Aproximativ 30% dintre companiile din România nu și-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, păstrând același număr de poziții noi pentru care vor face angajări în a doua parte a anului, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%), segmente care au o contribuție importantă la revenirea business-ului.

Impactul crizei Covid-19 s-a tradus, în perioada stării de urgență, în afaceri mai mici cu până la 25% pentru 27% dintre companiile participante la sondajul BestJobs, în timp ce 20% și-au înjumătățit practic veniturile. Totuși 23,3% dintre firmele chestionate au declarat că activitatea lor s-a desfășurat în mod normal în perioada stării de urgență, fără a fi redusă. Peste 40% dintre angajatori spun, însă, că și-au păstrat intactă echipa – nu au făcut concedieri (46,7%) și nici nu și-au trimis salariații în șomaj tehnic în această perioadă (40%), iar 23,3% chiar au făcut noi angajări.

După ce au trecut de faza de reacţie rapidă în gestionarea crizei sanitare, în care s-au concentrat prioritar asupra siguranţei angajaţilor şi a supravieţuirii afacerii, aproape jumătate (47%) dintre angajatori afirmă că și-au pregătit un plan de continuitate a business-ului, în timp ce 30% dintre firme nu s-au gândit la o mai bună funcţionare a activităţilor în noul context.

Astfel, 40% dintre companii intenționează să mute în mediul online o parte mai mare din activitate în următorul an, în timp ce alte firme iau în calcul extinderea și în alte sectoare ale economiei (13,3%), reducerea semnificativă a spațiilor de birouri (10%) sau chiar schimbarea obiectului de activitate (3,3%). În cazul a 33,4% dintre companii modelul de business nu va suferi schimbări majore.

După relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, 36,7% dintre angajatori spun că și-au chemat toți angajații la birou încă din luna mai. Studiul BestJobs arată că în cazul a 23,3% dintre firme activitatea a fost reluată gradual, în primă fază cu mai puțin de un sfert dintre salariați înapoi în birouri, iar alte 20% dintre firme au continuat să lucreze în regim remote. 

Când vine vorba despre măsurile luate pentru protejarea angajaţilor împotriva infectării cu virusul COVID-19, 83,3% dintre participanții la sondajul BestJobs oferă dezinfectanți angajaților, dar și măști (70%) și mănuși (43,3%), dezinfectează cu regularitate spațiile de lucru (76,7%), au achiziționat și  termometre pentru luarea temperaturii (26,7%) sau au rearanjat birourile pentru a mări distanța dintre angajați (33,3%). Tot pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, unii angajatori au schimbat orarul de lucru pentru a evita orele de vârf (16,7%) sau au rearanjat turele pentru a nu se suprapune (13,3%).Sondajul a fost efectuat în perioada 1-15 iunie 2020, pe un eșantion de aproximativ 150 de companii mici și medii din România.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) – inițiativă privată formată din Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC), Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) – prezintă un comentariu referitor la deblocarea cadrului legislative pentru stimularea investițiilor în capacități de producer a energiei electrice.

Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) transmite un semnal de alarmă cu privire la importanța deblocării cadrului legislativ pentru a stimula investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice prin asigurarea dreptului investitorilor de a semna contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieței centralizate.

CDR apreciază că prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2020 care a dispus completarea alineatului (2) al Articolului 23 din Legea Energiei în vederea instituirii acestui drept pentru noile capacități de producție de energie electrică puse în funcțiune după 1 iunie 2020, s-a început procesul de aliniere și concordanță a legislației primare din România cu prevederile Regulamentului (UE) 943/2019, obligatorii si direct aplicabile deja de la 1 ianuarie 2020. Cu toate acestea, constatăm că proiectul de lege (L321/2020) adoptat de Senatul României în data de 10 iunie 2020 și înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare (PL-x 364/12.06.2020) abrogă această prevedere, în loc să o extindă necondiționat la toți participanții la piața de energie electrică și indiferent de anul punerii in funcțiune a capacităților de producție, fapt ce creează un risc major de acutizare a blocajului din ultimii 8 ani, mai ales în condițiile în care situația investițiilor în sector este încă stagnantă. Deși, în conformitate cu interpretarea ANRE a prevederilor Regulamentului (UE) 2019/943, prin ordin al președintelui ANRE se instituie acest drept, începând cu 1 aprilie 2020, cel putin pentru toți participanții la piața de energie electrică care încheie astfel de contracte pentru perioadă de livrare mai mare de 1 an, în continuare suntem foarte îngrijorați de faptul că la nivel de Parlament nu există niciun fel de disponibilitate de a alinia și corela prevederile Legii nr. 123/2012 cu cele ale Regulamentului (UE) 943/2019 în sensul acordării acestui drept tuturor participanților la piață și fără alte îngrădiri legislative.

CDR urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de investiții private într-unul dintre principalii piloni strategici ai economiei – domeniul generării energiei electrice. Practic, în ultimii ani investițiile private în acest sector s-au diminuat dramatic până aproape de zero.

Parcul de generare a energiei electrice din surse convenționale în România este îmbătrânit și are nevoie de investiții masive de capital. Importante capacități instalate se apropie de termenul de retragere din exploatare din motive de vechime, conformitate cu legislația europeană de mediu sau performanță economică. O sursă de finanțare importantă pentru substituirea acestora, capitalul privat, întâmpină însă obstacole insurmontabile originate de cadrul legislativ în vigoare. Acest blocaj poate genera amenințări la adresa securității energetice a României, în condițiile în care realizarea unui nou proiect, de la stadiul de analiză de fezabilitate la punerea în funcțiune depășește valorile caracteristice termenului mediu. De exemplu, proiectele declarate prioritare în propunerea de strategie energetică a României necesită peste 5 ani între momentul deciziei de investire și momentul punerii în funcțiune.

În ultimii ani, CDR a transmis semnale de îngrijorare legate de efectele puternic negative ale unor prevederi din legislația primară, care practic au descurajat aproape în totalitate investițiile private și intențiile unor instituții financiare de a sprijini asemenea investiții. Articolele 23 și 28 din Legea Energiei Electrice și Gazelor Naturale nr. 123/2012 elimină posibilitatea semnării de acorduri contractuale negociate bilateral, utilizate drept instrumente de garantare pentru obținerea de finanțare pentru proiecte noi. Deși au fost transmise numeroase semnale pe multiple canale către factorii de decizie – legiuitori, membri ai executivului și reglementatori – asistăm în continuare la un blocaj generat de prevederi legale restrictive nejustificate. Această stare de fapt descurajează finanțarea de terță parte și inițiativa privată în domeniul producerii energiei electrice atât din surse convenționale cât și din surse regenerabile de energie. CDR reiterează mesajul că încercările de remediere a acestui blocaj prin modificări ale cadrului de reglementare secundar sau prin platforme de tranzactionare pe piețe centralizate nu sunt suficiente pentru a oferi soluții convenabile pentru investitori și finanțatori privați, fiind necesară o revizuire a prevederilor legislației primare. În absența unor măsuri reale, consecința pe termen mediu va fi o capacitate de generare instalată insuficientă, cu impact direct asupra securității energetice a României.

Începe bacalaureatul 2020, concentrat, practic, la probele scrise, cele orale, de evaluare a competențelor, fiind organizate sub forma echivalării unor medii de medii generale din liceu.

Calendarul probelor scrise este cel fixat, conform Legii nr. 1/20111 a educației naționale, încă de la începutul anului școlar în curs: 22 iunie – limba și literatura română, 23 iunie – limba și literatura maternă, 24 iunie – proba obligatorie a profilului, 25 iunie – proba la alegere a profilului și a specializării, afișarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro – 30 iunie (până la ora 12:00),  depunerea contestațiilor (inclusiv prin mijloace electronice) – 30 iunie (orele 16:00-20:00) și 1 iulie (orele 8:00-12:00).

Ministerul Educației și Cercetării anunță că s-au înscris aproximativ 155.500 de candidați, dintre care aproximativ 123.800 din promoția curentă și 31.800 din promoții anterioare.

La rândul său, Inspectoratul Școlar al Municipiului București informează că în Capitală sunt înscriși peste 17.000 de candidați.

Pentru candidații aflați în izolare/confirmați pozitiv cu noul coronavirus, se organizează o etapă specială începând cu 6 iulie, cu sublinierea că pot participa „doar absolvenții care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină, au afecțiuni cronice care pot crește receptivitatea sau severitatea afecțiunii în contextul pandemiei, sunt spitalizați/internați, în prima etapă a examenelor naționale, pentru diverse afecțiuni”.

Agenţii economici din județul Ilfov au înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov 669 locuri de muncă vacante: 43 – pentru studii superioare, 173 – pentru studii medii, 170 – pentru muncitori calificaţi, 283 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile de manager, contabil-șef, controlor financiar, șef formație, analist calitate, manager proiect, secretară, pizzar, zidar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul AJOFM Ilfov, la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Universitatea din București va fi reprezentată de Facultatea de Jurnalism și Științe Comunicării la cea mai mare conferință de fact-checkers din lume, Global Fact 7, eveniment cu tradiție organizat anual de International Fact-Checking Network. FJSC va transmite live evenimentul (cu desfășurare online) pe www.facebook.com/fjsc20 în perioada 22-27 iunie 2020.

Conf. univ. dr. Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București: „La conferința Global Fact de anul trecut au fost 240 de participanți din 55 de țări. Anul acesta, la Global Fact 7, pentru că evenimentul este online, vor fi 7 zile de dezbateri online, în loc de 3, vom fi de 4 ori mai mulți. 950 membri ai comunității de fact-checking din 70 de țări s-au înregistrat deja pentru conferință. Împreună cu partenerii de la Stadeum Group invităm studenții și profesorii pe pagina noastră oficială de Facebook acolo unde vom oferi acces gratuit la dezbaterile și work-shopurile despre cum verificăm informațiile, acuratețea datelor, despre cum prezentăm publicului fapte demonstrabile și mai ales despre cum informăm corect și responsabil publicul într-o epocă a dezinformării și amenințărilor propagandei și manipulării prin fake-news”.

Brian Pike, directorul Stadeum Group, Official Facebook Media Partner: „Stadeum Group a trimis mii de solicitări pentru ștergerea numeroaselor pagini fake și postări conținând fake-news doar în ultimul an, numărul lor crescând semnificativ în contextul pandemiei COVID-19. Acuratețea informațiilor este un subiect sensibil, cu un impact important în viața de zi cu zi. Suntem onorați de parteneriatul cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și de proiectul pe care îl vom construi împreună pentru a reda vocea și credibilitatea adevăraților jurnaliști. Vor fi numeroase prezentări cu abordări din diferite domenii de cercetare asupra fact-checking. Toate sesiunile vor putea fi vizionate live-stream și sunt gratuite atât pentru studenții FJSC, cât și pentru publicul larg preocupat de metodele prin care jurnaliștii profesioniști verifică faptele, într-o perioadă marcată de infodemie în care dezinformarea și conspirațiile au explodat pe internet”.

La conferință vor participa peste 150 speakeri din peste 40 de țări, în 50 de paneluri, dintre care 24 gratuite pentru public, live-stream pe Facebook și YouTube. Agenda conferinței: aici.