• Consumatorii vor fi mai bine protejați de prejudiciile colective de la nivel național sau transfrontalier
• Se introduc garanții pentru a evita abuzul de procedură prin aplicarea principiului „partea care pierde plătește”
• Asociațiile pentru protecția consumatorului pot fi desemnate să lanseze acțiuni în numele consumatorilor

Parlamentul a aprobat azi o nouă lege care va permite grupurilor de consumatori să lanseze împreună acțiuni colective în UE.

Noile norme introduc un model armonizat pentru acțiunea de reprezentare în toate statele membre. Acesta garantează protecția consumatorilor împotriva prejudiciilor colective și introduce garanții adecvate pentru a evita procesele abuzive.

Toate statele membre trebuie să instituie cel puțin un mecanism procedural eficace care să permită entităților calificate (de exemplu, organizații ale consumatorilor sau organisme publice) să introducă acțiuni în instanță pentru acțiuni în încetare (pentru a stopa sau interzice încălcările) sau măsuri reparatorii (compensații). Legislația dorește să îmbunătățească funcționarea pieței interne oprind practicile ilegale și facilitând accesul consumatorilor la justiție.

Mai multe drepturi pentru consumatori și garanții pentru comercianți

Modelul european de acțiune colectivă va permite numai entităților calificate, cum ar fi organizațiile consumatorilor, să reprezinte grupuri de consumatori și să intenteze acțiuni în justiție, în locul cabinetelor de avocatură.

Pentru a introduce acțiuni transfrontaliere în instanță, entitățile calificate vor trebui să respecte aceleași criterii în întreaga Uniune. Ele vor trebui să demonstreze că dispun de un anumit grad de stabilitate. În plus, trebuie să și demonstreze că au activitate publică și că sunt o organizație non-profit. Pentru a sesiza instanțele naționale, entitățile vor trebui să îndeplinească criteriile prevăzute în legislația națională.

Normele mai introduc garanții puternice pentru a evita abuzul de procedură. În acest scop, se folosește principiul „partea care pierde plătește”, care garantează că partea care nu a obținut câștig de cauză suportă cheltuielile de judecată ale părții care are câștig de cauză.

Pentru a preveni și mai mult utilizarea abuzivă a acțiunilor de reprezentare, ar trebui evitate daunele-interese cu caracter punitiv. Entitățile calificate trebuie, de asemenea, să stabilească proceduri pentru a evita conflictele de interese și influența externă, și anume dacă sunt finanțate de o terță parte.

Pot fi introduse acțiuni colective împotriva unor comercianți dacă se presupune că aceștia au încălcat legislația Uniunii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi protecția datelor, călătoriile și turismul, serviciile financiare, energia și telecomunicațiile.

În fine, directiva se referă și la încălcările care au încetat înainte de a se iniția sau încheia o acțiune de reprezentare, întrucât ar putea fi necesar să se interzică practica în sine pentru a împiedica repetarea ei.

Raportorul Geoffroy Didier (PPE, Franța) a declarat: „Prin această nouă directivă, am găsit un echilibru între o mai bună protecție a consumatorilor și asigurarea securității juridice de care au nevoie întreprinderile. Într-un moment în care Europa este puternic testată, UE a demonstrat că poate oferi rezultate și se poate adapta la noile realități, își poate proteja mai bine cetățenii și le poate oferi noi drepturi concrete ca răspuns la globalizare și la excesele acesteia.”

Etapele următoare

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor dispune apoi de 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională și de șase luni suplimentare pentru a o aplica. Noile norme se vor aplica acțiunilor de reprezentare introduse la data aplicării sau după această dată.

Context

Directiva privind acțiunile de reprezentare, propusă în aprilie 2018 de Comisia Europeană, a fost aprobată de negociatorii Parlamentului și de miniștrii Uniunii în iunie 2020. Actul legislativ face parte din Noile avantaje pentru consumatori. El vine ca răspuns la o serie de scandaluri recente legate de încălcarea drepturilor consumatorilor de către unele companii multinaționale. În unele state membre, consumatorii pot deja să lanseze acțiuni colective în fața instanței. De acum înainte, însă, opțiunea va fi disponibilă în toate țările Uniunii.

Coaliția pentru Dezvoltarea României se adresează partidelor politice în perspectiva alegerilor parlamentar și le semnalează un număr de 9 priorități pe care le consideră necesare pentru însănătoșirea economică a României. Sunt principia care vizează creșterea transparenței între cetățeni și administrație și între mediul de afaceri și administrație, stabilitatea fiscal, armonizarea investițiilor publice și private, alocări de fonduri pentru depășirea crizei actuale, negocierile pentru fonduri europene dedicate dezvoltării economice, reforma administrației central și a celi locale, depășirea blocajelor din transporturi, sprijinirea forței de muncă în condițiile actuale, reforma educației.

★

#1 Prima prioritate este creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație. “Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă.”, a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

#2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică. “După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

#3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private, mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

#4 În privința pachetelor de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

#5 În privința fondurilor europene, CDR consideră necesar ca România să negocieze un procent mai mare către dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând  genera lichiditate mai rapid. CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României

• pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică
• și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

#6 Prioritatea șase este reforma administrației centrale și locale. „România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de digitalizare și de indicatori de perfomanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR. CDR consideră necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

#7 A șaptea prioritate este infrastructura de transport, unde CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

#8 Pentru piața muncii, în contextul prelungirii crizei generate de pandemie, CDR consideră că este necesară continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității). Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea. “E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă”, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

#9 A noua prioritate este reforma educației, care nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ. CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România.

Aici lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

CEC Bank continuă să raporteze rezultate solide în ciuda contextului economic actual. Astfel, după primele nouă luni ale anului, CEC Bank înregistrează un profit net de 274,2 milioane de lei.

Profitul la nouă luni, conform rezultatelor preliminare neauditate, este peste nivelul bugetat și contribuie la consolidarea băncii: rata fondurilor proprii totale este de 24,91%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR), în timp ce lichiditatea imediată este la un nivel confortabil, de 44,31%, situându-se cu mult peste limita minimă de 35% stabilita conform reglementarilor interne, asociata unui profil de risc scăzut.

”Evoluția rezultatelor CEC Bank este încurajatoare, în contextul unui mediu caracterizat de incertitudine și un nivel redus al dobânzilor. Am reușit să creștem în toate zonele de activitate și continuăm să implementăm strategia de modernizare a băncii. CEC Bank își adaptează modelul de business, urmărind digitalizarea serviciilor și diversificarea surselor de venit, prin creșterea ponderii veniturilor din comisioane și operațiuni”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.

De la începutul anului, CEC Bank a implementat o serie de proiecte în direcția digitalizării serviciilor bancare: a demarat un amplu program de investiții pentru înlocuirea flotei de bancomate cu echipamente de ultimă generație, a lansat CEC_IN, un flux care permite deschiderea online de conturi, a lansat Apple Pay și Google Pay și a adus îmbunătățiri serviciilor de mobile și internet banking. De asemenea, în contextul pandemiei COVID-19, banca a implementat măsurile necesare pentru a proteja sănătatea clienților și salariaților săi, dar și măsuri de sprijinire a mediului de afaceri și a economiei reale.

Profitul net raportat de CEC Bank în primele nouă luni din 2020 a fost de 274,2 milioane de lei. Rezultatul a fost afectat în principal de majorarea cheltuielilor  nete cu provizioanele  aferente creditelor, până la nivelul de 221,4 mil. lei la sfârșitul lunii septembrie 2020 (cu 110 milioane lei peste nivelul din perioada similară din 2019), precum  și de ajustările  nete negative,  în valoare de circa 43 de milioane de lei, generate de modificările clauzelor contractuale în vigoare, în special ca urmare a modificării condițiilor contractuale prin amânarea la plata a ratelor de credit. În contextul economic actual, Banca estimează că și în ultima parte a anului va înregistra o majorare a  provizioanelor aferente creditelor.

CEC Bank a înregistrat venituri nete din dobânzi în valoare de 832,3 milioane de lei, nivel apropiat de cel din perioada similară a anului trecut, într-un context caracterizat de reducerea dobânzilor. Pe piața interbancară, media ratelor ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3,16% în primele nouă luni din 2019, la 2,49% în perioada ianuarie-septembrie 2020. Veniturile nete din comisioane au crescut cu circa 6%, ajungând la 190,9 milioane de lei, pe fondul creșterii volumului de operațiuni.

Activele totale ale CEC Bank au urcat la 37,5 miliarde de lei, cu un plus de peste 14% de la începutul anului. Portofoliul de credite acordate clientelei, la valoare brută s-a majorat cu circa 9%, cu ritmuri de creștere aproximativ egale pe segmentele persoane fizice și companii. În cazul companiilor, împrumuturile acordate în cadrul programelor guvernamentale au înregistrat cea mai mare creștere (+762,6 milioane de lei), programul IMM Invest jucând un rol esențial. CEC Bank a primit până în prezent peste 4.600 de solicitări în cadrul acestui program, din care peste 1.200 au fost aprobate, iar alte 1.500 sunt în diferite etape de analiză. Pe segmentul persoanelor fizice, cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul creditelor pentru locuințe  (23%), soldul acestora crescând cu circa 420 de milioane de lei de la începutul anului.

Depozitele atrase de la clienți au crescut cu circa 12% de la începutul anului, la 31,1 miliarde de lei. Pe segmentul persoanelor fizice, creșterea a fost de 8,3%, iar pe segmentul segmentul persoanelor juridice, de peste 23%.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), organizație profesională și patronală care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, face un comentariu asupra evaluării obligației la nivel european de revenire în țara de origine a camioanelor la fiecare 8 săptămâni: 

UNTRR avertizează că studiul CE de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor ar putea conduce la concluzii prestabilite de Europa de Vest

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea firmei de consultanță Ricardo care realizează studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor la 8 săptămâni prin includerea unor date distorsionante legate de transportatorii vestici și transporturile internaționale bilaterale care ar putea fi folosite pentru a conduce de fapt la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest, în dezavantajul transportatorilor rutieri români.
Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni a fost introdusă prin Regulamentul 1055/2020 de modificare a regulilor de acces la profesie și la piața de transport rutier de mărfuri în UE, parte a Pachetului Mobilitate 1 publicat pe 31.07.2020 și ale cărui prevederi se vor aplica din 21 februarie 2022. La publicarea Pachetului Mobilitate 1 pe 31.07.2020, Comisia Europeană a declarat că regretă faptul că noul set de reguli include elemente precum obligația întoarcerii acasă a camioanelor care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nici nu au făcut obiectul unei evaluări a impactului, precizând căva evalua îndeaproape impactul acestor aspecte și dacă este necesar, Comisia Europeană își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înaintea intrării în vigoare a obligației întoarcerii acasă a camioanelor.

În acest context, CE a desemnat firma Ricardo Energy & Environment să desfășoare un sondaj al principalelor părți interesate din toate cele 27 de state membre ale UE, inclusiv operatorii de transport rutier, expeditori de mărfuri și sindicatele naționale / sindicatele lucrătorilor. Obiectivul declarat al acestui studiu este de a identifica și evalua impactul obligației întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni asupra climei și mediului, asupra congestionării traficului și asupra pieței economice și interne.

UNTRR face apel la Comisia Europeană să se asigure că studiul realizat de firma de consultanță Ricardo va evalua corect impactul obligației de întoarcere acasă a camioanelor.

Deși UNTRR a salutat declarațiile Comisarului de Transport UE și a promovat activ participarea transportatorilor români la studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni, avertizăm că  formularea întrebărilor adresate în cadrul studiului de către firma de consultanță Ricardo riscă să conducă la concluzii pre-stabilite în conformitate cu abordarea Statelor Europei de Vest. Este foarte probabil ca firma Ricardo, care realizează acest studiu de impact pentru Comisia Europeană, va arăta că obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni este deja o facilitate în situația în care din studiu rezultă că acestea se întorc oricum cu o frecvență mai ridicată de 6 ori pe an.
Acest aspect va fi posibil prin faptul că respondenții la chestionar sunt și din țările Europei de Vest – ale căror firme nu sunt afectate de această obligație, precum și prin faptul că firma Ricardo include în analiză și camioanele care operează transport rutier internațional bilateral, în condițiile în care prin definiție, acestea se întorc acasă după fiecare cursă, deci nu ar trebui să fie subiectul acestui studiu de impact.
Considerăm că numărul de camioane implicate în transportul bilateral (care, prin definiție, se întorc în mod regulat acasă după fiecare cursă) nu este relevant pentru acest studiu care vizează evaluarea impactului obligației de întoarcere regulată a vehiculului în statul membru de stabilire. În consecință, considerăm că acest studiu ar trebui să se concentreze asupra vehiculelor care sunt utilizate numai pentru transportul internațional cross-trade și cabotaj și nu amestecate cu transportul internațional bilateral. În acest sens, precizăm că transportul internațional bilateral este, de asemenea, exclus din noile reguli de detașare introduse de Pachetul Mobilitate 1.

UNTRR a solicitat consultantului CE să nu amestece transportul internațional bilateral cu transportul internațional cross-trade, pentru că în acest caz întregul studiu CE devine irelevant. Întoarcerea acasă a vehiculului nu se aplică transportului bilateral – deoarece aceste vehicule merg și se întorc la fiecare cursă.

Este evident că obligația întoarcerii regulate a vehiculului în statul membru de stabilire nu afectează camioanele din vestul UE și transportatorii rutieri din vestul UE, cu toate că aceștia sunt incluși în studiul de impact al Comisiei Europene. Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor a fost introdusă în noua legislație europeană din domeniul transporturilor rutiere sub presiunea Statelor Europei de Vest, deși nu a fost propusă de Comisia Europeană și nu a fost fundamentată pe o analiză de impact fapt evidențiat și de Comisarul de Transport UE. Estul UE și țările periferice precum România sunt cele mai afectate de noua obligație de întoarcere regulată a vehiculului în statul membru de stabilire. UNTRR a semnalat în numeroase rânduri instituțiilor europene faptul că deși noile reguli aduse prin Pachetul Mobilitate 1, precum întoarcerea acasă a camioanelor se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est. În consecință, considerăm că studiul CE ar trebui să se concentreze asupra evaluării impactului obligației de întoarcere regulată acasă a camioanelor pentru transportatorii rutieri din estul UE și țările periferice, pentru a fi relevant și a nu conduce în mod eronat la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest.

Impactul obligației de întoarcere regulată acasă a vehiculului este semnificativ pentru transportatorii rutieri români și pentru economia României.

Conform Studiului KPMG – Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă solicitat de UNTRR, întoarcerea obligatorie acasă a celor 60.650 de camioane românești implicate în transport internațional cross-trade și cabotaj va duce la curse goale de 9.800 km / camion / an și, în consecință, la costuri suplimentare semnificative pentru companiile românești, generând pierderi anuale de venituri de 524 milioane euro. Aceste pierderi de venituri și creșteri ale costurilor vor determina mulți dintre transportatorii rutieri de mărfuri din România fie să-și întrerupă activitatea, fie să își mute operațiunile în alte State Membre, estimându-se că veniturile din transportul rutier internațional de marfă din România vor scădea cu 4,5 miliarde euro, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,4% a produsului intern brut național. Pe de altă parte, emisiile suplimentare de CO2 estimate ca urmare a curselor goale se ridică la aproximativ 456 886 t, ceea ce reprezintă o creștere cu 7,7% a emisiilor totale de CO2 provenite din transportul rutier cu camioane și autobuze.

UNTRR a contestat la Curtea Generală a Uniunii Europene prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, care restricționează grav activitatea transportatorilor români în UE, solicitând CJUE anularea prevederilor Regulamentului 1055/2020 privind obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni.