șomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjucturale. Însă, nu este momentul să cuantificăm câștigul ci trebuie să continuăm măsurile de susținere a pieței forței de muncă pentru a putea vorbi de creșteri salariale sustenabile și de durată, care să se reflecte în buzunarele cetățenilor. Când vom vedea o creștere economică bazată pe creșterea consumului ca efect al sporirii câștigurilor salariale nete, de abia atunci putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică și nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situație de criză generalizată la nivel mondial.”

CONAF continuă demersul început în 2019 în cadrul dezbaterilor “Pactul pentru Muncă”, unde au fost identificate și centralizate problemele și soluțiile care pot stimula dezvoltarea unei piețe a forței de muncă flexibilă, corelată cu realitatea economică, generatoare de creștere economică durabilă și sustenabilă. În următoarea perioadă, aceste măsuri vor fi aduse în atenția tuturor factorilor politici și armonizate, astfel încât să poată fi implementate prin consens politic.

Pactul pentru Muncă este un proiect inițiat în 2019 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin și Federația Patronală Petrol și Gaze.

BCG: Comerțul global s-a prăbușit pe perioada pandemiei, schimbând tendințele și tiparele comerciale. Cum poate beneficia România de acest context?

Economistul
-
0
BCG: Comerțul global s-a prăbușit pe perioada pandemiei, schimbând tendințele și tiparele comerciale. Cum poate beneficia România de acest context?

Nivelul fluxurilor comerciale din 2019 ar putea fi atins doar în 2023. Scurtarea lanțurilor de aprovizionare poate fi o oportunitate semnificativă pentru România, dar trebuie să acționam rapid. 

Parcursul pandemiei COVID-19 și impactul sau asupra economiei globale rămân în continuare greu de prevăzut, dar un lucru este clar: pandemia va reduce comerțul internațional, si aceasta reducere va fi de durata. Boston Consulting Group (BCG) estimează că în 2020, comerțul global ar putea scădea cu 20%, într-un scenari de bază care presupune o redresare economică în formă de U a economiilor globale. În acest scenariu, revenirea la nivelul anului 2019, când s-au înregistrat schimburi comerciale în valoare totală de 18 trilioane de dolari la nivel global, este preconizată abia pentru 2023. Astfel, pandemia COVID-19 este responsabilă pentru, probabil, cel mai mare șoc pe care l-a cunoscut comerțul internațional de la Marea Criză Economică încoace.

Perioada pandemiei a generat limitarea sau chiar suspendarea în unele cazuri a activităților de aprovizionare pentru multe companii, începând de la piesele auto și componentele electronice până la echipamentele sanitare, ceea ce a accentuat riscurile concentrării producției și a aprovizionării în câteva locații cu costuri reduse, situate la distanță, precum și cel al sistemelor de gestionare a stocurilor pe baza metodologiei „Just-In-Time”.

Pandemia destabilizează economiile, intensifică fricțiunile geopolitice și generează riscuri semnificative in domeniul producției și in rețelele de aprovizionare la nivel mondial. De aceea, pandemia va transforma, cel mai probabil, și comerțul global, așa cum a schimbat radical tendințele consumatorilor și obiceiurile de călătorie. Criza COVID-19 a accelerat deja tendința spre un naționalism economic mai accentuat și a sporit influența guvernelor în domeniul politicilor comerciale.

BCG a analizat cele mai importante coridoare comerciale; rezultatele pot fi sintetizate in cele 2 harți de mai jos. Prima hartă arată schimbarea reală a volumelor comerciale între anii 2015-2019, în termeni de volum ale comerțului, înglobând exporturile și importurile.

Cea de-a doua hartă proiectează schimbările din 2019 până în 2023, în cadrul scenariului economic de bază pentru o recuperare în formă de U. Previziunile BCG arată că, până în anul 2023 comerțul poate atinge nivelul din 2019 în termeni de volum, însă, distribuția sa se va schimba dramatic.  

Pandemia agravează relația comercială deja deteriorată dintre SUA și China; o posibilă decuplare a sectoarelor de tehnologie din cele 2 țări ar putea face ca dispozitivele și sistemele IT din aceste piețe să nu mai fie interoperabile, ceea ce poate avea repercusiuni și mai grave. În plus față de deteriorarea relației dintre SUA și China, pandemia determină unele guverne și uniuni vamale să instituie controale suplimentare asupra comerțului, inclusiv pentru comerțul cu produse medicale și produse agricole. De asemenea, guvernele se vor concentra pe producția internă pentru a reduce riscul șocurilor viitoare asupra proceselor de aprovizionare, în special a materialelor și echipamentelor medicale.

Iată câteva schimbări care au o foarte mare probabilitate:

  • Fluxul comercial dintre SUA și China în 2023 va fi cu aproximativ 15% (aproximativ 128 miliarde de dolari) mai mic față de nivelul atins in 2019. Comerțul dintre SUA și UE va continua să crească, dar cu o rată mult redusă față de creșterea de 135 miliarde de dolari din  perioada 2015 – 2019.
  • Comerțul dintre UE și China va scădea cu aproximativ 30 de miliarde de dolari din 2019 până în 2023, după ce a crescut cu 124 de miliarde de dolari în ultimii patru ani. Comerțul UE cu India și America de Sud se va aplatiza.
  • Asia de Sud-Est va avea cele mai importante câștiguri, înregistrând creșteri ale comerțului cu două sensuri de aproximativ 22 de miliarde de dolari cu UE, 26 de miliarde de dolari cu SUA și 41 de miliarde de dolari cu China până la sfârșitul anului 2023, dar tot într-un ritm mai lent decât în perioada ultimilor patru ani.

În loc să aștepte revenirea la ceea ce a fost înainte, companiile ar trebui să acționeze acum și să își regândească rețelele de producție și lanțurile de aprovizionare pentru a fi mai rezistente la șocurile externe. Acest lucru este valabil în special pe segmente precum echipamentele medicale, produsele biofarmaceutice, semiconductorii și produsele electronice, care sunt expuse în special la presiunile geopolitice și macroeconomice. Pentru a reuși acest lucru, BCG consideră că organizațiile ar trebui să urmeze doi pași:

  • Adopția unor „amprente regionale, multi-locale” de aprovizionare și fabricare și
  • Păstrarea unor volume mai mari ale stocurilor de siguranță – chiar dacă aceste măsuri implică costuri ceva mai mari.

Aici intervine însă oportunitatea României. Mutarea producției în locații mai apropiate de clienți poate genera o reducere semnificativa a profitabilității atunci când aceasta se face într-o țară cu costuri mari. România continuă să aibă un avantaj important din punct de vedere al costurilor salariale față de Europa de Vest și chiar și față de multe țări din Centrul și Estul Europei: estimările Eurostat arata ca la nivelul anului 2019, costul forței de munca in Romania era cu ~72% mai mic decât media europeana, cu ~78% mai mic ca cel din Germania, cu 43% mai mic ca cel din Cehia si cu ~28% mai mic ca cel din Polonia. Pe de alta parte, productivitatea muncii din Romania a avut cea mai mare creștere din Europa in ultimii 15 ani, ajungând in 2019 la ~73% din media europeana fata de doar 37% in 2005; pentru comparație, productivitatea muncii in Polonia era de ~62% din media europeana in 2005 si de ~80% in 2019. 

În acest context, adoptarea unor politici de stimulare a investițiilor străine, cuplate cu disponibilitatea relativ mai bună a forței de muncă din cauza revenirii în țară a multor români care lucrau în străinătate pot stimula producția din Romania, care poate acapara o parte semnificativ mai mare din lanțul valoric în multe industrii, începând de la cea auto pana la sectorul IT și telecomunicații sau chiar în agricultura și produse alimentare.

Mai mult, locația strategica a României la marginea de est a Europei, cu deschidere la Marea Neagra, poate scurta semnificativ parcursul mărfurilor si costurile transportului inter-continental, putând transforma Romania într-un hub logistic, de producție și asamblare al Europei – evident, în condițiile în care este dezvoltată corespunzător infrastructura portuară și rutieră pentru conectarea cu Europa. 

Pe de alta parte, nu trebuie să uitam însă faptul că avantajele de cost se reduc în timp, și daca într-o comparație europeana costul forței de munca din România este încă mic, lucrurile nu mai arata la fel in comparație cu alte țări din regiune care nu sunt încă in UE. De aceea, adoptarea instrumentelor Industry 4.0 pot contribui in mod semnificativ la creșterea mai accelerata a productivității și a competitivității României.

Multe dintre aceste schimbări sunt structurale și cel mai probabil vor fi de lungă durată. Totuși, viteza de reacție este esențială și de aceea atât Romania in ansamblul său cât și companiile noastre ar trebui să acționeze acum pentru a se adapta la noua realitate și pentru a fi printre învingătorii erei post-COVID-19.

Raportul Redrawing the Map of Global Trade poate fi descărcat de aici.

OTP Bank obține dublarea plafonului de garantare în cadrul Programului IMM Invest România, în parteneriat cu FNGCIMM

Economistul
-
0
OTP Bank obține dublarea plafonului de garantare în cadrul Programului IMM Invest România, în parteneriat cu FNGCIMM

OTP Bank România anunță suplimentarea plafonului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii acordate în cadrul Programului guvernamental IMM Invest România, derulat prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, continuând astfel să aibă un rol activ în acest program și să fie alături de antreprenorii români aflați în dificultate. 

Reprezentanții băncii salută decizia Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii luată într-un moment în care suma inițială acordată OTP Bank în cadrul acestui program, în valoare de aproximativ 340 milioane de lei, a fost epuizată. Astfel, în aproximativ trei luni de la demararea Programului IMM Invest România și de la semnarea Convenției cu FNGCIMM, OTP Bank a alocat fonduri garantate pentru IMM-uri din sectoare precum: servicii, comerț, producție, transporturi și construcții.

”Am crezut de la bun început că Programul IMM Invest România poate fi acea forță motrice necesară în relansarea economiei românești și acea gură de oxigen de care au nevoie firmele mici și mijlocii aflate în dificultate. Faptul că am consumat deja plafonul alocat la semnarea Convenției de Garantare și Plată a Granturilor denotă implicarea colegilor mei în susținerea mediului de afaceri, dar și o nevoie foarte mare a antreprenorilor de sprijin din partea statului. Prin dublarea plafonului de creditare, ne continuăm misiunea, aceea de a fi solidari cu partenerii noștri”, a declarat Roxana Hidan, Deputy CEO Divizia Retail, în cadrul OTP Bank România.

„În timp am creat o relație de colaborare bazată pe eficiență și încredere cu OTP Bank, iar acum acest parteneriat solid își arată roadele. Sunt încântat și felicit toată echipa OTP Bank pentru eforturile extraordinare pe care le-a depus încă de la debutul programului IMM INVEST, pentru acordarea unui număr semnificativ de credite garantate, care au condus la epuizarea plafonului de garantare alocat inițial și la solicitarea unui plafon suplimentar. Așa cum am spus încă de la început, Guvernul României este interesat ca injecția de capital să ajungă cât mai repede în economie, astfel că este firesc să salutăm rezultatele băncilor care reușesc să transfere cât mai repede banii în contul IMM-urilor, să suplimentăm plafoanele acestor bănci și să realocăm resursele de la finanțatorii înscriși în program care nu reușesc să țină pasul cu acest ritm. Mulțumim OTP pentru susținerea deplină a IMM INVEST și contăm, în continuare, pe același angajament și implicare în vederea implementării noilor programe guvernamentale, care vor fi operaționalizate de către FNGCIMM în perioada imediat următoare: IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE, cu avans zero de finanțare, IMM Factoring cu regres pentru garantarea de către stat a creditului comercial și IMM Scont pentru încasarea în avans a cecurilor și biletelor la ordin. Aceste programe derulate împreună cu partenerii noștri bancari reprezintă pilonii relansării economiei românești, o resetare a sectorului IMM și o încurajare a sistemului bancar să finanțeze economia”, a declarat Dumitru Nancu, Directorul General FNGCIMM.

Firmele interesate pot depune în continuare solicitări pentru a beneficia de credite garantate de stat și cu costuri subvenționate în condițiile legii. Prin completarea formularului special creat pe website-ul OTP Bank, pot primi consultanța necesară pentru accesarea soluțiilor de creditare prin intermediul Programului IMM Invest România: https://www.otpbank.ro/ro/imm/credite/imm-invest-romania .

ENEL X ROMÂNIA LANSEAZĂ REȚEAUA DE PUNCTE DE ÎNCĂRCARE A VEHICULELOR ELECTRICE ÎN BUCUREȘTI ȘI ZONELE LIMITROFE

Economistul
-
0
ENEL X ROMÂNIA LANSEAZĂ REȚEAUA DE PUNCTE DE ÎNCĂRCARE A VEHICULELOR ELECTRICE ÎN BUCUREȘTI ȘI ZONELE LIMITROFE

Șoferii își vor putea reîncărca vehiculele la punctele de încărcare Enel X folosind aplicația mobilă JuicePass

Enel X România, parte a Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a instalat și a pus în funcțiune o rețea de 34 de puncte de încărcare în București și în zonele limitrofe, ca parte a planului său de a dezvolta o infrastructură extinsă de încărcare pentru vehiculele electrice din toată România.

„Vânzările de vehicule electrice și hibride sunt în continuă creștere, chiar și în perioada dificilă cu care ne confruntăm și într-un context în care piața auto, în ansamblul ei, scade puternic. Cu toate acestea, suntem siguri că segmentul de mașini electrice își va menține cursul ascendent, în special în România, și datorită relansării programului guvernamental Rabla Plus, care s-a dovedit a fi de o valoare reală pentru clienți. Ne bucurăm să putem oferi utilizatorilor de vehicule electrice din România mai multă flexibilitate pentru nevoile lor de mobilitate și să contribuim la îmbunătățirea accesului la infrastructura de încărcare pentru cât mai mulți dintre cei care adoptă mobilitatea electrică, în linie cu angajamentul nostru de a facilita transportul oriunde în țară, într-un mod mai curat și mai sustenabil”, a declarat Marius Chiriac, Head of Enel X România.

Infrastructura de încărcare instalată se bazează pe noile soluții inteligente de încărcare dezvoltate de linia de afaceri globale a Enel X. Majoritatea primelor serii de puncte de încărcare sunt unități de 2×22 kW, denumite JuicePole, care permit reîncărcarea a două vehicule electrice simultan și încărcarea a până la 40% din nivelul bateriei în 30 de minute, în funcție de modelul mașinii și specificații. Soluțiile de încărcare Enel X includ și JuicePump care, cu o putere de 50 kW DC sau de 22 sau 43 kW AC, permite reîncărcarea a două vehicule electrice în același timp.

Utilizatorii își vor putea reîncărca vehiculele la punctele de încărcare Enel X folosind aplicația mobilă JuicePass – interfața unică pentru clienții Enel X prin care pot accesa o rețea de peste 50.000 de puncte publice de încărcare din 18 țări europene, folosind parteneriatul de interoperabilitate cu operatorii rețelelor de încărcare IONITY și SMATRICS. Aplicația poate fi descărcată de pe Google Play sau App Store, iar ghidul de instalare poate fi accesat pe site-ul enelx.ro.

Șoferii pot verifica locația și starea punctelor de încărcare Enel X pe o hartă interactivă fie în aplicația JuicePass, fie pe site-ul web, aici. Ei pot vedea în timp real dacă o stație de încărcare este disponibilă, ocupată sau în întreținere, precum și tipul acesteia (cu încărcare rapidă sau ultra rapidă), tipul de cablu de încărcare, puterea, accesibilitatea și distanța pentru a ajunge la ea.

Enel X România are cel mai mare plan public de infrastructură de mobilitate electrică din țară, care include instalarea a circa 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile țării până în 2023, implicând o investiție totală de aproximativ 15 până la 20 de milioane de euro.

Instalarea punctelor de încărcare Enel X va continua cu alte unități în București, Timișoara, Sibiu și Constanța. Planul acoperă toate regiunile României și urmărește evoluția utilizării vehiculelor electrice în țară, la nivel rezidențial și instituțional, precum și în rândul companiilor, prin cererea venită din partea proprietarilor de flote auto.

Enel X România instalează infrastructura de încărcare în incinta spațiilor „Partenerilor de Reîncărcare” – centre comerciale, supermarketuri, restaurante și hoteluri care doresc să atragă utilizatorii de mașini electrice. Instalarea și întreținerea infrastructurii de încărcare nu presupune niciun cost din partea Partenerilor de Reîncărcare ai companiei, în schimbul disponibilității spațiilor de parcare.

De asemenea, compania oferă un serviciu similar municipalităților interesate de îmbunătățirea calității aerului prin încurajarea mobilității electrice. Enel X România ajută autoritățile locale să identifice cele mai potrivite soluții și asigură instalarea și întreținerea fără costuri a infrastructurii de încărcare pe locurile de parcare publice.

Enel X România asigură, de asemenea, servicii de call center, pentru a ajuta șoferii care își încarcă vehiculele la punctele sale de încărcare și care pot apela pentru asistență la 031.4032.231, de luni până duminică, între orele 08:00 – 24:00.

Începând cu această vară, a fost aplicat un model tarifar, conform căruia șoferii își pot încărca vehiculele electrice începând cu 1,29 lei/ unitate de reîncărcare (1 unitate de încărcare = 1 kWh). Mai multe detalii despre planul tarifar găsiți aici.

Foto ENEL

Comportamentul companiilor, un nou factor în decizia de cumpărare a consumatorului?

Economistul
-
0
Comportamentul companiilor, un nou factor în decizia de cumpărare a consumatorului?

Autor: Cristian Cârstoiu (foto), Partener, Consultanţă, EY România

Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media și experiențe sociale accesate. Calitatea și prețul au devenit criteriile principale pentru opțiunea consumatorilor români. În plus, acest context atipic a generat schimbări și în comportamentul companiilor în fața crizei neobișnuite.  

Consumatorul român a devenit mai atent la companiile responsabile

În ultimele cinci luni din 2020, au putut fi observate mai multe comportamente asociate contextului pandemic în rândul companiilor din România: stoparea sau, dimpotrivă, creșterea comunicării comerciale, implicarea crescută în comunitate sau atenția sporită pentru angajați. Multe dintre companiile românești și-au dezvoltat strategii și capabilități pentru a gestiona criza și pentru a-și continua activitatea pe timp de pandemie. 

Consumatorii români au început să urmărească cu tot mai multă atenție responsabilitatea socială a companiilor. Deocamdată, este încă incert în ce măsură o strategie de business care integrează sustenabilitatea și responsabilitatea socială poate determina în mod direct creșterea reputației unei companii și, indirect, migrarea consumatorilor către produsele și serviciile companiilor responsabile, dar în mod cert, aceste aspecte apar în preferințele consumatorilor, așa cum o demonstrează studiul.

Pandemia a determinat o implicare mai puternică
a companiilor în comunități

Pandemia a schimbat puternic dinamica implicării sectorului privat în comunități, iar acest fapt poate fi observat în volumul mare de donații din partea companiilor, direcționate către sprijinirea sistemului public de sănătate.

Aproape 85% dintre consumatorii români declară că modul în care se comportă companiile este la fel de important pentru ei ca și produsele/ serviciile pe care acestea le furnizează, 80% susținând că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări în lume. În contextul COVID-19, 59% dintre participanții la studiu declară că pot vedea impactul pozitiv al companiilor în societate.

Mai mult, majoritatea respondenților (61,32%) afirmă că activitățile de implicare în comunități i-ar determina să achiziționeze produse din portofoliul companiilor implicate. Grija pentru angajați și transparența se numără de asemenea printre factorii pe care consumatorii îi iau în considerare în deciziile de achiziție. Peste 70% dintre consumatori declară că publicitatea nu le mai influențează deciziile de consum.

Noul consumator, sub influența pandemiei la nivel macro, este mult mai pragmatic și mai atent la comportamentul companiilor. Și consumatorul român urmărește comportamentul adoptat de companii în contextul crizei COVID-19, și, deopotrivă, strategia lor de business generală.

Ce a primat în această perioadă au fost investițiile publice în infrastructura din sănătate și donațiile destinate activităților de igienă și medicină și, totodată, susținerea oferită de companii angajaților.

Cele mai bine clasate companii în topul încrederii consumatorilor români în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 sunt companiile de tehnologie (84,5%) și companiile de retail (74%). Companiile farmaceutice se află pe o poziție inferioară, doar 58% din respondenți considerând că Big Pharma a răspuns eficient în situația actuală.

Companiile trebuie să facă mai multe eforturi ca
noul consumator să se simtă în siguranță

În acest context atipic, atenția sporită pentru siguranța și protecția consumatorului poate fi decisivă în cimentarea fidelității lui. Comunicarea non-comercială, a măsurilor întreprinse în situația actuală și implicării în comunități,  dar și cea comercială sunt foarte importante pentru consumatorii români, care spun că doresc să fie cât mai bine informați.

Având în vedere ultimele schimbări din comportamentul consumatorilor (atenția către sănătate și siguranță – 60% sunt preocupați de sănătatea proprie; accentul pe calitate – pe primul loc ca importanță în topul criteriilor de achiziție, migrarea către cumpărăturile online), asimilarea acestor tendințe vor fi vitale pentru supraviețuirea business-urilor. Flexibilitatea și optimizarea portofoliului de produse oferite, migrarea către campanii digitale, dar și atenția sporită la toate nevoile curente ale consumatorului sunt câteva dintre soluțiile pe care companiile le pot folosi pentru a se adapta la noile condiții din piață.

Stabilitatea, noua regulă generală

La nivel global, stabilitatea pare a fi dorința predominantă a consumatorilor, 40% din ei fiind în prezent dornici ca situația să revină cât mai repede la normal. Peste jumătate dintre consumatori consideră că viața lor va continua să se schimbe semnificativ.

Consumatorii se așteaptă să facă schimbări profunde și de durată atât în obiceiurile de consum, cât și în activitățile lor uzuale, 62% indicând că vor fi mai conștienți și mai precauți în ceea ce privește sănătatea lor fizică și 58% se vor concentra din ce în ce mai mult pe valoarea creată de produsele și serviciile achiziționate.  În noua segmentare a consumatorilor din cel mai nou Future Consumer Index, mediul înconjurător, binele comun al societății, sănătatea fizică sunt considerate prioritare de către majoritatea consumatorilor.

Așadar, companiile vor trebui să se îndrepte către un consumator dornic de stabilitate, mai preocupat de calitate și de sănătatea fizică, ce caută în același timp brand-uri cu care să se identifice în ceea privește valorile lor de mediu și sociale. Transparența și adaptabilitatea companiilor sunt necesare pentru a atrage și fideliza noul consumator.

Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. El este inspirat din Future Consumer Index, studiu dezvoltat la nivel global de EY în mai multe piețe dezvoltate. Mai multe informații despre studiu: https://www.ey.com/en_gl/future-consumer-index

Retailul în primul semestru: Revenirea după starea de urgență a fost peste așteptările majorității jucătorilor din piață. Piața spațiilor logistice și industriale a rămas competitivă

Economistul
-
0
Retailul în primul semestru: Revenirea după starea de urgență a fost peste așteptările majorității jucătorilor din piață. Piața spațiilor logistice și industriale a rămas competitivă

Prima jumătate a „anului pandemic” a fost cea mai dificilă pentru jucătorii din retail, având în vedere blocajul din perioada stării de urgență, însă revenirea din ultimele luni a fost peste așteptările inițiale ale celor mai mulți jucători din piață, potrivit raportului de piață al Colliers International pentru primul semestru din 2020. În zona spațiilor industriale și logistice, activitatea s-a desfășurat în parametri normali în timpul pandemiei, cu anumiți jucători înregistrând chiar vârfuri în activitate, dar o serie de dezvoltări speculative și competitivitatea pieței în contextul actual înclină balanța în favoarea chiriașilor.

În prima jumătate a anului a fost inaugurat un singur parc de retail, în Miercurea Ciuc, cu puțin sub 12.000 de metri pătrați. În timp ce mai multe proiecte de retail au fost întârziate pe fondul stării de urgență, altele au continuat să avanseze, cum este Shopping City Târgu Mureș al NEPI (aproape 40.000 mp), finalizat în iulie, iar AFI Brașov (45.000 mp) și Dâmbovița Mall al Prime Kapital (33.000 mp) vor fi încheiate doar cu mici întârzieri, în toamnă. În ansamblu, suprafața de 200.000 de metri pătrați în dezvoltare anul acesta nu este departe de estimările anterioare Covid-19 avansate de consultanții Colliers International (aproximativ 246.000 mp), iar experții se așteaptă la o recuperare rapidă pe parcursul următoarelor 12 luni, România având potențialul de a depăși 4 milioane de metri pătrați de spații comerciale noi la sfârșitul acestui an sau începutul anului următor.

„Până în martie, retailul din România a performat foarte bine, cu lansări constante de noi branduri, unele chiar în primele două luni ale anului, printre care Armani Beauty, Breitling sau Movenpick. În contextul clarității limitate pe termen scurt și mediu, interesul s-a mai redus, dar continuăm să vedem o cerere solidă din partea retailerilor alimentari, inclusiv magazine de tip discount, DIY/home deco, precum și din partea brandurilor de îmbrăcăminte sau încălțăminte. Pentru a evalua puterea pieței de retail, este important de menționat că marile centre de retail din principalele orașe ale țării nu au aproape deloc spații disponibile și au liste de așteptare pentru mărcile care caută să deschidă magazine în spațiile operate”, spune Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency în cadrul Colliers International.

Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency în cadrul Colliers International

Traficul a revenit treptat la 80% din nivelurile normale pentru această perioadă a anului, după redeschiderea mall-urilor în iunie, pe baza informațiilor pe care consultanții Colliers International le-au primit de la proprietarii importanți, în timp ce pentru unele parcuri de retail, în special în anumite părți ale țării, vânzările sunt deja peste nivelurile din 2019. Indicatorii Google de mobilitate la nivelul Capitalei arată că traficul din toate zonele de retail și de divertisment este cu aproximativ 25% sub indicele de referință stabilit pe baza cifrelor din primele două luni ale anului, perioadă care tinde să fie mult mai aglomerată decât lunile de vară, când oamenii merg mai degrabă în concediu decât la cumpărături. Cu toate acestea, vânzările din primul semestru rămân chiar la jumătate față de perioada similară a anului trecut în anumite segmente, cum ar fi restaurantele și cafenelele sau zona de fashion, ceea ce arată că intențiile de cumpărare nu au revenit pe deplin la nivelurile anterioare.

În plus, revenirea în formă de V a consumului a continuat puternic în iunie, vânzările din retail recuperând trei sferturi din declinul înregistrat în martie și aprilie și vânzările în ansamblu revenind pe plus. În timp ce revenirea din perioada următoare depinde de evoluția pandemiei, precum și de dinamica pieței muncii, este clar că lucrurile se mișcă mult mai repede decât în recesiunea anterioară, când retailul a revenit, în termeni reali, la nivelul din vara anului 2008 de-abia la jumătatea anului 2015. Datele statistice sugerează că revenirea este destul de inegală, vânzările de îmbrăcăminte diminuându-se destul de mult, întrucât cheltuielile s-au orientat în ultimele câteva luni către zone precum bricolaj sau îmbrăcăminte sport (inclusiv camping).

Rata de neocupare rămâne scăzută în centrele comerciale dominante

Centrele comerciale dominante s-au descurcat bine și nu au avut o creștere a ratei de neocupare, însă există și centre unde au existat fluctuații pe acest indicator, deși creșterea rămâne, în cea mai mare parte, gestionabilă, cu o evoluție de la niveluri de sub 2% sau inclusiv zero spre 5% în centre comerciale importante, dar nu dominante. Este clar că vremurile actuale nu sunt ușoare nici pentru chiriași și nici pentru proprietarii din retail, aceștia abordând pas cu pas negocierea de reduceri temporare ale chiriilor, după o analiză la nivel lunar a performanței activității.

„Interesul pentru centrele comerciale dominante va ține pasul în segmentul retailului de destinație, deși ne așteptăm la un interes mai ridicat pentru parcurile de retail, care antrenează cheltuieli de capital mai reduse, axat pe orașe mici și mijlocii, încă nesaturate din perspectiva retailului. De asemenea, e de așteptat ca proiectele rezidențiale noi să acorde o atenție mai mare locațiilor stradale. Cu toate acestea, avantajul de a avea mai multe branduri într-un singur loc ar putea să nu convingă prea mulți să ofere o șansă prea mare retailului stradal”, explică Simina Niculiță.

Stocul de spații industriale și logistice a ajuns la
4,7 milioane de metri pătrați la sfârșitul lunii iunie

Aproximativ 120.000 de metri pătrați de spații industriale și logistice au venit din zona comerțului online, în primul semestru al lui 2020, dintre care 100.000 de metri pătrați în vecinătatea Bucureștiului, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în urmă cu un an. Explicația este că unii clienți au decis să amâne planurile de extindere pentru 2021 și, de asemenea, o mare parte din dezvoltările speculative au fost puse în așteptare, pe fondul crizei generate de coronavirus, argumentează consultanții Colliers International, ceea ce înseamnă că stocul din 2020 e de așteptat să fie cu aproape 30% mai mic decât potențialul estimat la începutul anului.

A doua jumătate a anului se preconizează a fi mult mai activă, cu aproape 300.000 de metri pătrați estimați să fie livrați, dintre care două treimi în București, ca urmare a unor contracte semnate recent pentru spații în care chiriași se așteaptă să se mute cât mai rapid. Astfel, la sfârșitul lunii iunie, stocul total se spații industriale și logistice a ajuns  la 4,7 milioane de metri pătrați, dintre care 2,4 milioane de metri pătrați în București.

„Cererea totală a ajuns la 249.000 de metri pătrați în prima jumătate a acestui an, nivel similar comparativ cu  primul semestru al anului trecut. Performanțele bune au fost obținute în mare parte ca urmare a două tranzacții importante ale lanțului Profi, care au reprezentat aproape jumătate din totalul suprafeței brute închiriate (GLA) în 2020. Sectorul retail/FMCG a generat aproape 50,2% din tranzacții, urmat la o distanță importantă de sectorul de producție (19,4%) și de cel de logistică (14%)”, spune Laurențiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International.

Laurențiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International

Concurența sănătoasă în rândul dezvoltatorilor a contribuit la menținerea chiriilor, în ciuda pieței de leasing tot mai puternice din ultimii ani. În consecință, chiriile sunt destul de bune pentru chiriași, în zona a 3,8-3,9 euro pe metru pătrat pentru spații industriale și logistice primare din jurul Bucureștiului și în jur de 3,7-3,9 euro în alte localități din țară, în zone foarte bune.

Consultanții Colliers International remarcă faptul că, pe fondul pandemiei, beneficiile pentru chiriași au crescut, proprietarii oferind mai multe luni de grație la plata chiriei decât înainte, iar în unele cazuri chiria netă poate scădea cu aproximativ 20%, față de aproximativ 13% înainte. Rata de neocupare rămâne la un nivel confortabil, de 7-8%, fără schimbări majore pe fondul crizei coronavirusului. Astfel de niveluri sunt în concordanță cu o piață neutră, dar indică o componentă semnificativă a evoluțiilor speculative (inclusiv livrările din ultimii ani), plus o piață competitivă, care înclină balanța în favoarea chiriașilor.

XTB România: Titlurile de stat, o investiție atractivă atât pentru investitori, cât și pentru românul de rând

Economistul
-
0
XTB România: Titlurile de stat, o investiție atractivă atât pentru investitori, cât și pentru românul de rând

  • Titlurile de stat tind să devină o categorie de instrumente financiare tot mai populare în rândul investitorilor.
  • În plus, reprezintă o alternativă atractivă pentru întreaga populație.
  • Această remarcă este confirmată de statisticile referitoare la prima emisiune din acest an, în cadrul căreia aproximativ 17 mii de români au investit peste 700 de milioane de lei în titluri de valoare cu scadentă pe 1, 2, 3 și 5 ani.
  • Acestea sunt concluziile unei analize a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.

Având în vedere contextul actual al pieței, cu dobânzi în scădere, dar cu o presiune inflaționistă destul de ridicată, acest tip de instrumente ar putea să câștige și mai mult teren în raport cu depozitele bancare. Pe lângă siguranța oferită de faptul că reprezintă titluri garantate de către guvern, oferă o dobândă mult mai avantajoasă.

„Astfel, în cazul celor mai mari bănci din România, precum Banca Transilvania și BRD, dobânzile la depozitul anual sunt de 2,75%, respectiv 1%. Dacă luăm în calcul și impozitul și comisioanele, dobânda actuală efectivă (DAE) atinge valori mult mai scăzute: 1,1%, respectiv -0,6%. Prin urmare, există cazuri în care clienții plătesc pentru a păstra banii la bancă. Această remarcă vine înainte de a lua în calcul rata inflației, care, adusă în discuție, accentuează pierderea suferită de populație”, explică Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania_4

La rândul său, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, arată că „atractivitatea titlurilor de stat depinde de estimările referitoare la curs și la dobânzi pe orizontul ales. Pentru investitorii în titlurile pe 4 și 5 ani, ar fi nevoie ca erodarea eventuală indusă de o depreciere a leului în raport cu EUR să nu absoarbă diferențialul de dobândă față de ratele viitoare de dobânda ce ar putea fi obținute la plasamente în EUR. În linii mari, am întrezări în scenariul de bază o dinamică lentă descendentă a leului pentru rebalansarea dezechilibrelor macro, inclusiv cel de cont curent, pe un orizont de 4-5 ani”.

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania

„Pe un orizont apropiat, situația ieșită din comun generată de influențele majore ale măsurilor de restrângere a circulației și activității atât la noi în țară cât și la nivel european vine cu o plajă largă de rezultate posibile. O necunoscută esențială va fi gradul de absorbție a fondurilor viitoare și aceasta ar putea întoarce busola, într-un scenariu ultra-optimist, aducând chiar episoade de apreciere a cursului. Astfel, ar fi sporită atractivitatea ofertei titlurilor de stat. Pe de altă parte se pune problema ratelor de dobândă peste 2, 3 sau 4 ani. Va fi oare un moment când inflația ar redeveni o preocupare majoră? În acel caz, am putea asista la o creștere a ratelor nominale, chiar și în condițiile unor niveluri reale scăzute. Astfel, chiar dacă deprecierea cursului nu înseamnă un pericol suficient de mare la adresa apetitului pentru titlurile de trezorerie, nesiguranța din jurul ratelor de dobânda ar putea contura o decizie mai nuanțată”, mai spune Cazacu.

El adaugă: „Perspectivele de inflație nu vor deveni însă foarte clare pe termen scurt. E mult prea devreme pentru a face bilanțul acestui an complicat. Pentru moment, doritorii de siguranță pot compara dobânzile la ofertele Ministerului de Finanțe cu cele ale băncilor comerciale: în abordare relativă, primele se poziționează net favorabil. Posibilitatea de a tranzacționa unele serii pe bursă reprezintă un alt plus, oferind șansa lichidizării înainte de scadență, e drept, contra unui risc de preț. Cei care au o perspectivă de deținere îndelungată vor avea nevoie să accepte marja de siguranță diminuată cu riscul de variație a cursului și dobânzilor, în special în a doua jumătate a orizontului de 4-5 ani”.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior. De asemenea, Comisia Europeană afirma că rata de inflaţia este aşteptată să scadă la 2,5% în 2020. „Prin urmare, putem vorbi despre o tendință de încetinire a presiunii infaționiste, care se află pe o pantă descendentă. Spre deosebire, titlurile de stat pe 1 an oferă o dobândă de 3,5%, ceea ce reprezintă o primă considerabilă în contextul actual”, spune analistul Radu Puiu.

„Totuși, cea mai recentă reducere de dobândă anunțată de către BNR ar putea să evidențieze posibilitatea de accentuare a tendinței inflaționiste la nivelul economiei. Consiliul de Administrație al băncii susține că o ajustare a ratei de politică monetară de la 1,75% la 1,50% are potențialul de a susține redresarea economică în conformitate cu estimările. În plus, ar putea facilita aducerea ratei anuale de inflație la nivelul dorit și consolidarea la nivelul vizat de 2,5%. În acest sens, titlurile de stat ar putea suferi reduceri ale randamentelor reale, cel puțin în cazul titlurilor cu scadențe mai îndepărtate, factorul timp aducând în ecuație un nivel ridicat de incertitudine”, conchide analistul XTB România.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

81% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

1...1.5601.5611.562...2.019Pagina 1.561 din 2.019