Conform unui nou studiu lansat de Deloitte, directorii financiari din România se așteaptă la o scădere masivă a cererii, la reducerea veniturilor și a numărului de angajați.

Percepția directorilor financiari din România cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc s-a schimbat dramatic în doar câteva luni din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit studiului CFO Survey România, realizat pe Deloitte în perioada aprilie-mai 2020 pe baza opiniilor exprimate de directorii financiari din țara noastră. Principala îngrijorare a directorilor financiari pentru acest an este legată de scăderea cererii, 73% dintre participanți estimând o scădere a cererii interne, iar 45% dintre ei, a cererii externe. Ponderea celor care se așteaptă la o scădere a veniturilor este de 67%, în condițiile în care, la finalul lui 2019, 78% dintre ei estimau venituri în creștere, potrivit studiului.

În aceste condiții, pentru următoarele 12 luni, directorii financiari iau în calcul, ca principală strategie, reducerea costurilor (58%), urmată, la distanță mare, de asigurarea fluxului de numerar (16%) și de creșterea organică (13%).

Doar 9% dintre respondenți mai estimează o creștere a investițiilor în următoarele 12 luni, față de 39%, la finalul lui 2019. De asemenea, proporția celor care anticipează o scădere a numărului de angajați este de 44%.

„Incertitudinea este în mod tradițional menționată ca un factor principal de risc de către participanții la studiul Deloitte CFO Survey, însă, în contextul actual, nu mai puțin de șapte din zece directori financiari resimt foarte intens această tensiune. Companiile din sectorul tehnologie, media și telecomunicații sunt singurele care resimt un nivel de incertitudine obișnuit, conform studiului. Acest context duce, în mod natural, la aversiune aproape unanimă, de 96%, față de riscuri. Astfel, prioritățile directorilor financiari pe termen scurt sunt protejarea angajaților, creșterea lichidității și a eficienței operaționale, reducerea riscurilor, inclusiv a celor cibernetice, o comunicare adecvată pentru a menține încrederea angajaților, a clienților și a investitorilor și, nu în ultimul rând, implementarea unor planuri de redresare adecvate pentru a răspunde incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România (foto).

Trei sferturi din participanții la sondaj (75%) sunt pesimiști cu privire la viitorul apropiat, în contextul în care mulți dintre ei se așteaptă ca evoluția financiară a companiei pe care o reprezintă să fie puternic afectată de criza economică generată de pandemie.

Referitor la măsurile anunțate de România pentru a sprijini economia locală în lupta cu efectele pandemiei de COVID-19, 58% dintre directorii financiari chestionați le consideră mai puțin eficiente decât pe cele adoptate de alte state europene.

La nivel de companie, principalele măsuri adoptate în contextul COVID-19 au fost implementarea muncii la domiciliu (87%) și renegocierea contractelor în derulare (73%). În consecință, companiile din România au tratat cu prioritate îmbunătățirea sistemelor IT pentru a permite munca la distanță (peste 35%). De asemenea, 28% dintre respondenți spun că s-au concentrat pe transformarea digitală în vânzări, în relațiile cu clienții și în lanțul de aprovizionare.

Studiul integral CFO Survey România este disponibil aici.

___________________

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari

**** Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari

****  Forța de muncă,  prioritate economică și socială

Efectele pandemiei de coronavirus sunt resimțite de majoritatea economiilor lumii, iar țara noastră nu face excepție. Indicatorii macroeconomici se vor deteriora, tot ca urmare a crizei economice provocate de criza sanitară: deficitul bugetar este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Noile previziuni ale FMI arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019, până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.

Numărul persoanelor fără loc de muncă în România, din cauza coronavirus, se cifrează deja la aproximativ 1.000.000, luând în calcul contractele de muncă suspendate și încetate la finalul lunii mai. La această cifră se va adăuga numărul românilor veniți din străinătate, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Pentru că situația economică este în declin în întreaga lume, este de așteptat ca tot mai mulți români să decidă să se întoarcă acasă.

Potrivit datelor Eurostat, ponderea populației active din România (cu vârste între 20 și 64 de ani) care a părăsit țara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007, la 19,7% în 2017. Unele statistici arată că în Italia sunt circa 1,2 milioane de imigranți români, în Germania – un milion, în Spania – 600.000, în SUA – 500.000, în Marea Britanie – 450.000, în Canada – 250.000, în Israel – 200.000, în Franța – 100.000, în Austria – 100.000, în Belgia – 100.000, în Grecia, Olanda, Danemarca, Suedia și Portugalia – câte aproximativ 50.000 etc.

De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii care lucrează în străinătate au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari!

Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari, conform Băncii Mondiale. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), investiţiile străine directe au însumat anul trecut 5,3 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 5,2 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 119 milioane euro. Astfel, cu cei 7,2 miliarde de dolari trimiți în țară, lucrătorii români din străinătate au fost, practic, cei mai mari investitori străini din România!

“Efectele asupra economiei în acest an vor fi puternic resimțite! Banii pe care lucrătorii români din străinătate îi trimiteau în țară se vor reduce substanțial, iar, pe plan național, ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de șomeri. Aportul acestor lucrători este important: lucrând în străinătate, românii și-au putut permite să trimită acasă, de-a lungul timpului, peste 36 miliarde de dolari. Dacă presupunem că jumătate dintre cei plecați la muncă în străinătate se întorc, din cauza crizei financiare declanșate de pandemia de coronavirus, raportându-ne la datele anului trecut furnizate de Banca Mondială, țara noastră pierde cel puțin jumătate din totalul contribuțiilor din 2019. România pierde, astfel, în acest an, cel puțin 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând contribuția românilor care lucrează în afara granițelor țării”, a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit acesteia, trebuie să ne gândim și că, dacă ar fi lucrat în țară, beneficiile la nivel național ar fi fost mult mai importante decât banii trimiși în țară! S-ar fi încasat impozite și taxe, economia ar fi beneficiat de un nivel mai ridicat al producției de bunuri și servicii etc. Ceea ce înseamnă că, fără munca în țară a românilor care au lucrat în străinătate, societatea se confruntă cu un nivel de trai mai scăzut în comparație cu acela de care ar fi putut beneficia dacă aceștia ar fi lucrat în țară!

”Din punct de vedere economic, dar și social, România are nevoie urgent de o strategie a pieței muncii pe termen mediu și lung pentru a evita astfel de derapaje în viitor.  Forța de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar 2020 poate fi  anul reconstrucției economice pornind de la pilonul de bază: forța de muncă. Soluția nu poate fi găsită decât împreună, patronate, sindicate, autorități.

De aceea trebuie să ne întrebăm cu ce vom înlocui banii trimiși acasă de lucrătorii români din străinătate? Cum vom reuși să creăm, într-un timp scurt, un număr record de locuri de muncă pentru cei rămași fără serviciu în țară, dar și pentru cei întorși acum acasă? ”, a mai spus președintele CONAF.

Întrucât situația din piața muncii este vitală pentru economia românească, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), în parteneriat strategic cu CONCORDIA, organizează o serie de dezbateri, “PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“, ce au în centrul atenției identificarea unor soluții pentru adaptarea forței de muncă din România la cerințele actuale ale pieței.

Următoarea dezbatere PACTUL PENTRU MUNCĂ va avea loc la Brașov pe 23 iunie 2020, începând cu ora 10:00. Conferința va fi transmisă online pe paginile de facebook si youtube ale CONAF. Dezbaterile vor continua la Constanța, pe 7 iulie 2020.

Conform BestJobs, profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19 -este următorul: are sub 45 de ani, cel mult 5 ani de experiență, lucrează în servicii și e îngrijorat privind perspectivele

Mai bine de jumătate (58%) dintre angajații din domeniul serviciilor au lucrat de acasă în perioada crizei epidemiologice, potrivit unui sondaj realizat de Ipsos România în parteneriat cu BestJobs și cu alte platforme de recrutare online din România. Cei mai mulți dintre angajații care au lucrat remote au, în general, până în 45 de ani, au studii superioare (57%), un nivel mediu de experiență de lucru în domeniu, de 2 până la 5 ani (61%), și muncesc mai ales în București (65%).

Jumătate dintre angajații care lucrează remote spun că au reușit să găsească soluții și să se adapteze la noul regim de muncă pe cont propriu, fie pentru că aveau deja experiența lucrului la distanță dinainte de criza cauzată de pandemia cu noul tip de coronavirus, fie pentru că s-au inspirat de pe internet. Alți 25% spun însă că au fost forțați de împrejurări să se descurce singuri, în lipsa unui sprijin din partea angajatorului. Cei mai mulți dintre ei lucrează în domenii asociate producției (34%) și spun că erau deja nemulțumiți de locul actual de muncă (39%), motiv pentru care își caută activ un nou job, fiind dispuși chiar să schimbe domeniul (37%).

Provocările privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu pe care le întâmpină angajații care lucrează remote diferă în funcție de vârstă. Respondenții de până în 34 de ani se plâng mai ales de izolare socială (47%), de dificultățile în a-și menține programul de lucru obișnuit (42%) și de faptul că sunt foarte ușor distrași de alte activități (28%).  În schimb, salariații cu vârsta de peste 35 de ani spun că au fost nevoiți să învețe noi deprinderi profesionale într-un timp extrem de scurt (20%) în care au trebuit să să facă față, în paralel, și responsabilităților familiale(23%).

Când vine vorba de starea emoțională a angajaților, cei mai mulți dintre angajați spun că sunt îngrijorați cu privire la viitorul lor (46%), optimiști totuși (40%), dar și tensionați (31%), potrivit sondajului. Femeile (50%) sunt mai îngrijorate decât bărbații (37%), care se declară mai optimiști (45%).

Jumătate dintre respondenți recunosc, însă, că situația actuală le creează emoții și sentimente contradictorii și amestecate. Tinerii de până în 34 de ani, aflați în general la început de carieră, trec ușor de la impulsivitate, iritare, plictiseală și tensiune la detașare, scepticism, ambiție și sentimentul că se află într-o poziție privilegiată comparativ cu alții. Angajații cu experiență de muncă, trecuți de 35 de ani, deși experimentează stări de tensiune, se declară cu precădere pragmatici, dar și privilegiați și toleranți.

Studiul Ipsos a fost desfăşurat în perioada 11-17 mai 2020 în rândul a 4.221 de români prezenți pe cele mai importante platforme de recrutare din România, printre care și BestJobs.